Mulimea indietor poate parcurge o muljime de numere tnizegi d= eli coe a menerler orto: Eten arid cence nee ca ea tat atm to notate Say Sau seri de forme: heat thea tom tage +o notate a, san Dm ote S& considerim sumele urmatoare, formate cu terme seriei $> vom ser seria sir (3, fens ope ‘Vom spi Exe seria Am objinut astfel un gir 5, Soy oy urit.sirul sumelor ‘geometric parfiale ale seriei S> u,. Avem = Sant thy entra orice EN. SK observim cl, recipros, dinduse un gir (S,), putem forma 0 serio D wy alo edrei sume partite 4 fio termenii ilu (S,),luind yas Ss, 5-5 Siral are eit Im acest fl, o serie DD i, este perfect determinath de gira! sumelor eal tale paral (S,). De asemenen studiul seriei >. ae reduce In stuial sirului (84) . Se\impane tn primel rin, urmitoarea Definite, Yom spune e& seria 31, este convergent, dct gial (Sq) al sumelor parfiale este convergent. Dack S suinelor parfiale, vom spune ei este suma serie 52DAgader, 8 Some Dect girul (8a saree parilo "ate Timitd sau dacdlinita sa 005 de asemenea, dack lim $,—— oe vom spune fare suma — co, si vor serie 3° iy 0, Dack ines firul (S,)'nu are limitt, nei finité, nici infinitg, nu vom da nici un fens opérafiei de adunare ty} ty}. + ty ‘Vom spune in acest caz c& seria Su, este oscilantd Exemple. 1) Seria geomsried. Fie r un numér oarecare, S& considerém +P pe Acoust serie so numeste seria geometried, cu ratia r. Si formim sumele parfiale ale acestei seri, in canal r#t Siu (5) este deci diterenta a dows girur:yiul constant (1) cate are limita 1, 9 Dack 0-1, girul (M) are limita +00 si cum 1—r<0, renultd c& siral (7) are limita Atunei Jim $5 = 4 — Jim - Dack r< 1. gial () este nomen i nu ae limita desi nici sirul (S,) nu are limit gi deci seria este divergent si nu are sum In cazul eind r= 1, avem 3, —7n, dedi lim Sy— +} o>.