Anda di halaman 1dari 20

Drept civil.

Drepturi reale principale


Curs 2

Conf. univ. dr. OANA GHI

Cuprins:
I. Clasificarea drepturilor
1. Drepturile reale i drepturile de crean
2. Categorii juridice intermediare
3. Clasificarea drepturilor reale
II. Dreptul de proprietate
1. Noiunea
2. Continut juridic
3. Caracterele juridice
4. Subiectele dreptului de proprietate privata

2. Clasificarea drepturilor
Drepturi reale = ius in re

acele drepturi subiective


patrimoniale in temeiul carora titularul lor poate sa exercite
anumite puteri, prerogative asupra unui bun determinat, in
mod direct si nemijlocit, fara interventia altei persoane.

Dreptul de creanta = ius ad rem

acel drept subiectiv


patrimonial in virtutea caruia subiectul activ, denumit
creditor, poate pretinde subiectului pasiv, denumit debitor, se
dea, sa faca sau sa nu faca ceva.

Potrivit art. 551 C. civ. sunt drepturi reale:


- dreptul de proprietate;
- dreptul de superficie;
- dreptul de uzufruct;
caracteristice proprietatii
- dreptul de uz;
private.
- dreptul de abitatie
- dreptul de servitute;
- dreptul de administrare;
caracteristice proprietatii
- dreptul de concesiune;
publice.
- dreptul de folosinta;
- drepturile reale de garantie;
- alte drepturi reale carora legea le recunoaste acest caracter.

2.2. Categorii juridice intermediare:


- obligatiile reale de a face = propter in rem
indatoriri
care revin detinatorului unui bun determinat si au ca izvor legea
sau conventia partilor;
Exemplu: obligatia tuturor detinatorilor de terenuri agricole
de a asigura cultivarea acestora si obligatia de a asigura protectia
solului (art. 74 din Legea nr.18/1991 republicata)

- obligatiile opozabile tertilor = scriptae in rem


sunt atat de
strans legate de stapanirea unui bun incat creditorul nu
poate obtine satisfacerea dreptului sau decat daca
dobanditorul actual al lucrului va fi obligat sa respecte
acest drept, desi nu a participat in niciun fel la incheierea
contractului initial care a condus la nasterea dreptului
creditorului;
Exemplu: situatia instrainarii bunului dupa ce acesta a
devenit obiectul unui contract de locatiune dreptul
locatarului este opozabil noului dobanditor (art. 1811 C. civ.)

- drepturile de creatie intelectuala = drepturile conferite de


activitatea spirituala desfasurata de oameni.
Exemplu: opera litarara stiintifica asupra careia autorul are:
drepturi personal-nepatrimoniale dreptul de a fi recunoscut
ca autor al operei, dreptul de a decide publicarea;
drepturi patrimoniale - reale dreptul de proprietate asupra
obiectului prin care se materializeaza: manuscris etc.
- drept incorporal de natura mobiliara,
distinct de bunul in care s-a materializat opera valorificarea
creatiei respective.

2.3. Clasificarea drepturilor reale


Drepturi reale principale sunt acele drepturi care au o

existenta de sine statatoare in raport cu alte drepturi reale sau


drepturi de creanta.
Ex: dr. de proprietate si dezmembramintele sale (uzufruct,
abitatie, servitute, superficie).
Drepturile reale accesorii sunt afectate garantarii unor

drepturi de creanta si, in consecinta, existenta lor depinde in


mod direct si nemijlocit de existenta dreptului pe care il
garanteaza.
Ex: privilegiile, ipoteca, gajul.

1. Dreptul de proprietate
notiune
Dreptul de proprietate este acel drept subiectiv care
da expresia aproprierii unui bun, drept care permite
titularului sa posede, sa foloseasca si sa dispuna de
acel lucru, in putere proprie si in interes propriu, in
cadrul si cu respectarea legislatiei existente.
publica
proprietatea
(art. 552 C. civ.)

privata

Dreptul de proprietate in acte internationale


Art. 17 Declaratia Universala a Drepturilor Omului : orice

persoana, privita ca subiect unic sau asociat in colectivitati,


are dreptul la proprietate. Nimeni nu poate fi privat in mod
arbitrar de proprietatea sa.
Art. 1 parag.1 Pratocolul adititional nr. 1 la Conventia

europeana a dreptuilor omului si a libertatilor fundamentale:


orice persoana fizica sau juridica are dreptul de a-i fi
protejate bunurile sale. Nimeni nu poate fi privat de
proprieatatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in
conditiile prevazute de lege si de principiile generale de drept
international.

2. Continutul juridic al dreptului de proprietate


Posesia (ius possidendi) ca atribut ori prerogativa a

dreptului de proprietate ce intra in continutul acestuia


reprezinta aproprierea, insusirea si stapanirea bunului ce
formeaza obiectul dreptului analizat de catre titularul sau,
acesta avand reprezentarea psihologica, intelectuala a
imprejurarii ca el are calitatea de proprietar.
posesia = o stare de fapt
proprietatea = o stare de drept

Folosinta ca atribut al dreptului de proprietate

reprezinta facultatea recunoscuta titularului dreptului


analizat de a utiliza bunul ce formeaza obiectul
dreptului in materialitatea sa, direct si nemijlocit, prin
putere proprie si in interes propriu.
- folosinta pentru sine (ius utendi)

folosinta
- posibilitatea culegerii fructelor bunului
(ius fruendi)

Derivatele bunului:
a) Fructele = derivatele bunului care se obtin in mod periodic, fara
alterarea substantei lui:
- fructele naturale sunt cele produse de bun in mod spontan
(art. 548 alin. 2 C. civ.)
Ex: pasunile naturale etc.
- fructele industriale sunt produse de bun ca urmare a muncii
omului (art. 548 alin. 3 C. civ.)
Ex: recolta de grau etc.
- fructele civile sunt veniturile periodice ale bunului.
Ex: chiriile, dobanzile etc.
b) Productele = acele derivate care, prin culegerea lor, conduc la
alterarea substantei bunului.

Dispozitia (ius abutendi) intregeste continutul


dreptului de proprietate si consta in prerogativa
proprietarului de a hotari cu privire la soarta bunului
sau, atat din punct de vedere material, cat si din punct
de vedere juridic.

atribut esential al dreptului de proprietate

3. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate


Drept absolut dreptul de proprietate este singurul drept

care confera titularului sau exercitiul tuturor prerogativelor:


posesie, folosinta, dispozitie.
- dreptul de proprietate se distinge prin acest caracter de
toate celelalte drepturi;
- caracterul absolut reprezinta expresia cea mai
cuprinzatoare a unui drept subiectiv;
- din acest caracter rezulta ca dreptul de proprietate este
opozabil erga omnes.

Drept exclusiv acest caracter decurge din imprejurarea ca


proprietarul este indreptatit sa exercite singur toate
prerogativele conferite de acest drept;
- proprietarul este singurul care poate incuviinta
exercitarea anumitor prerogative de catre o alta persoana;
- din acest caracter decurge si inviolabilitatea
dreptului de proprietate;
- nicio alta persoana nu este indreptatita sa
intervina asupra modului in care proprietarul isi exercita dreptul

Drept perpetuu dreptul de proprietate dureaza atata


vreme cat subzista bunul care ii formeaza obiectul;

- natura bunului este cea care va influenta dreptul de


proprietate;
- dreptul de proprietate nu are o durata limitata in timp;
- dreptul exista indiferent de exercitarea lui;
- dreptul de proprietate nu se pierde prin neuz
actiunea
in revendicare este imprescriptibila extinctiv;
- in anumite situatii speciale putem aduce in discutie
reconstituirea lui.

4. Subiectele dreptului de proprietate privata


Persoanele fizice

- orice persoana fizica este subiect al dreptului de proprietate


privata cu aptitudinea de a dobandi drepturi patrimoniale
chiar din momentul conceptiei sale.
- orice bun poate forma obiectul dreptului de proprietate
privata: bunurie imobile terenuri, constructii etc.
bunuri mobile corporale indiferent de valoare;
bunuri mobile incorporale obligatiuni, devize.
Exceptie: bunurile enumerate de art. 136 alin. (3) Constitutie
pot forma exclusiv obiect al dreptului de proprietate publica.

Persoanle juridice de drept privat:

- Societatile romane reglementate de Legea nr.


31/1990 republicata si actualizata;
- Societatile agricole;
- Organizatiile cooperatiste;
- Asociatiile si fundatiile;
- Cultele religioase.

Statul si unitatile sale administrativ-teritoriale ca subiecte ale

dreptului de proprietate privata


Art. 4 din Legea nr. 213/1998 domeniul privat al statului si
al entitatilor sale teritoriale este alcatuit din bunuri aflate in
proprietate lor si care nu fac parte din domeniul public.
generale: vanzare-cumparare, donatie,
schimb, legat, uzucapiune, accesiune etc.
Moduri de dobandire
specifice: dobandirea bunurilor fara
stapan, mostenirile vacante, dezafectarea
unor bunuri proprietate publica, dreptul
de preemtiune.