Analiza eficientei economice a investitiilor

Studiu de caz la S.C. "BEGA-UPSOM" S.A.

Intocmita de:
Constantinescu Catalin Florentin

Ploiesti, 2015

Cuprins

1. Scurt istoric al SC Bega-Upsom SA;

2. Indicatori economico-financiari;
3. Segmentul de piata ocupat de ctre societate n piaa interna i piaa extern:
3.1. Piaa intern;
3.2. Piaa extern.
4. Fundamentarea tehnic i economic a necesitii investiiei;
5. Evaluarea proiectului de investiii cu ajutorul indicatorilor statici de evaluare a
eficienei economice a investiiilor:
5.1. Indicatori cu caracter general;
5.2. Indicatori de baz.
6. Concluzii i propuneri.

1. Scurt istorc al S.C. "BEGA-UPSOM" S.A.

Societatea comerciala "BEGA-UPSOM" S.A. Ocna-Mures a fost construita
ntre anii 1984-1986 de catre societatea belgiana "Solvay&Co" si avea sa devina la
sfrsitul secolului XIX si n primele decenii ale secolului XX singura unitate
producatoare de soda din Romnia si una din cele mai importante din
Europa.
Amplasarea uzinelor de produse sodice din zona orasului Ocna-Mures a fost
determinata de conditiile naturale prielnice: existenta unei surse stabile de apa (rul
Mures), a unor zacamite de sare de calitate suprioara, existenta n vecinatate a unor
zacaminte corespunzatoare de calcar, a unui nod feroviar important (Razboieni),
precum si existenta fortei de munca necesara.
n anul 1991 a devenit S.C. "UPSOM" S.A. Ocna-Mures, prin preluarea
integrala a patrimoniului fostului Combinat de Produse Sodice Ocna-Mures,
transformare ce a avut loc n baza HG 1213/1990.
De-a lungul timpului, au avut loc o serie de lucrari de modernizare, mariri de
capacitati, precum si obtinerea de noi produse. Scopul societatii este producerea si
obtinerea de produse clorosodice si alte produse chimice, comercializarea acestora
n conditii avantajoase si obtinerea de profit.
Obiectul de activitate al societatii este producerea de soda calcinata usoara,
soda caustica solida si solutie, bicarbonate de sodium tehnic, alimentar si
farmaceutic, silicat de sodiu solid si solutie, silicagel, silicat de potasiu, carbonat
de sodium anhidru pentru uz fotografic si cinematografic, clorura de calciu tehnica,
cristalizata, solutie 34%, oxid de magneziu tehnic si farmaceutic, carbonat de
calciu florex, ambalaje metalice si din pnza cauciucata, produse prelucrate din
polietilena, comercializarea de produse clorosodice si chimice.
2. Indicatori economico-financiari

Principalele 5 produse si ponderea lor n vnzari:

soda calcinata - 62,8%;
soda caustica - 12,4%;
bicarbonat de sodiu - 7,7%;
silicat de sodiu solid - 2,6%;
produse prelucrate din polietilena - 1,1%.
Primii 5 furnizori cu care societatea are relatii de colaborare:
"SAUNA" Ocna-Mures;
"SIDERMET" Calan;
3

 "SIDEX" Galati;
"POLY NOOR" Negresti-Oas;
"BENTOCALCAR" Deva.
Primii 5 beneficiari cu care societate are relatii de colaborare:
"GECSAT" Trnaveni;
"ALSTING" Alba;
"GEROMED" Medias;
"STIMED" Sighisoara;
"BADPS" Baia-Mare.
3. Segmentul de piata ocupat de catre societate n piata interna si piata
externa
3.1.

Piata interna

Cu exceptia sodei calcinate si a silicatului de sodiu unde exista doi

producatori, precum si a sodei caustice unde exista patru producatori interni, restul
produselor din nomenclatorul sau, S.C. "BEGA UPSOM" S.A. Ocna-Mures este
singurul producator.
Pentru soda calcinata si silicat de sodiu, volumul ofertei de la S.C. "BEGA
UPSOM" S.A. reprezinta 1/3 din oferta totala, iar pentru soda caustica circa 20%
din volumul ofertei totale. Principalii consumatori interni - industria sticlei,
industria detergentilor, celuloza si hrtie, industria aluminiului precum si
constructia de masini - s-au confruntat cu greutati economice an de an, precum
si imposibilitatea platilor datorita blocajului financiar. ncepnd cu trimestrul al IIlea din anul 1995, cererea de produse sodice a cunoscut o crestere substantiala,
dupa studiul de piata ntreprins asupra produselor, aratnd o crestere continua a
cererii. Datorita asezarii geografice si a faptului ca principalii concurenti pentru
produsele fabricate pe platforma societatii comerciale din alte zone, societatea S.C.
"BEGA UPSOM" S.A. ocupa toata piata interna din Transilvania si Maramures,
precum si o parte din piata Banatului si a Moldovei, ntretinnd relatii traditionale
cu unitati din industria sticlei, industria metalelor neferoase, industria chimica,
industria miniera, etc.. Preturile pentru piata interna practicate pentru produsele
societatii au urmarit an de an rata inflatiei, precum si cresterea preturilor la
materiile prime, materiale, combustibil.

3.2.

Piata externa

Pe piata externa, principalii concurenti ai Romniei sunt: Bulgaria, Polonia

si concernul "SOLVAY" pentru Europa si China si pentru piata Asiei. Principalii
consumatori pentru produsele din nomenclatorul societatii sunt pietele din Ungaria,
Cehia, Italia, Nigeria, Iordania, Egipt, Grecia si Siria. Cu consumatorii traditionali
ai produselor societatii cu destinatia export s-au mentinut relatii permanente fie
direct, fie prin intermediul firmelor comisionare prin care se deruleaza contractele.
Principalii competitori ai societatii:
a)
soda calcinata: "USG" S.A. Rmnicu-Vlcea, "SOLVAY" Belgia; "ANSAC"
SUA, "LANYKOVO" Polonia.
b)
soda caustica: "OLTCHIM" S.A. Rmnicu-Vlcea, "CHIMCOM-PLEX"
S.A. Borzesti;
c)
silicat de sodiu: "USG" S.A. Rmnicu-Vlcea
4. Fundamentarea tehnica si economica a necesitatii investitiei
Piata, ca sistem de reglare a schimburilor ntre agentii economici, constituie
cadrul n care cererea si oferta si regasesc punctul de convergenta. Astfel cererea
de marfuri si servicii sta la baza formularii optiunilor de investitii prin profil,
structura si amploare.Prin intermediul cererii sunt puse n evidenta nevoile
individuale si colective, fapt care genereaza oferta, inclusiv pe plan investitional.
Investitia pentru nlocuirea turbogeneratorului AKTR-4 este o investitie de
procurare a unui utilaj n cadrul CET, care va conduce la cresterea productiei de
energie electrica cu aceleasi cheltuieli materiale. Energia electrica este o utilitate n
cadrul procesului de productie, ea poate fi cumparata sau produsa, costul ei
influentnd costul de fabricatie pe produs.
S.C. "BEGA UPSOM" S.A. este unul din principalii furnizori de produse
clorosodice (soda calcinata) din Europa. Pentru a-si putea mentine pozitia pe piata,
combinatul trebuia sa-si dezvolte tehnologia, respectiv sa reduca costurile
specifice.
Investitia se recomanda ca necesara si profitabila n acelasi timp. Trebuie
avut n vedere ca investitiile pentru energie si utilitati sunt prioritare n economia
romneasca, costurile cu care se produc utilitatile sunt prea mari datorita
tehnologiilor nvechite conducnd la costuri mari ale produselor finite, ceea ce le
fac necompetitive pe piata.
Utilajul ce urmeaza a fi achizitionat va permite introducerea unei tehnologii
performante, ceea ce va permite: mbunatatirea conditiilor de munca si cresterea
productivitatii muncii, sporirea potentialilor clienti.
Au fost luati n calcul factori care influenteaza investitia, precum:
5

capacitatea de productie;
cheltuielile de constructie si montaj;
costurile de exploatare anuale;
costul de transport
Incluznd n mijloacele fixe acest nou utilaj, S.C. "BEGA UPSOM" S.A. si
concretizeaza eforturile n urmatoarele directii:
cresterea cantitatii si a calitatii produselor realizate;
crearea de noi sortimente;
cresterea productivitatii muncii;
reducerea consumurilor totale si, deci a pretului de vnzare.
Prin achizitionarea turbogeneratorului, pe lnga cele mentionate mai sus,
exista si posibilitatea producerii de energie electrica pentru vnzare. Capacitatea
generatorului fiind mai mare dect necesarul societatii, astfel societatea a
revizionat un pret al energiei electrice mai mic cu 40% dect pretul practicat de
"ELECTRICA" S.A.
5. Evaluarea proiectului de investitii cu ajutorul indicatorilor statici de
evaluare a eficientei economice a investitiilor
Indicatorii statici de evaluare a eficientei economice si de apreciere a
proiectelor de investitii sunt variati ca natura, mod de exprimare, capacitate
informationala si semnificatie. Numeric variaza n functie de cerintele analizei, de
complexitatea proiectului si de pretentiile analistului si investitorului. O
reglementare n acest sens n tara noastra nu exista, iar autonomia decizionala n
investitii accentueaza libertatea de alegere, fara a exclude riscul n folosirea, dupa
caz, a unor indicatori valorici sau naturali.
n contextul enuntat este justificat sa ncadram indicatorii statici de
evaluare si apreciere a eficientei proiectelor de investitii n trei categorii, si anume:
indicatori cu caracter general, indicatori de baza si indicatori specifici unor
obiective sau ramuri de activitate.
5.1. Indicatori cu caracter general
Aceasta grupa de indicatori are rolul de a forma o imagine globala asupra
obiectivului de investitii, respectiv sa dea o caracterizare generala despre obiectivul
de investitii. Orice proiect de investitii trebuie sa cuprinda n mod obligatoriu
asemenea indicatori.
Principalii indicatori cu caracter general sunt urmatorii:
a) Capacitatea obiectivului de investitii pare n cazul obiectivelor productive
este reprezentata decapacitatea de productie, iar n cazul celor neproductive de
6

elementele specifice de folosinta ale acestora. Capacitatea de productie exprima

cantitatea maxima de productie care poate fi obtinuta ntr-o anumita perioada de
timp, n conditii normale de functionare, cu un regim de utilizare a factorilor de
productie si n anumite conditii de organizare a productiei si a muncii. Capacitatea
de productie se exprima de regula prin volumul maxim de productie ce poate fi
realizat (fizic sau valoric), dar se poate exprima si prin cantitatea maxima de
materie prima ce poate fi prelucrata ntr-o anumita perioada de timp, atunci cnd
relatia materie prima - produs finit nu este constanta (de exemplu, n industria
zaharului, capacitatea de productie a unei fabrici de zahar se exprima prin
cantitatea de sfecla de zahar ce poate fi prelucrata). n cazul obiectivelor de natura
social culturala, capacitatea obiectivelor de investitie se exprima diferit, n functie
de specificul acestora, cum ar fi: capacitatea unui spital prin numarul de paturi,
capacitatea unei sali de teatru prin numarul de locuri, etc.
Capacitatea obiectivului de investitii constituie un indicator de calcul a
eficientei economice a investitiilor si nu de eficienta economica, el masurnd
efectul potential realizat prin intermediul procesului investitional.
b) Numarul de salariati ce vor fi ocupati la obiectivul de investitii, exprima
marimea resurselor umane de care va beneficia obiectivul de investitii dupa
punerea n functiune. Marimea acestui indicator este n functie de marimea
capacitatii obiectivului de investitii, dar si n functie de parametrii calitativi ce
caracterizeaza obiectivul de investitii (productivitatea muncii, nivelul tehnic al
mijloacelor fixe, etc.). n mod asemanator cu primul indicator, numarul de salariati
constituie un indicator de calcul al eficientei economice.
c) Costul productiei reprezinta un indicator ce cuantifica efortul din perioada
de functionare a obiectivului de investitii, mpreuna cu valoarea investitiilor
formnd efortul total necesar pentru edificarea si functionarea unui obiectiv de
investitii.
Marimea sa este n functie de volumul productiei estimate a se obtine, el
cuantificnd n expresie baneasca consumul total de resurse necesar pentru a obtine
un anumit volum al productiei.
Costul productiei constituie un indicator de volum, de calcul al eficientei
economice a productiei. Raportat la volumul fizic al productiei se obtine costul
unitar, care se raporteaza la volumul productiei exprimata valoric, eventual nmultit
cu 1.000, se obtine cheltuieli la 1.000 lei productie, care de asemenea constituie un
indicator de eficienta economica.
d) Valoarea productiei sau veniturile realizate, constituie un indicator ce
masoara efectul efectiv obtinut ca urmare a unui anumit grad de utilizare a
capacitatii de productie sau a obiectivului de investitii.
Aceasta valoare a productiei se stabileste pentru ntreaga perioada de
functionare a obiectivului de investitii, pe baza unor estimari privind productia
7

fizica, preturile, piata, etc., n functie de valoarea productiei si costurile acesteia,

determinndu-se alti indicatori de calcul si de eficienta economica.
e) Profitul, indicator deosebit de important, esential pentru viabilitatea unui
obiectiv de ivestitii si pentru cuantificarea eficientei economice a acestuia.
Profitul masoara efectul net obtinut n urma functionarii obiectivului de
investitii, el obtinndu-se prin scaderea din veniturile totale a costurilor de
productie. Se poate spune ca profitul ca indicator ne arata efortul facut pentru a
obtine acest surplus de venituri. Ca atare, se poate spune ca el nu reprezinta un
indicator de eficienta economica, ci un indicator de calcul al eficientei economice.
Astfel, raportnd profitul la cheltuielile totale de productie se obtine rata
rentabilitatii generale, care constituie, prin excelenta un indicator de eficienta
economica.
f) Productivitatea muncii reprezinta un alt indicator cu caracter general, este
un indicator de eficienta economica, el cuantifica eficienta cu care este utilizat
principalul factor de productie si anume forta de munca.
g) Consumurile specifice la principalele materii prime, materiale, energie,
combustibil, constituie un indicator de eficienta economica care masoara consumul
la principalele resurse, pentru a obtine o unitate de produs finit.
Aceste consumuri se estimeaza pe baza unor norme de consum si pe aceasta
cale se poate determina costul productiei.
5.2. Indicatori de baza
Aceasta grupa de indicatori se refera n exclusivitate la eficienta economica
a investitiilor, altfel spus ei sunt indicatori care cuantifica efortul si efectele
generate de realizarea si functionarea obiectivului de investitii. n grupa
indicatorilor de baza se gasesc deopotriva indicatori de calcul al eficientei
economice a investitiilor, precum si indicatori propriu-zisi de eficienta economica a
investitiilor.
a) Valoarea investitiilor sau volumul capitalului investit (I) reprezinta
principalul indicator de calcul a eficientei economice a investitiilor, practic nici un
indicator de eficienta economica a investitiilor nu poate fi construit fara a lua n
calcul valoarea investitiilor. Valoarea investitiilor constituie un indicator valoric
care reflecta o anumita categorie de resurse utilizate n procesul investitional si
anume cele necesare pentru realizarea unui obiectiv de investitii.
Resursele investitionale pot fi utilizate fie pentru a construi un nou obiectiv,
fie pentru a dezvolta sau moderniza un obiectiv n functiune. Precizarea este
importanta pentru ca n functie de caracterul lucrarilor de investitii sfera de
cuprindere a acestui indicator poate sa difere. Investitiile se materializeaza n
mijloace fixe care pot fi active sau pasive. ntre valoarea investitiilor si valoarea
mijloacelor fixe puse n functiune teoretic ar trebui sa existe o egalitate, dar n
8

realitate exista o diferenta n favoarea investitiilor, n sensul ca exista anumite

categorii de cheltuieli de investitii care nu se transforma n mijloace fixe (cheltuieli
cu pregatirea fortei de munca necesare noului obiectiv, cu supravegherea lucrarilor
de constructii, etc.).
n continutul indicatorului valoarea investitiilor se include att elemente care
sunt de natura pur investitionala, ct si elemente care nu sunt de aceasta natura, dar
prin extensie ele se includ n efortul total, servind n ultima instanta la diferentierea
variantelor de investitii. Elementele de natura investitionala sunt: investitia directa,
investitia colaterala si investitia conexa, aceasta din urma incluzndu-se n functie
de cota de servire a investitiei directe.
Investitiile directe sunt reprezentate de valoarea obiectelor si a dotarilor care
contribuie la realizarea scopului pentru care se construieste obiectivul, n timp ce
investitiile colaterale constituie valoarea lucrarilor legate teritorial si functional de
investitia directa (cai de acces, aductiuni de apa, energie, centrala termica, etc.).
Investitia conexa apare ca rezultat propagat n amonte sau n aval de
investitia directa.
Elementele incluse n efortul total de investitii care nu sunt de natura
investitionala se refera n principal la valoarea mijloacelor circulante necesare
punerii n functiune a obiectivului, respectiv pentru functionarea acestuia o
anumita perioada de timp.
n atare conditii, valoarea investitiilor poate fi obtinuta nsumnd elementele
componente, astfel: It = Id + Icol + Icon + M + Cs unde:
It - reprezinta investitia totala;
Id - reprezinta investitia directa;
Icol - reprezinta investitia colaterala;
Icon - reprezinta investitia conexa;
M - reprezinta necesarul de mijloace circulante;
Cs - reprezinta cheltuieli suplimentare de investitii (proiectare, pregatirea
fortei de munca necesara noului obiectiv, etc.)
b) Durata de executie a obiectivului de investitii (d)
Acest indicator exprima perioada de timp necesara realizarii obiectivului de
investitii, respectiv perioada n care se consuma resursele investitionale, ele
transformndu-se n mijloce fixe.
n aceasta perioada de timp resursele investitionale ramn imobilizate, fara
a produce efecte economice efective ci doar potentiale, respectiv o anumita
capacitate de productie care pusa n functiune va permite obtinerea de efecte
globale (productie) si nete (profit).
Dat fiind faptul ca n aceasta perioada nu se obtin efecte utile se impune ca
sa se scurteze pe ct posibil durata de executie, pentru a diminua efectul negativ al
imobilizarii fondurilor investite.
9

c) Durata de functionare (Dt) a obiectivului de investitii reprezinta ultima

etapa din durata de viata a unui obiectiv de investitii, dupa durata de viata a unui
obiectiv de investitii, dupa durata de proiectare si cea de executie.
Ea se deruleaza ntre momentul punerii n functiune a obiectivului de
investitii si momentul scoaterii din functiune, n aceasta perioada obtinndu-se
efectele globale si nete de pe urma obiectivului de investitii.
Durata de functionare a unui obiectiv de investitii se stabileste n functie
de duratele normale de functionare a mijloacelor fixe care compun obiectivul de
investitii, aceste durate fiind prevazute n legea amortizarii capitalului imobilizat n
active corporate si necorporate.
La determinarea duratelor normale de functionare se va avea n vedere
duratele economice de functionare a mijloacelor fixe, justificate din punct de
vedere etnic si economic, precum si duratele tehnico-economice stabilite de
proiectanti si producatori prin cartile sau documentatiile tehnice ale mijloacelor
fixe respective.
Durata de functionare a unui obiectiv de investitii se exprima n ani si n
decursul ei obiectivul de investitii trebuie sa-si recupereze valoarea prin
intermediul amortizarii inclusa n cheltuielile de exploatare.
n cazul unor mijloace fixe care se caracterizeaza printr-o utilizare
sezoniera (n agricultura, de exemplu), durata normala de functionare se exprima n
ani, dar si n ore de functionare. Aceasta se datoreste faptului ca n cadrul duratei
normale de functionare care tine seama de uzura morala n mod deosebit, mijlocul
fix trebuie sa functioneze si un numar determinat de ore pentru ca el sa fie uzat si
din punct de vedere fizic.
n cazul obiectivelor productive, dupa punerea n functiune a acestora
exista o perioada de timp n decursul careia obiectivul nu functioneaza la
parametrii proiectati, ci sub nivelul acestora, respectiv cu costuri mai mari de
productie si profit mai scazut. Aceasta reprezinta perioada de atingere a
parametrilor proiectati, perioada ce influenteaza eficienta economica a investitiilor.
Durata de functionare a obiectivului de investitii constituie un indicator de
calcul a eficientei economice a investitiilor.
d) Investitia specifica (Is) reprezinta un indicator de eficienta economica a
investitiilor si exprima valoarea investitiilor ce revin pe o unitate de capacitate sau
productie, el constituind de fapt investitia unitara.
Indicatorul investitia specifica se calculeaza att pentru constructii noi ct
si pentru modernizari sau dezvoltari, de asemenea, pentru cazul cnd exista o
singura varianta sau mai multe variante de investitie.
n cazul obiectivelor noi relatia de calcul este:

10

unde: Is - reprezinta investitia specifica;

I - valoarea investitiei;
q - capacitatea obiectivului de investitii.
n practica, atunci cnd productia este eterogena, calculul investitiei
specifice se face raportnd valoarea investitiilor la capacitatea de productie
exprimata valoric sau la volumul valoric al productiei.
Cnd se raporteaza valoarea investitiilor la volumul valoric al productiei
putem stabili o relatie ntre investitia calculata n raport cu capacitatea fizica (I s) si
cea calculata n raport cu volumul valoric al productiei (Isv), astfel:

iar:
de unde:
respectiv:
unde: Q - reprezinta productia exprimata valoric;
k - gradul de utilizare a capacitatii de productie
p - pretul
n cazul modernizarilor, dezvoltarilor sau retehnologizarilor investitia
specifica se calculeaza conform relatiei:

unde:
qm - reprezinta capacitatea de productie dupa modernizare (dezvoltare sau
retehnologizare)
qo - capacitatea de productie nainte de modernizare (dezvoltare sau
retehnologizare)
Indicatorul exprima ct se investeste pe o unitate fizica, spor de capacitate
rezultat n urma modernizarii, dezvoltarii sau retehnologizarii.
n mod asemanator cu cazul constructiilor noi si n acest caz se poate
raporta valoarea investitiilor la sporul valoric de capacitate sau de productie.
n cazul compararii mai multor variante de investitii, investitia specifica se
poate calcula cu ajutorul urmatoarei relatii de calcul:

11

unde: i si j reprezinta doua variante de investitii.

Sub aceasta forma, indicatorul exprima care este efortul suplimentar de
investitie n varianta i fata de varianta j ce revine pe o unitate, spor de capacitate n
varianta i fata de varianta j. Desigur, se poate raporta sporul de investitii si la
sporul de capacitate exprimata valoric sau la sporul de productie exprimata valoric.
Se poate aprecia ca investitia specifica are o sfera larga de utilizare, n sensul
ca se calculeaza att n cazul obiectelor productive ct si n cazul celor din sfera
social-culturala.
n multe situatii, acest indicator poate servi la dimensionarea volumului
necesar de investitii, cunoscuta fiind valoarea investitiei ce revine pe o unitate de
capacitate.
Totusi, indicatorul investitia specifica prezinta si anumite limite de care
trebuie sa se tina seama n utilizarea lui.
Astfel, el surprinde doar partial efortul din perioada de executie concretizat
n valoarea investitiilor, nelund n calcul si efortul din perioada de functionare
reprezentat de costul de productie.
innd cont de faptul ca valoarea investitiilor se reflecta n costurile de
productie sub forma amortizarii, indicatorul investitia specifica poate fi utilizat n
comparatia dintre variante numai cnd raportul
nu reprezinta variatii mari
de la o varianta la alta.
Ch - reprezinta costul anual al productiei;
ah - reprezinta amortizarea anuala;
Qh - reprezinta productia anuala.
n al doilea rnd, desi surprinde numai efortul din perioda de executie,
indicatorul investitia specifica nu tine cont de durata de executie.
n sfrsit, indicatorul investitia specifica surprinde doar efectul unui an
reprezentat de capacitatea sau comparatia anuala, fapt ce face ca el sa poata fi
utilizat n comparatia dintre variante numai atunci cnd acestea se caracterizeaza
prin aceeasi durata de functionare.
e) Durata de recuperare a investitiei (D) este considerat unul dintre cei mai
importanti indicatori de eficienta economica a investitiilor, deseori utilizat ca test
final n luarea deciziei de investitii.
Constructia si utilizarea acestui indicator are la baza urmatorul rationament:
daca pentru realizarea unui obiectiv de investitii s-a consumat un anumit volum de
fonduri, iar dupa punerea n functiune a obiectivului acesta ncepe sa produca
efecte nete si globale, pe investitor l intereseaza n ct timp si va recupera
capitalul investit din efectul net obtinut din functionarea obiectivului. Se impune
precizarea n legatura cu sursa de recuperare a investitiei: aceasta o constituie
12

efectul net (profitul) si nu efectul global, pentru ca o parte din efectul global
trebuie sa serveasca la recuperarea efortului facut pentru obtinerea efectului global.
Indicatorul durata de recuperare a investitiei se poate calcula n mai multe
moduri, respectiv daca este cazul obiectivelor noi sau a celor supuse modernizarii
sau dezvoltarii, sau daca exista o singura varianta sau mai multe variante de
investitie.
n cazul obiectivelor noi, relatia de calcul este urmatoarea:

unde: D - reprezinta durata de recuperare;

It - reprezinta efortul total de investitii;
Ph - reprezinta profitul anual.
n aceasta forma, indicatorul exprima perioada de timp n care investitia se
va recupera din profitul anual obtinut.
n cazul obiectivelor supuse modernizarii sau dezvoltarii, durata de
recuperare a investitiei se calculeaza cu ajutorul formulei:

unde: Phm - reprezinta profitul anual obtinut dupa modernizare;

Pho - reprezinta profitul anual obtinut nainte de modernizare si exprima
perioda de timp n decursul careia efortul total de investitii necesitat de lucrarile de
modernizare sau dezvoltare se va recupera din profitul suplimentare obtinut ca
urmare a efectuarii lucrarilor respective.
n cazul investitiilor destinate modernizarii, dezvoltarilor sau
retehnologizarilor pot aparea anumite probleme specifice acestui tip de investitii si
anume pe perioada executarii lucrarilor, procesul de productie poate fi ntrerupt,
ceea ce presupune o pierdere de profit, iar uneori anumite mijloace fixe trebuie
scoase din functiune nainte de amortizarea lor integrala, ceea ce genereaza, de
asemenea, o pierdere.
Aceste pierderi trebuie adaugate efortului total de investitie, diminuate cu o
eventuala valorificare a mijloacelor fixe incomplet amortizate.
n aceste conditii, relatia de calcul a duratei de recuperare este de forma:

unde: Pp - reprezinta pierderi de profit ca urmare a ntreruperii procesului de

productie pe perioada executarii lucrarilor de modernizare, dezvoltare sau
retehnologizare;
Fn - valoarea neamortizata a mijloacelor fixe scoase din functiune nainte de
a se amortiza integral;
13

Sv - sume rezultate din valorificarea mijloacelor respective.

n cazul n care exista doua sau mai multe variante de investitii, analiza
eficientei economice a acestora se face calculnd durata de recuperare a investitiei
suplimentare conform relatiei:

unde: i si j reprezinta doua variante de investitii.

n acest caz indicatorul durata de recuperare exprima perioada de timp n
decursul careia investitia suplimentara necesara n varianta i fata de varianta j se va
recupera din profitul suplimentar obtinut n varianta ifata de varianta j.
Analiza eficientei economice a investitiilor cu ajutorul indicatorului durata
de recuperare se poate face ntr-un asemenea caz si calculnd durata de recuperare
pentru fiecare varianta n parte sau ordonnd variantele n functie de valoarea
investitiilor si calculnd durata de recuperare a investitiei suplimentare a fiecarei
variante fata de varianta de investitie cea mai mica, considerata varianta de baza.
Existenta unei perioade de atingere a parametrilor proiectati influenteaza
durata de recuperare a investitiilor n sensul maririi acesteia, aspect reflectat n
relatia de calcul a duratei de recuperare a investitiilor prin adaugarea la efortul total
de investitii a unei marimi P" ce reprezinta profitul realizat n perioada de atingere
a parametrilor proiectati:

Atunci cnd un obiectiv de investitii este pus mai devreme n functiune cu o

parte a capacitatii de productie, acest fapt influenteaza durata de recuperare a
investitiei n sensul scurtarii acesteia, ceea ce se reflecta n relatia de calcul prin
scaderea din efortul total de investitii a unei marimi P* care reprezinta profitul
obtinut ca urmare a punerii mai devreme n functionare a unei parti din capacitatea
de productie.
Indiferent de modalitatile de calcul, indicatorul durata de recuperare a investitiei
este un indicator invers de tipul efort asupra efect net, fiind preferabila varianta de
investitie care reprezinta durata de recuperare cea mai mica.
f) Coeficientul de eficienta economica a investitiilor (E) reprezinta ca mod
de calcul inversul duratei de recuperare a investitiei iar ca si continut exprima
profitul anual obtinut la un leu investit sau ct se recupereaza sub forma de profit
dintr-un leu investit n decurs de un an.

14

n mod asemanator cu durata de recuperare si acest indicator reprezinta mai

multe relatii de calcul n functie de caracterul investitiei sau de existenta unei
singure sau mai multe variante.
Pentru obiective noi relatia de calcul va fi:
unde: E - reprezinta coeficientul de eficienta economica a investitiilor;
Ph - profitul anual;
It - investitia totala.
n cazul obiectivelor supuse modernizarii, dezvoltarii sau retehnologizarii
indicatorul va avea urmatoarea relatie de calcul:
unde: Phm - reprezinta profitul dupa modernizare;
Pho - reprezinta profitul nainte de modernizare.
n acest caz indicatorul exprima sporul de profit obtinut la un leu investit n
lucrari de modernizare, dezvoltare sau retehnologizare.
n sfrsit, n cazul compararii a doua sau mai multe variante coeficientul de
eficienta economica se va calcula dupa relatia:

unde i si j reprezinta doua variante de investitie si exprima sporul de profit obtinut

n varianta i fata de varianta j la un leu investitie suplimentara solicitata de
varianta i fata de varianta j.
Coeficientul de eficienta economica a investitiilor fiind inversul duratei de
recuperare ca mod de calcul, nu este necesara utilizarea simultana a celor doi
indicatori n luarea deciziei de investitii, deoarece unei durate de recuperare
minime i corespunde un coeficient de inteligenta maxim.
De regula, la nivel de obiectiv de investitii, se utilizeaza n analiza
eficientei economice a investitiilor indicatorul durata de recuperare a investitiilor,
iar la nivel de ramura sau de economie nationala se utilizeaza indicatorul
coeficientul de eficienta economica a investitiilor.
Indicatorul coeficientul de eficienta economica a investitiilor constituie un
indicator direct, de tipul efect net, fiind optima acea varianta de investitie care se
caracterizeaza printr-un coeficient maxim.
n conditiile n care indicatorul mai sus prezentat se calculeaza raportnd
profitul anual la valoarea investitiilor consideram ca ar fi mai conforma cu
realitatea denumirea de rata de profitabilitate a investitiilor. Denumirea de

15

coeficient este improprie deoarece indicatorul nu este o marime adimensionala ci

exprima asa cum am aratat profitul anual obtinut la un leu investit.
g) Cheltuieli echivalente (K)
Pentru realizarea si functionarea unui obiectiv de investitii se utilizeaza
doua categorii de resurse: resurse sub forma de investitii utilizate n perioada de
executie a obiectivului si resurse sub forma de costuri de productie utilizate n
perioada de functionare a obiectivului.
Evaluarea eficientei economice a investitiilor presupune luarea n calcul a
tuturor resurselor utilizate, respectiv investitii si cost de productie.
nsumarea lor directa nu este posibila deoarece investitiile reprezinta
resurse care se consuma o singura data iar costul productiei se repeta anual.
n aceste conditii este necesara echivalarea acestor resurse ca natura fapt
care se reflecta n indicatorulcheltuieli echivalente sau recalculate:
K = I + Ch x Df
unde: K - reprezinta cheltuieli echivalente;
I - reprezinta volumul investitiilor;
Ch - reprezinta costul anual al productiei;
Df - reprezinta durata de functionare a obiectivului de investitii
Este evident ca indicatorul cheltuieli echivalente constituie un indicator de
volum, el masurnd efortul total necesar realizarii si functionarii unui obiectiv de
investitii.
Fiind un indicator de volum, indicatorul cheltuieli echivalente nu poate fi
utilizat n comparatia dintre variantele de investitii care se caracterizeaza prin
capacitati de productie diferite si implicit si prin volum diferit al investitiilor si
costurilor anuale de productie.
n scopul asigurarii comparabilitatii dintre variante si al costurilor unui
indicator de eficienta economica a investitiilor se calculeaza indicatorul cheltuieli
echivalente unitare sau specifice, conform relatiei:

unde q reprezinta capacitatea anuala de productie.

n acest mod calculat, indicatorul exprima efortul total ce revine pe unitate
de capacitate, fiind un indicator invers de tipul efort asupra efect global.
innd seama de faptul ca raportul
raportul

reprezinta investitia specifica (Is) iar

reprezinta costul unitar (Ch) se poate deduce ca indicatorul cheltuieli

16

echivalente unitare sau specifice cuprinde n structura sa investitia specifica si

costul unitar multiplicat cu durata de functionare:

Fata de acest continut se poate aprecia ca indicatorul cheltuieli echivalente

unitare sau specifice este mai riguros n caracterizarea eficientei economice a
investitiilor deoarece mbina mai rational efortul din cele doua perioade din viata
unui obiectiv: perioada de executie si perioada de functionare.
De multe ori o investitie specifica redusa poate nsemna achizitionarea de
mijloace fixe mai ieftine, dar si mai putin performante, fapt ce se va reflecta ntr-un
cost unitar de productie mai mare. n aceste conditii este preferabil sa investim mai
mult pe unitatea de capacitate, dar sa exploatam obiectivul cu un cost unitar mai
redus de-a lungul unei perioade lungi de timp si n final efortul total specific sa fie
mai redus.
Indicatorul cheltuieli echivalente, n formele prezentate mai sus (fie ca efort
total, fie ca efort specific), contine dubla influenta a investitiilor, respectiv acestea
se regasesc att n primul termen din membrul drept al relatiei ct si n cel de-al
doilea sub forma amortizarii inclusa n costurile de productie.
Acest aspect este usor demonstrat pornind de la relatiile:
Ch = Ch" + ah

unde: C"h - reprezinta costurile anuale de productie exclusiv amortizarea;

ah - reprezinta amortizarea anuala;
MF - reprezinta valoarea mijloacelor fixe puse n functiune;
Df - reprezinta durata de functionare
Considernd valoarea mijloacelor fixe puse n functiune identica cu
valoarea investitiilor, vom putea scrie:

iar mai departe:

I = ah * Df
K = I + Ch * Df = I + (C"h + Ah) * Df = I + C'h x Df + Ah *
Df
respectiv:
K = 2I + C'h * Df
ceea ce demonstreaza dubla influenta a investitiilor. Pentru a elimina acest neajuns,
indicatorul cheltuieli echivalente va fi calculat conform relatiei:
K = I + C'h * Df
17

sau n forma comparabila:

Surprinznd efectul unui singur an (capacitatea anuala de productie)

indicatorul cheltuieli echivalente unitare sau specifice nu poate fi utilizat n
comparatia dintre variantele de investitie dect atunci cnd acestea au aceeasi
durata de functionare.
h) Randamentul economic al investitiei (Re) este considerat de foarte multi
autori ca fiind cel mai cuprinzator indicator de eficienta economica a investitiilor
deoarece priveste procesul investitional n ntregul sau, din momentul nceperii
lucrarilor de investitii pna n momentul scoaterii din functiune ca urmare a
expirarii duratei economice de functionare.
Indicatorul a fost propus de profesorul I. Romanu, care considera ca
fondurile investite trebuie sa se compare nu numai cu profiturile anuale ci ntregul
volum de profit obtinut pe parcursul ntregii perioade de functionare.
Dupa punerea n functiune a obiectivului urmeaza o perioada de atingere a
parametrilor proiectati, n care costurile tind sa scada iar volumul productiei sa
creasca, intrndu-se apoi n regim normal (proiectat) de functionare. Spre sfrsitul
duratei de functionare, datorita uzurii fizice a mijloacelor fixe costurile tind sa
creasca iar volumul productiei sa scada, n momentul n care ele devin egale expira
durata economica de functionare.
Constituirea acestui indicator s-a facut de catre autorul lui prin analogie cu
randamentul din tehnica unde acesta reprezinta un raport ntre puterea utila si
puterea atrasa. Admitnd ca sinonimul puterii utile n cadrul procesului
investitional l constituie profiturile nete iar cel al puterii atrase l constituie
valoarea investitiilor, randamentul economic al investitiilor va fi dat de relatia:

unde: Re - reprezinta randamentul economic al investitiei;

Pn - reprezinta profituri nete (profituri obtinute dupa recuperarea investitiei
pna la sfrsitul perioadei de functionare);
It - reprezinta volumul total al investitiilor.
Indicatorul exprima profiturile nete obtinute la un leu investit si este un
indicator direct de tipul efect net asupra efort.
Analiznd valentele pe care le are indicatorul randamentul economic al
investitiei se poate afirma ca n continutul sau se regaseste durata de recuperare a
investitiei, astfel ca la o marime data a duratei de functionare, cu ct durata de
recuperare este mai mica cu att randamentul va fi mai mare. Indicatorul surprinde
si durata de functionare a obiectivului, astfel ca la aceeasi durata de recuperare a
18

investitiei, cu ct va fi mai mare durata de functionare, cu att randamentul va fi

mai mare.
i) Viteza de recuperare a investitiei (Vr) reprezinta un indicator de eficienta
economica a investitiilor care rezulta din raportul dintre durata de functionare si
durata de recuperare:

unde: Vr - reprezinta viteza de recuperare;

Df - reprezinta durata de functionare a obiectivului;
D - reprezinta durata de recuperare a investitiei.
Indicatorul exprima de cte ori se cuprinde durata de recuperare n durata
de functionare sau de cte ori s-ar putea recupera investitia n decursul duratei de
functionare.
n realitate ea se recupereaza o singura data din profit n decursul duratei de
recuperare si tot o singura data prin amortizarea inclusa n costurile de productie n
decursul duratei de funtionare.
Se stie ca inversul duratei de recuperare a investitiilor reprezinta
coeficientul de eficienta economica a investitiilor E, n acest caz viteza de
recuperare putnd fi scrisa sub forma:
Vr = Df * E
Cunoscnd coeficientul de eficienta al investitiilor care exprima profitul
anual obtinut la un leu investit, se poate scrie:

Produsul Df x Ph reprezinta de fapt profiturile totale (Pt), astfel ca viteza de

recuperare poate fi scrisa sub forma:

ceea ce nseamna ca viteza de recuperare exprima profiturile totale obtinute la un

leu investit.
n aceste conditii se poate deduce si legatura care exista ntre randamentul
economic al investitiei si viteza de recuperare. Se observa ca dintre randamentul
economic al investitiei si viteza de recuperare este unu, adica leul investit si
recuperat sub forma de profit n decursul duratei de recuperare.
Astfel spus, n cadrul duratei de recuperare raportul profituri-investitii este
1, n sensul ca se obtine un profit egal cu volumul investitiilor.
Pe parcursul intervalului de timp scurs ntre expirarea duratei de recuperare
si pna la sfrsitul duratei de functionare raportul profituri-investitii reprezinta
19

randamentul economic al investitiilor, iar pe parcursul perioadei de functionare

raportul profituri-investitii constituie viteza de recuperare.
Indicatori specifici diferitelor ramuri si domenii de activitate
Indicatorii specifici de calcul si eficienta economica a investitiilor reflecta
aspectele particulare ale eficientei economice a investitiilor n anumite ramuri si
domenii de activitate rezultate din conditiile specifice n care si desfasoara
activitatea acestea.
Respectivii indicatori completeaza modalitatile de caracterizare a eficientei
economice alaturi de indicatori cu caracter general si cei de baza.
6. Concluzii si propuneri
Managementul n sine este un proces supus analizei perfectionate si
eficacitatii sporite. Acest lucru se poate realiza prin stabilirea cu precizie a
obiectivelor urmarite si asigurarea faptului ca procesele si structurile manageriale
vin n sprijinul acestor obiective, avnd totodata nglobate n ele conceptul de
schimbare.
Modalitatea optima de administrare a performantelor financiare presupune
concentrarea asupra rezumatului informatiilor relevante si apoi analizarea n
detaliu a zonelor ce necesita atentie.
Pentru a alege varianta optima de achizitie a fost necesara luarea n calcul a
unei serii de factori, cum ar fi:
fondul de investitii disponibil;
regimul de lucru al utilajelor;
limitarea anumitor resurse.
Obtinerea efectelor scontate este conditionata de cunoasterea corecta a
tuturor variabilelor economice implicate, de determinarea conjucturii viitoare a
multitudinii de factori economici, financiari, social-politici, culturali care
influenteaza investitiile.
Orice investitie este caracterizata de faptul ca reprezinta o cheltuiala
imediata, n timp ce efectele vor aparea n perspectiva.
Investitia pe care o face SC "BEGA-UPSOM" SA presupune achizitia unui
turbogenerator, utilaj de ultima generatie n aceasta ramura. Performantele tehnice
ale proiectului se situeaza la nivel mondial, asigurnd conditii superioare de
valorificare a investitiei. Produsele vor conferi, datorita tehnologiei moderne de
producere, o buna calitate.

20

n conditiile unei economii de piata concurentiale, activitatea societatii

trebuie sa se desfasoare profitabil. n luarea deciziei de investitie, se opteaza pentru
acel proiect care ofera o rata de rentabilitate maxima. Eficienta investitiei este
influentata de diferenta dintre rata profitului si cea a dobnzii.
Indicatorii economico-financiari permit caracterizarea n detaliu a unitatii
economice, permitnd utilizatorului multiple modalitati de interventie si actiune
pentru cresterea valorii ntreprinderii, n functie valoarea si continutul acestor
indicatori. Astfel, analiza economica surprinde profitul corespunzator tuturor
resurselor angajate, indiferent de provenienta lor si de beneficiul rezultatului.
Analiza financiara ia n considerare att provenienta resurselor de finantare ct si
beneficiul rezultatelor.
Astfel, aceasta investitie este rentabila nu doar pentru ca analiza proiectului
de investitii o demonstreaza, ci si deoarece prin realizarea acesteia societatea poate
acapara un segment mai mare din piata de desfacere careia i se adreseaza.
Mai mult, SC "BEGA-UPSOM" SA detine avantajul dat de existenta unei
ample retele de distributie, att pe plan intern ct si pe plan international.
La modul ideal, situatiile de management financiar ar trebui sa prezinte un
sumar al informatiilor financiare privitoare la componentele cheie "att din
conturile de profit si pierderi, ct si din bilantul contabil".
Pe lnga gestionarea cifrelor si elementelor absolute, tot atta atentie trebuie
acordata raporturilor dintre ele pentru a optimiza performanta de utilizare a
resurselor.

21

BIBLIOGRAFIE
1. Anghel, E., Ion, Investitii straine directe n Romnia,Editura Expert,
Bucuresti, 2002
2. Anghelache, G., Dardac, N., Staicu, I., Piete de capital si burse de valori,
Bucuresti, 1994
3. Bunduchi, M., Eficienta economica a investitiilor. Note de curs, ClujNapoca, 1978
4. Camasoiu, I., Investitii si factorul timp, Editura Politica, Bucuresti, 1981
5. Cistetecan, M., Lasar, Economia, Eficienta si
finantarea
investitiilor, Editura Economica, Bucuresti, 2002
6. Cistetecan, Lasar, Economia, eficienta si finantarea investitiilor, Editura
Economica, Bucuresti, 2002
7. Cocris, V., Isan, V., Economia afacerilor, Editura, Graphis, Iasi, 1995
8.
Gherasim,
Toader, Zait,
Dumitru, Eficienta
sistemelor
de
productie, Editura Universitatii ,,Alexandru Ioan Cuza", Iasi, 1991
9. Horovitz, Marcu, Cai si modalitati de crestere a eficientei
investitiilor,Editura Politica, Bucuresti, 1983
10. Ionita, Ion, Radu, Victor, vasilescu, Ion, Botezatu, Mihai, Studiu de
fezabilitate pentru fundamentarea eficientei proiectelor de investitii, Academia de
studii economice, Bucuresti,1993
11. Negrtoiu, Misu, salt nainte.dezvoltarea si investitiile staine directe, PRO
Expert, Bucuresti, 1996
12.
Popa,
Ana,
Anghel,
Nicolae,
Cristea,
Mirela, Eficienta
investitiilor, Editura Universitatea, Craiova, 20000
13. Popa, Ana, Anghel, Nicolae, Piete de capital si eficienta investitiilor,,
Editura Dova, Craiova, 1996
14. Prelipceanu, Gabriela, Fundamentele economice ale investitiilor, Editura
Universitatii Suceava
15. Radu Despa, Eficienta investitiilor, Editura Universitara, Bucuresti,
2005
16. Ratiu-Suciu, Camelia, Investitii si relansarea economica, ASE,
Bucuresti, 1997
17. Romanu, I., Vasilescu, I., Managementul investitiei, Editura Margaritar,
Bucuresti, 1997
18. Simionescu, Aurelian, Eficienta economica a investitiei, Universitatea
Petrosani-Litografia, 1996
22

19. Staicu, Florea, Prvu, Dumitru, Dimitriu, Maria, Stoian, Marian,

Vasilescu, Ion, Eficienta economica a investitiilor, Eficienta economica a
investitiilor, Editura Didactica si Pedagogica, 2000
20. Staicu, Ion, Gestiune financiara, Editura Economica, Bucuresti, 1994
21.
Stoica,
Maricica, Indicatori
de
apreciere
a
eficientei
bancare, ,,Economistul", Nr. 119/11-12 sept., 1998

23