EXTRASE
VOLUM
INTOCMIT
de Mustafa
SFIR$1TLIL SEC,XV1
A.
ehrr
EDITUfcA ACAttEtlfEt
Pr
LIcti
www.dacoromanica.ro
ii*LiFti, Atli
Iv
CRONICI TURCESTI
PRIVIND TAR1LE ItOMANE
Extrase
VOL. III
Volum intocmit de
MUSTAFA A. MEHMET
Bucuresti
1980
www.dacoromanica.ro
TOM III
KOHer; XVI
www.dacoromanica.ro
CUVINT INTRODUCTIV
Volumul al III-lea al seriei Cronici turcefti privind la'rile romdne (Extrase)
crearea postului de istoriograf oficial al Curtii otomane, cunoscut sub denumirea de vak'aniivis, in sensul de cronicar aulic.
(m. 1520), care i-a redactat opera He,st Bihift (Cele opt Paradisuri) din porunca
1 PinA. In prezent au aparut: Cronici turce,sti privind Idrile ronulne, vol. I, Bucurefti,
1966 (ed. M. Guboglu si Mustafa A. Mehmet) ; vol. II, 1974 (ed. M. Guboglu); Documente
turce,sti privind istoria Ronuiniei, vol. I (1455-1774), 1976 (ed. Mustafa A. Mehmed).
www.dacoromanica.ro
VI
CUVINT INTRODUCTIV
nent la curtea sultanilor turci data cu Mustafa Naima, care a fost numit
in aceasta functie in ultimul an al veacului al XVII-lea. Faptul a marcat
totodata trecerea la o noua etapa a istoriografiei otomane, depaqindu-se
astfel faza a4a-ziilor fahnamedjii (scriitori de cronici pentru sultan), care
au cuprins o adevarata epoca, alaturi de cronicarii particulari sau de cei desemnati s5. consemneze diferite evenimente.
www.dacoromanica.ro
CUVINT INTRODUCTIV
VII
relatari despre campaniile repetate ale turcilor Inspre Ungaria si tarile romane
la sfirsitul secolului al XVI-lea, despre razboaiele duse cu austriecii, polonii
si rusii In decursul veacului urmator, despre marele asediu al Vienei din 1683,
precum 1i evenimentele care s-au succedat dupa aceea pina la pacea de la
Carlowitz (1699), despre campania de la Prut din 1711, razboaiele turcoturco-austriece, Incheiate cu pacea de la Passarbwitz (1718),
venetiene
ca si despre primele razboaie de proportii maxi duse de Imperiul otoman in
a doua jumatate a secolului al XVIII-lea 5i Inceputul celui urmator cu Rusia
si Austria, a caror alianta capata o frecventa tot mai mare datorita fie unor
scopuri politice comune, fie rivalitatii surde fata de viitorul teritoriilor ce
puteau sa iasa din sfera influentei otomane.
Evenimentele de mare anvergura din perioadele amintite au determinat
integrarea istoriei otomane in istoria universals, cu implicatii serioase asupra
sortii poporului roman, mai ales el tarile roman (Moldova, Tara Romaneasca si Transilvania) deveneau adesea teatrul unor operatiuni militare
pustiitoare. In acest cadru general istoric, cronicarii otomani au consemnat
aproape Rate evenimentele mai semnificative, fie aducind elemente not fata
de faptele In general cunoscute, fie confirmind celelalte izvoare narative sau
documentare care amintesc de aceleasi evenimente sau fapte istorice.
Luate separat, intre cronicile din volumul de fats se constata o disproportie vizibila in privinta cantitatii informatiilor despre tarile roman. Totusi,
in totalitatea tor, ele cuprind relatari ample despre trecutul popbrului roman,
desi numarul cronicilor din acest volum este relativ mai mic fata de volumele
anterioare.
www.dacoromanica.ro
VIII
CUVINT INTRODUCTIV
metoda simplei Inregistrari a faptelor Intr-un stil mai mult sau mai putin
apologetic, cronicarii din aceasta perioada ajungind la nivelul interpretarii
jurari deosebit de complicate, care afectau, direct sau indirect, soarta Imperiului otoman. De asemenea, pe linga alte cronici anterioare, marturii orale
sau experienta personala, folosirea pe scars larga i a corespondentelor diplomatice fie prin redarea continutului for rezumativ, fie prin transcrierea partilor
esentiale ale acestora, ca si copierea a numeroase tratate ale Portii cu alte
state, tratate numite ahidname, confers cronicilor din veacul al XVIII-lea
o importanti deosebita, dindu-le i o valoare documentary de necontestat.
Uneori, ele servesc chiar i la datarea unor documente otomane sau la precizarea altor elemente mai putin dare din cuprinsul acestei serii de izvoare.
Daca nu toate, cel putin unele din trasaturile amintite mai sus pot fi remarcate
si In extrasele alaturate, dei ele se refers de obicei la fapte concrete legate
mai mult de tarile romane.
Din punctul de vedere al interpretarii evenimentelor istorice, aceasta
oglindWe pozitia oficiala de la Curtea otomana.
Tinem sy precizam totodata ca in acest scurt Cuvint introductiv nu
ne-am propus sa facem aprecieri separate pentru fiecare cronicar In parte
In privinta informatiilor referitoare la trecutul poporului roman, acestea
fiind amintite In notele biobibliografice consacrate fiecarui cronicar. Subliniem
relatarile referindu-se, Intr-o masura mai mica sau mai mare, i la spatiul
balcanic, ca i la tarile Invecinate, cum ar fi Polonia, Rusia sau Austria, qi
chiar la taxi mai indepartate, ca Franta, Anglia s.a. Largirea acestui cadru
informational se impune pentru intregirea tabloului relatarilor cronicarilor
respectivi cu privire la trecutul poporului roman. Faptul in sine Invedereath
desfaurarea permanents a istoriei poporului roman In contextul relatiilor
internationale, pe un plan general european.
www.dacoromanica.ro
CUVINT INTRODUCTIV
IX
crise de doi sau de mai multi cronicari, fie datorita faptului ca au trait cam
in aceea0 vreme, fie din cauza ca unii au reluat de la inceput tratarea istoriei
otomane. Aceasta constatare este valabill mai cu seam& pentru volumele I
i II, in care se suprapun perioadele, deci Si informatiile referitoare la tarile
romane. In ceea ce privete volumul al III-lea, acesta are un dublu caracter.
Pe de o parte, el reprezinta o reluare, dar intr-o sinteza superioara, a evenimentelor cuprinse i primele doua volume, incepind cu ultimul deceniu al
veacului al XVI-lea, deci cu epoca lui Mihai Viteazul (vezi Mustafa Naima),
iar pe de alts parte ofera cititorului evenimentele in succesiunea tor, datorita
continuitatii cronicarilor aulici".
Dar, in cele mai multe cazuri, urmarirea anumitor evenimente istorice
impune totui consultarea tuturor cronicilor care se refera la el. Acest lucru
este cu atit mai necesar, cu cit aproape fiecare cronica introduce elemente
*
Trebuie mentionat i aici faptul ca, intocmai ca in volumele anterioare,
CUVINT INTRODUCTIV
sau altuia dintre cronicari. Cercetarile viitoare pot aduce, desigur, unele
15.muriri Si in aceste privinte, dupes cum, pe masura largirii posibilitatilor de
consultare a diferitelor manuscrise, vor putea fi extinse investigatiile i asupra
www.dacoromanica.ro
CUVINT INTRODUCTIV
XI
*
Cu volumul al III-lea se incheie primu/ ciclu din seria Cronici turcesti
privind Wile roman. Cele trei volume aparute 'Ana acuma cuprind stiri
despre trecutul poporului roman pe o perioada de peste cinci secole, respectiv,
de pe la sfirsitul veacului al XIV-lea si pink* la Inceputul veacului al XIX-lea.
www.dacoromanica.ro
XII
CUVINT INTRODUCTIV
precum si din celelalte izvoare narative otomane va impune reluarea informatiilor referitoare la tarile roman de la inceputurile raporturilor romanoturce pink in secolul al XIX-lea, pe baza acestor noi izvoare otomane, unele
contemporane, iar altele mai ttrzii, unele mergind pe urmele stirilor deja
cunoscute, iar altele cuprinzind relatari noi, adesea, nu lipsite de importanta.
In consecintk, turcologilor le revine sarcina permanents de a pune
mereu la indemina specialistilor, ca si a marelui public cititor, necunoscatori
ai limbii turce, cit mai multe informatii din cronicile otomane, care, impreunk
cu seria: Documente turce,sti, in curs de editare, alcktuiesc, fara indoiala, unele
dintre cele mai importante izvoare straine ale istoriei poporului roman.
Este cazul sa mentionkm aici i contributia altor specialisti la alcatuirea seriei de Cronici turcesti. Asa a fost, de pilda, efortul depus de prof.
Seit-Abdullah Muratcea, care a lucrat in acest domeniu timp de mai multi
ani, traducind o serie de cronici destul de dificile, mai cu seams sub aspectul
limbii. Aceste traduceri au fost incluse in volumele anterioare: cronica lui
Tursun Bey (vol. I); cronica lui Sa'adeddin (vol. I); cronica lui Mehmed
Ha life (vol. II); cronica lui Findiklill Silandar Mehmed Aga (vol. II).
pentru valorificarea surselor narative i documentare de provenienta turcoislamicl. De asemenea, multumim cercetktorilor Si specialistilor care, intr-un
fel sau altul, au contribuit la definitivarea volumului de fat5.: prof. Alexandru
Elian, pentru sugestii i indrumari, Marina Vlasiu, Maria AlexandrescuDersca Bulgaru i Ioan Matei, pentru referate judicioase, Mihail Guboglu,
pentru unele verificari-traduceri (in colaborare).
Totodata, prezentam recunostinta noastra conducerii Editurii Academiei Republicii Socialiste Romania, precum i Redactiei de istorie pentru
efortul pe care it depun in vederea editarii in conditii optime a unor materiale
deosebit de dificile prin insksi provenienta tor, dar utile, pentru elucidarea
unor aspecte Inca mai putin dare din trecutul poporului roman si al relatiilor
sale internationale.
MUSTAFA ALI MEHMET
www.dacoromanica.ro
XIII
CUVINT INTRODUCTIV
de fats. In crestomatia mentionata, cea mai mare parte a informatiilor respective au fost atribuite unui alt cronicar, *arih-illMenarzade (p. 403-659), lui Naima revenindu-i doar o parte
infima (p. 660-767), ceea ce nu este indreptatit, dupa parerea
noastra, din care cauza in volumul al III-lea din Cronici turce,sti
toate aceste pasaje sint considerate ca apartinind lui Naima.
Precizam faptul ca informatiile din cronica lui Naima despre
tarile romane au fost traduse de not (M. A. Mehmet) acum mai bine
de dou5, decenii, in cadrul obligatiilor de serviciu la Institutul de
www.dacoromanica.ro
ANEXA
CRONICI OTOMANE NECERCETATE
PRIVIND ISTORIA POP ORULUI ROMAN
Beir Celebi, Tevarih-i Al-i Osman (Cronica dinastiei otomane), Ms. Bibl
Izzet Koyunoglu, Konya; Istanbul, 1946 (ed. de Ismail H. Ertaylan). Se refers la Inceputurile raporturilor roma.no-turce.
Kivami, Fetihname-i Sultan Mehmed (Cartea cuceririlor sultanului Mehmed
al II lea), ed. F. Babinger, Istanbul, 1955 (descrie evenimentele
de pe vremea domniei sultanului Mehmed al II-lea: 1451-1481).
Hadidi, Tarih-i Al-i Osman (Istoria dinastiei otomane), ms. Istanbul, Bibl.
Universitatii, T. 1268; Istanbul, Bibl. Silleymaniye, fd. Esad
Efendi, nr. 2081 (vezi i G.O.W., p. 59-60).
Sahname-i Nadiri (Cartea Sahului, de Nadiri), ms. Istanbul, Bibl. Muz.
Topkapi, fd. Hazine, nr. 1124 (descrie expeditia sultanului Osman
al II-lea la Hotin in 1621) (G.O.W., p. 169-170).
Ibn Kemal (Kemalfiapazade, xn. 1535), Tevarih-i Al-i Osman (Cronica dinastiei otomane), ms. Istanbul, Bibl. Nuruosmaniye, nr. 3078 (despre
evenimentele de la Inceputurile statului otoman).
Abdiilkadir Efendi (Tofipulark&ibi, m. 1645), Tevarih-i Al-i Osman (Cronica
dinastiei otomane), ms. Bibl. Nat. Viena, nr. 1053; Istanbul,
Tiirkiyat Enstitusii, nr. 208/1956; Istanbul, Bibl. Siileymaniye,
fd. Esad Efendi, nr. 2151 (descrie evenimentele incepind cu domnia
lui Mihai Viteazul).
Hamidiye, nr. 949 (trateaza evenimentele dintre anii: 16561704 (1067-1116 H.) (vezi i G.O.W., p. 247-248).
XVI
ANEXA
Ahmed Resmi (Giridi), Risale-i Eflakayn (Opuscul despre cele doua Valahii),
ms. Istanbul, Bibl. Muz. Topkapi, fd. Hazine, nr. 445; Galati,
Bibl. V. A. Urechia", nr. II, 60/105 cr.
Hasan Giridi (din Creta) Tarih-i Moskof. Sene-i 1123 (Istoria Rusiei. Anul 1711
ins. Leningrad, Bibl. Institutului de orientalistica (G.O.W., p. 307).
Keyfiyat-i Rusya der sal 1123 (Starea Rusiei in anul 1711), ms. Istanbul,
Bibl. Muz. Topkapi, fd. Hazine, nr. 1627.
Sa'adullah Enveri (m. 1794), Tarih-i Enveri (Cronica lui Enveri), ms. Istanbul,
Bibl. Suleymaniye, fd. Esad Efendi, nr. 2089; fd. Halet Efendi,
nr. 590; $.a. (vezi G.O.W., p. 320-322). Descrie evenimentele
dintre anii: 1768-1774 (1182-1187 H.).
Sanizade Ataullah Mehmed, Tarih-i .anizade (Cronica lui anizade), ms.
Istanbul, Bibl. Siileymaniye, fd. Esad Efendi, nr. 2155 (G.O.W.,
p. 346) (descrie evenimentele dintre anii 1808-1820).
Nota: Pentru unele din titlurile mentionate mai sus, ca si pentru allele, care
nu sint amintite aici, vezi si: G.O.W., Cronici turcefti ..., vol. I
si II Introducere, precum si cataloage de manuscrise turcoislamice. Unele din cronicile turcesti procurate sub forma de microfilme, prin grija Directiei Generale a Arhivelor Statului din Bucu-
www.dacoromanica.ro
ABREVIERI
= Encyclopidie de l' Islam ..., tome IIV, Leyden- Paris,
1908-1936 + 5 fasc., 1937-1938.
G. 0.W.
= Franz Babinger, Die Geschichtsschreiber der Osmanen
and ihre Werke ..., Leipzig, 1927.
I.A. (Isl. Ansikl.) = Islam Ansiklopedisi (Enciclopedia islamica), ed. tura,
Istanbul, vol. IXV, 1950-1972 (neterminata).
O.M.
= Bursali Mehmed Tahir, Osmanli Muellifleri (Scriitorii
otomani), Istanbul, vol. IIII-I-Index. (1914-1928).
E.I.
O.T.M.
T.K. S.M.
T. 0.E.M.
Istanbul (Turcia).
= Tarih-i Osmani Enciimeni Mecmuasi (Revue historique
publiee par l'Institut d'Histoire Ottomane), Istanbul,
T.T.E.M.
1910-1931.,
a
Evl.
Evr.
Evt.
H.
= arab.
loc.
m.
ms., mss.
pr.
T, t.
= localitate.
mort.
= manuscris, manuscrise.
= persan.
= Turk, turc, turcesc.
www.dacoromanica.ro
LUNILE MUSULMANE
1. Muharrem = M.
6. Djemazi-ul-ahir = (Djemazi II
= Dj.
7. Regeb = B.
2. Safer = S.
3. Rebi-ul-evvel = Rebi I = Ra.
( Rebi-ul-ahir )
5. Djemazi-ul-evvel = Djemazi I
= Dja.
(Cemazi- ul -evvel = Cemazi I
= Ca.)
( Cemazi-ul-ahir=Cemazi II =C.)
( Receb )
8. Saban = S.
9. Ramazan = N.
10. Sevval = L.
12. Zilhidjge = Z.
(Zilhicce)
i = i (lung)
d = a (lung)
c = dj (international)
5 = ca 6 (germ.)
ii = u
F =L`
g = g (apropiat de h)
y=
www.dacoromanica.ro
la
Yemen
I
MUSTAFA NAIMA
functie in anul Hegirei 1111 (1699/1700), iar cei care 1-au urmat In mod
oficial in acest post au purtat titlul special de vak'aniivis.
Opera istorica a. Jul Naima, cunoscuta in genere sub numele de Naima
Tarihi (Cronica lui Naima), poarta titlul: Ravzat-i41-Haseyin fi hfilasat-lahbar al-hafikayn (Gradina lui Husein in centrul evenimentelor dintre Orient
i Occident), fiind dedicate principalului sau protector, care a fost marele
vizir Amudjazade Husein pap. (m. 1702), semnatarul pacii de la Carlowitz
In 1699 i de la care Naima primise conspectele cronicii lui Sarih-ill-Menarzade
prima parte (pina la anul 1000 H.) prezinta un caracter sintetic, evenimentele a peste doua decenii fiind rezumate doar in opt foi de manuAnadolu mahasebecisi.
2 Defter emini.
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA NAIMA
Hasan-beyzade8,
ale caror informatii an trecut astfel vi in cronica lui Naima. Dar Naima nu
s-a multumit cu relatarile lui arih-iil-Menarzade Ahmed efendi, ci a apelat
i la alti autori de cronici, printre care se numara: Karacelebizade Abthilaziz
efendi7, Ibrahim Pecevi8, Kiatip Celebi (zis i Hadji- Halifa)9, Husein Vedjihil,
Abdi pap.11 s.a., precum i la informatii orale care au servit la imbogatirea
operei sale fie sub forma de expuneri paralele, fie prin prezentari comparative ale diferitelor evenimente istorice. Printre izvoarele lui Naima trebuie
mentionath i cronica lui Mehmed Halife, intitulath Tarih-i Gtlmani (Cronica
lui Gtlmani), care trateaza evenimentele osmanliilor intre 1632 si 166512.
Cronica lui Naima a fost editata in mai multe rinduri. Prima editie
sele cronicii lui Naima), in Istanbul Vniversitesi Edebiyat Fakfiltesi Tarih Dergisi", vol. I,
nr. 1/1949, p. 35-52 (vezi p. 36-37).
4 Bursali Mehmed Tahir, 0.M., vol. III, p. 151, si urm.
5 Midhat Sertoglu, Osmanli Tarihinin kaynaklars hakkstsda bass dasitnceler (Unele reflectii
asupra izvoarelor istoriei otomane), in TArkiyat Mecmuasi ", Istanbul, vol. XII, 1955, p. 148.
(san tevkii). Cronica lui se intituleaza Tarih-i Ni,sanci Abdurrahtnan pa,sa si trateaza evenimentele
12 AceastA cronica a fost editatii de Ahmed Refik In T.O.E.M.", nr. 1 (78), 1924; 7(84),
1925 (Supplement).
is
14
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI
sebire asupra rdscoalei din 1703, care izbucnise ca urmaxe a unor imprejurari
complexe de la sfirsitul veacului al XVII-lea, inclusiv conditiile pgcii de la
Carlowitz din 1699. Aceasta relatare izolata se afla anexatg la sfiqitul volumului al VI-lea al operei sale.
Naima a redactat si unele opuscule cu caracter politic, intitulate Resail-i
siyasiyye (Opuscule politice ), ramase insal ping azi in manuscris.
De remarcat este faptul ca Naima $i -a format o metoda proprie in aprecierea evenimentelor sociale i politico-militare, formulind i unele consideratii
asupra tiintei istorice in general. De pilda, el considers ca o serie de oameni,
deli cunosc faptele, le denatureaza totui datorita pomirilor for spre imagi-
natie, raspindind astfel multe neadevalruri. De aceea, din punctul sau de vedere,
istoriograful nu trebuie sal se multumeasca doar cu insuOrea pgrerilor raspindite, ci sal caute adevarul istoric din surse demne de incredere i s -I respecte
Naima a respectat in mare mIsural principiile formulate de el, numarindu-se astfel printre primii istoriografi otomani care s-au straduit s explice
fenomenele istorico-sociale si prin cauze materiale, pe linga unele reflexii
asupra filozofiei istoriei. De aceea opera sa, scrisa intr-un stil viu i atragator,
abunda in critici la adresa celor care contribuiau la decaderea puterii otomane
din perioadele descrise de autor. Debi o bung parte din vioiciunea stilului
Sall din spiritul critic al operei lui Naima se atribuie, in genere, insuirii
textului cronicii lui Sarih-iil-Menarzade, totui noutatea i valoarea tiintifica a acestei opere poarta amprenta capacitatii sale intelectuale, ca om de
cultural i ca observator atent al societatii in care a trait i s-a format. De
fapt, acest lucru rezulta si din alte opere de valoare scrise de Naima, ca filozof
i ca om de cultural, el cunoscind indeaproape mai ales filozofia de factura
islarnical a marelui ginditor al Orientului musulman Ibn Haldun (Khaldun).
De aceea, diminuarea contributiei lui Naimal5 in alcatuirea cronicii care
poarta denumirea de Naima Tarihi (Cronica lui Naima) nu se justffica, mai
cu seama daca se is in considerare ansamblul creatiei intelectuale a acestui
carturar, creatie care se ridica la un numgr apreciabil de opere din cele mai
variate domenii. Astfel, Naima a depalit cu molt misiunea sa de a trece
pe curat" (tebyiz ) i de a organiza" (tertib) conspectele (masvedde ) ramase
de la $arih-fil-Menarzade, oferindu-ne o opera specificg personalitatii sale
proprii, in care insemnarile autorului anterior i-au servit ca material faptic.
is Pentru unele concluzii in acest seas, vezi M. Guboglu, Cronica lui Naima, in ,Revista
de referate yi recenzii (istorie-arheologie)", Bucuresti, vol. VIII, 1971, p. 264-280 (recenzie la
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA ?TAMA
Aceasta rezulta si din comparatiile pe care le face adeseori Naima intre Sarihfil-Menarzade si alti cronicari in legator% cu acelea0 fapte sau evenimente
desc'rise. Este adevarat c5. Naima reproduce multe pasaje din conspectele
autorului pe care 1-a luat ca baza pentru alcatuirea cronicii sale, dar In asemenea imprejurari Ii citeaza numele aproape de fiecare data, ceea ce nu ar
fi fost cazul data ar fi fost vorba de o simply copiere integral% a izvorului.
Naima insu0 a tinut s face urmatoarea precizare deosebit de sugestiva
in aceasta privinta: Pe ling% faptul c% an fost adaugate i aranjate la locurile lornoteaza Naimaevenimentele cuprinse In Fezleke si in cronicile lui
Aziz si Vedjihi, dar care nu se gaseau In acest conspect (miisvedde), au
mai fost anexate, de asemenea, numeroase alte povestiri ciudate i din alte
culegeri (macmua)"10.
Tocmai din considerentele expuse mai sus cronica lui Naima a trezit
de timpuriu interes In lumea occidentals. Astfel, ea a fost tradusa fragmentar
Traducerea alaturata s-a efectuat dups editia din anul Hegirei 1280
(1863/1864) a cronicii lui Naima.
BIBLIOGRAFIE:
O.T.M., p. 43-44; 0.M., vol. III, p. 151 si urm.; AHMED REFIK, Alimler ye
San'atkarlar (Inv&tati si artisti), Istanbul, 1924, p.256 si urm.; G.O.W., p. 245-246; Tiirkiye
Ansiklopedisi, Ankara, vol. IV, 1957, p. 248; I.A., fast. 90(1960), p. 44-49 (art. Naima);
I. H. UZUIIgARSILI, Osmanli Tarihi (Istoria otomanit), Ankara, vol. IV/2, 1959, p. 594-597;
ASAF HALET CELEBI, Naima. Hayats, San'ats ve Eserleri (Naima. Viata, arta si operele),
Istanbul, 1953.
le Bibl. TKSM, Istanbul, Bevan Koskti, ms. nr. 1169, fol. 674. Arhivele Statului
Bucuresti, MicrofilmeTurcia, rola 26, cadrul 1 058.
translated from the Turkish by Charles Fraser, I, London, 1832, XVII + 467.
le In Temur de monuments istorice (ed. A. Papiu-Marian), vol. II, Bucuresti, 1863, p. 246.
" Acts fi fragments cu privire la istoria romllnilor, vol. I, Bucuresti, 1895, p. 55-63.
www.dacoromanica.ro
<Se descrie incordarea relatiilor dintre beilerbeiul de Bosnia, Telli-Hasan papa, pi cape-
V4
<Originar din Buhara, el a intrat in ordinul religios musulman numit Nakpibendi, iar dupl
159 1
7 octombrie 1592.
www.dacoromanica.ro
1597).
MUSTAFA NMMA
175
78
79
$1
VIZIRATUL LUI
<Mazilirea lui Siavus pasa a avut loc la 25 rebi-ul-ahir 100 1 10, iar Kodja-Sinan pasa a
devenit mare vizir pentru a treia oar5. la 1 cemazi I 1001> U.
<Descriindu-se ispravile lui Telli-Hasan pasa, beilerbeiul Bosniei, se aratl cif, pe vremea
viziratului lui Siavus pasa, acesta din urma ii promisese ajutor impotriva Austriel >.
... Mud lui Kirli-Hasan pasa eialetul Rumeliei, <Siavus pap.) it desem-
80
81
83
83
90
91
92
In Belgrad>.
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI
94-95
97
Rudolf al II-lea>.
Voievozii Tarii Romanesti dkdeau Inca din trecut care de tunuri si cai
pentru munitiile necesare expeditiilor. Mai inainte, el trimisese23 pentru expeditia din Veszprem24 doua-trei sute de cai. Totusi, mergind din Belgrad oameni
trimisi de marele serdar25, i-au cerut din nou cai, zaherea si bani (hazine).
Neavind grija s5. ajung5. la timp la Belgrad, i se facusera reprowrin.
Apoi, a facut sa ajunga patru sute de cai, vistierie si daruri linga <cetatea>
Yanik, dar, spunindu-se c5. nu au sosit la timp", s-a dat firman ca omul
sku s fie ucis. Fiind salvat prin mijlocirea fiului sku25a, Mehmed pasa, i
s-au refuzat darurile. Serdarul a zis: De ce trebuie ca astfel de tali sk fie
in mina unor ghiauri nepasatori ? Cu ajutorul preainaltului Allah, in primavara aceasta expeditia noastra va fi asupra Tkrii Romlnesti 1". De aceea
oamenii lui hiseserk inchisi; ei au fost eliberafi la Belgrad, la intoarcere.
Astfel, fuseserk trimise <lui Mihai) porunci inalte si drastice. Ratacitul de
Mihai insa era un ghiaur cu gindul de a se pregati pentru rascoalk. Acest
fel de a-1 trata, cu minie, a fost un pretext de rascoala pentru el. Acestea
vor fi povestite printre evenimentele anului urrnator.
100
<Enumerindu-se unele' rngsuri gresite, se arati cd serdarul Sinan pasa a permis distrugerea unor localithfi, ai aror locuitori s-au transformat in haiduci, si di a luat haraci pentru
morile. din Belgrad).
lui ( Mihai). Era o gresealk nechibzuita sk-i rkscoale prin minie nepotrivit5.
si nefolositoare.
19 Hatvan, localitate in Ungaria.
22 Komran, Komorn, Komaron, Komarom, Kornarno (R. S. Cehoslovac1).
21- Yanik (Yam* ), Raab sau Gyor.
22 Mihal, Mihai Viteazul, domnul Tarn Romanesti (1593-1601).
23 Mihai Viteazul.
1595.
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA NAIMA
102
de creditori. Cei mai multi erau ieniceri si camatari bogati. In fiecare zi,
acestia atacau si aruncau cu pietre In palatul sau $i, luind toate bunurile
care incapeau in miinilor tor, ii bateau pe oamenii care se aflau la poarta
lui <Millai>. Persecutiile si oprelistile for 1-au scos din rabdari. De aceea,
intr-o zi, i-a invitat pe acestia si, dindu-le sfaturi, le-a aratat generozitatea sa
28 Axon Tiranul (14 octombrie 1592-24 aprilie 1595). Evenimentele se refer& la Tara
Romineasca.
80 Rudolf al II-lea, Implratul Austriei (1576-1612).
81 Clement al VIII-lea (1592-1605).
88 Ferhad pass., mare vizir (1591-1592; februarie iulie 1595). Era caimacam.
38 Bogdan beyzadesi. Este vorba de Bogdan vodA, fecior Iancului vodA" (Sasul), pre-
1. Cronica lui Naima. Inceputurila. miscarii de eliberare condusli de Mihai Viteazul (vol. I, p. 97).
www.dacoromanica.ro
Ai
r.
Y7
c."
Ce:1;t
cf.
'1:1;4
Cyr11-5""V.4:111--:";:1731T
1^ !cr:
Artr
1,-
\r);(
-;vIr.;"
f "er:vq(clicc-r;:,
fAf
i'N's
nr
;c1,(rcr,...A ,crp
or ;111:,
e:ivrr;
Cr fr""liCirr
<IG:1
t7-;(45(er r(rre7
"4:rr
1;Tt
"lc :ref:
:41*
Zelr:.:1rAn
w"1-417
4.3/
r' lc'n
:4veZ`1"-)r.1c
ftwe
!I'D CA IC wiris.f
wircre
Cnrct
;pie yea
jr;
Yrrf
c1rnr-f4rj1-rf
;1C "::1410 4
www.dacoromanica.ro
4A
eir.i1)
10
MUSTAFA MAMA
Acesta fiind gasit bolnav, a plecat naibul Alidjan efendi, deoarece, clack' In
Tara RomIneascl era nevoie de o judecall cu musulmanii, mergeau cadiii
de Giurgiu, find insarcinati cu aplanarea lor. Alidjan le-a facut socotelile
precum urmeaza: omul care pretindea 60 de poveri (yak) de aspri prezenta
dovada. <Creitinul zicea>: Intr-adevar, actul este al meu". <Musulmanul
spunea>: Dar arata-mi felul 9i pretul obiectelor pe care mi le dai !".
Atunci, dupa multe cereri i certuri, se invoia cu ceea ce i se arata.
De exemplu, i se dadeau 10 poveri de aspri bath, un hanger impodobit in
valoare de 20 de poveri de aspri, un harna9ament de cinci poveri de aspri.
Toate se ridicau la 60 de poveri <de aspri).
Dar musulmanul spunea : Lucrurile pe care mi le-ai dat, is -le cu un
pret de patru on mai ieftin. Ceea ce imi dai cu cinci poveri, sa ti-1 dau cu o
povara. la-I!" Dupa mil de certuri i gilcevi, <Mihai> 11 facea pe om s accepte
30 de poveri in loc de 60 de poven. Apoi fl punea pe cadiu s inregistreze i
s sigileze. De asemenea, punea 9i pe diacii lui sa scrie. Ceea ce era mai putin
de zece poveri nu punea la socoteara, spunind ch. acestea sint Maruntiquri".
In felul acesta, a facut ca toata datoria s5.4 scad5. la 6 000 de < poveri) aspri.
103
pe musulmanii care se aflau acolo" si, venind in cete, atacau Giurgiul. Nemai-
is loc de 1003 H.
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI
114
11
$1 AKKERMANULUI
116
41 Banul Manta (era pabarnic). La Kiatip Celebi: Banul Mihalcea" (vezi Cronici
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA NAIMA
12
gi
119
120
parr.
<Se arata felul in care Ibrahim pasa 1-a discreditat pe Ferhad papa Sn fata sultanului>.
121
www.dacoromanica.ro
HAIMA TARIHI
13
...
<Urmeaza numirea lui Sinan pa,sa ca mare vizir *i Intoarcerea lui Ferhad papa la Istanbul
pentru a cere iertare. intre timp se emite firman ca Ferhad pa,sa sa fie ucis >.
123
<Ferhad pasa, ajunaJa Istanbul, obtine pentru un timp iertare, dar mai tirziu este ucis).
125
6 august 1595.
5 septembrie 1595.
www.dacoromanica.ro
14
MUSTAFA NAIMA
126
S-a descins la capul vaii Calugareni (Kalugeran), care era o vale plina
de stejari. Dincolo se intindea Valea Bucurestiului. De acolo, Bucurestiul
era la o departare de patru mile. S-a poposit linga padurea aceea de stejari.
Pe cind ostasii stateau linistiti, iar caraulele se dusesera la gura vaii,
s-a vazut ridicindu-se praf dinspre valea Bucurestiului si au aparut alaiurile
de ghiauri, Ingrijitorii de cai 59, speriindu-se, au vent la corturi. Ostasii
incalecind pe cai, au iesit in fata ghiaurilor, iar marele vizir, aranjind rindurile,
a fost rant, pe cind fugea, iar Husein pasa, Haydar pap. si Mustafa pasa
si-au gasit moartea de martini, inecindu-se in mlastini".
127
www.dacoromanica.ro
zs
13
NAIMA 'rARIHI
la Bucuresti.
In ziva luptei, fiind vreme de strimtoare 1i fiind greu de ajuns pe sesul
de dincolo de padure, <turcii> s-au intors si s-au asezat. Facindu-se un popas
de doua zile, au adus prinsi de la ghiauri.
Ei dind de tire ca ghiaurii au ajuns la Bucuresti, la 18 zilhidjge 62.
Hasan pasa a trecut trecatoarea cu oastea sa i a descins la. ses. Akingiii,
imprastiindu-se in imprejurimi, au adus cu ei prizonieri, taherele si animale.
Mihai, evacuind Bucurestiul, s-a dus la Tirgoviste (Tergov4te). Dar, nestind
nici acolo, s-a dus spre pa'durile greu de strabatut din partea granitei Transilvaniei. Marele vizir, trecind si el trecatoarea la 20 zilhidjge, a ajuns cu oastea
la Bucuresti si a descins in ses.
Voda".
www.dacoromanica.ro
16
MUSTAFA NAIMA
129
... La inceputul lui zilhidjge 65, <Mehmed pasa>, fiul lui Sinan pasa,
care era serdar, i beilerbeiul de Buda, Sofu-Sinan pasa, pi beilerbeiul de
Timisoara, Ahmed pasa din Mihalici, <si a1 ii s-au dus asupra austriecilor din
131
132
pi
Marele vizir Sinan pasa, construind o cetate din lemn, a pregatit tunurile
munitiile necesare si a pus acolo o mie de ieniceri o mie de kuloglii. La
gustori s-au grabit sa tread. (spre Giurgiu> care mai de care mai inainte.
Atunci au fost numiti, cu porunci severe, oameni ca 55. nu lase sa treaca nici
" 1 Isevva1 1003 = 9 iunie 1595.
66 Zilhicce 1003 = 7 august
5 septembrie 1595.
841 1001H. = 6 septembrie 1595 24 august 1596.
" 13 muharrem 1004 = 18 septembrie 1595.
" 12 safer 1004 = 17 octombrie 1595.
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIKI
27
o persoana. Cind s-a vazut ca spaima celor din oaste crete tot mereu, au fost
luind turmele de oi, treceau podul i cu celelalte lucruri ale lor, eminii i
scribii slateau i adunau aspri (akce) de la cei care treceau, zicindu-le s
dea a cincea parte din prazi ".
In timpul acesta s-a aflat ca fatacitul de ghiaur, Mihai, a venit cu oastea
sa in apropiere. Renuntindu-se la acea dare, Sinan paa a trecut podul noaptea
i apoi s-a dat fiber pentru trecerea tntregii 0ti. Pina dimineata au trecut
ienicerii, tunurile i o parte din munitii. Celelalte bagaje au raraas aruncate
pe loc. In timp ce oamenii, din cauza incurcaturii, nu tiau unul de altul i
se mirau, ca la locul de adunare din lumea de apoi, au ap5.rut pe vremea chindiei alaiurile de ghiauri i i-au aezat tabara in esul Giurgiului. Atacind poverile
<turcilor>, ei au inceput sa be prade i sa be devasteze. 0 ceata de pedestrai,
au cazut in Dunare. Unii strigau de pe pod: Allah, ajuta-ne 1". Fiind dui
de cursul Dunarii strigatele for de deznadejde au cutremurat lumea. De
asta data, trecerea musulmanilor din partea cealalta a apei in partea de dincoace
fiind impiedicata, ghiaurul i-a trecut prin sabie fara crutare. Neiertind nici
un suflet, le-a Varsat singele ca un torent. Multe raii de suflete au fost distruse
n-a mai scapat nici un om. Fund taiati atunci din radacina, akingiii au dec5zut.
Tunurile i cea mai mare parte a munitiilor au intrat in miinile dumanilor.
134
Ghiaurii josnici, batind-o timp de trei zile, au cucerit-o prin lure in ziva de
10 a lunii safer 71. Omorindu-i pe toti musulmanii care se aflau in ea, au tutors
tunurile i au inceput sa traga catre oaste.
SUPUNEREA MOLDOVEI DE CATRE HANUL TATAREsc
www.dacoromanica.ro
18
MUSTAFA NAIMA
pe renegatul Razvan 73. De asemenea, el cerea ca, de' azi inainte, <moldovertilot> sa le fie numit domnitor ,unul din emirii tatari. Le-au explicat pe
acestea pi agalele sale prin viu grai. Dar, nefiindu-se de acord cu aceste propuneri, ele au fost trecute cu vederea ...
135
Au sosit sitiri t, datorlta masurilor proaste ale lui $inan papa, oastea
islamica. a fost infrinta in partile Tani ,Romanesti pi ca, din pricina lasitatii
fiului saws, ghiaurii au obtinut victoria asupra Strigoniului, iar el, Iugind,
s-a inchis la Buda, nefiind bun de nici o treaba.
<Urmeaz& descrierea mazilirii lui Sinan pap. i inchiderea. acestuia).
138
Cind lui Ibrahim pap. 7;a i s-a acordat sigiliul viziratului, a treia zi
ale siretului Mihai pi ale celorlalti boieri ai Tarii Romanesti. Cind Hodja
cel renumit pi gloriosul vizir au inceput sa. le citeasca, a venit pe neasteptate
la felicitare pi muftiul cu numele de Bostanzade.
tiicep discutii contradictorii asupra felului in care trebuia s5. se raspundl scrisorilor lui
Mihai Viteazul>:
139
Efendi.
2. Cronica
www.dacoromanica.ro
4"414
d;:t" jjp t..)!.',,k_.03..1
a, .,
Z l44..)1,a.-1 It ',,I:i.r.iiii
.1 L., ,1.y'.
lt.. ,?jiiSjii..).).4.;;Ia.1,5.1J;;C j1.:z71:;
.ay .,,:.
zLj). ...A., Jr. 1_5LAy r1...; 4.ttit r. iii 65.1 .z.3ji.4.. a.! IA j., jak::91 Zi.41.1110/.1l;,- ZJAA-1:t.0 a 1..3.1-%
1,3)
Z.', )1 d #4
ts).11,41,...4431
J.0j1:4Li... Ayerliol j..L.,...1.
.
' Ca :J.1 1:1.
JI1:011 J
. '7,`
v Li-''' . J
v
41,1
4a
at!...,:f:
Y I e..1..... 4;SL-A
`) -1
%..
4 E1:1*
www.dacoromanica.ro
20
MUSTAFA NAIMA
.<De teama continuirii disputei, muftiul Bostanzade s-a sculat si a plecat, iar Sa'adeddin
DE EXPEDITIE
Agria " constituie o fortareard importanta, indeosebi printre finuturile austriece si ale Transilvaniei.
<Turcii au ales drumul spre Agria 9i sultanul a trecut la Seghedin>.
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE CINCI 80
152
,
<La un popas al turcilor, Fetih Ghirai " a adus sultanului vreo 63 de ghiaurIlegafi, pentru
, k obfine informatii>.
153
ca ghiaurii inainteaza, c5. au mute arme de lupta, ca toti craii s-au unit ca
s5. distruga saminta Islamului si ca Impreuna cu ei era si principele (ban)
Transilvaniei, afurisitul Sigismund 85.
58 Reis-141-kallab.
58 Egri,Eger, Erlau (ram. .Agria), rag fn Ungarial Participa ins* sultanul Mehmed al
III-lea.
80 1005 H. = 25 august 1596
13 august 1597.
al Maximilian, impkratul Austriei (1563-1576). De fapt, domnea Rudolf al II-lea (1572,
rege al Ungariei; imparat: 1576-1612).
82 Mathias; era arhiduce. A fost impkratul Austriei intre anii 1612-1619.
" QiimapA yak; Nadajdy Ferenc ( ?).
" Fetih Ghirai era fratele hanului Gazi Ghirai al II-lea $i participa la expedifie. La
Intoarcere el a fost numit ban, dar a fost ucis de Gazi Ghirai al II-lea (in acelasi an).
85 Jigmund. Sigismund Bithory.
www.dacoromanica.ro
Nrita*
4 I. e. ;* 33 t 1::'
j-C
'' .1:?./
.4)11
.113i 43,"
Sj<1-31. JL--Z.4
LIS'4f.4:::"1--:""t A;.--isi.%-,J,15\
r
._1; ....kI.
V 0..j a at.r
js:5 41:,...
,,) ek, tsAy 3;111...3.... ..ei; ,4. zdv sol ,_,.....gi*.x:z ..),......!..31 It. ...,;..1?
PAI Jii
,......g:i /tells
.....t.!:); d;Lt,i-L
\JO Lwww.dacoromanica.ro
lat: .3 Ila ;')y.L....c.L V31 e )15 :),J.,L-':
MUSTAFA NAIMA
22
De asemenea, carele i tunurile au fost legate. cu lanturi In fata pad*hului. Hasan pap, valiu de Rumelia, i beilerbeiul de Timipara s-au
apzat Intr -o parte ....
172
178
184
185
parti s5. fie data pe seama serdarului atit timp cit tabara ghiaurilor se afla
www.dacoromanica.ro
MANIA VARINI
23
de tire c5, hanul a a.juns la Rusciuc. Dupa sarbatoarea sacrificiilor 94, 1?eilerbeii si ostasii eilaieturilor de Karaman i Maras, care erau insarcinati cu paza
Anul trecut, Satirdji-Mehmed pap., care era serdar la serhaturile ungurest', fusese insarcinat cu porunci severe i i sC trimisese un hatt-i-serif ca
s-1 pedepseasca pe aftirisitul numit Sigismund, voie'odul Transilvaniei, care,
in anul acela, cblcind tratatul se aliase, in timpul evenimentelor' de la Agria,
cu regii si se unise cu ei pentrti a pricinui pierderi musulmanilcr. SatirdjiMehmed pasa fusese insarcinat ca, intend in Zara Transilvaniei, s-o incendieze, s-o devasteze si s-o ruineze, riearatind bunavointa fata de nici o forareata si ta#a de hici 6 betate.
<Se descrie plecarea ostirli turcesti si aminarea expecTifiei din cauza Intirzierii hanului
ttareso (55 de zile), pia. la 26 muharrem 1007 97>s
189
190
www.dacoromanica.ro
24
MUSTAFA NAIMA
fi trecute asa cum se cere. Dada apare dusmanul, nu ne putem gindi la lupta
si la rezistenta. Insusirile cerute le are drumul dinspre Oradea, care estt drum
larg si deschis". Gazi Ghirai han a intrebat: Ghiaurii care se afla in cetatea
Oradiei slat in stare sa iasa si s provoace pagube, impiedicind oastea din
drumul ei ? Dada exists aceasta posibilitate, este nevoie ca filth sa se cucereasca
cortului serdarului, au fost omoriti vreo 150 de ghiauri, iar conducerea Cenadului a fost data atunci lui aksaki-Ibrahim bei, care era nazir de Belgrad
Apoi au descins linga cetatea numita Dilagos 104, dar chid au ajuns
di le termine la 26 octombrie.
106
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIM
25
29 a norocosului safer 109 au descins linga cetatea Oradea. Cetatea mai sus
II ASEDIUL ORADIEI
Sosind mai intii oastea tatareasca in dreptul orasului, i-au iesit inainte
LUPTA
192
ghiaurii care se aflau acolo. Luptind o zi psi o noapte, la sfirsitul bataliei tatarii
au distrus ti au incendiat orasul. Ghiaurii si-au pus in trasuri familiile ti copiii
si, scotindu-i prin alte parti, au fugit. Tatarii, ajungindu-i din urma, pe cei
mari i-au omorit, iar pe cei mici i-au oprit cu el. Pe scurt, s-au umplut de
prIzi nenumarate. Dupa aceasta, hanul tataresc ti serdarul, facind sfat cu
cei renumiti din oaste, au intrebat daca va fi deajuns sa devasteze imprejurimile sau e mai bine sa depuna sfortari pentru supunerea Oradiei. Toti,
intr-un glas, au spus a Oradea este o cetate atit de puternica, In apropierea
Imperiului otoman109a, incit constituie cheia Transilvaniei ti Austriei ti ea,
pe drumul de trecere, este zidul zidurilor afurisitilor ti ca nu este bine sa se
mearga inainte lasind-o la o parte. Cazind de acord asuprg. acestor pareri,
in prima zi a lunii rebi-ul-evvel 110 era zi de vineri au intrat in casele
solide de piatra ti impodobite ale orasului. Nu a fost nevoie s fie sapate
meterezuri. Au inceput sa bath cetatea cu cele trei tunuri pe care le aveau
www.dacoromanica.ro
26
MUSTAFA( MAMA
sesul si yaile s-au umplut cu torenti maxi. Imprejurimile cetatii fiind din
pamint moale si. cele mai multe parti flind peste masura de m15.stinoase, oastea
194
sau, trecind cu viclenie Dunarea, 1-a atacat pe yizirul Hafiz (Ahmed) pasa 113,
care era de path prin partea Nicopolei si ca., alungindu-1 pe acesta, a pricinuit
<In fala acestor situafii, turcii hotArasc s6 trimit6. citeva mii de atari, care stt r6spinc.6 vin hanul si serdarul, pentru ca ghiaurii sit se sperie sipsa fugl>k
deasc6 vestea
195
(Solnok ), Szolnok.
118 Hafiz-Ahmed pasa, muhafiz de Buda, Vidin, Nicopole, caimacam v.a, A murit in
1613/14 (1022 H.)
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI
27
listen ) , serdarul pierdea vremea Cu speranta el, cu ajutorul lui Allah, ter-
minind cucerirea cet5.tii intr-o zi sau doul, vom merge impreuna". Nici
cetatea nu a fost luata qi nici nu s-a facut incursiune a4a cum se dorea, iar din
cauza frigului, incepusera sa nu-i mai Tina mlinile i picioarele.
iNTOARCEREA 0$TIRII ISLAMICE SPRE BELGRAD
196
q1
Seghedinului>,
197
198
,,... Construind
zabovit cu doua cetati i, sosind vreme de lama, nu ati stins i nu ati indepartat
din tinuturile islamice focul intrigii dtqmanului. Nu era timpul s luati una
sau doua cetati defile for ".
<Se arat'd a dusmanul nu slIbeste prin ocuparea de teati>.
115 Zahire marazs.
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA NAIMA
28
Cind s-a hotarit pornirea expeditiei islamice asupra vilaietului Transilvaniei, Maximilian, care era comandantul ghiaurilor, a adunat linga Ianik
pe cei 5 000 de calareti veniti de la frinci in ajutorul sau, in anul trecut. La
fel, el a adunat i pe cei 12 000 de osta0 italieni puca0. De asemenea, a venit
i fratele sau, arhiducele Mathias, cu peste 60 000 de pedestra0 i calareti,
osta0 adunati dintre austrieci (Nemce), nemti (Alaman), unguri (Macar )
i alti ghiauri. Ei s-au sfatuit sa ajunga in ajutorul principelui Transilvaniei,
dar, serdarul <Satirdji Meluned paa> asediind cetatea Oradea, iar cel
din Transilvania ascunzindu-se in munti prapastio0, au spus ca nu este cu
putinta ca el sa fie ajutat. Si au mai spus ca, partile granitei dinspre Buda
raminind goale, este momentul pbtrivit sa asedieze aceasta cetate. Ei i-au
zis: Ori o luam, obtinind victorie, ori, daca nu vom reu0, prin aceasta diver-
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI
204
29
Kulaksiz-Osman bei, care era bei de Solnoc 0 care facuse multe vitejii
la Portile de Fier, sosind la timp cu gaziii serhatului de Solnoc, a impr5.0iat
acest gind rau...
<Buda a fost salvatft >.
INFRYNGEREA LUI HAFTZ-AHNIED PASA LA NICOPOLE DE CATRE
AFURISITUL MIHAI
205
distant., a unor trasuri acoperite cu postav row, 1 -au intrebat despre ele
pe afurisitul de Dimu, solul lui Mihai. Acesta a raspuns ca sint carele de vistierie i de peqche. Pe cind ei stateau si ateptau, oastea dumana a aparut
deodata dintr-o parte nebanuita i s-a aruncat asupra oamenilor care stateau,
fad. munitii i fad. arme, gata sa priveasca.
Oastea ratacitului de Mihai era de peste 20 000, iar ling5. Hafiz paa
se aflau doar 3 000 de oameni; majoritatea for fara arme de lupta. Harabalele
de daruri, care aparusera, fiind, de fapt, care de tunuri, ghiaurii afurisiti au
atacat pentru lupta. Dindu-se un timp batalie, dar rezistenta fiind cu neputinta, <turcii> au ales fuga. Datorita aparitiei nea0eptate a acestei ()Si nenorocite, paa s-a buimacit i, aruncindu-se pe gitul calului, s-a dus infrint spre
Tirnova 119. Multi mahomedani au murit ca martini si multe lucruri au intrat
in miinile ghiaurilor. Dupa aceasta victorie, ratacitul Mihai a asediat cetatea
11? Rebi 1 1007 = 2 octombrie
31 octombrie 1598.
ue Dimu, capuchehaiaua lui Mihai Viteazul.
118 Tirnovo, localitate In Bulgaria.
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA NAIesA
30
206
208
<Omul hanului 120' a dat de tire ca > Satirdji Mehmed pasa acordase eia-
217
IN PARTILE UIVARULUI
... In ziva a saptea a Jul safer 124, ajungindu-se 1la Banosek, 123 a venit
218
pe insula din apropierea acelei localitkti. Atunci s-a rkspindit 1 vestea ocuparii
Transilvaniei de cktre afurisitul de,91/1fliai.
La 29 <rebi II> 130, cind s-a ajuns la zombor (Softbor), au sosit din
partea sus-numitului Mihai om 131 Si scrisoaite, grin care el facea cunoscuf c5.
a ocupat vilaietul Transilvaniei si ca lai mentine supunerea <fata de Poard>...
Aso Zagra, Zagora, localitate in Bulgaria.
1200 Abdtilaziz aga; a declarat noului serdar, Ibfahim Paa (marele yizir).
1008 H. = 24 iulie 1599 12 iulie 1600.
118 7 safer 1008 = 29 august 1599.
121
122
Banosek (?).
Abeiul(?).
Sekmehal(?).
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI
219
220
31
133
rau mai ink decit celalalt, <al rasculatilor>, le-a dat in mina un act in care
se spunea: Eu am poruncit i el a fost sacrificatc Celor care fi obiectau
226
227
228
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA NAIMA
238
239
32
a salva cele doua cetati din mina sa. Cind cei amintiti mai sus au intrat
la Curtea imparateasca, atunci era caimacam Hafiz-Ahmed pap., care a
fost pomenit mai inainte. Pe cind acesta se afla la paza cetatii Nicopole, Mihai
venise asupra lui cu viclenie i-1 facuse s fuga infrint. Atunci mai sus-amintitul Dimu, venind ca sol din partea lui Mihai, it inplase pe pa$, spunindu-i
ca vine vistieria, dar carele acoperite cu postav rop, pe care <Dimu> le aratase
ca fiind harabale cu vistierie, se dovedisera a fi carele de tunuri ale lui Mihai.
a dat un fetva amanuntit in care spunea: Atit Mihai, cit i solul sau cel
afurisit sint plini de rautate, iar legamintele (and) i amanul 141 for nefiind
admise sub nici un motiv de eriat, trebuie ca ei $ fie omoriti i nimiciti".
Ca urmare, Hafiz <Ahmed> papa 1-a executat <pc Dimu) flea intirziere, spinzurindu-1 de mijloc.
(Acest Hafiz-Ahmed pasa avusese si alte neintelegeri cu marele vizir la Kanizsa).
de atunci incoace nu a mai sosit sol in partea aceasta, iar poarta pacii s-a
inchis. De asemenea, nici din partea aceasta nu s-a dus nimeni la <Mihai>,
craiul (hired) cel raufacator. De aceea va trebui s se renunte la mentinerea
legamintelor. Aceasta inseamna ca de acum incolo parerile serdarului sa nu
mai fie luate in seams i sa nu i se dea crezare ca este vechilul padiahului.
Astfel, de acum incolo, cum va fi cu putinta intarirea pacii i cum sa fie
aranjate treburile serdarlicului?"
<Urmeazft descrierea altor greseli ale lui Hafiz -Ahmed pasa ei ma2ilirta lui).
Provocind de multi ani incoace mari rascoale prin partile Pill Roma-
acelea in stapinirea sa. Intriga pi gilceava raufacatorului Mihai nu mai con141 Aman, iertare". Mai sus a fost vorba de islams; trecerea sa la islamism".
10 Hafiz-Ahmed pass., pe atunci caimacam la Poara.
la" Mihai Viteazul.
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI
241
33
tenisera. Mai inainte de aceasta, serdarul vizir Mahmud pap, find trimis in
acele parti, mersese cu oastea ce se afla ling5. el. De asemenea si heilerbeiul
de Cipru (Karris). ,Saban pasa, care se afla cu flota de paza pe malurile
Dunarii, trecuse cu galerele in partea Tani Rom5.nesti. Mai sus numitului
pap i se daduse firman sa repare si sa intareasca foarte puternic cetatea.
Giurgiului si sa fact pod peste fluviul Dunarea.
multi dintre afurisitii care se aflau linga el find nimiciti, i s-au luat toate
tunurile si pulberea si munitiile, iar el, pierzindu-si speranta in viata, a disparut
285
287
144
148
1483
iulie 1603,
www.dacoromanica.ro
54
MUSTAFA NAIMA
Ei nu au putere sa se lege de nici o localitath. 0e aceea fiti veseli". Ali pap. 149
Nu este potrivit sa pornim inainie de a pune zaherele la Buda. Zaherelele A fie impartite osta0lor i sa fie transportate la Buda cu care i cu
camile i s plecam dupa aceea". De data aceasta unii nu au fost de acord,
presupunind ca imediat ce Iemipi va pleca in Transilvania, ghiaurul va
asedia Buda.
<Turcii iau diferite intisuri de a-i impiedica pe ghiauri)1
352
MARII VIZIRI
(Se vorbeqte de al treilea vizirat al lui Sinan pasa, care a fost mazilit>.
... Ferhad pasa a devenit vizir pentru a doua oars. Serdarul a fost mazilit in timp ce, mergind in expeditie impotriva Tarii Romane0i, construia
podul. El a fost ucis in anul 1004153. Sinan pasa a devenit mare vizir in anul
24 august 1596.
5 septembrie 1595.
www.dacoromanica.ro
HAMA TARIHI
'
35
354
365
353
368
efendi, a incercat sk-1 atraga <pe Deli-Hasan> pi, explicind situatia la Poarta
fericirii, a intervenit ca Deli-Hasan s fie mutat in eialetul Timiparei.
<Deli-Hasan a lost mutat din Bosnia la beilerbeilicul din Timisoara>.
374
382
i ii pierise pofta.
385
3S6
387
Ungariei. Dupa aceea, afark de faptul ca, lovind i bruscind, au supus pe cei
care aveau averi, pe osta0, pe cklareti pi pe cei slabi; ei i-au i persecutat pi
terorizat in diferite felun. Oprimate i atacate, familiile celor care erau de
neam unguresc i transilvanenii s-au supus de forma In fata neamului austriac,
caci nu mai aveau posibilitatea de a se mai apara ; dar dumania lor <fata de
austrieci> era in ultimul grad. Austriecii ii urau de multk vreme pe unguri,
iar demnitarii maghiari erau priviti cu dispret i cu rautate chiar i de austriecii
de rind. De pilda, cind ungurii treceau pe drum, austriecii ii ghionteau, iar
cind veneau din urma lor, le ridicau epcile i ii scuipau pe obraz. Ei se purtau
astfel, deoarece, mai inainte, ungurii se fasculaserk de citeva on Impotriva
lor, luaserk vilaietele lor i be tr5.sesera multe Pill. De aceea, Intre ei era
duFnanie i rautate. Atunci, unul dintre beizadelele de viteji unguri, cu numele
de Bocskai, adunind pe demnitarii ghiauri de acelai neam cu el, le-a spus:
Pink cind vom suporta noi persecutiile i oprimarile acestui neam austriac?
Pink cind vom tr'k'i sub stkpinirea lor Invini i cu cinstea patata ? Multumiti
lui Allah, caci padiphii dinastiei otomane sint din timpurile vechi binefacatorii
noWi. Craiul Iano 159, refugiindu-se la sultanul Suleiman han 160 locul
sa-i fie In rai , a salvat Cara de la pieire pi ea a ramas venic In miinile fiilor
pi urmailor ski. Nu este oare mai bine ca i noi, luind pilda inaintailor notri.
165 Deli-Hasan, fratele lui Kara-Yazidji, conducStori de rascoale ale gelaliilor in Anatolia
255 Mehmed pasa, serdar.
18 mai 1605.
157 1013 H. = 30 mai 1604
www.dacoromanica.ro
36
MUSTAFA NAIMA
familiile for vor fi salvate. Unindu-se Intre ei, au trimis pe la sfiritul anului
mai sus Amintit scrisori catre serdar cu scopult de a-1 alege pe cel amintit
mai sus ca serdar i crai peste ei. Astfel, ei scriau serdarului: V5. rugam sa
aratati la Poarta fericirii adevarul despre situatia noastra; ne luam angajamentul cal lurid prieteni cu prietenii si dumani cu dumanii padiahului,
sa primim suptinerea Si sa intram sub aripa sa ocrotitoare. Astfel, vom servi
cu trup i suflet pe padiahul Islamului Si vom scoate sabia Impotriva vechilor
notri dumani, ghiaurii austrieci, sub stapinirea carora ne aflam de nevoie".
<Poarta aproba aceasta supunere pi serdarul, marele vizir Lala-Mehmed papa, primepte
poruncile cuvenite>.
388
www.dacoromanica.ro
NAIMA 'TARIM'
37
389
395
402
scumpa, impodobita cu pietre pretioase, de vreo 3 000 de galbeni. SeidIna Stefan Bocskai.
let Suleiman Magnificul (1520-1566).
165 Basta Yorgi; generalul Gheorghe Basta, guvernatdrul Ttansilvaniei.
166 1014 H. = 19 mai 1605 8 mai 1606.
13 septembrie 1605.
167 Evasst rebi II 1014 = 26 august
www.dacoromanica.ro
38
MUSTAFA NAIMA
Mehmed din Belgrad, despre care s-a pomenit mai Inainte, flind prizonier la
Bocskai, devenise mijlocitor intre serdar i Bocskai i discutase chestiunile
404
tratatului. Fiind trimis mai sus aratatul Seid, fusese invitat Bocskai. Cind
serdarul a descins pe partea Pestei, sosind tire, despre venirea lui Bocskai,
s-au facut tronuri Imbodobite cu perdele, iar oastea islamica, inarmata i
Impodobita, a stat aranjata in rinduri.
Punindu -se sub umbrare tronuri (sandali), dupa ce s-au facut preg5.tiri
de zaiafet, potrivit obiceiului lor, a venit Bocskai cu grofii (bey) lui renumiti 0i cu vreo 10 000 de osta0 unguri. Cind el s-a Intilnit cu maretul serdar,
acesta i-a pus pe cap tadj (h/c)-ul impodobit cu aur, pe care ei ii numeau coroanci
( korona), i 1 -a lncins cu o sabie incrustata. Aa cum i s-a promis mai Inainte,
supu0i cumparati cu bath (akce) slujesc cu sila, de frica Mali, dar noi,
a facut i dupa aceasta marl servicii religiei islamice, incIt ghiaurii austrieci,
raminind neputincio0 i nefiind in stare s se ra'zbune prin lupte deschise,
au uneltit sa-1 distruga pe <Bocskai> cu otrava. In cele din urn* cu un prilej
oarecare, dindu-i mincare cu otrava, 1 -au omorit pe acel sa'rman Si, in felul
acesta, i-au atins scopul dorit 186. Cind moartea sus-aratatului < Bocskai) a
fost raportata la Poarta fericirii, a fost numit crai in Transilvania, cu uskiif
i cu steag, Gabriel Bithory 169, tot din neamul nobililor din Transilvania.
Dar rascoala celui amintit mai sus produsese nemultumiri i nelini0e in acele
pgrti i, de nevoie, i-au plecat170 grumazul pentru pace.
<In continuare se aduc elogii pentru victoriile obtinute de turci in aceasta perioad5,>.
105
Intrucit Bocskai a pricinuit foarte multe pagube i distrugeri austriecilor, fratele Imparatului Austriei, hertogul Mathias, care era duce de Ungaria171
adica Cehia, i-a adus la cuno0inta urmatoarele: Dac'a in zilele acestea nu.
se accepts pacea cu musulmanii, Cara ne va scapa din mina pe nesimtite, dar
In mod sigur. 0 parte va intra in rindul tarilor islamice Si alta parte va fi
calcata de caii celui din Transilvania". Acesta, la rindul sau, tiind ca e mai
potrivita pacea, a fost de acord cu parerea fratelui sau In aceasta privinta.
167a Ahmdd I (1603-1617).
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI
39
<Ei an lust legatura cu papa de in Roma in vederea pregfttirilor de pace. Papa rispunde
negative La aceasta Mathias rtspunde):
406
acceptase pacea.
oastea lor. Ramasesera numai Zirin-oglu 176 si Bakian-oglu 177, deoarece co-
mandantul de oaste al mai sus aratatului Bocskai fiind de rang inferior fata
de ei, nu i s-au supus qi au trimis pe bas-capitanii 114 ...
421
www.dacoromanica.ro
40
MUSTAFA NAIMA
sau trimis fetva, potrivit seriatului, $i porunci ca sat fie omorit. De aceea
Par sa-mi da'i acum, in fata cetatii Resen, 100 00Q de galbeni", Apoi, deoarece
nu-i venise raspuns in Bosnia, el a trimis din Timisoara pe un blanar (kiirkfil),
422
supus nemusulman (zimmi), dindu-i 100 de galbeni. La rindul san, mai sus
aratatul blanar s-a dus la Kodja-Murad pap., care pe atunci era serdar, si,
aratindu-i scrisoarea, 1-a instiintat despre toata intimplarea. Pap, de asemenea, ca s vada ce se poate intimpla, 1-a sfa'tuit astfel:
SI te duci si sa le duci scrisoarea lui, dar cind te intorci in aceste parti
va trebui sa vii intii pe la not ". Apoi, cind mai sus mentionatul blanar, supus
nemusulman, s-a dus si a predat scrisoarea lui Deli-Hasan, atunci craiul Spaniei
a dat un om linga el. De asemenea i papa i-a dat un om. Acestia, venind cu
un om de paza (yasakcs), de la granita cetatii Kilis, la Zemun, au intrat intr-o
chg. Blanarul a venit si a dat de stire. Continutul Scrisorilor era urmatorul:
Oamenii trimisi sint oamenii nostri de incredere; sa credeti in vorbele for
ca i Cum le-ati auzi din gura noastra. S. nu va indoiti deloc".
<cretinii aceia au fort, omoriti, dup5, ce an spus cuvintele papei>.
423
424
Non, din partea cealalta, si data cele doua osti s-ar fi intilnit linga Viena
(Bec), ar mai fi Aims! oare #ara si putere la austrieci? Acum, teama mea adevarata este aceea ca nu vor arata prietenie fata de Bocskai i fata de populatia
maghiara si, cu purtari nepotrivite, ii vor face sa se rascoale si iarasi se vor
... 8-au dus 183 la treatoarea Zsidva f84, aflata intre Komoran i Strigoniu. Bell si imputernicitii austrieci si unguri, la rindul lor, VeniserS. acolo
mai inainte. Bocskai, de asemenea, s-a Invoit qi a acceptat <pacea>. Pe partea
198 Gazi -Hasan pass.
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIRI
41
mai inainte, potrivit tratativelor cu Bocskai si <La la> Mehmed pasa, populatia maghiara, aflata toata in stapinirea lui Bocskai, precum si cetatile
Ftlek sf Yanik si toate celelalte, unde se citise odata hutbe, erau pe punctul
de a fi cedate.
Discutindu-se si hotarindu-se astfet ele ramasesera pe atunci In stare
de armistitiu. Dupa moartea marelui vizir <La la> Mehmed pasa, Bocskai,
de asemenea, nu 'a mai putut detmne eforturi, iar <Kodja> Murad pasa a
Incheiat pacea dupa dorinta celeilalte parti
REZUMATUL TRATATULUI DE PACE
436
440
441
Tiopa. Petros de la Casovia (Kara), din vilaietul Transilvaniei, si Aromandi, sfetnicul (musahib) craiului, trimitind scrisoare la Poart5., aratasera
ca craiul Stefan Bocskai a plecat din lumea aceasta in ziva de 5 ramazan
din anul mai sus aratat186 si ca, inainte de a muri, i-a invitat linga el pe cei
ar5.tati mai sus, zicInduge ca in ahidnameaua dat5. mai inainte era mentionat
ca, dupa el sa. fie .crai ginerele sorei sale si sfetnicul sau, numit Hemun187,
care era until dintre bravii demnitari unguri.
Acesta fiind desemnat crai In locul sau, i s-a trimis noului crai hilat st
buzdugan (topaz), precum si un steag (sancak), impreuna cu porunca imp'a'ra'teasca adresata notabililor (bey) si capitanilor (kapudan) maghiari. Mai
sus numitul Hemun-Bathory188 flind until dintre urmasii fiilor de crai, din
trecut, ai vilaietului Transilvaniei, el fusese prefeiat. Membrii acelei familii
shit Inca numiti, unii dupa altii, de catre imparatie crai independenti.
.
decembrie 1606.
187 Hemunnami, se poate citi ,Si Homonnay; Valentin (Ballad) Homonnay, pretendent la
tronul Transilvaniei.
188 Aid cronica prezintA unele confuzii. De fapt, era neclara insAsi situatia din Transil-
vania, unde api ruser5. trei pretendenfi: Valentin Homonnay, Sigismund Ralthczi si Gabriel
Bathory. De aceea cronicarul a preferat sA mentioneze numele a doi dintre ei (vezi pi Cronici
turce,sti ..., vol. I pi II).
www.dacoromanica.ro
sfortari pentru inlaturarea rautatilor i intrigilor pornite din partea ghiaurilor din Tara Romaneasca Si Ungaria impotriva tinuturilor islamice. Totui,
data fiind proasta conducere a luptelor, oastea n-a dat dovada de indirjire.
Din cauza unui du-te-vino neintrerupt timp de 15 ani i din pricina absentei
3
20
21
... Apoi, mai sus aratatul Djanpulad-zade Ali pap a fost trimis la serhat,
acordindu-i-se beilerbeilicul de Timioara. Dar, dupa un an de edere, datorita
22
1608.
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI
43-
23
<Descrierea luptelor interne dui:4 moartea lui Gazi Ghirai al II-lea in 1608>.
24
... Pentru a-si slava viata, <hanul Tohtamis>7 a pornit indata la drum
cu fratele sau Sefer Ghirai. El s-a pregatit pentru a merge la Poarta fericirii.
Trecind apa Ozu8, cind an ajuns la Akkerman, ei s-au intilnit pe neasteptate
cu calgaiul Mehmed Ghirai, care fusese trimis pe uscat, din precautiune fats
de cel aratat mai sus. Cind s-au orinduit de lupta, supusii sai imprastiindu-se,
Tohtamis han si fratele sau, Sefer Ghirai, au aruncat arcurile si sagetile.
<Dup5. ce o ceatA a for a fost nimicia, amindoi au fost ucii de Mehmed Ghirai. Han a
devenit Selamet Ghirai: 1608-1610>.
25
APTESPREZECE11
a tras cu tunuri.
<30 de coribii spaniole care veniseri impotriva cetAtii s-au intors ai an plecat>.
6 Kul taifesi.
7 Fiul lui Gazi Ghirai al II-lea; ocupase tronul dup5. moartea tatalui siu.
8 Ozu, in sensul de Nipru (uneori se refer& la Bug).
6 De la Istanbul.
10 Zigmun, Sigismund al III-lea Wassa (1587-1632).
11 20 rebi 1 1016 -= 15 iulie 1607.
11 Emin ye badjdar (bdcdar ).
1 1017 H. = 17 aprilie 1608
5 aprilie 1609.
www.dacoromanica.ro
44
99
107
108
MUSTAFA NAIMA
Mai Inainte, Ketendji-Omer rasa, mergind In Moldova i in Tara Romaneasca, 4i instalase pe voievozii15 numiti de Poarta fericirii i pusese ordine
in acele parti, unde, de pe vremea raufacatorului Mihai incoace, nu lipseau
rascoale. De asemenea, i cel din Transilvania, din cauza acelor rascoale,
ocupase unele cetati de prin partile Tim4oarei. Cind marele padiph a sosit
la Adrianopole, cel din Transilvania, la rindul sau, speriindu-se, a evacuat
cetatile Lipova i Ineu (Yanova), iar emirii de margine s-au dus pi le-au
ocupat. Apoi, cind s-a aflit sigur ca ghiarurii le0 au atacat Moldova, a fost
trimis Deli-Ibrahim par., valid de Silistra, care a infrint tabara leeasca
113
117
118
$1
TREve
pe tarmul Marii Negre, dintr-un loc oarecare, pi, urcinduli lotcile pe sanii,
s-au gindit sa le treaca de pe uscat in partea de sus a fluviului.
<Cetele tatArezti i-au distrus zi i-au fortat
In acest timp, <Hafiz> Ahmed pap., beilerbei de Rumelia, fusese insarcinat printr-un firman ca, trecind cu oastea sa pe Dunare i prin Moldova,
sa construiasca. cite o cetate pe ambele parti ale apei Aksull, care era trecatoarea rebelilor cazaci.
<CetAtile. nu an fost construite, din lipsa. de materiale>.
131
10 februarie 1614.
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI
43
celui mai sus aratat. Pe cind Iskender papa era chehaiaua lui Hasan
132
Dar cit timp traia acel afurisit era greu ca aceasta porunck sa se mentina.
De aceea Iskender papa, prin mijlocirea lui Bethlen, a atras, cu mii de mijloace,
dupa ce Iskender papa s-a ridicat si a plecat cu ceata sa, unul dintre capitani
(voyvoda) a'stat de pinda la o trecatoare. Punind citiva puscasi, ei 1-au ucis
cu arma pe craiul cel nebun" la mai sus aratata trecatoare, In timp ce acesta,
iesind din cetatea Oradea, mergea s se pregateasca Impotriva lui Gabriel
Bethlen.
Apoi, Bethlen, raminind independent in craiie, a trimis vestea lui Iskender papa. Aceasta ,stire imbucuratoare a sosit In timp ce <Iskender pasa> era
Inca la Portile de Tier. Intrucit Bethlen a camas independent in craiie, el a
salvat cetafile si tinuturile Transilvaniei pi le-a anexat, asa cum erau mai
inainte.
TRATATUL (AHIDNAME) C
133
TRANSILVANIA
www.dacoromanica.ro
96
MUSTAFA NAIMA
din anul (mai sus aratat27. Conditiile erau urmatoarele: Data, prin moartea
principelui sau printr-o situatie oarecare, va fi nevoie de sreinnoirea <principelui>, atunci sa fie ales, potrivit inaltului firman, unul crescut din spita
principiilor din Transilvania si care s fie unul dintre cei pe care 11 doresc
si-1 recunosc toti nobilii (bey) din Transilvania si demnitarii (ayan) celor
trei natii27a. La arzul lor, el sa fie numit principe din partea Inaltei Porti $i
domnia sa nu fie acordata altcuiva, fara voia demnitarilor' si raialei. De asemenea, s nu fie lasati cei care vor indrazni sa-o ocupe prin fort5.. Dad. prin-,
cipele, nobilii $i demnitarii si raialele vor sta in supunere, nici un bei sau alts
oaste din vecinatate sa nu atace deloc lara Transilvaniei. Dad. robii luati vor
fi gasiti In legea cresting, s fie restituiti. Sate le si orasele de la serhaturile
de la Solnoc, Gyula, Ineu, Lipova Si Timisoara, care, ping la rascoala lui
Sigismund Bathory, dadusera data haraci si dari catre Solnoc, Gyula, Ineu,
Lipova si Timisoara si se supusesera i, de asemenea, si orasul Dirsek28, dependent de Solnoc, care daduse mai inainte darea sa, ping la rascoala Transilvaniei, toate atirna de partea aceasta, ca si mai Inainte, si de aceea sa-si
dea darile for potrivit obiceiului 0 s nu se faca deloc interventii 0 s nu se
puna piedici din partea Transilvaniei. De asemenea, sa nu se fad deloc incursiuni
din partea Transilvaniei in comunele Salmas28 si in comunele din Sima-Dima,
maghiari de Mai sus se supusesera in aceasta parte, mai tirziu insa aratasera,
de nevoie, supunere feta de imparatul Austriei $i apelau la el. Dar, in anii
trecuti, aparuse dintre ei craiul Bocskai, care ti par5.sise pe austrieci, impreuna
cu toti beii maghiari de mai sus, aratind supunere fata de statul osmanliilor.
De aceea mai sus-aratatului Bocskai i se tritnisesera si i se acordasera: actul
1614.
Memalik-i mahruse.
Transilvitnenii.,
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI
47
craiul Bocskai, a intrat intre ei discordie i s-au supus din nou imparatului
de la Viena. Austriecii, afara de faptul ca i-au tratat fara respect pe cei aratati
mai sus, au rivnit i la cetatile care se aflau in miinile lor ii s-au straduit sa-i
135
dumanie fati5. i au pornit din nou sa se supuna Portii, 24a cum se supusesera
mai inainte de aceasta. Ei 1-au trimis pe Gabriel Beth len, unul dintre oamenii
lor renumiti, care, dupa nenorocitul de Sigismund, este Inca principele Transilvaniei, i s-au rugat pentru un nou tratat. De aceea la data mai sus aratata
s-a scris i s-a trimis un ahidname cuprinzind unele clauze.
Clauzele sint urnatoarele: ,De vreme ce capeteniile maghiare, precum i
lor, ei s trimita anul acesta 11a Poarta pecheurile lor, potrivit recoltei pe
care o produce Zara lor i In unire i in intelegere cu toti.
Fijnd ajutati, la nevoie, in once privinta, nimeni sa nu atace cetatile
i tinuturile care sint in mlinile lor si ei s fie linititi. De la vilaietul mai sus
aratat sa nu se ceara dare mai multa decit aceea care era In trecut. Daca
craiul lesesc, precum i domnii (hakim) Tarii Romaneti i ai Moldovei
vor don sa cumpere cetati dintre cetatile Transilvaniei, sa nu se dea aprobare. Daca vreunul dintre voievozii Tani Romaneti i ai Moldovei, razvratindu-se, va pleca in Transilvania, el sa nu fie lasat acolo, iar daca va pomi
in alts parte, sa fie retinut i trimis la Poarta. Prizonierii s fie sloboziti fara
bani. Cind principii Transilvaniei vor fi noi, steagul (sancak) i drapelul
PATRU
137
" 1615.
www.dacoromanica.ro
1620.
48
MUSTAFA NAIMA
140
146
TRIMITEREA
Marea Neagrit>.
In acest timp, venind solul Transilvaniei, a facut cunoscut ca, mai inainte
de aceasta, beii numiti Homonnay i Serban," care venisera din partea austriecilor, devastind granitele Transilvaniei, fusesera pedepsiti stranic, dar,
intorcindu-se ru0nati la cetatile lor, au raspindit tirea ca vor veni din nou
A se intervina din partea aceea in nici un fel. Indeosebi atunci cind an fost
intrebati ambasadorii (elfi) celui mai sus aratat, care se afla la Poarta fericirii,
ei an raspuns ca imparatul lor nu ar avea cuno0inta de aceasta chestiune.
De aceea plecarea voastra la granit5. in aceasta clip., cu tunuri i cu oti
grele, inseamna aprinderea focului tulburarii. Nu se da invoire imparateasca in aceasta privinta 1 Iskender papa, fiind numit serascher impotriva
cazacilor, s-a indreptat catre locul destinat. SI mergeti in grab. i sa Va.'
alaturati lui cu 15 000 de pucai, pedestra0 i cala'reti, adunati dintre supu0i
votri. Ei A fie condu0 de propria voastra persoana sau de un serascher
vestit, care A. va tins locul. S5. v5. ingrijiti i de predarea cetatii Ineu
(Yanova )".
In cronica lui Pecevi ( Pecevili )41 se scrie ca Doamna42, sotia lui Iere-
149
8 ianuarie 1617.
Tam Romineasa.
" Koreska, Samuel Korecki, hatman polon; ginerele lui Ieremia Movila 0 al Elisabetei.
Se citsittorise cu Ecaterina Movill.
444 Constantin Movila, apoi Alexandru Movill.
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI
49
prin forts, ea a ridicat numai de la rebelii rui aproape 20 000 de ostai, iar de
la lei tot atitia. Venind in Moldova, ea a cucerit-o, iar pe voievodul Stefan",
<Moldova> sa fie stapinita din nou de catre voievodul Stefan, au fost numiti:
guvernatorul Silistrei, Sarho-Ibrailun pass, i beii de Bender i Akkerman,
precum i oastea tatareasca. Acetia, la rindul lor, ajungind acolo, s-au intors
infrinti. Pe atunci Iskender paa era mazilit de la Agria 1 se afla la Poarta
in calitate de candidat
Caimacamul Gurdji-Meluned pa4a48, acordind mai sus amintitului eialetul Bosniei, i-a atasat pe Ibrahim paa i ostile
din Bosnia, Sirmium (Serem), Semendria, Cruevat47 $i Velcetrin, precum
i oastea eialetului de Silistra Si, astfel, 1-a trimis In acea parte. Mai sus art-
luat-o in captivitate pe Doamna mai sus aratata, impreuna cu cei doi fii
ai ei", precum cu ginerele ei, Korecki, trimitindu-i la Poarta fericirii, impreuna cu vreo 500 de puai cazaci, ferecati in lanturi. In ultimele vremuri
nu mai venise in fata Divanului imparatesc un num5x atit de mare de ghiauri vii.
Lui Iskender paa, populatia i-a adus laude. Domnia Moldovei a fost acordata din nou voievodului Stefan", pe care Iskender paa 1 -a dus si 1-a instalat
la locul sau de domnie. In timpul luptei, fiica Doamnei, sotia lui Korecki,
o femeie foarte frumoask cazuse in miinile tatarilor si nu fusese cu putinta
ca ea sa fie gasit5.. Ea a aparut mai tirziu In schimbul a 30 000 de gurui.
Raminind insarcinata de tatari si nascind doua fete, povestea ei a circulat
un timp prin taxa leeasca. Ea a devenit vestit5. in lume prin cintecele cintate
despre ea.
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE DOUAZECI p 5ASE"
ARAN JAREA PACII DE CATRE ISKENDER PA$A
150
151
5
56
www.dacoromanica.ro
50
MUSTAFA NAIMA
Tocmai cind urmau s5. inceapa lupta $i rakelul, s-a facut schimb de
Intre cele doua parti, care an discutat situatia cazacilor. Tatarii qi cazacii
rebeli ffind pricina stricarii plcii, era nevoie de inlaturarea 5i de indeplrtarea
acestora. Mai sus aratatul hatman, la rindul sau, potrivit pacii de mai inainte,
a garantat ca rebelii de cazaci nu vor mai cobori, pe apa Nipru (Ozu), la Marea
Neagra $i astfel raialele vor fi lini5tite.
De asemenea, hatmanul 5i beii aflati in. tabard s-au rugat pentru pace,
ca ,Si mai inainte, zicind c5. vilaietele Transilvaniea, Moldova 5i Tara Romaneasca nu vor fi atacate $i calcate, iar dad. Hotabi- oglu57 Sirnan58 $i altii,
din dorinta lor de domnie, vor voi 51 vin. asupra acestor trei tlri, nu li se va
da drum prin vilaietul <1e5esc>, De asemenea, hanului <tataresc> i se vor da
.7
152
170
172
173
In anul trecut, cind Gabriel Bethlen cucerise si luase in stapinire tinuturile Transilvaniei, Iskender pa5a, pregatindu-se de lupta cu ghiaurii lesi,
Sl invitase
175
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI
51
lui de solie, i se d5.duse titlul de duce al insulei Naxos (Nakfa ). Apoi, dorind
domnia (voyvodalik) Moldovei, el a luat-o cu multe cheltuieli de averi. Bei-
tenire timp de peste 30 de zile, in cele din urma oastea islamica a obtinut
lbiruinta. Ghiaurii infrinti au pornit la fuga, dar s-au gindit sa mearg5. punind
176
In jurul for cite trei rinduri de harabale, iar pe linga cei aproape 20 000 de
ghiauri pedestrasi au descalecat si cei aproape 30 000 de calareti, devenind
i ei pedestrasi. Din harabale au facut metereze. In timp ce mergeau, ei trageau
In jurul for cu pustile. Tatarii nu s-au uitat la pustile for si, dind atacuri maxi,
i-au imprastiat pe ghiauri. Tatarii au capturat 120 de tunuri si mii de haraalte zaherele, precum si multe marfuri. In aceasta oaste
bale incarcate
lesii aveau peste o suta de nobili renumiti. Unii dintre ei au fost prinsi, iar
altii ucisi. Serdarul for cel mare (baperdar ) , Zolkiewskie8, a fost omorit, iar
al doilea serdar, Koniecpolski", cazind prizonier, a fost trimis In lanturi
la trotiul Imparatesc"..
... Din povestirea mai sus aratatului <serdar Koniecpolski) reiese ca
oastea ghiaurilor era de 53 000 de ostasi, pe cind oastea lui Iskendei pasa
avea cam 10 000 de oameni
... In istoria pe care o trecem pe curat se povestesc astfel cele auzite
din Oura lui Hasan agazade Ahmed aga: Mai Inainte, in timp ce Iskender
pasa era belierbei de Bosnia, el a mers o data la expeditie impotriva <neamului> sakalliibe" si a cucerit renumita palanca cu numele de Preskova",
care se afla Intre Moldova si tara leseasca. A doua expeditie a lui asupra
neamului sakalliThe a avut loc in anul 102972 si au fost luati prizonieri si omoriti
177
www.dacoromanica.ro
52
MUSTAFA NAIMA
fluid vestita prin viclesugurile ei, a luat toate averile negustorilor care se aflau
linga ea, precum 0 ale tuturor celor ce se gaseau in acele tinuturi 0 se ocupau
cu negotul de miere. Afurisita Doamna, luindu-si pe fiul ei schiop si incarcindu-si averea In harabale, a fugit la slavi ssi s-a refugiat la craiul lepsc. Cerind
de la acesta osti in ajutor, <craiul>, la rindul sau, i-a dat aproape 80 000 de
ostasi, pe care i-a trimis, impreuna cu unul dintre fiii lui Kansir", sa distruga
Rumelia. Acesta, Inca din trecut, era unul dintre printii nenorociti ai crailor
slavi, iar afurisitul de atunci era stapinul tuturor, Vizirul Iskender pap,
valiu de Silistra
fiind informat, a facut cunoscuta aceasta la Sublima
Poarta. S-a emis atunci firman imparatesc ca el sa mearga asupra for impreuna
cu voievozii din Moldova si Tara Romaneasca, precum si cu stile tarilor lor.
Yn acest timp, emirul vestit dintre fiii lui Mansur, renumitul si puternicul
Kantemir Mirza77 al nogailor, continuind lupta sfinta, ucidea si lua in robie
nenumarati ghiauri. Pe atunci, afurisitul Gaspar, voiev.odul Moldovei, rasculindu-se impotriva dinastiei osmanliilor, ceruse ajutor de la craiul lesesc
pentru distrugerea granitei musulmanilor. Craiul rauf5.cator, la rindul lui,
a trimis pe vizirul sau, nebunul de Kansir77', care era stapinul tuturor tinu-
turilor sale. Gaspar, de asemenea, s-a atasat lui, impreuna cu adeptii sai
din Moldova. Auzindu-se ca < ghiaurii) au pornit cu peste 60 000 de ostasi,
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI
53
papa, poreclit Sarimsak", si mutasarriful sangeacului de Vidin, KodjaHizir papa, care era unul dintre Mihaloglii, hanul tataresc Djanbek Ghirai 78
han, precum si ceata de nogai. La aceasta expeditie hanul a fost insarcinat
impreuna cu calgaiul si fratele sat' printul Develt Ghirai pi cu nepotul de fiic&
al lui Manned Ghirai, numit Nebred Ghirai. De asemenea, a fost desemnat
si vestitul Kantemir Mirza, impreuna cu fiii lui Mansur si cu Orak-Mirza i
cu Selman-$ah si cu Inaiet-$ah si cu Veli-Sah, precum i cu toti ceilalti demnitari mari si vestiti ai tatarilor. Ei au vent si au intrat in oastea lui Iskender
fluviului Nistru (Tuna), dincolo de care se af1a Cara leseasc5.. La stinga for
se vedea Tirgul Iasi. Sosind la Iskender papa stirea ca ghiaurii si-au instalat
taberele for in localitatea aceea si ca sint pregatiti pentru lupta, el i-a anuntat
pe tatari. Tatarii, la rindul lor, vestind unii pe altii: Veniti, veniti, au aparut
ghiaurii !", s-au scurs din toate partile ca niste valuri de fluvii. and a sosit
stirea ca au iesit afar& din tabara cam 3 000 de calareti si pedestrasi ghiauri,
au trimis inainte ca avangarda (perhacz), pe Mihalzade Hizir papa cu vreo
500 de gazii usor inarmati. Iskender papa, la rindul sau, a inceput sa-si aranjeze
rindurile, batind din tobe si cintind din zurnale si timbale. La dreapta lui
a stat Iusuf papa, beilerbeiul de Rumelia, iar mai incolo de el, aripa era format&
de cei din sangeacurile Rumeliei. Tot acolo, la capatul aripii, a stat cu oastea
sa Si printul Devlet Ghirai. In partea stinga s-au asezat : Kor-Hiisein papa
si Sarimsak-Mehmed papa, mutasarriful de Nicopole. Mai Incolo de el s-a
asezat Es-Mehmed papa, iar mai jos de el s-au asezat ceilal %i emiri. La capat
papa, la rindul sau, i-a dat citeva raspunsur usturatoare", iar la urma.
180
www.dacoromanica.ro
54
MUSTAFA NAIMA
Husein pap pi ceilalti emiri, din rindurile din fata, 1-au atacat pe du0nan
0 au aprins focul luptei. Atunci, un numar mare de dusmani au mers 0 au
181
angajamente: Gaspar ne-a Inplat pe noi pi ne-a adus aici spunindu -ne ca
tatarii, vechii nostri dusmani, sint singuri. Dar nici nu aveam vreo du0nanie
182
www.dacoromanica.ro
RAMA TARIHI
55
pe tine qi pe Husein pasa". La aceste vorbe, ochii lui Kantemir s-au umplut
de singe, devenind ca ni9te ce0i ro0i. Privindu-1 pe serdar cu foarte mare
asprime, i-a zis: Tu, plecindu-te in fata averii ghiaurului, ai devenit ghiaur.
Eu, de 30 de ani incoace, lovindu-i cu sabia, am ucis mamele si copiii acestora.
De ce sa ma predau In mfinile lor ? Ca s ma distruga pe mine, Infigind In mine
suliti i facindu-m chebab de viu? Acetia sint ghiauri, not nu avem pace
cu el ! Noi ii lovim numaidecit cu sabia. Nu avem alta vorba cu ei !" Spunind
acestea, el a gilt qi a ieit afara, mormaind ca un guzgan. De asemenea, i
Husein paa a refuzat s piece. Pe sol 1-au bagat In Inchisoare. Pe chehaia
Bucioc, care cazuse prizonier mai Inainte, 1-au spinzurat de stop. Dupa aceea,
trimitind ghiaurului vestea de razboi, i-au supus pe afurisitii la chinuri mari.
Ei i-au Incarcat In liniste trasurile i s-au retras, aparindu-se, 'Ana la trecatoarea cunoscuta sub numele de suba0 84. Serdarul, la rindul sau, a pornit
cu oaste in urmarirea for i a Inaintat, luptindu-se cu ei. Ghiaurii din trasuri,
fiind obositi, minau harabalele pe jumatate adormiti. In Intunericul noptii,
vitejii tatari legau puternic de cozile tailor un capat al funiilor de la capestre,
iar celalalt capat 41 innodau i-1 faceau ham. Apoi, apropiindu-se, 11 puneau pe
183
pentru aparare
si
rilor i-au facut A. se sature de viata. Intr-o zi, din intimplare, un numar oarecare
184
www.dacoromanica.ro
56
MUSTAFA NADIA
gindu-1 pe afurisitul Gaspar, au pus capat r5scoalei lui. Serdarul s-a intors
la Silistra. Ca lgai si Kantemir s-au intors la vetrele for cu foarte mare belsug
si cu faima desavirsiti ..1
185
186
Marele vizir Ali pasa 1-a atras pe padisah la lupta impotriva ghiaurilor
si 1 -a atitat pentru expeditia contra lesilor, aratindu-i ca multi cazaci trimit
mereu pe cei din neamul for cu vase in Marea Teagfa. i devasteaza si distrug
tinuturile de pe term.
<La sfat, deal unii s-au opus, totuai sultanul Osman al II-lea a hothrit expeditia. All
pap), moare, iar local lui este acordat lui Husein pap).
187
<Deplasarea, oatirii gi greutlitile intimpinate In Balcani. La 20 *aban ", trei prinai aduai
din partea lui Kantemir au anuntat c6. ghiaurii au tabere in trei locuri>.
189
corabie din Belgrad. Dupe aceea unul dintre corturile imparatesti ffind instalat
in fats podului, <padiphul> statea acolo ziva, jar noaptea trecea in mijlocul
ostirii
/NFRINGEREA CAZACILOR PE APA OZU "
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI
57
si i-a ajuns din urma pe cazaci. Dindu-se o mare bat5lie, cu ajutorul lui Allah
musulmanii au iesit biruitori. Una dintre corabille <cazacilor> s-a scufundat,
iar celelalte au fost luate <de turci>. Fiind trimisi zece ghiauri vii, ei au fost
191
cazaci. Peste o suta dintre ei au fost omoriti prin taierea capului. Cei ra-
98
100 Isaccea.
108
www.dacoromanica.ro
58
193
MUSTAFA NAIMA.
In timpul acesta, sosind scrisori de la Gabriel Bethlen, principele Transilvanieima, acesta explica urmatoarele: Cind am aflat ca cezarul a trimis pe
s-au tutors, luind prazi uimitoare pi devastlnd prin partea de sus a yienei".
CEREREA HAIsTULUI ne PENTRU INCURSIUNE
numit Deghirmen 117, au posit zilele de sarbatoare. A doua zii venind Mirza
bei, vizirul hanului, a cerut invoire pentru incursiune. Dorinta hanului flind
deopotriva cu dorinta padipahului, i s-a trimis, impreuna cu hilat, pi o scri-
115
112
117
118
Djanbek Ghirai.
Deghirmen (Deli; men ), are sensul de moara": Morgreni?
Alexandru Bias (10 septembrie 1620octombrie 1621).
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI
59
GONTROLUL IENICERILOR
In a sasea zi din evval 112, cind s-a descins la menzilul numit Bogclane0i120, s-a raspindit vestea ca ienicerii nu an mai gmas nici pe jumatate.
Dindn-li-se cite o jumatate de gurus, ei au trecut unul cite unul prin fata
padiahului. Din pricina acestui control, capeteniile din oaste (Ocak) s-au
suparat.
SCHIMBAREA VOIEVODULUI MOLDOVEI
Nistrului i venind cu doua conacuri mai incoace, tatarii i-au atacat noaptea,
in timp ce ei dormeau. Unif au fost uci0, iar harabalele lor au fost devastate.
Cei rama0 an facut tabard pe o cimpie. A aparut i cavaleria lor. In ziva aceea,
dindu-se o Mahe mare, au fost uci0 vreo mie de cazaci". El cerea i citeva
tunuri. De aceea au fost trimisi, cu 25 de tunuri, Nogai paa 125 cu oastea
siriaca i Hasan paa din Ilbasan 122, precum si beiul de Aidin. Ptna s ajunga
ace0ia, cazacii au prins de veste 0 au fugit la tabara lor cea mare. Vreo suta
cu oti nenumarate. Cind au ajuns acolo, s-a dat o mare lupta. Ghiaurii fiind
infrinti, majoritatea lor au fost trecuti prin sabie. Prin0i i tigvele luate au
fost prezentate <sultanului>. In a 11 -a zi a lui sevval 129 s-a descins pe valea
unde se (Muse lupta, aceea. Pe drum, aflindu -se prin munti o petera ingusta,
s-au asezat in ea vreo 90 de ghiauri cu pu0ile lor i au inceput g se lupte cu
cei care veneau asupra lor. Pad4ahul, sosind repede linga pe0era, a asezat
acolo corturi i a poruncit ca petera s fie umplutI cu fum. Cei care ieran
erau uci0.
119 6 ,cevval 1030 = 24 august 1621.
no) Bogrldnesti, localitate in jud. Suceava.
ltl Alexandra
Als Stefan Tomsa (octombrie 1621august 1623). Datele menfionate In text difera.
123 8 ,cevval 1030 = 26 august 1621.
129 Koncan, in jud. Botosani.
1199 De fapt Hadji papa (vezi mai departe).
www.dacoromanica.ro
00
MUSTAFA NAIMA
phul, instalind umbrare Intr -un loc insemnat al rfului pomenit mai sus,
acorda binefaceri acelora care fi aduceau prini (dil) i tigve. <Cerkez> Husein
pap., trecInd <Prutul) in partea cealalta, a continuat lupta. La sosirea noptii,
ghiaurii au intrat In padurea de stejari. In timpul apusului de lung, ei s-au
Impartit In doul bulucuri. Un buluc fugea In sus, iar celalalt In jos. In acest
timp, unii din ei au scapat, iar ceilalti an fost uciO. A doua zi <turcii> s-au
196
<Sosirea hanului atAresc. Acesta dupl. ce a fost onorat cu daruri din partea lultanului,
A SEDIEREA TABEREI
In ziva de 16 a lui ,serval 183 s-a descins intr=un luc aproape de tabara
ghiaurilor. RespingIndu-i cu lupta pe ghiauri din locul de batiliei au deschis
terenul. Pe marginea fluviului Nistru s-a aezat beilerbeiul de Diyarbekir.
Mai sus de el s-au aezat: <beilerbeiul> de Anatolia, apoi cel de Karaman
*i de Sivas 5i apoi ienicerii. La capatul for <au stat) spahiii i apoi oastea
de centru. Mai sus de ei s-au ezat sptile din Damasc (.Sam) i din Alep
i cele de muteferrika i gramaticii (kiittab ). Ceva mai departe de ei s-au
aezat, rind cu rind, beiul Tarii Romaneqti 134 esi apoi, la marginea padurii,
hanul tataresc. Astf el, au pornit la lupta prin locurile paduroase. La sosirea
130 Segban sau sekban (popular: seymen).
181 15 Fevval 1030 = 2 septembrie 1621.
las Djanbek Ghirai.
138 16 Fevval 1030 = 3 septembrie 1621.
184 Radu Mihnea.
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI
197
61
noptii, cele doua tabere s-au despartit una de alta. In ziva aceasta ghiaurii
nu au iesit afara. Tragind dinauntru cu tunuri i cu pusti, ei au facut martini
multi oameni. Beilerbeiul de Bosnia a cazut martin) fiind lovit cu un glonte
prin gura.
METEREZELE $1 LUPTA
198
In ziva de 21 a lui sevval 1", In zorii zilei, fiecare fiind pregatit, s-a
dat firman ca silandarii si steagul alb A. insoteasca pe ieniceri, iar beilerbeii
sa mearga in fata. Vreo mie de serdenghecitii si restul ostirii au atacat tabara
(ghiaura)). Spre amiaza, s-a incins focul luptei si al macelului. S-a tras cu
tunurile dints -o tabad. si alta pins la apusul soarelui. Tabara ghiaura fiind
inaintat din aripa otii din Rumelia. In fata for se aflau ghiaurii care venisera
in ajutor de la austrieci. Ocupind citeva corturi ale taberei <dusmane>, au
nimicit citeva sute de ghiauri. Au luat si au adus douasprezece saklozuri 189a,
30 de steaguri si doua drapele mari si multi ghiauri vii dintre austrieci si lesi.
Dar luptatorii, asemanatori cu leii, ocupindu-se de prada, ghiaurii au inaintat
188
187
las
188
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA NAIMA
62
trecuyimpul, a sosit seara i s-au intors Bra a putea infige steagul. Cind
prizomerii an fost Intrebati asupra situatieiluptei date, ei au r5.spuns: Data
ati fi continuat lupta Inca putin i dad nu v-ati fi luat dupa prada i dupa
avutie, nu Incape nici o indoiala ca noi, cu totii, am fi lasat tabara si am fi
fugit". In aceasta lupta au fost trecuti prin sabii vreo mie de ghiauri. A doua
zi tunurile au batut tabara fara ragaz; de nevoie, <ghiaurii> an facut alaturi
Inca o tabara i s-au Intarit In ea.
ACORDAREA EIALETULUI OCEACOV LUI KANTEMIR -MIRZA
199
prazi N robi>.
Al doilea atac. La 22 sevval 1" s-a strigat din nou lures. Toata oastea,
indreptat atentia asupra taberei. Dupapedestrasii i calaretii, mergind
amiaza s-a dat un atac BSI s-a Inaintat. Dar ochii ostasilor infricosindu-se de
asupra taberei, au inaintat valuri dupa valuri pe la aripa de sus. Intli a mers
valiul de Diarbekir1 cur oastea eialetului sau, pe malul Nistrului, apoi s-au
dus cei din Anatolia, din Karaman si din Sivas si apoi ienicerii. Ei erau insotiti
i Alep
aflind ca atacul va fi din partea. de sus, pusesera in partea aceea oastea for
mai 'hula. Razboinicii, sosind pe cimpul de batalie, s-au luptat spre amiaza.
Atunci, In partea de jos, la aripa unde se afla Dilaver pasa, oastea a inaintat
o buna bucata de loc i s-a facut un mare macel. Dupa-amiaza inaintind steagul
cel mare al spahiilor i silandarilor, acestia au dat multe MOIL De asemenea,
si au venit la corturi.
Un mirzac, fiind trimis din partea hanului asupra Cameni$ei, s-a dus
si a atacat aproape o sula de harabale de zaherele. El a adus la caste robi
fara numar. Imprejurimile ghiaurilor fiind Impresurate i drumurile for fiind
Wale, acestia erau chinuiti de foame. Prinpii spuneau ca fugisera din cauza
200
foametei. La 25 sevval, aga de ieniceri fiind mazilit, In locul sau a fost numit
pi
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI
63
(Ipornik). .Pi doua. zi, dindu-se firman, 51 se depuna eforturi pentru cucerirea taberei, s-au aranjat rindurile.
In timp ce se incinsese focul, macelului, s-a dat firman lui KarakaMehmed paa sa inainteze din aripa otii de Rumelia. Acesta, inaintind din
aripa de sus, a intrat in tabard qi, luptind, a patruns foarte mult. Oamenii
sai au infipt steagul i erau pe punctul de a cuceri <tabara>. Atunci el a cazut
martir, fund lovit cu arma in piept, in doua locuri. Cei din suita sa i-au luat
corpul si I-au scos ,cu mare greutate. Restul otirii intorcindu-se, ghiaurii
au strigat: Hei, hei !". Sultana de asemenea, s-a intors la cortul sau cu
mare necaz qi intristare. Dupa aceasta, in ultima zi a lunii, i-au atacat pe
temir Mirza, care pe aflau pe malul din fats. In timp ce aproape o mie de
ghiauri veneau in ajutorul taberei cu o suta de care, ei au fost atacati de
203
Cea mai mare parte a tinuturilor ghiaurilor din tabard a fost calcata
pradata i ruinata. Ei sufereau mult din cauza foametei i a scumpetei. De
aceea, neavind incotro, s-au sfatuit ca sa ceara pace. La 13 ale lunii mai sus
aratate 147, un alai de aproape 100 de ghiauri au venit cu steagul for la voie144 Circa orele 23.
166 Radu Mihnea.
www.dacoromanica.ro
64
MUSTAFA NAIMA
Mirza, care era ocupat cu asediul palancii din apropierea locului unde se
impotmolisera mai inainte harabalele cu zaherele. Husein pa4a, la rindul, sau,
s-a dus *i a incendiat *i a devastat orawl, dupes care s-a tutors la oaste. In
ziva de 20 zilka'de 149 au venit citiva soli dintre ghiaurii renumiti, spunind
urmatoarele: Ne supunem i acceptam firmanul fericitului padi*ah. Sa
ne ierte vines *i gre*eala pe care le-am facut. S scuze gre*eala i rascoala
noastra".
<Sultanui a acceptat cererea lor de pace, potrivit conditiilor de pe timpul lui Suleiman
Magnificul 155>.
204
Radul, voievodul Moldovei 151, era unul dintre beizadelele vestite ale
demnitarilor Moldovei. Prin mijlocirea lui, au venit *i s-au dus oameni din
ambele parti. Cetatea Hotinului fiind o fortareata intarita era cuprinsa in
hotarele Moldovei Inca din trecut. Cind se rasculase Gaspar 152, o daduse
craiului le*esc i le*ii pusesera In ea citeva sute de oameni. Cetatea mai sus
amintita a fost inapoiata Moldovei. De asemenea, rebelii de cazaci urmau
s nu mai devasteze tinuturile binepazite152a. Cu aceste conditii, s-a incheiat
tratatul de pace. Pines la trimiterea da'rilor lor, au venit ca ostatici citiva
ghiauri dintre oamenii lor de vaza. Sosind iarna, au pornit din acel loc in
ziva de 23 zilka'de 155 ,si s-au intors la Poarta
206
<Aici se vorbeste de cauzele nereusitei expeditiei de la Hotin: c5.derea lui Karaka,sMehmed pasa, inspectarea ienicerilor de cAtre sultan Si nemultumirea lor, dusmania dintre
diferiti bet etc.>.
<Descrierea unor rascoale In oastea turceascl din Istanbul si urcarea pe tron a sultanului
Mustafa 155, in locul sultanulni Osman 157. Oastea asculata elibereaz'd pe cei din inchisori. Uci-
223
154
285
158
157
158
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI
65
234
In timpul rascoalelor, Derviq aga aratase drumul pentru gasirea sultanului Mustafa. Lui i se acordase functia de aga de ieniceri. Apoi i se acordase
eialetul Timiparei. Apoi, cazind de pe cal, fi ramasese gftul pe calul sau
235
Cfnd Sofu - Mehmed pasa 161 era la Buda, iar solul se afla linga el, oasiea
trecuse peste pod. Solul Intrebind <despre trecerea otirii peste pod>, i s-a
unii au intrat In cetate, iar altii s-au fmpratiat in Imprejurimi. Bethlen s-a
intors in vilaietul sau cu prazi nenumarate i cu multi prizonieri
293
cu bogatii
$1 Doi 168
<Sosirea la Istanbul a solilor poloni si rusi pentru a cistiga pe sultan de partea lor,
- 279
280
296
www.dacoromanica.ro
66
325
MUSTAFA NAIMA
nului, stateau linistiti intr-un loc, aproape de rusi (Rus). Ei faceau totdeauna
incursiune asupra gbiaurilor rusi, cu ceata de tatari care se afla sub stapinirea lor. Luind robi, ei isi scoteau soldele prin vinzarea lor. Apoi, din cauza
prazilor imbelsugate, prinzlnd puteri, se adunasera linga ei multi ostasi din
326
329
Mirza, it invidia si pentru faptul c5. i se acordase acestuia eialetul Silistrei ...
331
332
<In scrisoarea de rispuns atre Regeb pasa, $ahin Ghirai arata ca. fratii lui Kantemirl
Mirza vor veni impreuna. cu toti ceilalti mirzaci asupra lui. Se descriu citeva lupte ale turcilor
334
339
... Dupa aceste nelegiuri 174, <Mehmed Ghirai> s-a dus cu o oaste mare
de la Caffa in Rumelia. Trecind, ca un torent agitat apa Dunarii, el a pornit
cu atac si cu rascoall sa cucereasca din tarile otomane localitati ca : Akkermanul si Chilia si Ismailul si Giurgiul, care se aflau pe malurile Dunarii.
162 Mehmed Ghirai al III-lea, hanul Crimeii (1623-1628, cu o scurt5. intrerupere in 1624)
128 Regeb pasa, originar did Bosnia; a fost bostangibast si, cu titlu de vizir, a fost
trimis pe Marea NeagrA. In 1623 a fost capudan-pasa, in 1626 caimacam, iar in 163 1 a devenit
www.dacoromanica.ro
67
NAIMA TARIHI
i s-au alaturat lui Kantemir. Kantemir paa, la rindul sau, aranjinduli oastea,
s-a dus asupra lui $ahin Ghirai care se afla pe malul Dunarii. Sahin Ghirai,
de asemenea, i-a aranjat oastea. S-a dat o lupta mare, ca a lui Rustem 178.
<$ahin Ghirai, fiind Infrint, a trecut Dunkea si a fugit).
OCUPAREA LOCALITATII YENI-KOY 177 DE CATRE CAZACI
356
CINCI 178
$i
www.dacoromanica.ro
68
MUSTAFA NAIMA
in fata cetatii Kilburnu 182 de line Oceacov. Cind populatia acelei localitati
a fost intrebata despre situatia saicilor cazacesti, s-a dat stirea ca: Noi
am vazut cam 300 de saici; ele se plimba pe aceste maluri".
57
359
<Turcii an stat pe acolo cam o luny, si jumatate. Apoi au venit spre Kara-Harman, unde
au intilnit Oldie cazacesti. Din cauza lipsei de vint unele corabii turcesti ramaseserl in urml.
Vase le clzacesti atac& yi, la inceput, devin victorioase, 20-30 de vase azacesti atacind un
vas turcesc. Dup& un timp, apare vintul care determin& ca turcii s& obtin& victoria. Din 350 de
vase etzlcesti an sapat abia 30. Multi cazaci au pierit si multi an lost rAniti. Afar& de cele scu-
fundate, turcii au capturat 172 de vase clizacesti si 781 de prizonieri. Cind an sosit la Balcic,
un vint contrar a distrus patru vase. Corabiile si prizonierii an fost prezentati sultanului>,
CONSTRUIREA DE CETATI PE APA OZU 182a
397
<La trecatoarea Togan de. pe Ozu sultanul Suleiman Magnificul construise o cetate care,
in decursul timpului, se ruinase. Se consider& necesar& construirea unor cetati pe malurile apei
398
De asemenea, s-au trimis porunci ilustre ca si voievozii din Tara Romaneasca si din Moldova 183 sa pregateasca cele necesare, iar tatarii, de asemenea,
s fie prezenti la toate serviciile. Spunindu-se ca fostul valiu de Bosnia, Mehl
letului Caffa s scoata cite zece raiale cu cazmale si lopeti. Dupa plecarea
flotei, s-au trimis din nou lui Mehmed Ghirai si Sahin Ghirai scrisori, sabii
si hilate pentru construirea cetatilor.
SITUATIA FRONTIEREI AUSTRIECE
asezat linga palanca Virekil (?). Ajungindu-i din urma tabara austriaca,
timarioti din Buda. Nu se stia in mod clar vina lor. Bethlen a pornit spre
Transilvania, luind cu el prazi multe si pretioase. Straduinta mai sus aratatului <Bethlen> nu era pentru a ajuta si a sluji pe musulmani, ci pentru cis183
183 Alexandru Coconul (1623-1627) si, respectiv, Miron Barnovslci (20 ianuarie 16261629).
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI
399
69
meu fata de musulmani nu este nici de dragul credintei for i nici din dragoste
pentru ei, ci este numai pentru propriile mele interese i pentru inlaturarea
pagubelor mele >. Nu toti ghiaurii sint din inima i din suflet prieteni ai musul-y
<Soseste la PoartA un ambasador polon care cere prietenieisi arati in ce fel cazacii
400
Mai inainte, cind cazacii ieeau la Marea Neagra i cind Mani i Kantemir, care locuia cu tatarii sai prin partile Chiliei i Akkermanului, loveau
vilaietul leesc, <leii> cerusera de nenumarate on ridicarea tatarilor. De
aceea padiahul a trimis scrisoare hanului tataresc i, astfel, Kantemir i
toti tatarii din Bugeac, dei se stabilisers de multi ani in acele tinuturi, an
fost ridicati, vrind-nevrind, i trimii in Crimeia, pentru ca raialele ambelor
parti sa fie linitite.
<Dupa citeva ciocniri, cazacii an fost distrusi pe mare si an acceptat pacea, ca si haraciul
pe care-1 dadeau hanului, Inc& de pe vremea lui Suleiman Magnificul>.
401
413
414
INCHEIEREA PACII
<Turcii si austriecii au f&cut schimb de acte pentru armistitiu>.
1" Fezleke, opera lui Kiatib Celebi (vezi Croniei turce,sti..., vol. II) .
188 1036 H. = 22 septembrie 1626-11 septembrie 1627.
188 Filorsan, in alte cronici apare expresia: fikurq, cu acelasi sens. Corect: Jegyveres
(din lirrtba maghiarl).
www.dacoromanica.ro
70
?dUSTAFA NAIMA
415
Karmusban 190 si s-a dus la Buda. De asemenea, .0 Beth len, dupa ce a scris
si a trimis scrisoarea aceasta din localitatea mai suss aratata, la rebi-ul-evvel
1036191 s-a intors in Cara sa. Oastea austriac5. venita de asta data nu fusese
vazuta de 7-8 ani incoace. Dupa ce Beth len a ajuns in vilaietul sau, a trimis
pe capuchehaia sa cu scrisoare prin care, datorita faptului ca nu avea moste- '
nitori, cerea ca, prin unirea celor trei neamuri1910, principatul Transilvaniei
sa fie acordat sofiei sale numita Caterina de Brandenburg 292. Potrivit acestei
dorinte, i s-a scris si i s-a trimis ahidname In ziva de 8 regeb a anului mai sus
aratat 193. ...
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE TREIZECI 8I APTEIN
424
cu Kantemir, fugise. Dupa aceea, acordindu-i-se din partea portii lui Kantemir
sangeacul Gomfildjine 195, acesta fusese sfatuit s5 se pregateasca pentru nimi-
<La sfirsitul lui ramazan 1037 195 a fost numit han Djanbek Ghirai 197, iar capudanul
Hasan pasa a fost insarcinat s1-1 instaleze. Pe uscat au fost trimisi: Husein pasa, Kenan pasa si
Kantemir Mirza. Mehmed Ghirai fi Sabin Ghirai an fost bltuti la Caffa, iar Djanbek Ghirai a
425
Hasan pasa a yenit ling5. apa. Nipru, (Ozu) si, iind granita tarii islamice,
a construit acolo o cetate pentru aparare Impotriva afurisitilor rusi. Dindu-se
( Mehmed Ghirai se uneste cu p3lonii si cu cazacii, dar, in lupta dusk ei sint invinsi de
In acest timp a sosit din partea teahului solul numit Itorilika 199. S-a
scris urmatoarea scrisoare de raspuns: Mai inainte, beii de Oceacov si de
Akkerman si de Bender si de Silistra 0 de Nicopole, precum si beii de akingii 199
si t5.tarii din Bugeac fusesera anuntati cu porunci ca nimeni sa nu fad. incursiune In vilaietul lesesc. Craiul lesesc aflindit-se de trei ani In lupta cu Suedia
iar anul trecut hatmanul si fiul sau fund In expeditie, impreuna cu el, se
incheiase un ttatat pfecum ca nu vor mai iesi cazacii pe Marea Neagra
Totusi, sosind strigatori de prin pktile Anatoliei si Rumeliei, anuntasera
t
190
Karmusban (?).
1113
199
197
199
www.dacoromanica.ro
HAMA TARIHI
71
au fost trimisi, din partea lesilor, In ajutorul lui Sahin Ghirai. De aceea,
dupa trimiterea capudanului Hasan pasa cu flota fn Marea Neagra, au fost
trimisi olaci in partile Oceacovului si Caffei pentru confirmarea stirii mai sus
aratate. Acestia, la rindul lor, au 2.dus vestea data de beii de margirie precum
ca sosisera ajutoare de la lesi pentru Sahin Ghirai si ca, zilnic, cazacii vin
prin partite Oceacovului. Atunci au fost trimisi pe uscat, pentru paza Oceacovului, Kenan pasa 200 si oastea a 14 sahgeacbei si toti akingiii si oastea de
Dobrogea si alte osti, ca s nu se provoace pagube vilaietului lesesc. Dad.
Sahin Ghirai si cei care au fugit cu el vor merge in partea aceea, ei s fie legati
de serhat vor merge acolo unde va meige $ahin Ghirai. Ce va urma dupa
aceea s nu ne atribuiti noua". 0 astfel de scrisoare a fost trimisa <craiului
lesesc>
SITUATIA DE LA SERHATUL AUSTRIAC
<Se repet1 confinutul scrisorii anterioare a lui Gabriel Beth len cu privire la intenjiile
rele ale austriecilor si infrbigerea tor).
429
beiul de Solnoc, si pe Djihan aga, aga al azapilor de Buda, ear din partea
principelui Transilvaniei, Gabriel Beth len, 1-a dele6t pe omul sau numit
Mihail (Mihal). Ei s-au intilnit pe sesul Sonbor cu imputernicitii imparatului 24: palatinul ( filatono$ ) vilaietului Ungariei, episcopal de Vadj 206 si al
<Aici, la 1 maharem 1037 206 au ad1ugat unele clauze la tratatele de pace incheiate mai
inainte la Buda, Vadj, Komoran qi Gyarmat. Dup5. aceea a sosit la Poarti un sol austriac, prin
care s-a trimis tratatul (aXidname ) Porjii, pentru 25 de ani).
431
.2 Kenan paa (Sari), unul dintre vizirii sultanului Murad al IV-lea. A fost trimis pentru
inlaturarea. cazacilor i pentru expedijie In Polonia. El a dus lupte si cu ungurii. A fost de doug
on caimacam.
01 Adica. ling. Sabin Ghirai.
202 Sonbor, Szambor, Szonyi.
203 Velik-i mutlak.
2" Ferdinand al III-lea (1625-1657).
205
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA NAIMA
72
432
ava cum se dorea, dar acum s-a intimplat contrariul vi ca prilejul a intrat in
mormint. La urma, el cerea scuze.
www.dacoromanica.ro
40
terana, s-a poruncit sa fie pregatita flota si pentru Marea Neagra. A fost
numit serdar Kenan pasa, care era pnul dintre viziri. Cu ostenii veterani
63
64
65
in anul acesta tratat de pace cu serdarii vilaietului lesesc i trimisese <tratatul> la Poarta cu o scrisoare de raspuns din partea primului hatman Istaslav
Korsa7.
www.dacoromanica.ro
74
MUSTAFA NAIMA
LUPTA LUI HASAN PASA PE MAREA NEAGRA SI MOARTEA LUI fN TIMPUL PREGATIRII O5TIRII PENTRU A DOUA EXPEDITIE
In lunile venerate (fakir ) ale anului 10399 capudanul Hasan pap plecase
Ling5. Oceacov, Hasan pap, simtind ura lui Murtaza papa impotriva
68
sa, voise chiar sa-1 prind5. i sa-1 omoare, dar Murtaza pap., fiind un om prevazator, nu cazuse la poalele lui, ci fugise din Crap spre Akkerman.
<Mai tIrziu, Hasan papa, raazilit de la capudAnie, este InsIrcinat cu pregatirea ostii In
Rumelia, uncle Lpi: glseste sfirsitul>.
127
136
137
14
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI
139
75
Aceasta face parte din evenimentele anuhif mai sus aratat. Potrivit
tuturor angajamentelor i dupes legea motenii 5 din moii i stramoii ghlaurilor din Moldova i de la padiahul Djem" twoace, .domnii lorle erau numiti
140
... Suleiman pap." ffind mazilit de la Timisoara, locul sau a fost acordat
lui Ridvan paa, care ieise din functia de bostangiba1. <El a fost ucis cfnd
a ajuns oastea la Alep>. Acordindu-i-se <lui Abaza Mehmed pap.> sangeacul
Vidin pentru paza malurilor Dunarii, el plecase In partea aceea. Apoi fusese
www.dacoromanica.ro
76
192
MUSTAFA NAIMA
S-a, aflat ca unii cazaci, ill din fire, i-au atacat pe at-oglanii care
mergeau pentru solde qi zaherele i ca au ucis i au luat prizonieri pe
multi dintre ei. Paa se ridicase cu oastea i plecase in grabs, urmind
partea moldoveana a fluviului Nistru (Tuna). Spre sears, el ajunse intrun loc. In apropierea acelui loc se aflau munti <atit de inalti>, incit virfurile for ajungeau la cer.
<Litre Nistru i tara leeasca se afla o palanca cu opt turle, unde erau adunafi cre*tinii.
195
and s-a facut dimineata, paa, pornind cu oastea sa, a mers impotriva
unei alit palanci, urmind, ca i mai inainte, malul fluviului Nistru, prin
partea Moldovei. Dar ghiaurii cei nenorociti, impr5.0iindu-se, lksasera totul
pustiu.
<Incursiunile tAtarilor i intenfia pasei de A ataca qi alte cet54i polone>.
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI
77
Dar Abaza pasa daduse solului un raspuns de jale. El i-a facut cunoscut
ca se cer dari potrivit tratatului sultanului Osman han din anul expeditiei
la Hotin, ca nu se poate altfel $i el, pe atunci, craiul leesc luase asupra sa
plata unor sume man. De asemenea, el i-a mai facut cunoscut ca pacea va fi
posibila numai dad. vor da $i banii $i haraciul ramasi la ei de zece ani incoace,
ceea ce fac o vistierie mare. Tot in acest sens facuse el arz i catre Poarta ...
206
210
s-a dus din nou inainte pentru cercetare. Hasan pasa urmarea totdeauna cu
binoclul drumurile din imprejurimi. Cind el s-a apropiat de pestera, Hasan
pap a arm cat o sageata i, ffind un arca renumit, 1-a strapuns pe acel necurat
212
$ahin aga, care fusese trimis mai inainte in partile lesesti, spusese ca
craiul se supune de forma. Dupa terminarea schimbarilor <de posturi la Poarta>,
pe la inceputul lunii safer" a fost numit serdar impotriva tarii lesesti viteazul
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA NADIA
78
213
sultan>.
237
SCI
CINCI 313
262
In timpul pregatirilor ce se faceau pentru venirea pad4ahului musulmanilor, a fost spinzurat, pentru afacerile sale lumeti, un nenorocit nemusul-
man (zimmi) numit Kurd", care era capuchehaia voievodului Tarii Romaneqti88.
<Urmeaza descrierea unor serii de schimbari in lunctii>.
264
<Se face cunoscut la Poarti c6 sahul persan intentioneaa s6 atace Erevanul. Turcii
se pregatesc pentru a rezista>.
265
Kenan, paa a fost trimis in eialetul Silistra ca sa adune oaste din partea
dreapta" i de pe malurile Dun5xii. Patru viziri au fost numiti in patru parti
pentru recrutare de cOi.
<Dupa luptele care s-au dat, turcii an cedat cetatea trevatt>.
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE PATRUZECI V $ASE n
271
285
Kantemir-Mirza era beiul acelei cete care se numea fiii lui Mansur".
Se aratase ca, la expeditia de la Hotin facind vitejie i servicii, i se daduse
post i fusese introdus in rindul beilerbeilor.
<Acesti , nogai au dus multe lupte cu hanii crimeieni. and Inaiet Ghirai a devenit hen U,
el a numit calgai pe Iltissam Ghirai, fratele stiu, iar ca nureddin 1 -a desemnat pe Saadet Ghirai,
fratele sAu mai ink. La thtari rangul de calgai e mai mare decit nureddin. Hassan' Ghirai 1 -a
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI
286
79
< Kantemir), punind toata averea i familia sa in cetatea Chi lia, a venit
<Cind hanul a mers asupra lui Kantemir, acesta s-a sfAtuit cu fratii ski, dar vAzind cif
nu pot rezista, au carat aman. Hanul i-a iertat; totusi, oastea de tAtari a prAdat tinuturile lui
Kantemir),
287
289
<El a cerut garantii de la Poarta pentru a slobozi oastea sa. Nogaii s-au rAsculat intre
apa Ozu i cetatea Ozu si au venit la trecAtoarea Ozu, eliberindu-se de sub tAtari. Hanul, auzind
aceasta, s-a mirat si nu i-a rAmas altA posibilitate decit sa se refugieze la PoartA >.
292
293
dud se rasculau, nu-i supunea cezarul austriac. Un astfel de popor erau ei.
Tinuturile for flind invecinate cu tinuturile musulmane, cetele i caraulele
for umblau mereu i nu* lipseau din acea granita. In vilaietul Transilvania
Thud crai batrinul numit Kodja- Bethlen46, el traia ca supus fata de inalta
imparatie. El respecta tratatele i trimitea in fiecare an sol i peche. Dupa
cum hanul tataresc era mijlocitor <intre Poarta) i craii din Moscova, tot aa
pentru el mijloceau vizirii marl care se aflau la paza Budei. and, din intimplane, a murit principele Transilvaniei, Kodja-Bethlen, i cind in locul sau a
devenit crai fratele sau Stefan (Istvan ) Bethlen", acesta a fost mult timp
crai in acele4 conditii. Apoi, din anumite pricini, iscindu-se neintelegeri
intre capeteniile populatiei transilvanene, acestea i s-au impotrivit lui Stefan
Bethlen. Nu i s-a supus nici fiul sau mai mare, ieind din ascultarea sa. De
asemenea, i comandantii de cetati i oastea sa intrehga nu 1-au ascultat.
De aceea Stefan Bethlen s-a dovedit neputincios in a-i mai stapini. El a luat
atunci legatura cu principele Ungariei de Mijloc, cu numele de Rakoczi,
care era unul dintre beizadelele de Orta-Madjar i care devenise vestit printre
ghiauri prin aria sa i prin curajul sau. Stefan Bethlen s-a inteles cu el i
42a Murad al IV-lea (1623-1690).
www.dacoromanica.ro
80
MUSTAFA NAIMA
sarii sai si-i va pedepsi pe cei care i se impotriveau rff, dupa ce va pune in
tars orinduiala, va preda craiia din nou lui Stefan Beth len, iar ca rasplata
pentru acest serviciu, Beth len ii va preda lui Ralcoczi citeva cetati rff i le va
da in proprietate. RakOczi, fiind viteaz si bray, cind a yazut ca este o treaba
folositoare rff ca i se creeaza o cradle fara nici un fel de osteneala, a primit
aceasta propunere. De aceea, Beth len s-a retras rff Ralthczi a ajuns crai. Cistigind inimile oamenilor prin curajul sau, el a prins pe fiul lui Beth len si 1-a
inchis. Ceilalti, care se impotriveau <lui Beth len>, s-au pupus cu totii. Desi
pe tinuturile Transilvaniei48. Apoi, cind naivul numit Beth len i-a spus ca intelegerea a luat sfirSit" si a cerut tronul sau, Ralcoczi i-a dat urmatorul raspuns
aducator de jale: Bre nepriceputule sff prostule, tara rff stapinirea tariff si a
eialetului se cuvin celui destept rff victorios prin sabie. Vrei sa-ti dau in gura
ca o halva tara in care am pus ordine prin fora ? Cum poate sa-ti treaca prin
minte una ca asta ?" El a vrut s-1 prinda pe Bethlen sff sa-1 inchida. Bethlen,
vazind in ce fel de nenorocire a cazut cu propriul sau end de intriga, a fugit
si a venit la Agria cu citeva sute de capetenii dintre supusii sai. Stind acolo
vreo zece zile, s-a dus la Buda si apoi, raminind un timp la Pesta, s-a plins
muhafizului de Buda, Nasuh pasazade Husein pasa", si a cerut ajutor pentru
a-;i salva tronul din mina lui 126.1c6czi, promitind multe daruri. Cind Husein
pasa i-a trimis scrisoare lui Ralcoczi, acesta a dat un raspuns chibzuit, cu urma294
toarea stire de refuz: ,,Cei din Orta-Madjar nu 1-au vrut pe el si 1-au gonit
pentru ca era slab si nu era capabil sa stapineasca tara sff sa aranjeze treburile
populatiei. Tara aceea se afla acum in stapinirea mea prin unirea rff prin voia
tuturor ungurilor. Nici o persoana din neamul unguresc nu mi se impotriveste
in aceasta privinta. De asemenea, nu am nici un cusur in ceea ce priveste
prietenia rff supunerea fats de maria-sa padisahul lumii. Tot ce este, perches
sau haracii trimit la Poarta. Eu nu am nici o tirguiala cu muhafizul Budei.
Supunerea mea o arat personal padisahului. Domnia-voastra sa aduceti la
EVENIMENTELE DE LA SALONTA
eInd arzul lui Husein pasa a sosit la Poarta, unii dintre demnitarii
imparatim au aratat invoire. De aceea, potrivit parerii mai sus amintitului
pasa, s-a emis rff s-a trimis firman, ca'ruia i se supune toata lumea, pentru
48 Erdelistan. Tam Ardealului", adici Transilvania.
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI
81
ca RakOczi sa fie inlaturat, iar Beth len, sa fie numit crai in Transilvania.
Daca Ralthczi se va indaratnici si se va opune, atunci sa i se vina de hac.
Nasuh pasazade, la! rindul sa.u, a adunat oaste potrivit firmanului. Bekir
pasa, beilerbei de Timisoara, si Salih pasa, beilerbei de Bosnia, an pornit
spre Buda cu ostile cialetelor lor. Salih pasa a ajuns la Buda in patru zile,
mergind prin cimpia Mohacs. Husein pasa era prezent acolo. Iesind din Buda,
295
ei au condus repede oastea si, in patru zile, an ajuns linga cetatea numita
Solnoc50. RakOczi era insa un afurisit prevazator si nu a stat nepasator. El
s-a a sezat in orasul numit Alba Iulia51, care era resedinta Tr4nsilvaniei,
si a cerut ajutor de la toti crestinii. Aducind de la fiecare ceata necurata un
numar oarecare de ostasi, el se pregatise cu grija. Cind Nasub pasazade a ajuns
cu supusii sai ghiauri. Acestiai la rindul lor, an pornit la drum intr-un ceas
bun. Pentru a fi odihniti la locul de lupta, ei au pornit punind in carute pe
ienicerii din Buda si oastea pedestra. Locurile acelea erau drepte, iar din pricina
unor ape i a unor lacuri erau foarte numeroase terenurile greu de umblat
i stufariile. Existau mlastini in care se putea pierde un calaret, daca ar fi
nimerit in ele. Fara calauza, drumul a fost foarte greu pentru oaste. Din cauza
bratelor de ape si a lacurilor care se intindeau, drumurile lungi de mai multe
zile an fost parcurse numai prin mlastini si stufaris. De pilda, ei mergeau ce
mergeau si, negasind drum, veneau din nou la locul de unde plecasera. Era
un loc de trecere pe unde se putea ajunge la locul dorit, dar in ambeler 1341i
se afla o intindere periculoasa de noroi, asemenea unui ocean. Trecatoarea
aceea fiind gasita cu mii de greutati, an trecut-o si au ajuns la palanca ghiaura
numita Salonta, care se afla intre Gyula si Timisoara. De asemenea, aproape
de localitatea aceea se gasea si cetatea Oradea (Varat), care, fusese asediata,
mai inainte52 de Satirdji <Mehmed> pasa. Cind colo, Rik6czi fsi adunase oastea
296
lor, venind impotriva lor, si-au orinduit alaiurile, potrivit obiceiului unguresc,
in forma de coarne de bop. si an aparut ca niste turme de porci. Ei au atacat
indreptindu-si lancile (nize) lor numite kostanidje(?). Pornindu-se din partea
aceasta cu pieptul deschis, s-au ciocnit puternic. La primul atac, respingind
oastea islamica, ei au ucis multi gazii. and an ajuns la stile pasaielor, acestea
52 L 1598.
www.dacoromanica.ro
82
MUSTAFA NAIMA
297
ca dad. i-ar fi urmarit nu ar fi putut scapa de la ei nici un om. Clnd s-a lasat
noaptea, cele doua osti, neputindu-se distinge una pe alta, s-au retras. Desi
oastea islamica se asezase cu mindrie si desi oastea ghiaurilor fugise de la
lupta, totusi, din Intimplare, diavolul a scos din gura unor prosti si renegati
strigatul: In noaptea aceasta RakOczi va trebui sa vina si s dea un atac 1".
Din pricina acestui zvon, oastea s-a Infricclat si s-a produs invalmaseala.
In astfel de Imprejurari, chiar dad. sosirea dusmanului ar fi fost sigura, cel
care era serdar de oaste trebuia sa se fereasca de Imprastiere In timpul noptii
si trebuia sa ramina pe loc, InnoptInd acolo cu oastea sa. Mai ales dud dusmanii,
Clnd s-a facut ziva, oastea era distrusa de oboseala luptei din ziva trecuta
298
www.dacoromanica.ro
299
NAIMA TARIHI
83
mul salvarii. Din cei rama0, unii au murit ca martini, iar altii an pierit In
mlatini. Cei mai multi au cazut prizonieri. Cei care erau bogati au scapat
cu timpul, dind avuii. Papiele pi ostasii irapratiati, care au scapat, au venit
la Nasuh papzade <Husein pasa> i i-au explicat situatia Intocmai. Pap,
mindrindu-se, de forma, de distrugerea dumanului, i-a imbracat pe paple
cu hilaturi. Dar pe Bekir pap, caruia Ii purta ura Inca dinainte, 1 -a pfrit
padiphului, aruncind pe seama acestuia Intimplarea nenorocita, ca i spaima
pi fuga. Apoi, pornind de acolo, el a venit la Lipova i s-a apzat in partea
de dincoace a apei Mures. Din zi in zi, cei rama0 din oaste au venit mirati i
imbraca in haina lor i, intrind !titre ei, Ii iscodea. El 1-ar fi chemat pe acel
alaibei i i-ar fi promis, pe ascuns, 1 000 de guru0 ca sa ridice oastea ghiaura,
cu un viclepg oarecare, spre a ocoli lupta. Atunci, alaibeiul, impreuna cu
citiva oameni, care ptiau limba ghiaurilor, imbracindu-se in hainele lor, s-ar
fi amestecat spre seara, tntr -un fel oarecare, In optile lor. In timpul noptii,
dezlegind friurile citorva cai i lasindu-i sa intre printre osta0, ar fi inceput
sa strige fiecare dintr-o parte in limba lor : Bre, ne-a calcat vizirul, sintem
pierduti ! De ce stati ?". Crezind ca este adevarat, ghiaurii ar fi fugit. Nu este
exclus ca aceasta masura inteleapta s fie a unuia dintre vitejii isteti din
serhat, care cunosc limba ghiaurilor. De acolo, Nasuh papzade s-a Intors
la Buda i a slobozit oastea. Salih pap a venit i s-a apzat la Benaloka 5
1-au adus cu caruta la Poarta. Sarmanul Bail- pap. zicea: Daca padiphul
"
AdicA
el se rlzboiasa.
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA MAMA
84
300
Cererea pasei este buna, dar aceasta jalba. (mahzar ) este falsae. Nu se daduse
302
ApTE58
papa a fost onorat din nou cu chemare la Serai si, dupa ce s-a discutat cu
el despre treburile imparatiei, i s-a acordat eialetul Oceacov. El a fost numit
serascher pentru paza acelor parti. In ziva a zecea 60, cind a iesit 0 a plecat
cu alai, i s-au dat si hassurile sale de vizir ...
OMORIREA FOSTULUI HAN INAIET GHIRAI 51
<Inaiet Ghirai, hind mazilit pentru luptele lui cu Kantemir, fusese inlocuit cu Bahadir
Ghirai 69, fiul lui Selamet Ghirai 68. Kantemir Mirza Si Inaiet Ghirai au venit, amindoi, In
Istanbul>.
303
57 Naima nu precizeaz1 de care autor este vorba aid. El se referk desigur, In principalul
situ izvor, care este cronica lui Sarih-I11-Menarzade.
www.dacoromanica.ro
83
ITATMA..TARIHI
305
308
SITUATIA DE LA POARTA
<Aparitia unei epidemii la/ Istanbul si unele schimbAri in funcfii >.
309
<eialetului) Oceacov, iar Silistra 66 a fost data lui Nasuh papzade 66a. <Prima
decada a lunii evval 1047 67).
311
326
... In sfirit, mai sus aratatul Piri papa a devenit apoi valiu de Hertegovina (Hersek ) i apoi din nou valiu de Kilis. Mai tirziu, in tinipul rascoalei hanului tata'resc, a fost mazilit i s-a dus la Silistra, unde s-a pus
in slujba lui Kenan papa pentru paza Oceacovului
395
397
398
... Mai sus aratatul chehaia, potrivit poruncii sultanului, a ieit pe mare
i, mergind mai intii la, cetatea Oceacov, a reparat-o in intregime. Dupa ce
a pregatit cele necesare, prinzind de veste ca unele t'rmuri ale tinuturilor
86
www.dacoromanica.ro
bfUSTAPA NAIMA
86
In timp ce se afla mai Inainte la Oceacov, mai sus aratatul papa, datarita lacomiei sale de avutie, incercase A. dea domnia Tarii Romanqti fiului
voievodului Moldovei 72, dar nu fusese In stare de aceasta. Devenind caimacam,
399
care era mub.urdarul lui Kara-Mustafa pap, devenit i el mare vizir <din
functia> de capudan i rams la Bagdad, scrie in Cronica (Tarili) sa contrariul, ziclnd ca, pe and sus-numitul vizir Tabaniyassi <Mehmed) papa se afla
la paza Silistrei, voievozii Tarii Romaneti i ai Moldovei nu i se inchinau
atit cit ar fi dorit el, fiind un vizir mazilit de la posedarea sigiliului (miihr)76.
De aceea, suparindu-se, pentru a se razbuna pe ei, el a determinat sa fie
sthimbat mai Intli voievodul Tarii Romaneti. Cind capucb,ehaia beiului
mazilit al Pill Romaneti, promitInd bani multi lui Silandar pap, a cerut
sa ramina mai departe <Matei Basarab >, <Silandar pap>, fiind suparat pe
faptul ca pi mai Inainte se facuse caz la imparatie in legatura cu mazilirea,
fara s5. se fi cerut parerea lui, a raspuns astfel capuchehailor amintiti mai
sus: Acum nu e cu putinta s fie convins padiphul, dar cind va veni cel
care este numit, <Matei Basarab> sa nu-i dea voie sa-i is domnia i sa-1 trimita
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI
400
87
402
<Mind mazilit de la vizirat, Tabanwassi Mehmed pasa a fost trimis in partea Budei
Dupl cucerirea Bagdadului, el devine caimacam la Poarta. Silandar Mustafa pasa urmArea
uciderea marelui vizir Kara-Mustafa pap, ins& Mehmed pap fiind 1ntrebat de padisah, acesta
fi spune sd fie chemat <Kara-Mustafa papa> la Istanbul si si< fie intrebat. Silandar pasa era
in dusmAnie cu Kara-Mustafa pap, care se temea cA acesta Ii va lua locul. Mehmed pasa, fund
caimacam, 11 apAra pe marele vizir Kara-Mustafa pasa, aflat in Orient. Amindoi fiind albanezi,
ceilalti, Silandar' Mustafa pasa si partizanii lui, erau nelinistiti de renumele lor. De aceea au
cAutat s1-1 omoare cit mai repede, cel putin, pe Mehmed pap>.
403
<Silandar pasa) 1-a rugat astfel <pe Mehmed pasa) : Este important
ca Aga Matei 79, banul Tarii Romanesti, s fie mazilit, deoarece se opune
prearii avaieturilor si zaherelelor fixate pentru bucataria noastra $i se scuza
fata de omul nostru care s-a dus acolo. SA-1 maziliti pe acesta si s numiti
pe cine credeti de euviinta". El stia ca mazilirea lui Matei Basarab 80 $i numirea fiului voievodului Moldovei se planuiau in taina i ca se cautau motive
pentru realizarea acestor ginduri. De aceea $i -a inceput intriga prin a sprijini
dorintele lui 81. Caimacamul, fiind un naiv, a considerat ca satisfacerea dorintei lui Silandar poate determina raminerea sa in post, dar s-a pacalit, deoarece
acesta era doar un motiv pentru realizarea propriului sau scop 82. Astfel,
el a fa'cut arz padisahului, asa cum s-a spus, si 1-a pus de 1-a mazilit <pe Matei
404
linga mirahor aga, care era trimis pentru instalarea noului voievod, i-a scris in
taina lui Aga Matei si o scrisoare, corespunzatoare sfaturilor date capuchehaii
acestuia si in care li facea cunoscute urmatoarele: Sa nu accepti mazilirea
trimitindu-1 pe mubasir multumit, s to rogi pentru o scrisoare de raminere".
Chid Aga Matei i-a alungat pe cei care se dusesera, padisahul s-a miniat de
78 Sarih-til-Menaroglu Ahmed efendi, istoriograf otoman (vezi si nota biobibliograficA
despre Naima).
www.dacoromanica.ro
88
MUSTAFA NAIMA
aceasta, iar Silandar pap a gasit prilejul sa-i vorbeasca. El i-a spus: Padiphul men, abia s-a inlaturat pericohll persan. Cit timp In partea Transilvaniei
se afla un atitator afurisit ca RakOczi, este mai potrivit s fie ucii cei care an
condus *i an pus la tale astfel de intrigi" 33. Ce o mai fi spus, dar pe <Tabaulyassl> Mehmed pap. 1-a trimis la Yedi-Kule. Se spune ca In hatt-i-eriful
emis pentru 1ntemnitarea lui Mehmed pap., acesta era insultat i amenintat
pentru aceasta treaba i se mai scria: Ce mare tradare este ca, in astfel de
timpuri, sa fiu pus sa mazilesc pe voievodul Tarii Romaneti!" Se mai spune
ca neputinciosul Mehmed pap. pastra In buzunarul sau tescherelele sosite In
<El s-a rugat s fie duse, la pultan, dar nimeni n-a Inch-knit. Silandar pap, cind a aflat
Mehmed papa este inchis, a poruncit sa, fie gituit de Indata>.
407
408
420
424
... In luna aban 87, din pricina voievodului Tarii Romaneti, vintul
miniei 1-a lovit pe fostul vizir, caimacamul Tabaniyassi Mehmed pap.. Cind
a fost trimis la Yedi-Kule, mai sus aratatul papa pastra anume in buzunarul
sau tescherelele lui Silandar <Mustafa> pap., sosite in aceasta privinta, ca
s le trirnita padiphului. S-a straduit i a depus eforturi pentru indeplinirea
acestei indatoriri a sa, dar nu i-a fost cu putinta. Prin uneltirile i atitarile
lui Silandar pap., el a fost ucis fara intirziere. Silandar pap., punind sa i se
aduca acele acte, a scapat de primejdie
VNTRONAREA SULTANULUI IBRAHIM HAN I"
CELELALTE EVENIMENTE DIN ACELA$I AN <1049>
428
432
433
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIMI
89
afla ilia pe Marea Neagra, capudanlicul a fost acordat lui Siavus aga, care
era silandarul padisahului $i care, mai inainte, se 1n5.1tase la aceasta demnitate
434
www.dacoromanica.ro
10
51
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI
91
52
... Dar Silandar pap. nu statea 1inistit, ci, dorind sa scape de Timisoara
i sa villa la Poarta, trimitea pe ascuns hirtii la Haremul (Enderun) Implratesc. Pentru a-si mentine postul de mare vizir i din teama de a-si pierde
propriul sau cap, <marele vizir Kara-Mustafa pap.> 1-a omorit (pe Silandar
Pa a) ...
62
de 20 de ani.
Mai sus amintitul, la rindul sau, a prezentat-o <la Poarta). In acest
articol, el se plingea de faptul c5. Gheorghe Ralcoczi 15, voievodul Transilvaniei, era in du0nanie cu el i se ruga ca R:a.lcOczi s inapoieze cetatile luate
au luat robi.
si
partea Frantei i Suediei, ele cereau <lui RakOczi> sa is invoke <de la Poarta)
ca sa porneasca din Transilvania cu oaste Si s faca expeditie asupra lui Ferdinand18, imparatul roman, 0 ca it vor ajuta pe el. De asemenea, Ii cereau sa
mearga asupra vilaietului Ungariei Superioare 19.
Austriecii, simrind aceasta, aratasera situatia la Poarta fericirii cu scrisoare i se rugasera pentru indepartarea lui 126.1cOczi, precum si pentru rein-
noirea pacii.
to Sevva1 1053 = 13 decembrie 1643-10 ianuarie 1644.
II De fapt 16 ani.
18 Son, Szonyi (cf. Antal Gevay, Az 1627 Szept.-13 dikan Kolt Sz.,ny Bekeklitis cikkelyei
(Articolele tratatului de pace incheiat la Szony), Becz, 1837.
18 De fapt mai ramAsese un an.
le Ar trebui 19 ani.
14 Gheorghe Ralthczi I (1630-1648).
" Mihanlo Kodoroz, bey, Mihail Feodorovici Romanov (1613-1645).
17 Sevval 1053 = 13 decembrie 1643-10 ianuarie 1644.
18 Ferdinand al III-lea (1625-1657). Era perioada rAzboiului de 30 de ani.
19 Yukaru Macar; pe baza aliantei din 16 noiembrie 1643, semnatl la Alba Iulia cu
Franta ai Suedia.
www.dacoromanica.ro
92
MUSTAFA NAIMA
63
68
69
PATRU20
vo
94
SITUATIA UNGARIEI
austrieci
pap....
90
Bersakom 28, Pe de alta parte, dei beiul palatinus 24, care este unul din
cei apte electori i serdar asupra tinuturilor Transilvaniei, venise cu oaste
grea, totui a fost nevoit sa se intoarca inapoi. Oastea transilvaneana, mergind
dupa ei, u distruge i ii gonete in fiecare zi. Daca s-ar da ajutor cu o mica.
oaste, s-ar obtine multe lucruri".
La rindul sau i imparatul, scriind scrisori la Poarta fericirii, se plingea
i
91
de RalcOczi i facea cunoscut ca e gata sa trimita din nou sot pentru reinnoirea
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI
93
una din cetatile celor apte comitate, totui, cind Wile din Transilvania
s-au adunat pe marginea Tisei, cam 10 000 de pedestra0 i calareti, beiulpalatin s-a sculat Si a plecat la Ak-yaylak, deoarece oastea suedeza i-a impratiat pe austrieci i a iernat in vilaietul lor ; i suedezul va trimite ,scrisori la
Poarta fericirii. Tocmai de aceea imparatul cere pace". Se daduse ajutor cu
vreo 1 500 de calareti dintre cei din oastea de serhat 1, In luna de mijloc a
toamnei, transilvanenii se infruntasera cu austriecii. Din oastea austriaca
cazusera multi oameni cunoscuti, iar multi altii pornisera, ca i infrinti, pe
drumurile inguste ale padurilor, aruncind pe drumuri nenumarate poveri.
Dei palatinul, trimitind oaste, asediase una din cetatile Transilvaniei, numita
Pecena 26, totui Rakoczi ajunsese i o salvase. Serdarul suedez Druzendul
mersese cu 9 000 de pucai qi cu 1 800 de calareti, <iar> comandantul ostirii
Danemarcei (Danya), numit Ostavus 28, pornise cu 10 000 de pedestrai i
cu 7 000 de calareti. De aceea imparatul ii ridicase familia din cetatea Viena
9i, trecind Dunarea, inapoi, intrase in cetatea numit5. Londja 29. De asemenea,
qi suedezii patrunsera adinc in tinuturile austriece. De aceea Ralthczi se
aprindea si fierbea in scrisoarea sa, spunind: Sa nu se aprobe dorinta ce92
o pace victorioasa". Dar, In partea aceasta, din cauza neintelegerilor i certurilor, nu a fost cu putints ca el s fie ascultat. <Ungurii> au prins pe cspitanul pus de palatin in cetatea Pence 30, una din cele Sapte comitate, impreuna
cu opt oameni ai sai, iar pe ceilalti i-au ucis. In timpul acesta, a sosit scrisoare
din Ungaria Centrals, in care se jeluiau ca Rakoczi vrea cu acest pretext
sa se rascoale i a distrus 50-60 de sate de la granita". Acest lucru a fost
folositor pentru cezar. In cele din urma, oastea austriaca s-a int5rit i a stat
In cetatea numita Leva (Lifiva), care avea in trei parti anturi mari i mlatini, iar intr-o parte se afla cetatea. Oastea transilvana, neputind obtine victone, s-a Intors. Cezarul, la rindul sau, 1-a pus ca mijlocitor pe craiul leesc,
Ladislau Laios g1, 0 a cerut pace cu Transilvania. Voievodul Rusiei 82, venind
din partea leeasca in Transilvania, a adus vorba despre pace. S-a hotarit
cele apte comitate sa ramina Transilvaniei
(Urmeazd alte evenimente referitoare la Suedia ei Austria. Cu privire la aceste lupte
Naima arat6 c6 descrierile sint mai detaliate fa Cronica. lui $arih-01-Menarzade decit in Fezleke,
93
98
www.dacoromanica.ro
94
MUSTAFA NAIMA
SITUATIA LEAHULUI
De asemenea, craiul leesc, Ladislav, trimitind scrisoare la Poarta fericirii, se plingea de hanul tataresc 88a. El spunea : Cazacii care fa.ceau, nelegiuiri
noastra, dar ea s-a dat din trecut i pina acum, dupa promisiunile stramoilor
notri". El s-a rugat ca tatarii din Bugeac s fie ridicati, spunind ca dei
au fost trimi0 mai inainte in Crimeea, totu0 ei au venit inapoi i s-au aezat
din nou".
HARACIUL TRANSILVANIEI
In trecut, sultanul Suleiman hanul 84 fixase pentru vilaietul Transilvaniei un haraci de 10 000 galbeni. In timpul sultanului Selim 85 s-au luat
citiva ani cite 15 000 <de galbeni). and s-au cerut din nou 15 000 <de galbeni),
99
106
107
112
161
" Ruz-t-Hsztr.
" In anul respectiv a coincis cu 8 februarie 1645: Kurban-Bayrams.
31
" Safer
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI
95
171
lip. cum s-a spus mai inainte, din cauza certurilor dintre Franta i
care se afla la vreo cinci mile de Buda. De acolo, trecind prin Kiarmat i
Lipva, s-a dus la Uivar 46. Husein paa a aratat <la Poart5'.> ca, venind de
dincolo i oastea suedeza, daca se intilnesc 47, atunci nu va fi bine nici pentru
43
44
46
46
47
Rima-Soynob, Rima-Szombath.
Sendjan, Szeczeny.
www.dacoromanica.ro
MUSTAFIANADIA
96
SITt.TAVIA AUSTRIEI
cetatea austriaca numita Berim 48, situata cam? vreo opt mile de cetatea
Vienei, de pe partea cealalta a amarii, i o batea de fnulta vreme.
176
De asemenea, i Iako", serdarul ostii lui Rak Oczi, se plimba in tara craiului
nu vor iei i nu vor pleca in vilaietele lor. Ralcoczi a stat doua zile linga
cetatea Nova, apoi a pornit spre localitatea numita Sependik 55, care este
un tintt cu minereuri. De aceea ostik austriece s-au impartit in trei i au stat
gata pentru orice imprejurare. Ele fiind in picioare, s-a dat firman pentru
adunarea Wirii de Bosnia la Eszek (assek). Iaka 56, la rindul sau, a trecut
In partea cealalta a cetatii Ak-yaylak, in Moravia, i s-a intilnit cu vreo 2 000
de ostai din neamul suedezilor i au venit la cetatea numita Netre 57. RalcOczi
Fillek. In luna dejmazi-ul-ahir 58, trimitind scrisoare lui Hasan paa 59', el a
facut cunoscute faptele lui Ralcoczi, contrare pacii, Si numirea lui ca serdar,
pentru apararea Orli, cerind sa nu se judece altfel. Ca urmare, au sosit oameni
i scrisori cu sfaturi severe din partea lui Husein paa, beilerbei de Buda, care
Ralcoczi, precum i la mai sus aratatul (grof>, dupa care s-a incheiat pace intre ei.
In luna regeb 80, Rakoczi intorcindu-se la Caovia (Ka$a), a pornit i groful
48
48
so
51
55
33
54
Bs
so
37
39
39
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI
97
180
217
218
<Sosirea sot 11i ruses eu plingeri impotriva hanului. Vesti despre adunarea ostilor
rusesti>.
244
279
SITUATIA CAZACILOR
si care, trecind cu vasele for prin Bug (Alau),, caruia ei fi spun apa Ozu,
Si iesind in Mama Neagra, devastau Si distrugeau i provocau pagube tinuturilor marginase, iar in expeditia de la Hotin se luptasera cu oastea musulmana,
intrind in tabara, traisera pins acum in supunere fata de craiul lesesc.
<Ulterior, cazacii s-au supus hanului tatAresc si au pomit la luptA cu tAtarii impotriva
zusilor. Dupl aceste lupte sultanul a cerut socoteall hanului pentru faptul de a fi dus lupte
cu rusii cind ei se aflau In pace. Hanul, motivind atacurile neintrerupte ale rusilor, a spus urmAtoarele>:
280
licuri. Cu voia lui Allah, scopul meu este sa fac astfel incit craiul rusesc s5.
"
63 AP IS-bona.
"
www.dacoromanica.ro
98
MUSTAFA. MAMA
SCHIMBARILE DE DEMNITARI
281
370
... Dar pentru ca se raspindise vorba, latrinul <mare> vizir <SofuMehmed pasa), nefiind sigur <de vizirul Fazil pasa> 67, i-a acordat eialetul
Timisoara si, poruncindu-i sa piece in graba, I-a scos in ziva aceea din Istanbul...
COMPLETAREA EVENIMENTELOR
375
377
384
454
yi
Cind hanul tataresc s-a intors din expeditie si a auzit de aceasta intim-
455
" Rebi 1 1058 = 26 martie-24 aprilie 1648. S-a urcat pe tron Mehmed at IV-lea (8 august 1648-8 noiembrie 1687).
07 Fazil pasa. A fost omorit in Luna safer 1068 = februarie-rnartie 1658.
" In anul respectiv a cAzut la 25 decembrie 1648.
" La tAtari, de la poloni.
www.dacoromanica.ro
26
32
44
agalelor. Totul se &Idea pe of i tot ce era, viu sau mort, se vinciea dupa dorinta.
lor, iar banii li se cuveneau lor, cu pitiguri,cu tot .., <Rascoala la Istanbul)..
F
1 1060 H. = 4 ianuarie
24 decembrie 1650.
Ioana; nu se tie de o Mc& a lui Vasile Lupu cu acest nume; se tie insa de Maria, cas5.torita cu Ianusz Radziwill (1645), marele hatman al Lituaniei, $i dG Ruxanda, c&s&torit& cu
2
Timus, hatman azScesc, fiul lui Bogdan Hmelnitki. Din text reiese ci de aceast5. fata estevorba. Cas.i.toria Ruxandei a avut loc in 1652.
3 Kara-Murad pasa, mare vizir (21 mai 1649-5 august 1650).
4 De fapt Timus, fiul lui Bogdan Hmelnitktir
5
Vasile Lupu.
1061 H. .= 25 decembrie 1650-14 decembrie 1951.
www.dacoromanica.ro
100
MUSTAFA MAMA
139
150
161
(El a fost prins ps drum si ncis, fiind acuzat de unele intrigi la Poartl>.
... Lui Melek-Ahmed papa 7, care fusese mazilit de la vizirat, i se acordase eialetul Silistrei, iar Del vip <Mehmed> papa fusese transferat in Anatolia.
Acum Melek-Ahmed papa, fiind, tutors, a fost exilat la Malgara
acordat eialetul Anatoliei Si i s-a dat firman ca, trecind cu oastea prin Galipoli,
sa mearga *i sa pazeasca cetatea Bursa ...
180
223
<Se spun, CI. Timisoara a fost acordat lui Giirdja-Mehmed pasa, fost mare vizir>.
227
SITUATIA DE LA SERHAT
La fel este pi valiul de Timioara, Ahmed pia, care este i sotul printesei
Gfilsum. Stind nepasatori, din aceasta cauza, o ceata din neamul unguresc
a ieit la prada i a venit pe neateptate pe drumuri neumblate pi prin munti.
Parcurgind un menzil de vreo doua sangeacuri, ei au atacat Cenadul 1O, pe
neateptate pi fara tirea nimanui. Prinzindu-I pe beiul de Cenad, 1 -au dus
viu i au omortt multi <musulmani> i au pricinuit multe stricaciuni. Este
228
257
bine ca eialetele mai sus aratate sa fie acordate unor persoane potrivite i
cu experienta. <Luna regeb 106211)
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE SAIZECI $I TREPt
SITUATIA DE LA NORD
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI
258
101
aflind ca mai sus aratatul este musulman, s-ar fi rasculat Impotriva lui i
ar fi vrut s5.-1 omoare. Pacalindu-i cu mii de viclenii qi depunind juramint
dupa dorinta for i construind anume pentru ei o biserica i pornind sa fad..
lucruri care i-ar convinge i care ar fi pentru necredincio0, i-ar fi facut pe
cazaci sa se convinga ass cum trebuie".
Cuprinsul scrisorii sale i ultimul cuvint adresat celui care aducea scrisoarea erau: Avind aproape 300 000 de cazaci, am pornit sa slujesc pe padiahul musulmanilor. Sa-mi porunceasca Indata servicii. Ma voi stradui din
trup i suflet".
Scrisoarea mai sus aratatului era scrisa astfel: Fiul hatmanului
care acum a devenit ginerele voievodului Moldovei 18, poseda 40 000 de puca0". Mai sus se pomenise ca fiica unuia, dintre beii Moldovei 18 se afla mai
inainte cu ostatic5. la Poarta fericirii, iar beiul Moldovei 20, cerind fata, pro-
nou fata, prezentind pungi intregi de bani. Atunci, Bekta aga 28, sfetnicul
lui Murad pap., trimisese fata, Inghitind multa avere necinstita. and ajunsese
acolo, fata fusese data fiului hatmanului i, astfel, Moldova 24 pi cazacii devenisera aliati. Atit voievodul Moldovei, cit i hatmanul fiind multumiti deBekta, ii soseau acestuia totdeauna daruri i corespondau Intre ei, asa incit
Bekta devenise un fel de capuchehaia al acelor afurisiti. Acum, persoana care-
17 Timus Hmelnitki.
18 Eflak (Tara Romaneasci), in ice de Bogdan (Moldova). Casatoria Ruxandei cu Tirnus,
Hmelnitki avusese )oc la 14 august 1652 la Iasi.
`18 Eflak beyi. Corect: Vasile Lupu, domnitorul Moldovei.
20 Idem.
23 Bektas aga. A fost aga de ieniceri pe timpul sultanului Mehmed al IV-lea (1648-1687)Era un om influent pe ling& Valide-Sultan i se amesteca In treburile *parapet.
www.dacoromanica.ro
102
MUSTAFA NAIMA
ghiaurilor pe multe pungi de bath. Se cuvine oare ca robii sa fie ai mei, iar
banii sa-i is ei, vinzindu-i? Mai ales ca, renumiti mirzaci de ai mei fiind prin0
de ghiauri, eu ma intelesesem cu ei s salvez din robie, cu cei doi robi, 200 de
musulmani vestiti*".
260
<Ahmed aga poveste#e mai departe cele spuse de han in sensul c dad. nu i-ar opri el
pe cazaci, acetia ar distruge lumea etc.>.
care erau robi la ghiauri. In timpul acesta, cind ienicerul numit Mehmed,
reisul (reis), statea cu corabia sa la marginea acestei cetati, i-a furat prin
videpg <pe ace0i robi) i i-a adus cu corabia sa la Istanbul. Cind acest lucru
s-a aflat de c5.tre oamenii de afaceri ai imparatiei, a intrat in aceast5. treaba
i solul ghiaur care statea la Dragomanat. Acesta s-a angajat sa-i dea vizi261
rului Tarhondju27 vreo 200 de pungi <de aspri>, cheltuind de asemenea, multi
aspri $i pentru cei care erau mijlocitori. Astfel, robii au fost eliberati pe ascuns.
Unii spun el, in realitate, dtnd acelui reis multi bani, furtul i aducerea acelor
robi ar fi fost de fapt videnia acelui sol. Cind s-ar fi aflat <toate acestea>,
el ar fi cheltuit multi avere $i ar fi f'5.cut ca demnitarii ss taca din gur5.. Robii,
fugind, ar fi ajuns in Moldova. Beiul Moldovei, de frica hanului, i-ar fi scris
acestuia o scrisoare, spuntndu -i: S-a primit tirea ca robii au sosit in partea
25 Mir-i-alem.
" Tarhondju Ahmed papa. A fost mare vizir (1652-1653) pe vremea sultanului Mehmed
al IV-lea. A stat ca vaLiu in Egipt. A fost omorit in anul 1653 (1063 H. ).
www.dacoromanica.ro
NAIMA TA.RIH1
103
aceasta". Cind hanul a Inchis drumurile, tot beiul Moldovei, din viclenie,
i-ar fi slobozit pe robi ca unul care nu tia nimic, Dar, In timp ce fugeau,
robii ar fi devenit prada tatarilor care inchisesera drumurile.
<Ceara Inire tAtari pentru robi i motivul duminiei 'hanului fat& de Poartil>.
... Mai inainte, Siavu paa fusese mutat din Rumelia la Silistra
262
274
275
STAREA DE LA MIAZANOAPTE
aratata se afla in mina agalei eunucilor Palatului29, S-a raspindit vesca agaua eunucilor, Bayram aga "a, a acordat-o acum unuia
tea
dintre baltagii, pe care 11 dorise el, qi ca, astfel, a impiedicat Implinirea dorintei
hanului. Cind hanul a aflat ca rugamintea lui n-a fost luata in seams, a trimis
un iarlic (yarlig) cadiului din Ismail, spuntndu -i: Dind epitropia aceea
In sta'pinirea cutarui om de-al meu, sa alungi pe omul numit din partea lui
kizlaragasi. Daces vei face contrariul, atunci mergind repede din partea aceasta
<In timpul acesta, Suleiman pa,sa, fost agl de ieniceri, promitea pentru postul de mare
vizir .500 de pungi (hise ), dar, nefiind om de treat* nu i s-a aprobat>.
SCHIMBARI
297
1-a trimis la Timioara, iar pe Emir paa, fost defterdar, care era la Timioara
1-a trimis la Kanizsa
U ICardef kazaliz.
31
Darassaade-agass.
1653.
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA MAMA
104
300
...
De nenumarate on
aratat ca, pentru a cere fiica domnitorului Moldovei, care se afla la Istanbul ca ostatica, se oferisera vizirilor, de mai multe
ori, mari avutii. De$ nu ie ingaduise sa se is bani, totu0, pe vremea viziratului lui <Kara> Mural` pasa, eful astrologilor fiind orinduitorul treburilor
tarii, datorita lacomiei acestuia fusesera trimise 0 se luasera multe avutii.
Apoi, ea fiind data hatmanului cazacului frate", Moldova se bucurase, prin
casatorie, de sprijinul neamului cazacesc. Din intimplare, afurisitul care era
diaculse beiului Moldovei, fugind din slujba acestuia, s-a dus in serviciul
voievodului Tarii Romanesti, Aga Matei37. Acesta era un vechi ghiaur batrin.
Datorita unor motive, diacul a bagat atIta intriga Intre ei, incit Aga Matei
s -a hotarit sa porneasca cu oaste i s duca lupta impotriva Moldovei. Este
adevarat ca beiul Moldovei era vecin i avea legaturi cu beii cazacilor i lesilor.
350
tindu-i ca daca voi obtine victoria asupra beiului Moldovei, to voi numi
domn (bey)". Acesta, la rindul sau, 'rivnind la domnie, a pornit la tradare
fata de domnul (efendi) sau.
In felul acesta, ei au facut de citeva ori schimb de scrisori si au dat
de tire unul altuia. Una dintre scrisori intrind in mina beiului Moldovei
si In ea fiind pomenite atit numele serdarului, pe care-1 numise, cit i numele
altor trei qhiauri, el a aflat de tradarea lor. Chemindu-1 pe serdar si aratindu-i
n Tarhondju Ahmed papa, mare vizir (20 iuni1e 1652-29 martie 1653).
"
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI
105
scrisoarea, el 1-a omorit fara iertare38. De asemenea, i-a ucis qi pe cei ale caror
nume erau amintite in scrisoare. El s-a gindit astfel: Oastea Tarii Rotrane0i
este o oaste mare i intre boierii (a'yan) tarii mele a intrat zizanie. De aceea
nu este potrivit sa ma lupt, increzindu-ma intr-o oaste cu pareri impartite".
Aa ca el a Tidicat toata bog5.tia si vistieria sa si, pornind cu suita sa In vilaietul
lesesc, a ajuns pins la Hotin. Aga Matei, la rindul sau, a venit cu oastea sa,
dar, aflind de plecarea beiului, s-a intristat i s-a intors, dupa ce a numit
bei pe acel diac" care b'a'gase zizanie intre ei. Trimitind scrisoare la Poarta,
<Matei Basarab> a aratat urmatoarele: Voievodul Moldovei era razvratit
i tulbura' tor atit fata de voi, cit i fata de noi. Fiind aliat cu neamul lesesc,
care Inca se af1a in du0nanie cu hanul, el a fugit la leah, ca urmare a tradarii
sale. De aceea am numit in locul lui pe un supus bun si credincios". El s-a
rugat sa i se trimita, ca semn de nun ire, un berat, uskuf i un steag. Dupa ce
voievodul Moldovei s-a refugiat la ginerele sau, hatmanul cazacilor", el s-a
intors apoi in Moldova cu 4A 000 de osta0 cazaci, precum Si cu fiul hatmanului.
Atunci a fugit ghiaurul care fusese numit, iar Moldova a intrat din nou in sta,
pinirea celui de mai inainte. El i-a scos cu sila i cu bataie pe muntenii (Entail)
care se aflau in Tirgul Iasi i in alte tinuturi ale sale. Cetatea Suceava",
pe care o cucerise mai inainte raposatul sultan Suleiman" si care este o cetate
351
Aga Matei a venit la Iasi cu oastea ungureasca i cu cea a Tarii Romane0i i 1-a numit din nou domn (bey) pe acel diac. Toti boierii Moldovei
an fost supu0 cu forta, iar rebelii au fost trecuti prin sabie. El a pus stapinire
cu forta pe toat5. Moldova. De acolo, mergind asupra cetatii Suceava, a cerut-o
pe sotia fiului hatmanului, precum i toate lucrurile i averea acestuia. <Cei
din cetate> nu le-au predat i el a asediat-o.
Fiul hatmanului, la rindul sau, venind in grabs i pe nea0eptate, intrase
in cetate pentru
pe cei asediati. Tatal sau, fiind nevoit sa mearga
in expeditie in Cara leeasca, n-a putut sa-1 ajute. Acestea vor fi descrise mai
departe. Fiul hatmanului a ramas asediat cu fiul sau i cu familia sa. Afurisitii
valahi i unguri, incendiind oraul <cetatii>, au ucis i au pradat pe cei care
se aflau in afara zidurilor. Cei care ramineau in viata fugeau in cetate i,
08 De fapt, Gheorghe Stefan, cel care fusese numit serdar, a devenit domn in Moldova
(1653), cei ucisi fiind complici: Logofatul Costin Ciogolea, spfttarul Pitrascu Ciogolea ai serdarul
Stefan.
" Gheorghe Stefan.
40 Autorul confunda pe Bogdan H.melnitki cu fiul sau, TiMtlf.
1 Sad jar, Suceava. Zn alte izvoare apare Sad jay (Siicav ).
" Suleiman Magnificul, in 1538.
" Mihnea al III -lea Radu; se d1dea drept fiul lui Radu Mihnea. A domnit in Tara Romineascii. (1658-1659).
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA NAIMA
106
ramas nici un alt fiu de-al sau. Totui, cind muhafizul Silistrei, Siavu paqa, fost
352
trimis lui Siavu paa our in valoare de 8 000 de guru0 i multe (piei de>
zibeline i alte darun, cerindu-1 pe cel cu pricina. Siavu paa, din politete,
i-a trimis pe un alt ghiaur haiduc, imbracat bine, ca 0 cum acesta ar fi fost
fiul lui Radu. Dupa. sosire, Aga Matei 1-a cercetat cu atentie i acel ghiaur
i-a pus adevarul, informindu-1 ca el este haiduc. Atunci <Aga Matei) 1-a
izgonit i, trimitind paei veste, i-a spus: Se cuvine oare sa ne fie trimis un
alt ghiaur, fals?". Paa, aratind iarai politete, i-a scris o scrisoare in care
spunea: Adevaratul fiu al lui Radu se afla linga mine, iar cel pe care vi 1 -am.
trimis se gindea sa fie fill] lui Radu. Socotind ca pe acela 1-ati cerut, vi 1-am.
trimis. Oare se cuvine sa fie trimis adevaratul fiu al lui Radu?". De asemenea,
a pus i pe cel care era miljocitor intre ei sa scrie o scrisoare, in care se spunea:
E greu sa fie luat din mina mariei sale paei fiul lui Radu, care se af1a linga
dinsul. Doar sa se mai trimita lucruri ceva mai multe !". In felul acesta, 1-a
pus i pe el sa fie mijlocitorr. Aga Matei, la rindul sau, trimitind 5 000 de
gurusi, paa i-a trimis qi pe acel ghiaur.
La sosirea acestuia si la cercetarea cu grija, a reieit ca nici acesta nu
era fiul lui Radu. <Aga Matei) s-a miniat din pricina ca, datorita unor nascociri,
i s-au pierdut atitia bath 0 1-a ucis pe ghiaurul cat e venise la 0. Apoi, Aga
Matei facuse i arz la Poarta fericirii cu rugamintea de a se trimite iiskiif
si steag aceluia care fusese pus de el in Moldova", lag. nu se daduse nici un
raspuns din partea Inaltului Devlet, ateptindu-se sa se vada ce va iei din.
aceasta situatie. Intre timp, pentru aranjarea rugamintii sale, el a trimis la
Poarta fericirii 20 000 de florini care au fost distribuiti, prin capuchehaiaua
45 Gheorghe Stefan.
www.dacoromanica.ro
ca sot_
NAIMA TARIHI
107
<UrmeazA descrierea devastArii tinuturilor polone de catre tAtari si cazaci, pia. ce polonii
403
404
405
AIZECI V PATRU 52
St Vasile Lupu.
www.dacoromanica.ro
28
... Mai sus aratatul Dervi <Mebmed> pap. devenise amiral (kafturlan )
122
132
fost mare vizir, va merge la Creta cu titlul de seraschers, trecind prin Binef5a4.
154
161
Vizirul Siavu5 paqa, sosind in grabs din partea Silistrei doar cu 4050 de oameni, a intrat la Poarta in a 19-a zi a lunii mai sus aratate6, in ziva
de joi
<Dupa 9 receb>7 amiralitatea a fost acordata beilerbeiului de Silistra,
vizirul <Sari> Kenan pa5a
1 1065 H. = 11 noiembrie 1654-30 octombrie 1655.
2 1066 H. = 31 octombrie 1655-19 octombrie 1656.
6 Siavu pass e numit din nou mare vizir (5 martie-30 aprilie 1656).
4 Bineffa, Benefge sau Menekqe, vechea Menemvasia (in estul Moreii).
3 Sari-Kenan paa, ginerele lui Siavu paw. A fost valiu de Buda, de Silistra i amiral
(Raftudan ).
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI
REIFNOIREA CAJMACAMULUI
170
171
109
174
pasa 9 ...
... Cu scopul de a-1 face pe acel vinat salbatic s cada In capcana raz-
175
185
pe uscat pentru devastAri. Pentru vitejiile sale, el a fost onorat cu daruri de la sultan si, fiind
desemnat amiral (Aapudan ), a fost satuit sd alb . grip. de pazl. >.
198
Lui Haydar-agazade Mehmed pasa, care a fost mazilit de la caimacamie, i s-a acordat postul Silistrei, care ramasese liber dup. Seidi-Ahmed
pap.
232
<Haydar-agazade Mehmed pa,sa fiind scos din orasul Istanbul, cu titlul de guvernator
al Silistrei, a fost ucis la ciftlicul Au de atre bostangibasi>.
235
252
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA NAIMA
110
pe voievod. Astfel, s-a aflat de tradarea lui. Chid i s-a aratat <scrisoarea>
i cind a fost Intrebat, <patriarhul) a raspuns: In fiecare an am trimis mereu
astfel de scrisori pentru a se stringe daruri". Sustinind aceasta, el a fost spinzurat la Parmak-Kapu. Cuprinsul scrisorii afurisitului era urmatorul: A
ramas putin pentru pieirea musuimanilor. Strigatul pentru credinta lui Iisus
va cuprinde din nou lumea. Sa fiti pregatiti pentru aceasta. In scurt timp
va trebui ca toate vilaietele s intre In miinile cre$inilor, iar adoratorii de cruci
i de clopote vor deveni stapinii tuturor tarilor".
<Acest patriarh se amesteca In toate intrigile din Istanbul 1. umbla In haine de ienicer.
Yn casa lui s-au gAsit 40-50 de rinduri de fesuri cu turbane i alte lucruri pe care el le utiliza
in scopuri de intriga).
257
258
Din pricina dumaniei pe care craiul leesc o purtase fostului han Vitarescll, se facusera expeditii asupra lui time de aproape zece ani. raffle sale
fusesera distruse i ruinate, raialele sale cazusera in robie, iar oastea sa fusese
impratiata. De aceea starea for devenise jalnica, iar plaminii for se umplusera de singe.
Incheind pace cu Mehmed Ghirai18, care este acum han la tatari, fusesera
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI
111
infuriati ca marea.
Pentru a-i risipi pe cei netiutori, intin0 pe es, hanul I-a insarcinat pe
printhl calgai, cu peste 100 000 de osta0, sa devasteze si s prade vilaietul
lui Ralcoczi, iar populatiei s5.-i pricinuiasc5. pagube. De aceea oastea distrugatoare a pornit in Cara Transilvaniei i a intrat prin casele qi tinuturile for ca
apere vilaietul i, scotinduli din cap dorinta de a deveni crai lersc, a parasit
tabara pe care o pregatise pentru a-i servi ca intaritura qi a pornit in apararea
Orli sale.
Fata i spatele
inchise de Wile printului calgai i de ale
hanului, el nu mai avea cum sa scape de cele doul osti. Indata ce s-au intilnit,
ei s-au ciocnit in lupt5. i macel ca valurile unui ocean.
Potrivit versurilor :
pe loc, prin ranile produse de sageti, doar nouazeci de tatari, pe cind din
partea ghiaurilor au fost trecuti prin sabie aproape 20 000 <de osta0>. Alti
www.dacoromanica.ro
112
MUSTAFA NAIMA
de rezistenta, iar situatia lor este tristk datorita neintelegerlior sf dusm5.niilor existente intre ostasi sf demnitari. In timp ce ei se ocupa in partea
marii cu venetienii, not s5.-i atacEn de pe uscat. Pink. la Istanbul nu exists
oaste care s villa in fata noastra si s5. ni se opuna". Spunind astfel, el s-a inteles
si a incheiat alianta cu ghiaurii din jur. Cunoscindu-se indeosebi intelegerile
si hotaririle sale cu voievozii Tarn Romanesti si ai Moldovei, fusese insarcinat
hanul tataresc, Mehmed Ghirai, pentru a-1 invata minte sf pentru a-I pedepsi.
292
la Divanul gingizid, au anuntat astfel; Hanul meu, sa-ti fie o veste buns
ca s-a trimis din partea padisahului o oaste de 15 000 de oameni echipati
usor. Au sosit acum". Ca si cum ar fi drept multumire, prinsii au fost iertati.
Acestia, iesind din Divanul hanului, au privit oastea care aparea cete dupa
cete In infatisare de osmanlii sf apoi au trecut in partea taberei lor.
293
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI
113
302
Se scrisese mai sus ca, mai inainte, cind Rak6czi-oglu, craiul Transilvaniei,
309
32
www.dacoromanica.ro
114
MUSTAFA NAIMA
Potrivit aliantei for din trecut, afurisitii, despre care s-a spus mai sus,
au cerut din nou ajutoare unul de la altul *i au pornit la r5.scoala. Acestea
fiind cunoscute de imparat, s-a trimis mai into gloriosului han un hatt-i-
Mari, 9i, potrivit ilustrului firman, sa a*tepte prin partile Chiliei *i Akkenxta-
nului. In al doilea rind, s-a dat firman lui Fazil pa*a, care se afla la paza
310
42 Constantin $erban.
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI
115
vodul Tarii RomanWi fiind instalat la locul sau 43, s-a raportat la Pragul
califatului ca grijile pricinuite de ambii <voievozi> au fost indepartate cu
uurinta. Atunci, serdarul ostii tatareti, printul calgai Gazi Ghirai, a obtinut
favoruri din partea ahinahului lumii i i s-a trimis cu chehaiaua de capugii,
311
in apropiere. Atunci, deli era necesar ca ostile ghiaurilor s fie atacate din
toate partile, totu0, Fazil paa, fiind naiv i lipsit de priceperea de a lua
masuri i de a face pregatiri, a pornit cu intirziere, deli Bucuretiul (BiikreF)
se afla la un menzil de Giurgiu, iar Tirgovite la (long menziluri. El motiva
ca, de frica pregatirilor sale mafi, stile for vor fi nimicite cu uprinta.
Abia dupe ce ghiaurul numit Constantin a trecut cu averea i cu familia
sa la granita maghiar5.40, el a ajuns, cu mare greutate, in 17 zile, la Tirgovite
si, gasind pustiu oraul, I-a incendiat i 1-a darimat. Povestitorii spun ca (Fazil
312
paa> nu s-a dus asupra taberei i nu s-a luptat cu ea, deoarece ar fi primit
din mina ghiaurului care era talmaci intro ei cei 20 000 de galbeni promi0
pe ascuns, ca sa intirzie cu oastea sa ping. ce Constantin va fugi cu averea i
cu familia sa i ca, pentru lacomia i la0tatea sa, el ar fi retinut oastea in loc.
Armata tatareasca, lovind satele lor,a luat in robie populatia. Atunci, serdarul
mai sus aratat a pus oameni la trecatori i a luat robii de la Mari, citi a putut,
0 a oprit pentru el pe cei care erau buni pentru crWinatate 44.. De aceea,
oastea tatara fiind nemultumita de el, intrase dumanie intre printul calgai
i serdar. Numindu-1 pe Mihnea 45 voievod la Bucureti, cind s-au intors la
Giurgiu, venisera acolo Kadri aga, chehaiaua capugiilor, cu lant i cu hanger
pentru printbl calgai, precum i haseki Ibrahim aga, cu spade impodobita
i cu hilat impgratesc pentru serdar. Atunci, zaimii i timariotii, precum i
restul ostirii, care se afla linga serdar, jeluindu-se lui haseki Ibrahim aga,
i-au spus: K Daca ar fi dorit serdarul nostru, nu incape indoiala ca s-ar fi
pus mina pe Constantin. Dar el a dat dovada de nepasare. Un menzil de doug.
zile 1-a parcurs in 17 zile i astfel, ca i vbit, i-a permis lui Constantin sa fuga
cu averea sa i cu lucrurile sale. In timp de luna am dormit atitea zile pe
zapada. Cei mai multi .dintre not ne-am imbolnavit 0i cu totii sintem istoviti
de obosearg. Gricare ar fi situatia, acum misiunea e terminate, dar el tot nu
ne de voie 7i ne persecute, cerindu-ne bath (akce) pentru slobozire ..."
OMORIREA LUI FAZIL PA$A, VALIU DE SILISTRA
316
Aa cum s-a povestit mai inainte, Fazil paa, care fusese insarcinat
cu numirea voievozilor in Tara Romaneasca i Moldova, pentru prinderea
fWilor voievozi, precum i pentru rinduiala in acele tinuturi, micindu-se
incet i cu nepasare, oastea fusese nemultumita de el, datorita masurilor
Mihnea al III-lea Radu, in martie 1638.
436 Era valiu de Silistra (Oceacov).
43
www.dacoromanica.ro
116
MUSTAFA NAIMA
sale proaste. Ibrahim aga a povestit marelui vizir, cu amanunte, halul acestuia,
iar din cauza prizonierilor luati din miinile tatarilor si din alte motive, intrase
dusmanie intre el si printul calgai. De asemenea, el calcase hatirul hasekiului
dus in fatb. imparatului, care 1-a dojenit astfel: Eu te-am numit serdar
317
s-a suit pe cal $i, alergind pe ghiata, a trecut pe partea cealalta ca sa te treaca
pe tine. Bre afurisitule, tu esti serdar ? Fara a-ti fi rusine, te-ai urcat intr-o
bard., ai leght-o cu funii si ai trecut <Dunarea> punindu s ti se traga barca
pe ghiata.
<Dup5. o serie de alte acuzatii el a fost ucis imediat, din porunca sultanului).
318
cipii lor sa. .fie numiti din partea Inaltului Devlet. De atunci pins acum ei
trimiteau in fiecare. an 10 000 de galbeni haraci ai, potrivit obiceiurilor din
trecut, trimiteau anual daruri si peschesuri vizirilor ai demnitarilor imparatiei. Ca si voievozii din Tara Romaneasca si Moldova, cind murea unul
din principii lor, cel care urma sa fie principe, potrivit legilor lor, apela la
Poarta fericirii. I se trimiteau hilat si surguci, iar din partea ogeacului de
ieniceri i se trimitea fiskfif. Din partea Inaltului Devlet mergea un capugibasi
cu ran& de ischemle-agast 52 si, astfel, erau pusi pe tron la resedinta lor de
46 16 receb 1068 = 19 aprilie 1658.
47 1 ramazan 1068 = 2 iunie 1658.
18 Constantin Serban.
Gheorghe Stefan.
Gheorghe Re.koczi al II-lea.
si Tinuturile Transilvaniei.
as Iskemle- agass.
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI
117
domnie. Fiind numit pe timpul domniei mariei-sale sultanul Ibrahim han 53,
raposatul, RalcOczi-oglu, care se afla pizza acuma la domnie, potrivit firii sale
de hain, pornind la intriga, dorise, mai inainte de aceasta, calla tarii lesesti,
319
pentru a-1 face pe fiul sau principe in Transilvania. El adunase oaste mare,
cerind ajutor i din Suedia (Isvec), Tara ROmaneasca *i Moldova. and
el a mers asupra tarii lesesti, craiul leFsc "a a apelat la Pragul cel Malt i
a cerut ajutorul acestuia. Se povestise mai sus c5., pentru a-1 lovi gra crutare,
fusese desemnat hanul Crimeii i i se daduse mai sus aratatului afurisit pedeapsa cuveni16.. Neastimparindu-se Si neascultind nici poruncile inalte
care i se emiteau, el trimisese raspunsuri false i scuze nelntemeiate. De asemenea, i voievozii fugiti din Tara Romaneasca si Moldova, refugiindu-se
ling5. el, i s-a trimis acestuia pentru a treia oars ilustru firman in care i se
spunea : Pe mai sus aratatii <voievozi> sa-i trimiti la Poarta cea ocrotitoare
a lumii, iar to sa to inchini personal la Pragul imparatiei pentru reinnoirea
domniei". Dar el nu a respectat nici aceasta <porunca>. De aceea s-a aminat
atunci expeditia asupra venetienilor i s-a hol5.rit expeditie pentru restabilirea ordinii in Tara Romaneasca i Moldova 0 pentru razbunare, prin pedepsirea celui pomenit mai sus.
Astfel, in a zecea zi a lui regeb din anul mai sus aratat ", cind primavara
vestea semne de bun augur, cortul imparatesc a fost aezat in esul Adrianopolei
INTRIGA LUI NAKKAS-HASAN $1 UCIDEREA LUI, PRECUM $I A UNOR
PROVOCATORI DE TULBURAR1
321
A,sa cum s-a scris mai inainte, in ziva- de 22 ramazan a anului 1068,
Ibrahim I (1640-1648).
8" Jean-Cazimir (Jean II) Wassa (1648-1669).
" 10 receb 1068 = 13 aprilie 1658.
as KOpralil Mehmed pasa, mare vizir (1656-1661).
54 22 ramazan 1068 = 23 iunie 1658.
57 Mehmed al IV-lea (1648-1687).
www.dacoromanica.ro
MUSTAFA NAIMA
118
intrat In ele. Dupa ce fiecare s-a pregatit In antul sau, au fost aranjate in
jurul ei tunuri mari si grele. De asemenea, pe locurile pe unde se putea umbla,
au fost apzati, dupa porunci, puFai i, folosindu-se toate mijloacele, <cetatea> a fost asediata de jur imprejur. Dupa aceea, cind, dis-de-dimineata,
ostasii nenorociti au vazut ca sint asediati din toate partile de oastea asemanatoare unui ocean, ei i -au pierdut, de frica, mintile i, pentru a se salva,
nu au vazut alts ieire decit aceea de a preda cetatea. De aceea au trimis pe
citiva oameni vestifi dintre ei cu rugamintea de aman. Potrivit continutului versetului iertare din partea celor victorioi !'`, rugamintea for a fost
acceptata cu maretie i li s-a dat aman, cu condifla ca pIna seara s iasa <din
cetate). Era prima zi a lunii zilka'de " cind intrasera In metereze, iar in
ziva urmatoare cetatea a fost cucerita i ocupata. Dupa aceea s-a dat permisiune ca cetele de ostasi sa porneasca cete dupa cete asupra acelor pilcuri
nedemne pentru devastarea i pradarea tinuturilor inamice. Dar cind hanul
tataresc, potrivit ilustrului firman emis mai Inainte, a cakat granita dusmana
cu mai mult de 200 000 de ostai tatari i cazaci, aceqtia au devastat i an
pradat pe unde au nimerit, pe unii, locuitori luindu-i prizonieri, iar pe altii
ucigindu-i, Indata ce au sosit In orapl numit Belgrad U, care era capitala
afurisitului mai sus aratat, ostasii cazaci nu au finut seama de tunurile i
56 Mehmed Ghimi al IV-lea (1654-1666).
as Bayram (rom. Bairam), Aici e vorba de Ramazan Bayrams, din I Fowl 1068(2 iulie 1658).
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI
119
pustile for si au intrat repede sub zidurile cetatii. In mai putin de 3-4 ore
de lupta ei s-au urcat cu scarile deasupra <zidurilor> cetatii si au deschis
portile orasului. Atunci, ostasii Mari, care erau insarcinati cu distrugerea
i cu darimarea, intrind in cetate, au pradat orasul in sus si in jos si din colt
in colt. Ei au smuls prazi dintre lucrurile pretioase si demne de admirat.
Necredinciosii, neputind sa stea in acele parti, fugisera pins la o cetate puternica aflata In apropiere de granita austriac5.. Cei care ramasesera, ca ostasi,
de asemenea, neavind capetenii, nu au putut 55. stea pe loc si au fugit spre a
se adaposti in muntii greu de strabatut. De aceea, In tinuturile aratate, nefiind
nici ostasi i nici comandanti <ghiauri>, oastea <musulmana> se plimba
in voie. Tatarii, vinatori de dusmani, cautindu-i i distrugindu-i fat% frica,
i-au trecut prin sabie pe cei mai multi dintre ei, iar familiile for au fost luate
In robie. Acei care se numeau raiale, suferind din cauza persecutiilor ostii,
au cerut sa se umileasca i sa-si raneasca inimile prin supunere pi inchinare.
Ele au cerut aman, iar cind au intrat in oastea victorioasa, rugamintea for
a fost ascultata pi primita. Dupa ce oastea devastatoare a fost oprita de a
mai lua prazi, a fost numit principe in Transilvania un beizade cu numele
342
de Acatiu Barcsai 65, care era unul dintre beizadelele Transilvaniei si care, mai
inainte, fusese in serviciul de defterdar al lui Ralthczi-oglu. La cei 15 000 de
galbeni, pe care-i dadeau anual ca haraci catre inalta imparatie, s-au adaugat
Inca 25 000 de galbeni, completindu-se cei 40 000 de galbeni. Dupa ce <Acatiu>
www.dacoromanica.ro
120
344
MUSTAFA NAIMA
tiile fusesera Mate pe seama lui Kenan pasa, muhafizul Budei. Intrebarile
si raspunsurile din ambele parti, la prima adunare (meclis ), au fost pentru
precizari. DUO. aceea s-au tinut Inca citeva medjlisuri si domnia Transilvaniei
a fost luata de la hainul Ralcoczi-oglu. Dar banuindu-se a el va fi mentinut,
raialele si beraialele s-au tulburat. In cele din urma, s-a tinut sfat cu toti
vizirii si cu mirimiranii si cu emirii si cu cei din ogeacul de ieniceri si cu cei
din cele Sase bulucuri" 7 si cu oamenii mai marl si mai mici de la granita
si cu batrinii care cunosc situatia. Aici s-au luat angajamente si s-au pus
urmatoarele conditii: Afars de faptul ca s-au luat In seama priceperea si
&duffle mai sus aratatului ban 71, s-au adaugat Inca 25 000 de galbeni la
395
haraciul de 15 000 de galbeni, care se d5.dea in fiecare an, astfel ca transilvanenii si-au luat asupra for obligatia sa dea anual, drept haraci, 40 000 de galbeni. Deoarece ei au fost cauza acestei expeditii, s-au angajat, de asemenea,
sa dea la vistieria impa'rateasca, numai In anul acesta, 1 000 de pungi (kise)
pentru cheltuielile acute.
Mai inainte, din doua cetati, cu numele de Sebe 72 si Lugoj, care erau
pentru saracimea celor doua orase sfinte 78. Ghiaurii, care pusesera stapinire
prin victorie pe cele doua.' cet5.ti numite Sebes si Lugoj, s-au obligat s le
Inapoieze Impreuna cu tunurile si cu munitiile care se afla in ele, precum si
cu toate satele din Imprejurimile lor. De asemenea, vor Inapoia si toate raialele
care au plecat din satele de la serhat si s-au supus celui din Transilvania.
Luind, astfel de angajamente si toti care se aflau la adunarea aceea fiind de
acord, principele Transilvaniei a fost Imbracat cu hilat si, In felul acesta,
s-a luat hotarirea definitive. Atunci cInd Kenan pasa, valiu de Buda, a facut
medjlisuri si a avut discutii cu banul Transilvaniei, Barcsai, intrebarile si
raspunsurile din timpul discutiilor, precum si hotarkile luate se refereau la
urm5.toarele:
Atunci ei au raspuns:
Porunca este a celui care da firman. Toata Zara Transilvaniei este a
mariei-sale gloriosului si marelui padisah, ocrotitorul lumii. Raialele Transilvaniei slut tributare si not sintem supusii sultanului, cu cite o mina legate.
" 3 zahicce 1068 = 1 septembrie
1658.
7 Alts-bolak.
n Acatiu Barcsai.
n SebeF, Caransebes.
www.dacoromanica.ro
NAIBIA TARIAI
346
121
ei an raspuns:
In aceasta privinta nu avem nici o impotrivire. Cetatea Ineu este din
trecut proprietatea prin mo0enire a puternicului i marelui nostru padiah.
Nu ne prive0e i nu ne amestecam nici la raialele ei. Rugamintea noastra
este doar ca, respectind granit's vilaietului din trecut, scrisa in condicile vistieriei imperiale, s nu se permits i s nu se dea voie de a o depa0".
Articolul trei: Majoritatea satelor din sangeacul Solin 76 0 din cetatea
Ineu, care erau inregistrate din trecut la zeametele $i la timarele i la vakifurile din vilaiet, nu s-au supus. De aceea dorinta padiahului este ca de acum
incolo ele A. se supuna ca i mai inainte. In aceasta privinta care este raspunsul
vostru 7!'
347
www.dacoromanica.ro
122
MUSTAFA NAIMA
Cind s-a pus aceasta intrebare, mai sus aratatul ban 77 a raspuns astfel:
Mara de mine, nimeni nu este in stare sa face acest lucru. Dad sapinirea
Transilvaniei va fi considerate potrivita pentru robul de mine si dad., cu
ajutorul lui Allah, ea imi va fi acordata prin intelegerea imputernicitilor
neamurilor 78, atunci voi lua asupra mea obligatia de a-1 nimici pe 125.1c6czioglu". De asemenea, imputemicitii celor trei neamuri, care se aflau linga el,
au inarit cuvintele lui, graind: asa cum a spus, e capabil si poate s-o fad".
Articolul cinci: ,,Stiti ca pentru aceasta expeditie s-au facut multe
cheltuieli din vistieria mariei-sale gloriosului si marelui nostru padisah. Cheltuielile ffind acute din cauza voastra, e necesar ca despagubirile s5.' fie luate
si
Onsti., din cauza amenint5.rilor djelaliilor din Anatolia, marele vizir fusese invitat
se intoarc6. In grab la Poarta>.
356
357
sa
Fazil pasa era originar din Bosnia. Iesind din Haremul imparatesc,
el devenise mutasarrif in eialetele Buda, Bosnia si Silistra
... and el a fost serdar impotriva Tarii Romanesti, incetineala cu care
s-a miscat, din cauza lacomiei, a dus la omorirea lui.
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE SAIZECI fI NOUA
<rntoarcerea marelui vizir de la Ineu (Yanova ) la Edirne in 20 de zile>.
389
pasa, care era in Bosnia, a fost numit la Buda 0 a fost insarcinat cu paza
<cetatii) Ineu
401
In ziva de marti, 23 a lunii mai sus aratate 80, s-a facut Divan in fata
cortului imparatesc i solul 81 care venise din partea craiului austriac s-a
inchinat la inaltul tron cu peschesuri, cu daruri si cu scrisoarea sa. Apoi,
cind scrisoarea a fost tradusa si rezumaa, s-a vazut ca in ea se acea cunoscut
ca hainul zis RalcOczi-oglu, care fusese principele Transilvaniei si care se rascu-
402
lase, 1-ar fi rugat pentru mijlocire. Aceasta mijlocire nu s-a gasit potrivita
pentru credinta 1i gloria padisahului, ocrotitor al lumii, si nu s-a acceptat
scrisoarea de mijlocire. I s-a dat raspunsul urmator: Dad gindul cezarului81a
este de a respecta pacea incheiata intre noi, atunci sa pura mina pe acel
necredincios si s5.-1 trimia la Poarta fericirii".
Apoi, i s-a dat voie solului A. se intoarca. S-a emis firman imparatesc
in ceea ce priveste pregatirile pentru o noun expeditie in Transilvania, in
prinavara
77 Acatiu Barcsai.
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI
409
123
<Tarul se gindea sd distrugl oastea tatareasca i s5. devasteze tinuturile turceti, precum
i pe cele ale cazacilor de Oceacov, care nu-i tr5.dau pe tatari. La porunca sultanului, hanul
porne#e cu o oaste mare i it infringe pe tarul Rusiei, devastindu-i tinuturile>.
416
417
Mai inainte de aceasta, Giirdji-Kenan pap, valiu de Buda, i DjanArs lan pap, beilerbeiul de Silistra, fusesera insarcinati sa stea prin partile
Transilvaniei pentru a face ascultate poruncile noului ban care fusese numit
in vilaietul Transilvania ". Mihnea 84, voievodul Tarii Romaneti, cerind
invoke de la Kenan paa s mearga in vilaietul sau, nu apelase la DjanArslan papa pentru aceast5. invoire. Dupa ce luase permisiune, in momentul
de adio, Djan-Asian papa daduse de ciuda.' un picior in burta bietului Mihnea
i, chiar in fata sa, 11 trintise pe spate, insultindu-l: Bre, afurisitule, eu sint
valiu de Silistra i nu to cobori ca sa apelezi la ocrotirea mea, cerind invoire?".
Mihnea ieise indignat i plecase in vilaietul Transilvania 85, spunind cu infumurare: Jur ca nu voi ierta aceasta ocara I Va vedea el cum se lovete cu
piciorul !". Apoi, Djan-Arslan pap., la rindul sau, fiind invoit de catre Kenan
papa sa mearga la posful sau, cind a intrat in vilaietul Tarii Romaneti, Mihnea
i-a aratat de forma ceremonie de sinceritate i prietenie, dar apoi s-a rasculat,
www.dacoromanica.ro
124
MUSTAFA MAIM 1.
418
419
Cind maria-sa padisahul, ocrotitorul lumii, venise de la Bursa la Adrianopole, 41 sfatuise sever pe maria-sa marele vizir sa faca pregatiri in vederea
indepartarii rAscoalelor din tinuturile nordice. Dupa sfat, valiul de Bosnia,
vizirul Seidi-Ahmed papa, fusese mutat in eialetul Buda, fiind totodata numit
pi pentru paza cetatii Ineu. Acum, inlaturarea intrigii hainului, zis RalcOczioglu, precum si aducerea in Transilvania a lui Barcsai si numirea acestuia la
domnia Transilvaniei fusesera 15.'sate pe seama mai sus aratatului vizir Seidi-
420
fugise pi venise la Adrianopol, i-a fost acordata domnia Tarii Romanesti 92.
De asemenea, domnia Moldovei a fost data fiului voievodului Lupu 93, care
mai inainte fusese timp de 20 de ani domnitor in vilaietul mai sus aratat si
care statea inchis la Iedi-Kule. Acestia au fost trimisi <in Tara Romaneasca
si Moldova). Cind ei au venit, Gazi Ghirai, care era calgaiul gloriosului ban,
sosise in apropiere, potrivit firmanului imparatesc, cu vreo 50 000 de ostasi.
De asemenea, pi lesii trimisesera in ajutor un numar oarecare de osti, care
se atasasera ostii Ware. Ghiaurii josnici, la rindul lor, formasera in fata ora-
sului numit Iasi sapte tabere si, gala de alti luptatori, pusesera in tabara
si vreo 13 000 de puscasi si asezasera in fata for douasprezece tunuri, fiind
gata pentru lupta pi macel. Nenumarate raiale si osti din partea populatiei
1070 H. = 18 septembrie 1659-5 septembrie 1660.
10 centazi II 1070 = 22 februarie 1660.
999 Viitorul mare vizir Kara-Mustafa pasa, asediatorul Vienei In 1683.
Gheorghe Ghica, domnul Moldovei (martie 1658noiembrie 1659).
99
91 Constantin 5erban Basarab (noiembrie 1659).
" In noiembrie 1659, Mihnea. al III-lea Radu fiind mazilit.
la Gupta (Vasile Lupu) ; fiul lui era Steflnitit Lupu (noiembrie 1659-1661).
98
89
www.dacoromanica.ro
NAIMA TARIHI
125
vilaietului au venit si s-au supus noului voievod, fiul lui Lupu (Kupul).
Luind maSuri pentru inlaturarea taberelor dusmane, cu invoirea ostilor islamice an pus sa mearga inainte ostile cazacesti si lesesti. Ele insele au pomit
421
aruncind din tunuri si pusti, au facut ca locul unde se dadea lupta sa para
ingust in fala ochilor tatarilor si nu i-au lasat sa se apropie de ei. $i ziva
aceea a trecut in felul acesta. A treia zi au pornit iar5.si din toate partile la
lupta si la macel. Ori de cite on ghiaurii josnici se aruncau in lupta, oastea
islamica, la rindul ei, se prefacea el este infrinta si se dadea inapoi. De aceea
ghiaurii, condamnati focului din infern, inaintau mereu atacindu-i si, in felul
acesta, s-au despartit de taberele lor. Oastea islamica, la rindul ei, potrivit
versetului foloseste in lupta siretlicul", a luat masuri pentru a-i imprastia
cu viclenie pe cei aratati mai sus, urmind ca apoi, dupa ce se vor fi prefacut
ca fug, sa-i prinda si sa-i nimiceasca cu usurint5.. De aceea Iali-agasi Mehmed
bei a plecat indata in alts parte cu 3 000 de viteji care i se supuneau, pornind
spre muntii din apropierea terenului de lupta. De asemenea, a plecat in alts
parte si oastea de Rime lia, impreuna cu Ahmed bei. De asemenea, si renu-
mitul Gazi Ghirai, care era capetenia ostirii tatare, a pornit cu restul ostii
spre Fs, ca si cum ar fi fost infrint. Atunci, dusmanii, cu ginduri rele, socotind
ca sent in culmea biruintei, au sarit cete dupa cete sa-i prinda din urma si
au cazut in ispita de a vina oastea imprastiata. Astfel, oastea lor s-a risipit,
iar in momentul in care erau imprastiati pe ses si prin mun$i, vitejii si curajosii
razboiului sfint s-au intors si au tras spada setoasa de singe asupra dusmanului
422
credintei. Venind din toate partile, ca niste lei, dusmanul raufacator a fost
infrint si calcat intr-o clips, iar sesurile si muntii s-au umplut de cadavrele
lor. Cu ajutorul si cu grija lui Allah adeverindu-se versetul: biruinta este
cu Allah", dusmanii credintei au fost invinsi si distrusi, iar gaziii musulmani
au devenit victoriosi si triumfatori. Voievodul cel josnic fugind in partile
Tara Romanesti cu un numar mic de crestini (zimmi) raufa'ca'tori, oastea
care pornise pe urmele lor i-a ajuns si i-a trecut prin sabie fara crutare. Ostasii
islamici, flind onorati cu prazi nenuma'rate, au pus la resedinta sa pe noul
voievod, <tefanita Lupul>.
Dupa ce au ramas citeva zile, ei au pornit spre Tara Romaneasca pentru
a pune la locul s5.0 si pe voievodul acesteia. Voievodul intrigant al Tara
Romanesti, caruia i se zicea Milraea 94, in zilele tineretii sale, fusese un
baiaf cuminte si, timp de peste 20 de ani, fusese educat impreuna cu pajii
( ifoglan ) lui Kodja-Kenan pasa, cuceritorul cetatii Ahisha. El se impodobea cu caciula de samur si cu haine de musulman si, fiind s'atul de
sare si pline, citea si stria din carti in limbile araba si persana si turc5. si
spunea: Voi fi un musulman adevarat !".
" Mihnea al III-lea Radu.
www.dacoromanica.ro
126
MUSTAFA NAIMA
425
eliberat dind 100 000 de galbeni. Cind el ii aratase gloriosului han situatla
sa, hanul aprobase si daduse voie sa trimita un om in vilaietul sau ca sa is
banii pentru slobozirea celui mai sus aratat. In timp ce rudele qi prietenii
acestuia se straduiau s adune banii aratati, aflase aceasta voievodul Tarii
Romane*ti caruia i se spunea Djivan-bei 1" si, avind legaturi din trecut,
trimisese *tire gloriosului han 0-1 ceruse pe Kemeny, in schimbul promisiunii
sale de a-i trimite despagubirea de 100 000 de galbeni. Hanul, la rindul sau,
crezindu-1, i-1 trimisese <pe ,Kemeny) cu citiva osta*i tatari renumiti. Dar
afurisitul care se numea Ioan Kemeny parea un ghiaur priceput in viclenii
Si plin de rautati diavole*ti. De aceea, cind Kemeny a venit linga voievodul
Tarii Romane*ti, 1-a tutors pe acesta, cu felurite sfaturi, de la supunere fata
de padi*ah *i a devenit astfel cauza rascoalei *i a razvratirii pe care *i le planuia
de mai inainte in sufletul sau. Voievodul Tarii Romane*ti, dupa ce i-a ucis
pe tatarii care venisera sa ceara banii, precum si pe cei peste o mie de negustori
turd, care se aflau in acele tinuturi, 1-a trimis pe Kemeny linga Rakeiczi-oglu
si
NAIMA TARIHI
127
428
localitati ale for vor fi distruse, iar avutiile i lucrurile for vor fi devastate 0
pradate, abia dupa aceea va fi uor, cu ajutorul lui Allah, sa se raspund5.
celorlalti".
Aceasta parere fiind socotita mai dreapta i mai potrivita, au pornit
In partea aceea. Plecind cu gaziii de la granita glorioasa i cu vitejii care se
101 Acatiu Barcsai.
www.dacoromanica.ro
128
929
MUSTAFA MAMA
aflau in slujba sa, au parcurs distante si au intrat cu totii in tinuturile haidusacilor. Cei din ceata mai sus aratata, la rindul lor, aflasera ca vor veni stile
musulmane. De aceea afurisitul zis Barkoci 1", unul dintre apropiatii lui
RakOczi-oglu, care era comandantul unei cetati din acele tinuturi, numit5.
Oradea (Varat), renumita prin intariturile si prin santurile ei, adunind peste
20 000 de ostasi, pornise in grabs s5. is trecatoarea unei vai inguste care se
afla la granita si sa impiedice intrarea ostii islamice in Cara lor. In momentul
cind <turcii> treceau pe valea mai sus aratata., au sosit si afurisitii. VAzind
trecerea ostii musulmane prin trecatoare, inimile lor au fost cuprinse de
spaim5. $i, cunoscind taria lor de rezistenta, s-au pregatit s5. fuga. Socotind
ca sfortarile lor se vor termina cu infringere, s-au intorg pe drumul pe care
venisera. Ostasii viteji, la rindul lor, pornind in grabs pe urmele lor, i-au
trecut prin sabie pe cei pe care i-au ajuns. Pe multi altii i-au prins si i-au facut_
prizonieri. De asemenea, au fost luate si tunurile din alaiul lor si munitiile
lor. Apoi <turcii> au descins cu hotarire asupra vestitei cetati cu numele de
Boceai 104, devastind satele si tirgurile peste care dadeau si incendiind si
stricind fortaretele si palancile lor.
108 Barkoci, BarkOczy; veche familie ungureasa. Pe la 1660 se afla in viata Bark6ozy
Istvan al II-lea, care s-a luptat in don& rinduri cu turcii (m. 1679).
104 BOcay, sau Pocay, Pocsaj, Poceai.
www.dacoromanica.ro
II
MEHMED RAID
Mehmed Rasid este cunoscut atit ca poet, cit i, mai ales, ca istoriograf.
El se numara printre poetii de seamy ai literaturii turce din epoca otomana.
A compus o colectie de versuri, intitulata Divan. A scris o serie de carti
de cucerire (Fetihname) 9i alte corespondente oficiale. In calitatea sa de
istoriograf oficial al imperiului, a redactat o cronica numita Tarih-i Rapid
(Cronica lui Raid), in care povestete evenimentele incepind din anul 1660
(1071 H.) i pina la 1722 (1134 H.).
Cf. si M. Cavid Baysun, Miiverrih Rasid Efendenin Iran elcililine dair (Despre solia
cronicarului Rasid efendi in Persia), in Ttirkiyat Mecmuasi", Istanbul, vol. IX, 1951, p. 145-150.
8 M. Mtinir Aktepe, Vak'a nilvis Rafid Mehmed Efendi'nin Ep-ref *eih nesdindeki elfilili
ye buna tekadditm eden siyasl muhabereler (Solia cronicarului Mehmed Rasid Efendi la Esref
han si relatiile politice care au precedat-o), in TOrkiyat Mecmuasi", vol.XII 1955, p. 155-179.
www.dacoromanica.ro
MEHMED RAID
130
m. 1717),
Cronica lui Ra0d a fost editata de doua ori: prima editie a aparut In
1740/1741 (11.3 H.) la Istanbul, In 2 volume, iar a doua, tot la Istanbul,
In 1865/6 (1282 H.), in 5 volume. Extrasele alaturate privind t'arile romane
BIBLIOGRAFIE:
Rapid, Tarih, vol. V, p. 449-454; O.T.M., p. 44-45; 0.M., III, p. 55-57;
E.I., III, 1936, p. 1200 (art. Rashid) ; G.O.W., p. 268-270; Ahmed Refik, Alimler
ve san'atkdrlar (invalati pi artisti), p. 302-328; M fakir, Rapid, in MO",
nr. 19/1948, p. 13-14; Ali Kemal, Mehmet Rapit miiverrih mi, fair mi? (Mehmed
Rapid este cronicar sau poet?), Istanbul, 1334 H., 112 p.; Tiirkiye Ansiklopedisi
(Enciclopedia Turciei), vol. VI, Istanbul, 1958, p. 170; I.A. (art. Rapid de M. Kemal
Ozergin).
I Vezi pi Mustafa A. Mehmet, Cronica lui Mehmed Rapid ca izvor pentru campania de
www.dacoromanica.ro
TARIH
ed. Istanbul, 1865/66 (1282 H. ), 5 vol.
11
viteaz Seidi-Ahmed pasa, si care fugise din cimpul de batalie si care, de atunci
incoace, statea i locuia in vilaietul austriac, aflind de plecarea in Transilvania
Kemeny, la rindul lui, asediind cetatea timp de citeva zile, a luat-o prin
capitulare. Dar cind Acatiu a iesit afara, el 1-a omorit pe acesta, nedindu-i
aman, si a pornit sa ocupe toat5. Transilvania
I 1071 H. = 6 septembrie 1660-26 august 1661.
www.dacoromanica.ro
MEHMED RAID
132
13
20
loan Kemeny (KimyanoF ), care ocupase craiia Transilvaniei prin rebeliune i uzurpare, dupe ce pusese stapinire pe toata. Transilvania, ii scrisese
serdarului Ali pap., rugindu-1 ca el sa fie confirmat la locul sau de catre !mita
imparatie. Acesta ii daduse raspunsul urmator: Sali trimita fiul ca ostatic
(rehin) ca s avem Incredere In supunerea lui i In serviciul lui devotat i
pentru ca, In felul acesta, sa fie realizata dorinta lui". De aceea, din partea
rugasera pentru iertare, de aceea, cu ruga i cu sprijinul lor, Ali papa numise
din partea Inaltului Devlet crai in Transilvania pe ghiaurul zis Mihail Apafill.
21
www.dacoromanica.ro
TARIH
133
24
26
www.dacoromanica.ro
134
MEHMED HASID
28
29
(Se mentioneaza faptul cl, in afar& de internunfiul imperial de la Poarta, care fusese
dus impreunA cu oastea otomana, in timpul expedi$iei, mai venise un sol, care fusese retinut
la Timisoara de serdarul All pasa, iar un alt sol fusese trimis spre Belgrad de cltre imperiali,
dup& ce acestia aflasera de pornirea ostii otomane Impotriva Austriei. Tap trei soli si-au exprimat dorinta de a se intilni cu marele vizir Kaprilltizade Fazil-Ahmed pasa la Belgrad; dorinta
for a fost acceptatit>.
20
dou5. parti, ni s-a scris 0 ni s-a pus in vedere s evaculm cetatile din Transilvania, care se g5.sesc in miinile noastre, 0 sa distrugem cetatea construita
ling5. Kanizsa. Printul meu, noi ne-am mirat de faptul cum pot fi oare infaptuite astfel de lucruri Inainte ca ele s fie discutate i hotarite intre cele doul
parti ? ...
Dar daca pacea 0 prietenia dorite de noi, intre cele doua state, nu vor
fi acceptate din partea inaltimii-voastre, pe baza celor ce exista in realitate,
atunci toad lumea s fie martora c5. nu noi vom fi cauza tuturor faptelor
rele care vor aparea de acum incolo" ...
Atunci maria-sa marele vizir i-a trimis pe solii <austrieci> in cortul lui
kethuda-bei i a dat firman ca s se discute acolo. Cind s-a pornit la discutii,
1" Baron de Goes si Simon Reniger von Reninger.
14 Eoprfilil zade Fazil-Ahmed pasa, mare vizir (1661-1676) .
14 Sekelbed, Szekelhyd (cf. Hammer, op. cit., vol. XI, p. 137); Sacueni.
www.dacoromanica.ro
TARIH
135
33
35
,,... Dar cetatea Uivar este o forta'reata care merits osteneala ti este
retedinta celui de-al doilea sfetnic de oaste al cezarului austriac. Cele patru
parti ale ei slut renumite cu cetati 0i tirguri .supuse ei. De asemenea, este
vestita i prin bogatiile ei de minereuri in argint si aur. Speram sa anexam
carilor paditahului o astfel de cetate, cu toate cetatile ti fortificatiile existente
in tinutul ei, precum ti cu celelalte sate ti cu raialele ei. De asemenea, speram
ca oastea islamica sa aiba parte de prazi din imprejurimile ei. De aceea ar
fi bine s se hotarasca pornirea asupra Uivarului".
Cind el a aratat Coate acestea in fata celor prezenti la medjlis, toti au
spus: Sinteti
<In timpul convorbirilor) Ali pasa, la rindul sau,
de acord cu pacea incheiata pe vremea mariei-sale sultanului Suleiman tau
cu aceea incheiata cu serdarul Ali pass. ?18 Nu va fi cu putinta o noun pace
pins ce nu yeti retrage oastea austriaca din Transilvania qi, dupa ce yeti
16 Suleiman Magnificul (1520-1566).
12 10 zilhicce 1073 = 16 iulie 1663.
18 CApetenii de ieniceri.
1 Mai departe: Kodja-Murad pasa (zis si Kuyudju-Murad pasa), care contribuise la fnche-
www.dacoromanica.ro
136
MEHMED RA.5ID
de numeroasa, mai cereti citeva zile de ragaz, ca s-i Ynselati pe gaziii musul-
toate discutiile desarte. Vazind ca se pierde vreme, el n-a mai putut rabda
0i, onorind cortul cu prezenta sa, s-a adresat solilor astfel:
Zicind ca t sintem desemnati cu Incheierea pacii ati pierdut pins
tanul Suleiman han, fie cei 300 000 de aspri pe care v-ati angajat s5.4 dati
c5.tre Inaltul Devlet la pacea incheiat5. cu Kodja-Murad pasa ..." <In 1606> .
<Solii, nefiind de acord en plata sumei arltate decit sub forma unui dar oarecare, au fost
trimii spre Buda>.
39
43
44
... El a fost dus la un Malt cort impodobit si pregatit la ordia imparateasc5.. Dupa el si-a prezentat alaiul si fratele sau, printul Mehmed Ghirai,
<Cucerirea ai supunerea cetAtii Uivar de eltre turci prin capitulare conditionati (vire )>
49
www.dacoromanica.ro
(ti)
A
.0-4 ar;
rt
aC...":14,
;JAL..
j ) 241
11 %.,t1
ziy 51 j ji.dd
J.L...1.11
yr )
JA:61
A.:10
31 f
(v y " a a !Jii
r."1 )'
4 - jt: :
v
ji.)
4:...14;16--L) jam!
sty ri.A;1
ksj
4..)
ti.
Ji- .-J,1-!/I
; -fs efl )14,,
6_1;
o L.:
)1
SA
L.
1k1
J L., a 1:1,1.1-1 IL...! 31. ),1
")11-.:01 Ai:Jo:131
r.to
....di). pi
to 44;0
%-+
.3,;*
3
Low
.:.))33414064;)
41,:
..1:r
so. AC,
iy
.1e 411,c.t
6-1.*- k:).1"*`"S
611..
53;
J}:jk:20.
Le>
ote
A:1;i1
J.J.11
414.1 1.711C
Jr...,1
4.0 ,e,i0,.;
www.dacoromanica.ro
`)
Cj.14. )11
138
MEHMED RAID
Dar craiul mai sus aratat, temindu-se ca, datorita unor arzuri de curind,
va fi omorit de catre serdarul suprem, i-a cerut scuze i 0-a mentinut scuzele
on de cite on se emiteau scrisori i porunci pentru venirea sa la expeditie. El
serdarul suprem, cel ager la minte, simtind ca pricina unei astfel de purtari
provine nu din nesupunere, ci din frica acestuia, a chemat in fata lui, dupa
cucerirea Uivarului, pe capuchehaiaua craiului mai sus aratat, care se afla
la oastea imparateasc5., i i-a zis: De ce craiul taraganeaza 1 intirzie, in
felul acesta, sa dea ascultare poruncii ? In privinta supunerii sale, el s fie
sigur de nor.
Jurind ca nu are nici un fel de gind r5.0 <fata de crai)', el i-a mai spus:
),Scopul invitatiei noastre este de a discuta cu el numaidecit unele chestiuni".
Fiind adus in cortul marelui vizir, dupa ce a fost aezat pe scaunul pregatit,
marele vizir a onorat cortul cu prezenta sa i 1-a tratat pe crai cu prietenie
si cu bun5.vointa. Craiul, la rindul sau, a sarutat de citeva on poala marelui
vizir i, prezentindu-0 cu mare ru0nare scuzele sale pentru faptul de a fi
intirziat sa arate supunere pina acum fata de porunci, cusurul sau a fost iertat,
iar dupa ce a fost imbracat cu o bland de samur, i s-a acordat invoke sa mearga
fn corturile pregatite anume pentru crai, dindu-se ai firman in vederea procurarii tuturor proviziilor i zaherelelor sale ...
COMPLETAREA MUNITIILOR NECESARE PENTRU CETATEA UIVAR
$I INTOARCEREA ORDIEI iMPARATESTI
52
www.dacoromanica.ro
TARIH
139
54
pasa la Pozsega, iar pe capudanul de Behke, alaibeiul de Bosnia si mutesellimul de ..Buda la Koman26 si Cluj 27, iar pe pasa de Timisoara, precum
si citeva cete de ieniceri la Pecs28. De asemenea, cetele de osti adunate au
fost numite pentru paza cetatilor si palancilor aflate in imprejurimile serhatului ... <februarie 1664>.
...
prieten, se face cunoscut ca, sosind scrisoarea voastra ilustr5., pe care ati
trimis-o prin Djivan- Guyos29, solul stapinului meu imparatul, ne-am mirat
cind am aflat ca in continutul ei aruncati asupra noastra stricarea pacii si
cauza razboiului, care a fost inceput din partea voastra, precum si urmarile
care an decurs de aici. Afars de faptul ca not ne socotim nevinovati in fata
acestor acuzatii, este ]impede pentru toata lumea si faptul ca., de cind au inceput
certurile din Transilvania, am trimis in partea voastra fie oameni, fie scrisori
cu Iiecare prilej. Ceea ce scriam era aceea ca, inlaturindu-se din ambele parti
28
Cluj-Napoca.
Pecevi, Ffinfkirchen.
" Djivan Guyos, Baron de Goes (Cf. Hammer, op. oat., vol. XVII, p. 137).
www.dacoromanica.ro
140
62
MEHMED RAID
scria ca. Clujul, precum si unele din celelalte palanci dintre cetatile Transilvaniei, care fusesera ocupate de ghiaurii austrieci, au fost smulse
supuse
<de transilvaneni>, unele cu forta, iar altele prin masuri chibzuite, si ca,
de aceea, dintre cetatile mai sus aratate, numai doua cetati au ramas fn stapinirea austriaca si ca, dupa cum s-a aflat, si capitanii for au de gind A. se
supuna. Aceste stiri au bucurat oastea islamic5....
SOSIREA $TIR1I DESPRE ASEDIEREA CETATII TATRA
$1 TRIMITEREA DE A JUTOARE PUTERNICE
suprem i-a scris o scrisoare strasnica lui Husein pasa, <muhafiz de Uivar),
ca sa porneasca asupra dusmanului credintei pentru salvarea de la asediu
a cetatii mai sus aratate. De asemenea, s-a cerut ca beilerbeiul de Oradea,
Kuciik-Meluned pasa, sa mearga cu oastea eialetului sau, beilerbeiul de Ineu,
Kasfm pasa, s mearga cu ienicerii (kul) din Then si Timisoara, beilerbeiul
din Agria, Hall pasa, sa mearga cu ienicerii Agriei, iali-agasi, Ahmed aga,
s mearga cu oastea tatara, care se afla la iernare la Bacika, iar de la Buda
si Strigoniu sa fie numiti un numar oarecare de ostasi in ajutorul vizirului
mai sus mentionat, impreuna cu ienicerii din Uivar.
<Cetatea Tatra a fost predatit intre timp austriecilor de catre unguri>.
65
... In acest timp, sosind o scrisoare din partea pasei de Kanizsa, Husein
pasa, se facea cunoscut ca ghiaurii austrieci, venind cu toata oastea lor, au
pornit la asedierea cetatii Kanizsa
Facindu-se cunoscut lui Mihail Apafi, craiul Transilvaniei, ca atacurile
dusmanului asupra cetatilor de margine s-au intetit, asa cum s-a aratat mai
sus, s-a cerut printr-o scrisoare, scrisa de catre serdarul suprem, ca el sa porneasca cu o zi mai devreme cu oastea din Transilvania st sa se indrepte spre
partile cetatii Tatra. Totodata, el a fost sfatuit s se grabeasca pentru a sosi
in partile .Serhaturilor islamice,
SOSIREA UNEI ALTE SCRISORI DIN PARTEA PRIMULUI MINISTRU
(BASVEKIL) AL IMPARATULUI AUSTRIEI
<La 3 sevvalo marele vizir are o nouS. discutie cu capuchehaia Austriei, caruia i -a spus
printrele altele:)
67
www.dacoromanica.ro
TARIH
141
74
75
...
teasca, a celor 20 de tunuri mari, retinute la Eszek, s-a emis in grabs firman
in acest sens catre vizirul <Hadji> Husein paa, valiul de Silistra, i vizirul
Mustafa paa, valiul de Maras ...
76
82
32
1665.
Grigore Ghica.
Eustratie Dabija.
Juje, Contele de Souche (?).
34a Leopold I (1655-1705).
" Mehmed al IV-lea (1698-1687).
38 Ibrahim I (1640-1698).
37
Ahmed I (1603-1617).
88
16 muharrem 1075 = 9 august 1664.
33
34
www.dacoromanica.ro
?JERKED RAID
142
97
102
117
<Dupa moartea vizirului Kodja-Giirdji Mehmed paa, care era muhafizul Budei>, s-a hotarlt ca eialetul mai sus aratat sa fie acordat lui Kasim
pa4a, muhafizul de atunci al Timiparei qi fostul ciohodar impa'ratesc. Deoarece eialetul Buda se acorda Inca din trecut vizirilor, s-a dat sfat ca pa4ei
mai sus aratat s i se acorde rangul de vizir.
<Moartea lui Cil-Ahmed papa pi a lui Giirdji-Ibrahim papa).
128
137
138
148
149
156
157
eialetul Cairo, din Egipt, a fost acordat beilerbeiului de Silistra, Karaka-Ali papa, iar eialetul Silistra a fost acordat lui Mehmed paa din Kavala
(Kabalali), care se afla la Timipara, si locul acestuia s-a dat vizirului Iusuf
papa
250
<Numirea lui $eyh-Mehmed papa ca valiu de Timisoara, in 1081 H. =-- 1670/71 >.
260
261
262
telor de pace>.
<Polonii trimiserl pi un grup de oaste pentru indepartarea tAtarilor de la Akkerman>.
"
www.dacoromanica.ro
TARIH
143
266
268
Inca o bland de samur, iar paisprezece dintre oamenii sai mai renumiti au
fost Imbracati cu hilate.
stea la Babadag i, socotind ca este potrivit pentru ea, s-a dat firman ca vizirul
de bolta51, Ibrahim pap., care era desemnat in serviciul ei de garda i de paza,
sa-i pa'streze in continuare slujba de paza. In ziva a asea a lunii mai sus
aratate52, pornindu-se din esul Babadagului, cortul imparatesc a fost deschis
la menzilul Cataloi, iar In a aptea zi s-a ajuns la menzilul Isaccea.
269
pi latimea de 10 arsini.
Deoarece podul era pregatit, s-a poposit pe esul Isaccei, iar In a opta
zi a lunii mai sus aratate, potrivit firmanului imparatesc care a fost emis, au
trecut beilerbeii peste aCel pod. In a noua zi, a trecut podul, in partea cealalta,
aga de ieniceri. De asemenea, pi maria-sa padiphul cel norocos, In ziva de
joi, 11 a lunii mai sus aratate, pornind din sesul Babadagului, cu noroc i
fericire 1 cu toata oastea purtatoare de noroc, a ajuns cu inalta sa suita la
" 27 safer 1083 = 24 iunie 1672.
" Bazargic. Azi Tolbuhin, ora., in R. P. Bulgaria (nord-est).
Karasu, vechea denumire a vaii care se intinde de la Cernavodl. spre Medgidia. Vechea
www.dacoromanica.ro
MEHMED RAID
144
pomenit, an fost numiti: valiul de Bosnia, vizirul Ibrahim papa, pi beilerbeiul de Anatolia, All papa, impreuna cu Wile eialetelor lor, ca sa mearg
mai inainte spre a feri partile Moldovei de mina tiranica a dumanului i spre
a pazi menzilurile din imprejurimi, precum i zaherelele pregtite pentru gazii
musulmani.
270
271
10 Ldingta, Lapusna(?).
www.dacoromanica.ro
TARIH
145
doua blanuri de samur foarte bune, precum i stofe de matase de diferite feluri,
iar din partea padiphului el a fost onorat cu hilat
Dupa aceea, muhafizul
de Oceacov, vizirul Ha lil pap., beilerbeii de Anatolia i Karaman, precum i
<Sosirea unei scrisori din partea lui Selim Ghirai han in care se descriu uncle ciocniri
cu polonii>.
273
... In a cincea zi a lunii mai sus aratate s-a descins pe esul Valaslonidia71
1672.
www.dacoromanica.ro
MEHMED RAID
196
274
275
276
www.dacoromanica.ro
TARIH
147
paza Babadagului. F.1 a trimis prin chehaiaua sa si prin iali -agast (Yeas
beyi ) pulberea pentru transportul careia fusese insarcinat mai inainte, iar
pentru transportarea tunurilor, de asemenea, a fost numit Osman pasa,
mutasarriful de Nicopole.
283
286
sau in Dobrogea sau la Akkerman sau la Bender sau la Oceacov si nici de catre
altii ...
287
... Dupa acest tratat imparatesc (ahidnatne), dad. cineva dintre populatia tatara sau dintre populatia Moldovei sau altcineva, mergind In tara
leseasca, va face prad5.ciuni sau va scoate robi, cind acestea vor fi acute
cunoscute de catre crai, cei care vor fi fost scosi dup5. data incheierii acestui
tratat imparatesc sa nu fie vinduti in tinuturile mele bine pazite. De asemenea,
si cei care apartin acestei parti 75 sa nu fie vinduti, de azi inainte, In tara leseasca. De asemenea, daca, ivindu-se o expeditie a mea, purtatoare de victorie, asupra unuia dintre craii ghiauri sau asupra altcuiva, va fi nevoie A
289
www.dacoromanica.ro
MEHMED RAID
'148
290
.g. Maria -sa, padisahul, ocrotitor al lumii, pornind cu oastea imparateasel., In a saptea zi a lunii mai sus aratate, de la menzilul Modolka 78,
i-a adus cortul cu noroc in localitatea numit5. Berberina 79. In ziva urm5.toare cortul a fost asezat pe sesul Islandja 8Q. La menzilul mai sus aratat s-a
poposit o zi. In acea zi cortul a fost asezat la menzilul Kobican g1, In a unsprezecea zi in localitatea Papura 82 si a in douasprezecea zi pe sesul Tutora care
este resedinta voievodului Moldovei. In localitatea mai sus aratata s-a poposit
timp de o zi, iar in a paisprezecea zi cortul a ajuns in tinutul menzilului Grorast83.
291
si patra zi, facindu-se popas la menzilul mai sus aratat, a fost organizata,
in acele parti, vinatoare.
In a douazeci si cincea zi corturile au fost Intinse la Hadji-Kislasi 90,
in a douazeci si sasea zi la Ciftai 91 si in a douazeci si saptea zi in Valea lui
Uzun-Ali 92. In a douazeci si opta zi s-a descins la menzilul Tekftir-Koyii 93
si, la menzilul mai sus aratat, s-a poposit o zi. In a treizecea zi s-a ajuns la
menzilul Kurtlu-Dere ", iar la intii saban 95 cel maret, la menzilul numit
Musa-bei. A doua zi, din cauza iernii grele, s-a poposit o zi in localitatea mai
<Plecarea
si Musa-bei>.
91 Ciftai (cif tay ); In alte cronici: Ceagatai (calatay ). Existau doul. localit 4i cu acest
nume (de Sus si de Jos).
" Uzun-Ali gayirs, Remus Opreanu (ling6. Medgidia).
" Tekfur-Koya, Satul imparatului", ar fi Tekirghiol, dar este vorba de Karasu (az i
Medgidia), care era In drum.
" Kurtul -Dere, in alte pIrti apare sub forum: Kurnali-Dere.
88 1 paban 1083 = 22 noiembrie 1672.
1674.
www.dacoromanica.ro
TARIR
2,96
149
acolo s-a poposit timp de patru zile. In a douazeci i cincea zi au trecut prin
satul Ester 97, iar In a douazeci i asea zi prin localitatea Mufti-Yaylasi.
In a douazeci si Fptea zi ciftlicul Hadji-Koy a devenit locul de popas
al trupelor victorioase. La menzilul mai sus aratat s-a poposit, de nevoie,
timp de noua zile. Dupa aceea, In a opta zj a lunii djemazi II 28 s-a ajuns pe
esul Isaccea. De asemenea, au hotarit sa sada un timp 9i acolo pentru cornpletarea munitiilor de lupta.
In a unsprezecea zi a lunii mai sus aratate, a sosit la oastea imparateasca
vestea ca cele citeva mii de cete cazacesti dintre ceata moscovita i dintre
altii, care venisera cu zece tunuri asupra noii cetati aflate pe apa Don (Ton),
298
venind multi ghiauri asupra segbanilor care fusesera numiti mai Inainte de
aceasta pentru paza trecatorii Cioplidje 100, Intre ei s-a dat o mare lupta i
macel.
299
ca ghiaurii lei, trecind cu multe trupe apa Nistrul, prin trecatorile sale, au
ajuns Intr-un loc aproape de cetatea Hotin. Cind aceasta tire a ajuns la urechea pad4ahului, s-a intristat mult din cauza acestei scrisori cu tiri nepla" Ester, sat zis a Esterabad (orasul Ester).
" 8 cemazi II 1081.-- 20 septembrie 1673.
www.dacoromanica.ro
150
MEHMED HASID
i macel, iar marele vizir Kopriazade Ahmed papa a fost numit serdar suprem
din partea padiahului. Lui i s-au dat sfaturi pi i s-a spus sa se gindeasca la.
300
pe esul Isaccea, in a unsprezecea zi a lunii mai sus aratate, maria-sa padi*ahul, ocrotitor al lumii, a vrut sa pomeasca impreuna cu Musahib-Mustafa
papa, pe care abia 11 numise caimacam la Curtea imparatiei, cu vizirul Niandji
Moldovei 104, care fugise mai inainte, adunindu-se la un loc, au pornit asupra
Wilor islamice care erau insarcinate cu paza Hotinului, dupa ce i voievodul
301
nenumarati osta0, din dorinta de a se salva, s-au aruncat in apa. Unii dintre
ei, neputind sa treaca pe malul celalalt, s-au inecat in riul mai sus amintit.
Afars de aceasta, cei mai multi osta0 i-au pierdut viata in timpul luptei
Sosind aceasta trista tire la oastea Imparateasca, s-a facut arz i s-a
expus in mod amanuntit la tronul imparatesc. Atunci s-a constatat ca a porni
pe timp de iarn5. atit de apriga asupra du0nanilor credintei pentru a-i pedepsi
i pentru razbunare nu va aduce nici un folos, ci doar suferinte supu0lor i
distrugerea munitiilor i vitelor. De aceea s-a hotarit i s-au luat masuri ca
expeditia s fie aminata pins la primavara.
Vizirul Kaplan <Mustafa> pap., beilerbeiul de Alep, care se afla in lo-
www.dacoromanica.ro
TA Rill
151
for de iernare.
Datorita faptului ca expeditia fusese aminata pentru primavara aceea,
oraul Isaccea, care era locul de edere a otii imparateti, devenise neincapator spre a fi c11a pentru intreaga oaste imparateasca. De aceea cila
mariei-sale serdarului suprem, cu toata oastea imparateasca, s-a mutat in
tirgul Babadag, iar locul imparatesc al mariei-sale padiphului cel maret a
fast schimbat in crawl Hadji-oglu Bazari.
In a douazeci i treia zi a lunii mai sus aratate 108 ma'ria-sa inaltul
stapinitor de tinuturi i Musahib-Mustafa pap, care era caimacam la tronul
cel sublim, an pornit foarte incet spre Hadji-oglu Bazari, care fusese destinat
ca lac pentru iernarea imparatului. De asemenea, i cadiasker-efendiii pi
ilustrul sangeac i mantaua cea venerata, precum pi generosul vizir N4andji
Abdi pap, pornind din oraul Babadag in ziva de 28 <pban> 1", au intrat
in ora.ul Hadji-oglu Bazari in a treia zi a binecuvintatei luni ramazan 108,
strabatind distante peste distante ...
De aceea, in tirgul Hadji-oglu Bazari, care era repdinta pentru cortul
imparatesc, in oraul Babadag, care era locul de iernare a otirii impsarateti,
precum i in alte tinuturi au fost numiti crainici cu inalte porunci pentru a
se face petreceri timp de trei zile i trei nopti i, in felul acesta, in localitatile
mai sus aratate au fost impodobite pietele i dughenele ...
306
Dupa cum s-a aratat mai inainte, datorita faptului ca expeditia imparateasca a fost aminata pentru primavara, beilerbeii care se aflau prin partite
orawlui Iasi, pornind spre cilale i, impreuna cu ei, intorcindu-se spre Isaccea
i DumitraFu, voievodul Moldovei, s-a auzit ca predecesorul celui mai sus
aratat, Stefan, voievodul Moldovei, care fugise, zicind ca acum este momentul
potrivit", a dat un atac asupra Moldovei, impreuna cu citeva mii de afurisiti
inainte sa mearga asupra Hotinului, a fost oprit s se mai duca acolo, datorita
faptului ca, ap cum s-a spus mai sus, serascherul Husein papa se intorsese.
De aceea, fiind numit sa vina in ajutor la Iasi, el a pornit impreuna cu vreo
2 000 de serdenghecitil, dintre spahii i silandari. A pornit, de asemenea, i
printul calgai cu vreo 20 000 de oti tatare. In drum, intilnindu-se cu citeva
mii de ghiauri josnici, care fusesera numiti din partea duFnanului credintei
preainaltului Allah, cei mai multi dintre afurisitii demni de iad au fost trecuti
prin sabie i nimiciti. /ndata ce a aflat despre aceasta situatie, raufac'atorul
Stefan, care se afla la Iai, a fugit de frka acolo de unde venise, in3preuna cu
ghiaurii josnici aflati linga el. Dupa aceea, mai sus pomenitul Husein pap.
i printul calgai s-au dus pi au stat la Iai. Ajungind aceste veti la urechile
www.dacoromanica.ro
152
307
MEHMED HASID
<La Bazargic au fost onorafi cu daruri diferiti bei: valiul de Sivas, gavuszade Ahmed
paw., beilerbeiul de Silistra, .a.; apoi, s-a pornit de acolo mai departe>.
INTYLNIREA MARELUI VIZIR CU MARELE SULTAN
SI EVENIMENTELE CE AU URMAT
309
310
p. 306).
www.dacoromanica.ro
(r
bi
ajar, 0Ati
,)15
.1.01 4.1 ..:a I 1.1 .19 j.3
al.1 ..)11.
6.9X1.-
.9i
YADI.;
(ILA sl
oay.3
z.m..1,1)
6E -11
jx.ji
j4
L.J.;. 4,!F
)y.1, olob e..:),3
Juliaji d1,:t '1 Ciges. 6.4.4,
c .43,1 et;-
4' c4-0)t.
j...411
at.1.11c4.2.:
..31.4.1
-;
Ls)l-a 6: Lia-11:1;
.1
..);
Lstu -4-Je
4;41 C))1,1
:,t_
j )3,1
. 314., str
>t, t;
).}. t.
itap 4 tit.4
j1s",..)Yi
-:1
)13 ,:)1,1a1... v Mk
www.dacoromanica.ro
.X.131
is
jv41,Lsub
:4.a. )1! :fr.
3,46 i.-13a
MEHMED RAID
154
doua zi la locul numit Isac de lingi malul Prutului. In ziva aceea aratind
alaibeiul de Keigi 116, care era numit basbug peste zaimii, posesorii de timaruri,
pasa, care era numit serascher asupra ostilor islamice adunate la Iasi, s-a
dat firman sa porneasca in graba in directia aceea, urmind ca suita sa si
oastea eialetului sau sa porneasca dup5. el ...
..4 In a cincea zi a lunii mai sus aratate, s-a ajuns la menzilul Grozesti 118,
iar In a sasea zi la menzilul Ghegheci-Agzi 119, in a aptea zi s-a ajuns la menzilul Beratan 120, iar in a opta zi s-a ajuns la menzilul Iagul 121. In a noua zi,
facindu-se popas la menzilul mai sus aratat, hanul Crimeii, maria-sa Selim
Ghirai han 122, s-a prezentat In fata sultanului lumii. Dintre inaltele favoruri
imparatesti, i s-a acordat o bland de samur, un surguci impodobit, o spada
incrustata <cu pietre pretioase> si un cal foarte bun. De asemenea, si fiului
s5.0 i s-au acordat un hilat scump si multe alte daruri.
In a zecea zi s-a ajuns la Agruresti 123, iar in a unsprezecea zi s-a facut
popas in sesul Tutora. Atunci stile de eialete ale beilerbeilor aflati la Iasi,
precum si stile de ieniceri, asezindu-se in rinduri, au prezentat salutul lor,
insotit de cintece, in fata mariei-sale padisahul lumii. Atunci corturile au fost
asezate cu mare alai la menzilul mai sus numit pentru stabilirea celor ce
<Din cauza cazscilor se intreprinde o expeditie impotriva ru0lor, deli se pornise impotriva
polonilor>.
312
www.dacoromanica.ro
TARIH
155
ghiulele timp de citeva zile, cind <ghiaurii> au aflat de saparea unei subterane,
s-au invalma0t afurisitii josnici, care au zis c, e mai bine s capituleze inainte
tile mai sus aratate, parcurse de la menzilul Tutora, neexistind nici macar
o bucat5. de aschie de lemn, dificultatea de procurare a lemnelor necesare a
cu noroc
1i
S-a dat firman imparatesc, adresat mutesellimilor de Silistra $i Nicopole, ca s fie adusi la oastea imparateasca, legati $i ferecati in lanturi, ca127
128 Kopican.
122
180
Kodjorina(?), Berberina(?).
Baldja, BMW?) ; In alte cronici: Lobnice, Lobnice(?).
732
133
Espel-Ovass.
131
734
735
www.dacoromanica.ro
MEHKED FtA51D
156
sa padi5ahul cel glorios s-a despartit, la menzilul mai sus aratat, de oastea
imparateasca, dorind s porneasca inainte spre partile Isaccei impreuna cu
supusul <Musahib> Mustafa pa5a. Atunci, la plecare, el a acordat marieisale marelui vizir o bland 5i apoi s-a indreptat in directia vela. De asemenea,
gi maria-sa serdarul suprem, dupa ce a stat in localitatea mai sus aratata
timp de 29 de zile, pentru a pregati 5i completa cele necesare pazei acelor
margini, a pornit de acolo cu oastea imparateasca in a treia zi a lunii regeb'87
5i. a ajuns la Isaccea, locul de 5edere al sultanului lumii, 5i s-a intilnit cu gloriosul padi5ah. Dupa ce pentru a completa cele necesare pe drum, au stat
citeva zile
5i
337
338
338
342
In ziva de douazeci Si cinci a lunii mai sus aratate 141 au sosit scrisorile
hanului Crimeii 5i ale gloriosului serdar <Seytan> Ibrahim paqa, care, mai
inainte de aceasta, fusesera insarcinati sa salveze din miinile ghiaurilor moscoviti cetatea Cehrin. Scriind ca cucerirea si supunerea cetatii mai sus aratate
au intirziat, cu ajutorul lui Allah, in acest an, s-a dat firman ca mariei-sale
hanului Crimeii sa i se acorde permisiunea de a se intoarce in Crimeea, iar
serdarul Ibrahim pa5a sa petreaca iarna la Bender, impreuna cti oastea islamica
344
345
<Se descrie adunarea de osti din diferite parti si pornirea impotriva Poloniei si apoi ince-
188
189
140
www.dacoromanica.ro
TARIH
352
157
356
366
<Deai Divanul hotarkste rizboi impotriva Rusiei, se renunt.l. totui la aceasta idee, inchein-
369
a fost onorat cu rangul de vizir si a ramas mai departe la postul sau ...
14lb Kara-Mustafa paa, mare vizir (1676-1683).
143
144
145
146
147
www.dacoromanica.ro
MEHMED RAID
158
375
Pentru curmarea certurilor care s-au iscat intre Ungaria Centrals 148
i Austria fiind nevoie de numirea unui serascher, a fost numit serascher
Hasan pasa, care era beilerbei de Oradea si care se afla in acele parti. Linga
el au fost numiti si jumatate din zaimii si timariotii aflati in eialetele Agria
ti Timisoara, toti zaimii si timariotii sangeacului de Seghedin, Mihail Apafi,
craiul Transilvaniei, cu oastea transilvaneana, cite 500 de oameni de la voievozii Tarii Romftnesti 149 $i Moldovei 150, impreuna cu cite un boier, 0i Thokoly 151, craiul de curuti (kers), precum si alti peste 15 000 de ostasi unguri.
In a 15-a zi a lunii saban a acestui an, o mie nou5.zeci si doi 152, ei s-au
idunat pe cimpia Oradiei si apoi, trecind prin trec5.toarea Poceai 153, au pornit
asupra cet5.tii numite Sermin 154, care fusese construita de austrieci la granita,
contrar clauzelor p5.cii si prieteniei.
376
fost darimata si distrusa, s-a mers asupra cetatii numita Kallo155. Ghiaurii
austrieci, intariti in cetatea mai sus aratata, cerind aman, li s-a acordat iertare,
iar cetatea a fost predata craiului de curuti. Apoi, mergindu-se asupra cetatilor Cetvar158 si Sakmar157, deli ele au fost asediate ti s-au depus eforturi,
asa cum se cuvine, pentru smulgerea si supunerea lor, totusi nu s-a putut
obtine victorie si nu au putut fi cucerite din cauza intariturilor lor. In momentul acela, aparind oarecare gilceava ti dusmanie intre Tholthly Imre si
craiul Transilvaniei, Thokoly Imre a plecat, impreuna cu oastea supusa lui,
de linga cetatea Sakmar $i a pornit in localitatea numita Tokay, careia i se
mai zice si Capatul fluviului Tisa"155. De asemenea, Est craiul Transilvaniei,
luind invoire in acel loc de la serascher-pasa, s-a indreptat spre Cara lui.
De asemenea, ti serascherul cel aratat mai sus155, impreuna cu restul
ostilor care fi erau incredintate, s-a tutors in a doua zi a lunii sevval 15, iar
la menzilul numit Koceai150 a dat invoire ca fiecare s mearga la locul de unde
a vent. Dupa aceea, venind in cetatea Oradea, el s-a pus in serviciul de paza,
asa cum fusese insarcinat mai inainte, $i a f5.'cut cunoscuta situatia catre
maria-sa marele vizir. Deoarece serascherul, (Muse invoire, din propria sa
initiativa, ei imprastiase oastea adunat5., inainte de a se fi emis malt firman
din partea Inaltului Devlet pentru slobozirea ostirii si pentru intoarcerea
fiecaruia la locul sau, m5.ria-sa marele vizir s-a suparat pe el si, scotindu-1
din cetatea Oradea, 1-a degradat, acordindu-i sangeacul Hertegovinei (Hersek)
150
151
359
Ise
Orta Macar.
$erban Cantacuzino (1678-1688).
Gheorghe Duca.
Tekeli Imre, Emeric Thokoly, mai tirzdu principe al Transilvaniei (1690 - 1691).
15 Faban 1092 = 30 august 1681.
Sermin ( ? ), Debreczen(?).
Kallo, Nagy Ke.116.
158 Cetvar, Nagy-Ecsed.
157 Sakmar, Satu Mare.
155
Nehr-i-Tisa bast.
1559 Hasan papa, beilerbei de Oradea.
159 2 ,cevval 1092 = 15 octombrie 1681.
199 Kocay, Poceai(?).
1809 I11 alte cronici: Mazitloilu (Mazalzade ), fiul celui mazilit".
154
165
www.dacoromanica.ro
TARIH
159
380
385
386
Mustafa pap, valiu de Silistra, precum i pap. de Nicopole, capetenia sansongiilor, cu optsprezece odale de ieniceri, bulucii inferiori162, dintre spahii,
i Mihail Apafi, craiul Transilvaniei impreuna cu oastea transilvana. Adunindu-se pe esul Pestei, ei au pornit spre cimpia Keresztes (Karastos ).
In luna regeb a anului mai sus ar5.tat1.68, ei au asediat mai kali cetatea
Honotl", care era una dintre cetatile pe care raufacatorul imparat o luase
din mina craiului curutilor.
Incheierea unui tratat de pace cu ThOkoly Imre si insaunarea, lui in Ungaria de Mijloc>.
387
388
papa, care se afla la Timioara, a fost numit pentru paza Kanizsei ...
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE NOUAZECI $1 PATRUN5
389
391
395
395
403
... Dupa ce au fost date sfaturi catre aga de ieniceri pentru ca in locul
mai sus aratat168 s construiasca poduri, a mai fost numit s mai construiasca
In Aga: With
161
1682.
led
Honot, Onod.
I65
11111
167
118
In cronicii: riul Raab. Hammer mentioneaza ca e vorba de riul Saia (op. cit., XII, p. 64 )
www.dacoromanica.ro
160
MEWED RAID
pasa, iar pentru un alt pod an fost desemnati muhafizul de Bosnia, generosul
vizir Hizir pap., $i valiul de Silistra, vizirul Mustafa pap..
404
405
nurredin sa mearga inainte cu vreo 15 000 de tatari iuti ca vintul. Si, In ziva
aceea, terminindu-se toate podurile 1ncepute, muhafizul de Buda, gloriosul
vizirul <Uzun> Ibrahim pap., valiul de Silistra, vizirul Mustafa papa, citeva
mii de osti, precum pi un numar oarecare de ieniceri, gebegii pi tunari an fost
410
pt
ordinea de 'Wale>.
S-a spus ca atit timp cit cetatea nu va fi asediata din cele patru
parti nu e posibila cucerirea ei, iar afurisitii aflati Inauntru -nu pot fi fortati
asa cum trebuie. De aceea, In ziva urmatoare, era zi de vineri, s-au gindit ca
voievozii Tarii Rominesti pi Moldovei sa fie pusi sa construiasca, In doua
locuri, poduri peste Dunare, iar ei s-au apucat de lucru.
421
422
Yn timpul luptei, valiul de Bosnia, Hizir papa, a cazut martir, iar valiul
de Sivas, Ha lil papa, pi valiul de Silistra, Mustafa papa, au cazut prizonieri.
411
423
425
www.dacoromanica.ro
TARIH
429
161
430
484
prin ataarea, din zi in zi, sub steagul rascoalei lor, a afurisitilor adunati
dintre ghiaurii barabali, serkei, moldoveni i de alte neamuri, din imprejurimi,
potrivit zicalei: Tot' ghiaurii sint uniti".
De asemenea, capetenia hanului Crimeii, comandantul satelor de farm,
Ialiagasi, impreuna cu renurnitii tatari de Bugeac, erau plecati tot in expeZitia impotriva Vienei. De aceea loctiitorul saul", adunind vreo 3 000 de Mari,
din diferite friburi, s-a indreptat asupra taberelor mai sus aratate, dar s-a
intors, socotind ca nu va fi cu putinta sa opuna rezistenta, cu caste atit de
putina, celor 30 000 de pagini. Afurisitii, la rindul lor, poposind timp de vreo
11 zile sub zidurile cetatii Bender, au pornit intr-o noapte asupra cetatii
435
mai sus aratate, cu gindul de a o ataca. Atunci gazii islamici, aflati in cetate,
au pornit la aparare cu tunuri si cu puti.
Deoarece atacul lor, afara de distrugerea citorva case din oraul cetatii
mai sus aratate, nu le-a adus nisi un folos, ei s-au ridicat din locul aceea i
au pornit, cu pierderi i ru0nati, spre oraul Ismail, pe drumul cunoscut sub
numele de Iali-icir".
De asemenea, Si afurisitul raufacator numit Petriceicul", care mai inainte
fusese voievod in Moldova si apoi, fiind corupt, se razvratise i se rasculase,
a atras in acest timp, cu mii de viclq-uguri i iretlicuri, vreo 10 000 de afurisiti
dintre modolveni i dintre alti ghiauri din imprejurimi i apoi, mergind, a
pus stapinire pe orasul Ia0, care apartinea Orli Moldoveil".
Iusuf aga, care pe atunci era intendent de vakifuri (miiievelli ) la Ismail,
era un om mindru i curajos i, stind in acele parti un timp indelungat, cunotea
1" 1095 H. =, 20 decembrie 1683-7 decembrie 1689.
171 Cemazi II 1070 = 13 februarie-12 martie 1660.
177 Tall -ici (Yds ici ) aici se refers la drumul care merge pe la tArm.
www.dacoromanica.ro
MEHMED RAID
162
toata situatia de acolo. De aceea el s-a straduit *i a depus eforturi ca s5. adune
In orasul Ismail pe demnitarii musulmani capabili de lupta, pentru a-i pregati
sa -i intimpine pe ghiaurii care vor veni asupra lor. Cind ghiaurii aceia au venit
436
tents, a ie*it in noaptea aceea din oastea sa, sub cuvint ca sta de caraula,
*i a fugit de pe malul Prutului, unde statea cu oastea sa, cu vreo trei sute de
oamem ale*i, refugiindu-se linga afurisitul numit Petriceicu, care stapinea
orasul Iasi.
A doua zi, maria-sa hanul, tragind sabie asupra acelei cete nenorocite,
a nimicit-o *i a impra*tiat-o intr-o clips, trimitind cea mai mare parte dintre
ei .fn infern. Pe scurt, afurisitii cei josnici invalmaqindu-se 'nitre ei, multi
s-au aruncat in apa Prutului din dorinta de a se salva. Cei care au ramas,
au cazut prizonieri *i au fost nimiciti.
Nesffr*itele zaherele, munitii, avutii *i alte lucruri, pe care le aveau
ei, ou fost pradate de gaziii musulmani, care s-au saturat de prada *i, cu ajutorul lui Allah, au devenit noroco*i *i victorio*i., obtinind o astfel de izbinda.
Petriceicu, care se afla la Iasi, auzind de cele petrecute, n-a mai putut sta
pe loc, de Erica *i de spaima care 1-au cuprins. De aceea, cu tristete *i cu necaz,
el s-a grabit sa fuel la locul numit Suceava (Sucava), aproape de tara lepasca.
439
.Fskk-s-evvel.
www.dacoromanica.ro
163
TAR1H
443
s mearga linga Suleiman pasa care era serascher prin partile Babadagului ...
SCHIMBAREA POSTURILOR VALIILOR DIN IMPREJURIMI
444
Facindu-se arz din partea lui Suleiman pasa, care era serascher in
partile Babadagului, precum c5. are nevoie de mai multi ostasi, a fost numit
in eialetul Silistra fostul intendent de vama si actualul chehaia al sultanei
favorite, Elhadj-Huseinaga, cu scopul de a aduna toata oastea din Rumelia ...
449
<Se arata c in timpul luptelor de la Vadj (Vac) ) cu austriecii a cazut gi Seidizade Mehmed
i au plecat>.
460
$ASE188
469
www.dacoromanica.ro
MEHMED RAID
164
471
mai sus aratate a fost numit Biyikli-Mustafa pasa, care se afla prin partile
Babadagului
472
aratat mai sus nu avea putere sa se opuna sa reziste, cetatea Solnoc a cazut
in miinile dusmanului credintei. De aceea, cind au aflat aceasta, cei care se
parte din oastea dusmanului credintei care venea inainte si se numea oastea
de avangarda. Dupa citeva ore de lupta i macel, ghiaurii blestemati au suferit
infringere si oastea islamica s-a umplut de prazi nenumarate. Dar dusmanii
vicleni intelegindu-se de mai inainte cu raialele ghiaure, pedestrasii si cavalerii
au pus in fats tunurile 0 au mers, valuri dupa valuri, cu alaiurile for asupra
ostii islamice.
Dindu-se pins dupa amiaza o Walk din cele mai inversunate, s-a
Dupa lupta de care s-a amintit mai inainte, afurisitul Heissler a ales
Solnocul ca loc de sedere pentru afurisitii care se aflau linga el. Apoi, in timpul
iernii, ei au atacat pe neasteptate cetatea Seghedin si au asediat-o. Aflindu-se
in ea vreo doua mii de ostasi egipteni, ei an dat lupte mari $i au facut maceluri. De asemenea, grabindu-se sa-i ajute si oastea de Rumelia, cea din Timisoara, precum i populatia eialetului Timisoarei, ghiaurii cei rataciti au plecat
intr-o noapte in partea Solnocului, fiind echipati usor, deoarece, neavind
posibilitatea de a trimite inapoi tunurile si pustile aduse cu ei, le-au ascuns
pe toate in pamint
476
acolo potrivit inaltului firman care fusese emis, iar cei din oastea lui, supunindu-se austriecilor, au predat i cetatile aflate in st6pinirea for
161 Sarva,s, Szarv, localitate in Ungaria riskiteana.
www.dacoromanica.ro
TARIH
483
495
165
CU TATARII
Considerindu-se potrivit ca i printul calgai sa-i petreaca iarna in eialetul Timioarei, i s-au pregatit zaherele, precum qi cele necesare pentru iarna ...
496
499
500
529
Dupa un an, i s-a dat firman sa se intoarca la Poarta, iar dupa sosire,
el a fost numit la paza Budei, cu eialetul Timioarei. Dupa doi ani, a fost
onorat cu eialetul Basra ...
OCUPAREA CETATILOR DIN TRANSILVANIA
DE CATRE GHIAURII AUSTRIECI
www.dacoromanica.ro
40
%
42
daca s-ar trimite oameni de incredere din partea Inaltului Devlet, cezarul
ar dori si ar cere s se incheie pacea ...".
la seraiul sau, ei s-au dedat la rautati, iar vizirul mai sus aratat, neavind
cunostinta de aceasta situatie, nu a gasit cale sa fuga. Cftiva ambitiosi si
Indar5.tnici, dintre acei calai care nu d5.deau aman, 1-au f5.cut martir pe vizirul
mai sus aratat. Cind aceasta stire trista a ajuns la urechile vizirului Hasan
1 1099 H. = 7 noiembrie 1687-25 octombrie 1688.
15 Siavus pasa, mare vizir (23 septembrie 1687-1 februarie 1688).
www.dacoromanica.ro
TARIH
167
pap., care se afla ca serascher la Belgrad, acesta 1-a ntunit pe Djafer papa
pentru paza cetatii mai sus aratate i 1-a sfatuit pe ascuns sa-i prind5. i sa-i
pedepseasca pe raufacatorii care erau cauza dainuirii acestei tulburari ...
55
57
<Fuga lui Yegen-Osman pasa si imprastierea ostirii turcesti. Unii se ineacA in DunAre,
incercind sA treaoS. la Timisoara. Situatia fugarilor din Belgrad in corabiile de pe fluviul DunArea.
Oprirea coribillor turcesti din Belgrad in fata cetAtii Cladova (Feth-ill -Islam ) de cAtre austrieci
si salvarea for de cAtre Thokoly Imre>.
61
84
rilor demni de inferu; cea mai mare parte a otirii indemnate de diavol a
pierit sub loviturile de tunuri i de puti. Cu ajutorul lui Allah, toata flota
raufacatorilor a trecut in miinile musulmanilor.
CUCERIREA $1 SUPUNEREA CETATII CLADOVA
www.dacoromanica.ro
MEH?&ED RAID
168
89
90
92
126
Pe and serdarul murdar cel ratacit, numit Heissler, care era trimis din
www.dacoromanica.ro
TARIEI
169
pap.. Li s-au dat sfaturi strapice ca s. respecte porunca de path, iar oastea
imparateasca, pornind cu noroc, s-a indreptat spre Vidin.
Deoarece o parte din locuitorii eialetului s-au plins de gloriosul vizir
<Topal> Husein papa, valiul de Bosnia, s-a emis firman ca 55. i se is postul
din Bosnia i s fie mutat la Silistra, iar eialetul Bosnia i s-a acordat vizirului
Djafer pap., muhafizul Timioarei.
Dupa ce apararea cetatii Belgrad i paza ei an fost pregatite aa cum
se cuvine, au pornit de acolo, iar cind au a4ezat corturile intr-un loc aproape
de insula Ada <Kaleh>, numita *ant, despre care s-a spus mai inainte, a
fost desemnata oastea pentru cucerirea i supunerea acelui *ant. Cind cetelor
nezredincioase, care se aflau intarite in insula, li s-au spus pi li s-au facut cunoscute supunerea i cucerirea cetatii Belgrad", ele nu au crezut i au raspuns:
Nu e cu putinta ca Belgradul sa cada; aceasta vorba trebuie sa fie neadevarat5.; nu credem ! Va vom preda insula numai daca ne yeti acorda aman
pins ce vom ajunge la Belgrad". Rugamintea lor a fost acceptata pi, potrivit
cererii lor, li s-a dat hirtia de aman. Pentru a-i liniti pe afurisiti pi pentru a-i
www.dacoromanica.ro
MEHMED RA5ID
170
191
INFRINGEREA
In cele din urma, s-a hotarit s se intre prin alts trecatoare, dar pentru
a-i inpla pe dumani au fost pu0 totu0 sa strige telali precum ca se va trece
prin trecatoarea Braov i ca s-a hotarit sa se riming. trei zile la locul unde
fusesera apzate corturile.
Atunci au fost ale0 i numiti un numar oarecare de calareti echipati
uor, iar in fata trecatorii Braovului, intr-un loc apropiat, au fost apzati
cerhagiii. De aceea iscoadele afurisitilor au facut cunoscute lui Heissler cel
ei au in0iintat i pe gaziii viteji care fusesera trimi0 mai inainte in fata trecatorii
Brapv ca s ajunga repede dupe ei tocmai pentru a-i deruta <pc dumani>.
Afurisitul Heissler, aflind aceasta situatie, s-a ridicat cu oastea lui nenorocita, dar pina s vine acolo, osta0i musulmani au trecut prin trecatoare i
au cucerit granita Transilvaniei. Neavind incotro, afurisitii josnici, cu toate
otile lor, calari i pedestra0, au stat pregatiti in fata gaziilor musulmani.
Gaziii victorio0, la rindul lor, s-au apzat in coloane de lupth. Pina la amiaza
nici una din parti nu s-a m4cat din loc. Dupe aceea, un buluc dintre alaiurile
ghiaurilor josnici a pornit la atac asupra. alaiului o0ii tatara0i, iar ceilalti
au atacat ceata gaziilor. Cind s-au apropiat ca de o aruncatura de puFa,
gazii viteji au tras deodata din pu0ile lor, apoi i-au atacat pe ghiauri cu
sabiile purtatoare de otrava.
94 BranRucar.
www.dacoromanica.ro
TARIH
171
Desi numarul ostii dusmane era de citeva on mai mare decit cel al musul-
144
de Fier 11, totusi, in aceasta privinta, datorit5. unor masuri nechibzuite, s-au
ivit unele neajunsuri si, facindu-se greseli in ocuparea acelui loc, gazii musulmam au aflat ca pe acolo a intrat in Transilvania afurisitul numit Veterani,
trimis din partea cezarului, impreuna cu peste 20 000 de dusmani necredinciosi, si ca vine asupra lor.
10 Thakaly Imre (Emdric).
11 Timur-Kaps. Se refers la intrarea in Transilvania prin partite Banatului.
www.dacoromanica.ro
172
HEMMED RAID
pe urmele noastre, va obosi de tot, iar pins atunci s-ar putea ca, prin grija
lui Allah, sa ne soseasck. ajutoare. Numai aka e potrivit sa ne luptam cu afurisitii aceia". Ei s-au inteles In felul acesta i au umblat timp de cincisprezece
145
pe la trecatoarea prin care intrasera mai inainte in tara mai sus aratata.
In partea aceea au limas doar capeteniile de ogeacuri, paalele i craiul
curutilor. AcWia, la rindul lor, s-au adunat din nou la sfat. Deoarece tiau
ca, dupa plecarea vitejilor otirii, ei nu vor avea putere sa se opuna atacului
dumanului i nu vor putea sa stapineasca tara mai sus aratata, au pornit i
ei sa-0 salveze capul i viata si, neavind incotro, s-au intors trecind prin trecatoarea pomenita mai sus ...
(S-a urcat pe tron Ahmed al II-lea: 22 VI- 1691).
169
Primindu-se tirea el craiul leesc 13 are ginduri rele, adica vrea sa trimita
www.dacoromanica.ro
TARIH
:73
babug, a incarcat multe zaherele unui numar oarecare de osta0 din ogeacurile:
numit ca muhafiz la cetatea Timioara, iar muhafizul Timioarei, TopalHusein paa, a fost .numit ca muhafiz la cetatea Belgrad.
Dupa ce s-au pregatit i s-au completat zaherelele i munitiile de lupta,
precum Si aparatorii de care era nevoie pentru cetatfle Timisoara $i Belgrad,
s-a dat firman sa porneasca el insu0 15 in partile Moreii cu titlul de serascher.
173
183
<Vizirul Mustafa pasa, fostul valiu de Silistra, scapi din captivitates. polona>.
Solnoc i Sonbor, au pus piciorul, in a asea zi a lunii mai sus aratate, sub zidurile cetatii Oradea i au inceput s-o asedieze din cele patru parti. Ei au distrus
care era o parte din oraul aflat in fats acestei cetati. Ei au aranjat tabara
for i in orasul numit Ulasin 18 i, dupa ce au pus in ele vreo cincilase mii
de osta0 austrieci si maghiari, precum i tunuri i hambrale, hertogul for
cel afurisit a intrat sa iemeze cu oastea lui cea nenorocita in cartierele din
Debretin (Debrecin) i din imprejurimi.
Ghiaurii aflati in taberele pe care le-au aezat in locurile mai sus aratate
au persecutat zi i noapte, cu tunuri i cu hambrale, pe mahomedanii aflati
in cetate.
18 1103 H. = 24 septembrie 1691 -11 septembrie 1692.
18 Vizirul Kodja-Djafer pass.
18 Muharrem 1103 = 24 septembrie-23 octombrie 1691.
www.dacoromanica.ro
MEHMED RAID
174
184
care era serdarul murdar al ostilor ghiaure, sa numeasca paznici dintre austrieci pe linga musulmanii asediati in cetate, luind angajamentul sa -i aduca
teferi pins la localitatea numita Panciova si sa nu provoace deloc pagube
avutiilor si sufletelor lor. Cei trei mii de oameni, citi au mai ramas, teferi si
r5.niti, din noul mii de ostasi renumiti, care se aflau asediati la inceput, au
golit cetatea si au descins pe sesul care se af1a in fata cetatii, iar dusmanii
credintei au patruns in cetate.
Desi se luase angajamentul ca <musulmanii> sa ramina in acel loc timp
de 12 zile, pentru a se aproviziona cu zaherele si cu cele necesare, totusi,
zicind ca se spune ca oastea voastr5. tatareasca ar fi in partite Panciovei",
a doua zi <austriecii> i-au incarcat pe toti in harabale i i-au trimis spre localitatea numita insula arbatak 12.
Dupa aceea i-au retinut in localitatea aceea timp de citeva zile si apoi
le-au spus: A sosit scrisoare de la hertog si nu putem s v5. dam drumul
pins ce nu yeti face sa fie salvati prizonierii nostri care sint acum retinuti
la Belgrad i pe care maria-sa marele vizir Kopriazade Mustafa pasa i-a
luat cind i-a scos din Sant 20, de pe fluviul Dunarea, pe care 1 -a cucerit".
Conditionind salvarea lor de eliberarea prizonierilor aratati mai sus, s-a trimis
la Belgrad un om $i sarmanii aceia nu s-au putut salva pina ce nu au sosit o
sula zece ostasi dintre captivii care se aflau Inca la Belgrad
187
189
190
"
www.dacoromanica.ro
TARIH
175
lucru fiind sigur, inlaturarea for devenise una din treburile importante ale
credintei i fmparatiei. De aceea se dadusera sfaturi stranice ca All pa*a,
capudanul Dunarii, sa mearga to flota de Duare pe fluviu, jar pe uscat sa
mearga beilerbeiul de Silistra, impreuna cu oastea Rialetuhii sau i impreuna
cu pricina.1 De asemenea, se atrasese atentia sa fie pedepsiti cei care vor arata
nepasare in slujbeld mai sus aratate. Mergindu-se asupra lor, s-au dat lupte,
i maceluri 0, cu sprijinul lui Allah, afurisitii aceia nenorociti aul fost, distrui
si nimiciti in Intregime .1.
202
203
Sosind la Inalta Poarta vestea ca voievodul Cantemir 27, care era domnul
www.dacoromanica.ro
MEHMED RAID
176
218
219
220
tiri, ce se cuvin hanilor, cu cetele (Orli imph.rateSi din fat, cortului, iar
Cerkez-Ibrahim paa, mutasarriful eialetului de Karaman, a fost numit in
misiunea de intimpinare.
so
De atre turci.
" 2 zilka'de 1104 = 5 iulie 1693.
" 20 zilka'de 1101 = 23 iulie 1693.
81
www.dacoromanica.ro
TARIH
177
222
223
www.dacoromanica.ro
178
MEHMED RAID
and s-a pus In discutie 0 chestiunea: Prin care trecatoare este mai
nsor 0 mai lestie de trecut, din nou, din partea Tariii Rominesti in partea
Belgradului?", s-a ajuns la urmatoarea intelegere: S se dea Malta porunca
pentru ca twig oastea islamick cu toate armelO de expeditie, -sa mearga
pe partea Tarii Rominesti, undo se rafla deja, ping -n dreptul Vidinului; apoi
5a treaca pe partea cealaltg, iar tunurile sa fie trecute peste Dunare cu vasele.
Pe de alts parte, Mahmud pasa, beilerbeiul de Rumelia, mergind pe malul
de dincolo, priff partea Vidinului, sa se duca s.i sa construiasca poduri peste
luni, oastea imparateasca a pornit spre Belgrad, prin partea Tarii Romahesti, iar oastea de Rumelia a ,pornit prin partea Rusciucului. In a cinci-
sprezecei ,zi a lunii mai sus aratate oastea islamica a asezat corturile In loca.litatea numita Vii 40, In fata Vidinului, 0 a pornit s treac5. valuri dupa valuri
224
226
237
o dadeiati, Inca din trecut si ping acum. Afars de aceasta, sa v grabiti totdeauna sa duce la timp zaherele pentru gaziii musulmani aflati in cetatile
mai sus aratate, spre a fi cumparate cu bath. lar data nu v supune# poruncii
padisahului sau aratati neglijenta, se poate porni asupra voastra cu sabiile
238
www.dacoromanica.ro
TARIH
179
cei aratati mai sus, s-au repezit asupra for cu vitejii vinatori de dusmani,
aflati linga ei, si i-au distrus i i-au nimicit. Pe cei mai multi dintre ei i-au
dat prada sabiilor, iar pe mUlti altii i-au luat ca robi .1.
246
264
265
sprezece aspri la inceput i cu conditia de a-i spori mai tirziu, opt sute de spahii,
sa linpiedice trecerea in partea cealalta. Yn urma acestor tiri, s-a emis inalta.
porunca, adresata gloriosului vizir <Topal> Husein paa, care era muhaflz de
www.dacoromanica.ro
180
IMEHMED 161.5ID
269
,<Se arata mat departe ca la. 25 rebi II 1105 48 oastea otomana a pornit din Belgrad spre
Filipopol>.
323
Lui Iusuf paa, care era aga de ieniceri cu titlul de vizir, i se acordasera,
ca arpalik, sangeacurile Hudavendighiar i Saruhan 49 i i se daduse firman
s stea de paza prin partile Babadagului, iar titlul de aga de ieniceri a fost
acordat lui Mahmud aga, cunoscut sub numele de Delibaltazade, care a fost
invitat la Inalta Poarta i care, fiind mai Inainte chehaia de ieniceri 50. fusese
mazilit i Inchis
SFAT IN PRIVINTA EXPEDITIEI
332
Kul kethudass.
www.dacoromanica.ro
TARIH
181
eapeteniile marl ale ostirii. S-a pus problema urmatoare: Este mai bine
oare ca, trecind In partea Zemlinului (Zemun), pe rful Sava, s pornim cu
gindul de a asedia cetatea Varadin sau este mai potrivit ca, trecind pe partea
333
Asa cum s-a arktat mai fnainte, deoarece toti au hotarit, de comun
acord, iar padisahul cel neobosit a dat Invoke si a fost de parere s se tread
www.dacoromanica.ro
DIEHMED RAID
182
334
XII, p. 384).
" Ali-Psnars, Fintina lui Ali", numita. mai tirziu Carlsburg (cf. Hammer, op. ca.,
XII, p. 384).
www.dacoromanica.ro
336
337
TAM
183
ei
Mahmud beyoglu Mahmud pasa, cu oastea eialetului mai sus aratat, iar
dintre pasalele de arnauti au fost numiti Adem pasa, prechm si Kaplan pasa,
impreuna cu ostile de arnauti, cu pedestrasii ei calaretii care> se aflau linga
ei. Chid au ajuns acolo si au asediat palanca mai sus aratata, ghiaurii care se
aflau inauntrul ei s-au aratat dornici de lupta. Deb aceea an asediat-o timp
de o zij iar dupa aceea, cucerinc170 pt supunind-o prin iures, i-au nimicit si
i-au distrus en sabiile pe afurisitii nenorociti care se afalu acolo si apoi au rapor-
oarecare de ostasi, au fost trimisi, ding pasa cel aratat mai, sus si 1j s-a dat
firman s asedieze cetatea Lugoi.
Apoi, pornindu-se de la menzilul Tisei) corturile au fost asezate intr-o
localitate care se afla la p distantl de, o ora de vadul ziS Ceatal-Ghecidi 62
al riului1 Timisoara /. La menzilul mai sus, aratat s-a poposit timp de o zi,
pentru ea munitiile si ghiulelele sa, fie trecute in parteaxealalta, peste ppdul
construit, iar tunurile sa fie trecute prin trecatoarea inentionata mai sus.
In a dou'azeci pi doua zi a lunii amintite ", steagurile au lost asezate pe sesul
Timisoarei.
Deoarece gebegibasi All aga nu daduse praf de pusca ostirii care fusese
desemnata sa supunO. palanca Ohdja, ci daduse doar praf de tunuri, s-a aflat
ea aceasta oaste a suferit foarte mult. Deoarece top musulmanii inteleg ca,
In aceste yremuri derazboi cu dusmanul legii, a nu da pstirii cele necesare
insea-mna o lipsa ei neglijenta fata de porunci5 s-a dat firman, pentru acest
lucru, ca mai sus aratatul aga s fie mazilit si sa se is masuri ca sa fie aruncat
in inchisoare in cetatea Timisoarei 0, de asemenea, toata avutia pt toate
lucrurile lui sa lie luate pentru mirie. Dupa ce s-a poposit timp de trei zile pe
sesul. Timisoarei, zahereaua adusa, timpreuna en oastea imparktep.sca, pentru
ostile islamice care se aflau 1 paza cetatii mai sus aratate a fost) predata celor
care au fost insarcinati, cu primirea pi luarea ei. De asemenea, s-a terminat
pi acordarea soldelor care li se cuveneau.
Topal-Husein pasa, O. fie luat impreima cu oastea imparateasca, fiind cunoscator al sithatiei ditsmanului legii. De aceea, ca muhafiz de Timisoara a lost
numit Husein pasa, care se ridicase la rahgul de vizir din functia de bostangibasi de Adrianopol, iar paza si apararea cetatii i s-au incredintat lui, dindu-i-
se si sfaturile cuvenite.
61 Mafia
? ).
www.dacoromanica.ro
184
MEHMED RAID
puvti. Gaziii, cu
puvtile cu care se
tragea In ei din cetate, asemenea unei ploi, au ocupat cu lupta mai intii oravul
cetatii at apoi au depus toate sfortarile pentru supunerea cetatii. Intr-adevar,
ei au pus indata piciorul In cetate, au cucerit-o vi an supus-o
nimicind cu
taivul sabiilor cea mai mare parte a afurisitilor, afaxa de alte prazi, au mai
luat prizonieri nenumarati barbati si femei dintre ghiauri.
De asemenea, ei au capturat treizeci si noun de tunuri balimezza $i
338
Dupa supunerea cetatii Lipova, s-a poposit acolo timp de vase zile,
pentru ca cetatea sa fie darimata, distrusa ruinata ava cum gaseau de cuviinta
demnitarii priceputi ai ithparatiei. In aceste zile, pe la sfirvitul lunii muharrem
339
www.dacoromanica.ro
TARIH
185
pe partea cealalta gi a construit un pod pe apa aratata mai sus. S-a mai aflat,
de asemenea, ca pi afurisitul numit Veterani ", care se gasea in vilaietul
Transilvaniei, voia sa vina aproape de Lipova cu cei peste doulsprezece mii
de calareti austrieci, bine pregAtiti gi bine inarmati, precum gi cu trei mii de
pedestragi si c5. ei s-au inteles gi au pregatit viclegugari, pe ascuns, cu serdarul
murdar al taberei, ca s& atace oastea islamica din doua parti, prin surprindere. Dupa aceea a sosit arzul trimis de beilerbeiul de Rumelia, Mahmudbeizade Mahmud paga, care fusese mai inainte insarcinat s supuna cetatea Lugoj.
340
se afla ling5. noi fiind in cea mai mare parte pedestra, iar oastea calare fiind
puling, nu am gasif potrivit gi nu am socotit nimeriiisa pornim la atac asupra
ghiaurilor afurisiti. Potrivit relatarilor obtinute de la pringi (dill, e sigur ca
ei au de gind s dea un atac nocturn asupra noastra. De aceea noi am agezat
stile in metereze gi am sapat ganturi adinci in cele patru parti." Intrucit el
le facea cunoscut pi cererea sa i se trimita un numar oarecare de ostagi calari,
s-a tinut un sfat in fatal marelui vizir, impreuna cu ilustrul han $i cu celialt1
viziri-mari, ca sa se discute cum ar ,fi mai bine sa se procedeze.
Cei priceputi cazusera de acord pi hotarisera, de bine de rau, ca e mai
potrivit s se mearga, mai !nth, cu tcata oastea imparateasca asupra ogtii lui
Veterani pi, cu ajutorul lui Allah, dupa ce Adunarea acestuia va fi distrus5. gi
impragtiati, sa se depuna sfort54 in vederea intilnirii cu tabara austriac5..
Dar .tocmai atunci Mustafa bei, care fiind iratele mariei-sale marelui vizir,
fusese onoratcuserviciul de chehaia al sau, a propus masura ca, inainte de a se
intilni cu tabara demna de infern, sa se aleaga ostagi din ordia imparateasca
pentru a fi trimigi in ajutor 1a. Lugoj. Repetind de inenumarate on in medjlis
aceasta masura nepotrivita, el a purtat multe discutii contradictorii cu cei
pentru tunuri 72. De aceea el a fost mazilitriar postul amintit a fost acordat lui
topcibagi All aga. De asemenea, s-a dat firman s fie luate apanajele (gedik)
zaimilor care in ziva aceea nu au fost prezenti ling& ilustrul sangeac, aga cum
erau insarcinati, Si s fie acordate altora. In momentul pornirii din Lipova,
mutasarriful sangeacului de Mentege, Findik-Mehmed paga, fusese numit ca
cerhagi si trebuia s insoteasca oastea islamica, pazind-o. Padigahul lumii,
69 Frederic Veterani (vezi n. 96 a).
70 5 safer 1107 = 15 septembrie 1695.
71 Sart( ?), Siria (?).
Toparabacebap.
www.dacoromanica.ro
MEHMED RAID
186
auzind c& el, aflindu-se in fata, nu-si respect& misiunea, asa cum fusese numit,
391
1-a mazilit ; a Jost ridicat si rangul sau de pasa. Postul mai sus aratat a fost
acordat lui Djafer aga, care era chehaiaua generosului vizir Topal-Husein.
pasa. Acestuia i s-a dat firman s& stea ling& muhaf1zul Timisoarei, In a saptea
zi a lunii mai sus aratate, corturile Intregii osti impa.ratesti au fost asezate
iarasi pe sesul Timisoarei. S-a emis !nail firman s5. Arina eft mai repede si sa se
ataseze ostii imparatesti in sesul Timisoarei cei care fusesera retinuti, din
precautie, pentru paza Belgradului: Valiul de Alep, care era vizirul TursunMehmed pap, cu oastea eialetului aratat mai sus, agalele de hass, impreuna.
cu Wile de arn5.uti, care se aflau linga ei, boliikba0 Fazil din Bosnia, impreun5.
cu cei trei mii de ostasi pedestri si levetizi de ,Bosnia, care se aflau Iinga el,
biiliikbas1 de darabane (taraban), cu cei cinci sute de ,ostasi pedestri. Pentru.
aceasta a fost Insarcinat Ali aga, unul dintre capugibasiii Inaltei Curti.
Aceasta stite a fost hportata alum nla tronul sultanului cel cuceritor
de tari. Cea mai Mare parte a poterilot de bltalie si proviziilor ostirii Impar5.-1
testi flind oprita in cetatea Timisoara, oastea echipat5. Oor si plina de eforturi
a 1naltat steagurile purtatoare de victorie, din sesul Timisoarei, Iii a unsprezetea zi a lunii safer 78 cel norocos, dorind s poposeasca intr-o localitate la
vreo trei ceasuri distant de cetatea Lugoj. De aceea at fost trimisi inainte,
cu ostile eialetelor lot, inaria-sa ihistrul han, Cu toata oastea tatara, vinatoare
de dusmani, valiul de Anatolia, gloriosul vizir Ibrahim pap, .raliul de Diara"
bekir, glotiosul vizir ,Sabin-Meluned pap, precum si beilerbeiul de Riimelia,
vizitnl Malunud-beizade Mahmud pasa. Ei au stat si au poposit in noaptea
aceea, pina dimineata, In fata Lugojului si a taberei hil Veterani. A doua zi,
'a
lui legii, erau Aline de mlastini, iar hi spate se aflau codri, dusmanii legii,
la rindul lor, 10 puseser5. Cat baricade In jur si carele for de provizii, precum si
www.dacoromanica.ro
TARIH
187
de silandari, ca s5. dea indata iure* asupra cetatii Lugoj. De aceea, intr-o clip.,
prea inalte ale acelei fortarete *i, razbunindu-se, prin macel, pe toti vrajma*ii
nenorociti aflati In ea, cetatea mai sus aratata s-a reintors, in felul acesta,
la tinuturile atapte tarilor binep5.zite. In timpul luptei cu tabara austriaca,
dintre capii o*tii, valiul de Diarbekir, gloriosul vizir Sahin-Mehmed pap.,
*i beilerbeiul de Rumelia, Mahmud-beyzade Mahmud pap, s-au dus ca mar-
.341
zade Ibrahim pap.. In ziva urmatoare au inaltat cu totii steagurile, desfaprindu-le spre cetatea mai sus aratata. and Husein pap. *i Ibrahim pap., care
fusesera trimi*i mai inainte, au ajuns la cetatea <Catan> Sebe*, ei au gasit-o
golita de ghiauri pi numai cu *aisprezece tunuri ornate, turnate din font5.,
argint *i din alte metale, cu nenumarate munitii, gloante *i cu citeva hambare
pline cu f5.ina, pe care le-au luat *i le-au retinut pentru mirk.
<Acordarea de feudet Vi favoruri ranor viziri pentru cueerirea.) Sebeplui>.
De asemenea, i eialetul Ined (Yagova) a fost acordat lui KatanaMustafa bei, cu rangul de mirimiram. 'Lui i s-a dat porunca *i a fost sfatuit bine
sa aiba grija de serviclui de paza *i de aparate, linga tnuhaftzul de Timipara.
A,sa cum s-a spus mai inainte, tabara lui Veterani neputind rezista
atacului vitejesc al musulmanilor, ceata lui fusese risipita in intregime, iar
cei mai multi dintre ghiauri fusesera trecuti prin focul loviturilor de sabii.
S-a aflat ca hertogul de Saxa (Sakas), care era serdarul murdar al taberei
74 ,Febef, Caransebe*.
www.dacoromanica.ro
188
MEHMED RA$1D
for mari *i nenorocite, Idu vreo cincizeci-gaizeci de mii de ostagil alesi dintre
348
teasca....
SCHIMBAREA VOIEVODULUI MOLDQVEI
357
Schimbindu-se, de nevoie, voievodul Moldovei 77, slujba mai sus ail-tata a fost data pe seama crestinului numit Kantemir-oglu 78, care era un
fiu de voievod 79. El a fost imbracat la Divan imparatesc cu vesmintele
care ge acorda- dupa lege...
INFRINGEREA sSI FUGA UNOR GHIAURI AUSTRIECI DIN FATA
FORTARETEI NOUA-PALANCA"
363
Intr -o noapte, vreo doua mii cinci 5ute de ghiauri din neamul austriac
364
II Yeni-Palanka.
www.dacoromanica.ro
TARIH
365
189
A sosit la Jnalta Poarta vestea imbucur5.toare precum ca a fost terminate importanta misiune de a se aduna 0 procura zaherele i de a le duce
la destinatie asa cum, mai inainte de aceasta, se daduse firman valiului de
Silistra, vizirul Iusuf pap, aflat ca. serascher prin partile Babadagului, i
printului Gazi Ghirai, pe seama, ckora se 15.'sase sarcina de a procura zaherele, Fumparindu-le de la triburile tatare0i, si de a le duce in cetatea Camenita, pentru oastea islamica aflata la paza cetatii Camenita ...
368
afurisitul netrebnic numit <ducele de> Saxe. (Sakas ), care era serdarul mur-
;69
onul care purta nume1e de Patrona, Inca alte trei galioane, ei pricinuiau
multe necazuri flotei imparatesti care trebuia s treaca pe acolo.
De aceea s-a socotit mai potrivit i mai nimerit ca s se fac5., mai intii,
www.dacoromanica.ro
190
MEHMED HASID
In a treisprezecea zi a lunii mai Put aratate 83 steagurile an fost imitate pi s-a pornit de pe pesul Panciovei, iar in a paisprezecea zi a lunii amin-
370
tite corturile au reupit sa ajunga pe malul riului Timip. Atunci s-a pornit
la eonstruirea a doua poduri mari cii tonbazurile care fusesera transportate
cii harabale. Ele au fost ispravite In ziva aceea, pina seara.
Pe- la miezul noptii, a trecut intli ceata ienicerilor peste podul mai
sus a`tatat, pe partea cealalta, pi apoi ad trecut celelalte cete de op&
A doua zi, dis-de-dimineata, a trecui peste pod nAria-sa padipahul,
purtator de putere, impreuna cu toti supupii sal, cu vizirii pi dregatorii mari
pi au apezat corturile intr-un loc la o distanta de un ceas fata de gura riului
Tisa. De asemenea, pi capudanuli de la fluviul Dunareai Apci-Mehmed papa,
a venit cu vasele flotei imparatepti aproape de acel loc. Dar, fiind nevoie
ca panturile afurisitilor nenorociti sa fie asediate pi de pe uscat, de aceea
panturile mentionate an fost asediate de pe uscat de catre valiul de Alep,
gloriosul vizir Djafer papa, care 1:lecaSe cu dun numar oarecare de opti, apa
cum fusese insarcinat.
De asemenea, si capudanul cel mai sus arktat, Apci-Mehmed papa,
la rindul sau,, atacind cu vasele flotei imparatesti pantul aflat pe insula, la
gura riului tisa., a pupus acel pant la primul atac pi a trecut prin sabii fulgeratoare pe afurisitii care se aflau in el. Djafe papa, la rindul sau, dupa ce
a luptat pina seara cu ghiaurii aflati in pantul pgcarei asediase, dindi lure*,
la apusul soarelui, a trecut prin focal} pabiilor pe cei mai multi dintre afurisitii nenorociti pi a luat prizonieri o parte din ei si i-a legat 1r lanturi.
Afar& de faptul ca vteo citeva mii de ghiauri din cetatea Titel si din
alte cetati din jar pu venit in ajutorul celor din santul aflat pe partea ,cealalta,
spre cetatea Titel, ei an tras pf galioanele for mai aproape-de pant, pi au pornit
371
aflau in cele patru galioane amintite mai sus, cercetind pf vazind starea jalnica
a ghiaurilor nenorociti aflati fir lupta sir fnacel pe uscat pi simtind pi dindu-pi
seama a nu-pi vor putea salva sufletele, s-au grabit sa fuga spre Iara for pacatoasa.
Se pare ca, in momentul fugii, afurisitii incendiara trei galioane ale
lor. De aceea ele an inceput sa arda, Flax unul a fost capturat. De asemenea
unul dintre cele trei galioane, care ardeau, a intrat in miinile gaziilor dupa
ce arse pina la jumatate pi a fost stins. S-a reupit sa se is tunurile care se
83 13 muharrent 1108 = 12 august 1696.
www.dacoromanica.ro
XAR111
191
372
asupra taberei for nenorocite si pentru izgonirea for din acea trecatoaret
Dupa aceea au fost pregatite-rarmele de lupta. S-au intilnit mai intii cu duSmanii credintei: vizirii si mirimiranii, emirii sir ceilalti ostasi calari si, in ziva
aceea, s-a dat lupta si macel Ora seara. A doua zi, s-a dus si oastea pedestra
ca sa intre in metereze si, din loc in loc, au inceput s fie asezate tunuri. Dupa
aceea, toate oastea pedestra si calare a pornit la lupta cu dusmanul credintei.
373
In ziva urmatoare, era a douazeci si opta zi a lunii mai sus aratate 88,
steagurile au fost inaltate si s-a pornit asupra taberei nenorocite cu gindul
de nimitire si razbunare. Dupa ce corturile au fost infipte tot pe malul riului
Bega, la o distanta de jumatate de ore dincolo de tabara nenorocite, s-au
depus sfortari ca, de jur imprejurul ostii imparatesti, sa se face tabark din
harabaled Dar ataChl asupra taberei nenorocite aminindu-se pe a doua zi,
s-a gasit de euviinta sa se face popas in ziva aceea la locul amintit. Locul
dintre tabara for nenorocita si oastea imparateasca fund un loc pIduros
si ghiaurii vicleni, aflind ca in ziva aceea oastea islamica a amtnat lupta sica se
ocup5.' de pregatirea armelor de lupta si, de asemenea; zicind a acum e
www.dacoromanica.ro
192
SIEHDIED
9.41D
374
tatorilor pentru credinta care aduceau prini i tigvq in fata cortului sau,
tigvele au fost facute gramezi, iar in rindurile ghiaurilor nenorociti s-au ivit
descurajare i nelinite. De aceea, atunci cind s-a lasat seara, afurisitii, fiind
aproape distrui i nemaiputind sa reziste la lupta pi la macel, au socotit
prilej potrivit 15.sarea intunericului de dupa apusul soarelui i, parasinduli
tunurile i carele lor, s-au grabit s fuga spre tabara lor nenorocita. Mara
de faptul ca, in timpul luptei, au fost trecuti prin sabii insingerate peste
cincisprezece mii de ostaqi ghiauri, au mai devenit prada sabiilor i unii comandanti renumiti dintre ghiaurii austrieci ca: afurisitul nenorocit Heissler,
(Hayzer ), ghiaurul demn de infern, care era serdarul murdar peste oastea
din Transilvania, citiva icapitani insemnati i alti comandanti renumiti dintre
ei. De asemenea, i ghiaurul necredincios numit Gabrava 89, care adeseori
era numit serdar i era apreciat de cezar, a fost rant cu o ghiulea de tun,
dar n-a putut fi nimicit.
Dumanii iegii qi plini de rautate care scapasera de sabii, adunindu-se
www.dacoromanica.ro
TARIH
193
si pentru indeplinirea misiunii si pent= multumirea cuvenita, au fost imbracati cu hilate scumpe, potrivit obiceiului vechi, vizirii, emirii si capii ostirii,
iar cetele ostasesti au) fost onorate cu favoruri, potrivit celor cuvenite dupe
situatia iiecaruia, asa incit foata lumea a fost onorata si cinstita ,cu multe
favoruri.
<Urmeaz5, descrierea unor lupte prin pArtile Belgradului pe la 16 safer 1108 91).
381
Valiului de la Babadag, vizirul Iusuf pasa, i s-a repartizat serascheratul eialetului de Oceacov (Ozu), iar lui Ali pasa, care era trimis pentru
paza p5xtilor Oceacovului i s-a acordat rangul de vizir. De asemenea, si
Ibsir-Hasan pasa, primind rangul de vizir, a fost onoraf cu eialetul Silistra,
iar predecesorul sau, Tirnakci-Ibrahim pasa, fiind onorat cu eialetul Karaman,
a fost insarcinat pe linga Iusuf pasa, serascherul de Oceacov
396
397
www.dacoromanica.ro
MEHMED HASID
194
de aga (agalik), spre a fi in slujba lui Ali pasa de prin partea cetatii Kerci
(Km). Toata averea pi toate lucrurile lui au fost luate pentru mine. S-au
mai luat de la el cincizeci de pungi de aspit in schimbul avutiilor adunate
cu sila de la sarmani
399
Iusuf pasa, serascherul de Babadag, a fost insarcinat in partea Oceapi s conduck toate stile eialetelor numite pe linga el,
coViilui sa sta.pineasca
iar Husein pasa, cel care plecase de la bostangibailik i al barui rang de vizir
fusese anulat in knul 1106 94, a fost din nou onorat, ca si mai Inainte, cu titlul
de vizir i i s-a dat firman s porneaSca linga vizirul Iusuf paSa, care era se-
apropierea palancii mai sus aratate, au nimerit peste capitanul cetatii respective, care umbla in acele parti zicind ca merge la vinatoare. Cu ajutorul
lui Allah, atunci ei 1-au vinat pe cel aratat mai sus si 1-au inirebat despre
situatia palancii Sebes. Cind au aflat a in ea se gasesc doar vreo citeva sute
de ghiauri paznici, s-au Indreptat, cu ajutorul lui Allah, asupra palancii
si, cu ajutorul pi cu porunca lui Allah, au reusit s-o cucereasca pi s-o supuna.
Pe unii dintre ghiaurii care erau in ea i-au ucis, pe altii i-au luat, iar avutiile
pi lucrurile
vizir <Kodja> Djafer pasa, fiind insarcinat s yina la Belgrad inainte de sosirea
ostii islamice <de la Adrianopol>, 4 a adus impreuna si pe c'k'pitanul prins,
precum pi citiva ghiauri pe care i-a prezentat in fata padisahului. Atunci,
cei adust de el flit's:1 cercetati, <pas* a fost cinstit din partea sultanului cel
genetos cu blana de samur.
S-a considerat potrivit ca oastea imparateasca sa poposeasca si sa stea
pe sesul Belgradului, in asteptarea craiului curutilor 96, care isedea la Istanbul
" 1106 H. = 2 septembrie 1693-21 august 1694.
96 1109 H. = 20 iulie 1697-9 iulie 1698.
91 Emeric Thokoly.
www.dacoromanica.ro
JTARIII
406
195
907
<Se discutit pe ce drum sa se mearga. asupra dusmanilor. Vizirii s-au supitrat pe marele
vizir Elmas-Mehmed pasa>.
De aceea aut sustinut i au indemnat la o masura nepotrivita i primejdioasa de la prima vedem cum a fost aceea de a se trece Dunarea spre Timi-
912
Dupa aceea, pornind cu oastea imparateasca din fata insulei Kupala 97,
an trecut i peste podul de la Felvar. Apoi corturile au fost aezate pe malul
riului Tisa, in localitatea numita Zenta (Senta). Ei 98 au staruit in indaratnicia for pentru a se lua masura nepotrivita de a se trece dincolo de riul Tisa,
spre partea Timioarei. pe aceea maria-sa marele vizir, la rindul sau, neavind
incotro, a fost nevoit sa se supuna parerii tuturor celorlalti. Astfel, au inceput
s construiasca un pod ,pe 11111 Tisa in apropiere de 4enta.
<Trecerea peste podul construit la Zenta, pe Tisa).
Cei mai multi oameni au urmat pe cei din suita imparateasca i s-au
grabit sa tread. spre Timioara. AP cum g-a aratati, dumanii legii, dupa
ce au ajuns in partile cetatii Varadin, aflind ca majoritatea ostii islamice a
trecut Tisa, spre Tim4oara, qi ca maria-sa marele vizir a r5mas, impreuna cu
otile viziril.,r i comandantilor, pe malul de dincoade, 98 la Zenta, ca sa treach
Adic5. vizirii.
988 Se referit la partea in care se afla marele vizir Elrnas-Mehmed pass, nu yi regiunea
dinspre Timisoara.
www.dacoromanica.ro
r96
415
MEHMED HASID
<Rezistenta marelui vizir in fata atacului austriecilor. infringerea otii islamice $i moartea
marelui vizir Elma.g-Mehmea pap., ,impreun4 cu alti marl detnnitari>.
rarei i au poposit acolo. Dupa trei rile, a venit la oastea islamicl din Timirara cineva, clruia ii placea foarte mult halvaua, incarcind toate cutiile de
halva intr-un car cu boi.
LUI ABDI PA$A, CHEHALWA FOSTULUI MARE VIZIR,
I SE DA RANGUL DE VIZIR
416
Lui Abdi aga, care facea slujba de chehaia al fostului mare vizir, raposatul martir Elmas-Mehmed pap., i s-a acordat din partea inaltei imparatii
titlul de vizir cu eialetul Rumeliei i i s-a cerut s stea ca muhafiz la Timirara.
De asemenea, s-a dat Iirman i valiului de Alep, vizirul Osman pap., ca s'.1
ramina pentru paza celatii mai sus ar5.tate.
<Chemarea de la Belgrad a lui Amudjazade Husein pap pentru demnitatea de mare
vizir ma. Padiphul s-a convins de justetea paxerilor sale, expuse inainte de trecerea o#irii in
partea Timiparei; neascultarea lui a dus la infringerea relatata mai sus).
PLECAREA PADISAHULUT DIN $ESUI, TIMISOAREI
417
... Devenind clar ca era potrivit ca de azi inainte s5. se porneasca spre
Adrianopol, In a cincea zi a lunii mai sus aratate 101, s-a pornit impaatete
din fata Timisoarei i, in a zecea ti, trecindu-se peste fluviul Dunarea, s-a
reuit instalarea corturilor pe esul Belgradului ...
435
cu ajutorul lui Allah cel preainalt, un numar de vreo mie din familiile vlahe
i croate ...
22 Demnitarii otomani.
banul de Croatia".
www.dacoromanica.ro
TARIH
I97
431
440
eialetul Silistrei, vizirului Daltaban pasa, valiu de Bosnia, i s-a dat eialetul
Rakka, iar fostul muhafiz de Timisoara, Celebi-Iusuf pasa, a fost onorat cu
eialetul Diarbekir. inaintasul sau, vizirul Tursun-Mehmed pasa, a fost mutat
in eialetul Erzurum, iar valiul de Erzurum, vizirul Abdulbaki pasa, a fost
mutat in eialetul Trabzon ...
449
450
www.dacoromanica.ro
fee
MEHMED RAID
de dincoace ale apelor Mures si Tisa, aratate mai sus, car; mai inainte de
aces% razboi, format; hotarele Transilvaniei, sa fie darimate de cezar, spre a
nu mai fi reconstruite de azi incolo, iar eialetult aratat mai sus s fie evacuat
in intregime.
De asemenea, nici in locurile aratate si nici in tinuturile mai mid sau
mai mari din apropierea maltrilor Muresului si Tisei sa nu se construiasca
nimic si aceste locuri sa nu fie transformate in infatisare de cetati.
Raialele ambelor parti sa se foloseasca deopotriva de apele Mures si
Tisa pentru adapatul si pasupatul vitelor si pentru pescuit, precum si pentru
alte lucruri de trebuinta.
451
Din locurile supuse cezarului, in partea superioara a apelcir mai sus aratate, corabiile de marfurif ale austriecilor, precum si alb altor raiale Asa treaca
in voie, pe apa Mures, la friul Tisa si, prin Tisa, pe fluviul Dunarea. Sa. nu se
puna piedici la, yenirea si la intoarcerea, la intrarea si la iesirea acestora si sa
nu li se pricinuiasca nici un fel de pagube. Ele sa vina si sa piece nevatamate.
De asemenea, si vasele de pescuit, precum si alte barci ale raialelor din
mori sau prin scurgerea ei prin alte parti sau sub alte pretexte, pentru ca sa
rim mai Impiedice trecerea, intr-o parte si intr-alta, a vaselor cezarului.
De asemenea, insulele care se gasesc pe riurile mai sus aratate, fiind in
posesia cezarului, sa ramina mai departe in stapinirea lui. Iar raialele ambelor
parti, traind in prietenie unele cu altele, sa fie aparate cu firmane drastice
de persecutie, de tiranie, precum si de fapte potrivnice clauzelor p5.cii.
454
<Se mai precizeaz& (art. 10) ca transilvInenii ungurii care fugiser& de la austrieci in
Imperiul otoman s& fie asezati la oarecare distant& de frontiera>.
Daca unii dintre ei vor dpgi. 0. se ini oarc5. iarasi inapoi, fiind considerati
ciintre cetele de raufacatori, sa nu fie sprijinii si primiti de cei care sint supusii
460
www.dacoromanica.ro
TARIH
199
Articolul intii: Cu ajutorul preainaltului Allah, du.,smania care a contintiat de atita vreme cu Inaltul Devlet fund inlaturata Sir intregime sj garan-
t61
463
tindu-se buna intelegere si stabilindu-se din nou prietenia veche, care era
sincera, au fost inlaturate oprelistile din ambele parti; iar pentru ca raiaua
si berliaua sa fie linistite si in siguranta, ca Si, mai inainte, sa ramia mai
departe hotarele vechi, care se respectau din trecut de cele dou5. parti. HOtarele
vilaietului lesesc.i sa se margineasca cu vechea granita, fie, cel de la vilaietul
Moldovei, fie din alte tinuturi, care lac parte din tinuturile dependente de
Inaltul Devlet, iar de azi inainte, nemaidindu-se atacuri nici incolo, nici
incoace, aceasta veche granita sa fie pazita cu foarte mare respect, fara modi-
Articolul,doi; Oastea leseasca, aflata in momentul de fata fie pe teritoriul de peste ,vechea grarlita a vilaietului Moldovei, asa, cum era ea inainte
de acest razboi, fie in toate celelalte cetati si In alte locuri, marl Sam mici,
sa fie evacuata si eliberata, iar Zara Moldovei, fiind curatata de tot ide osti>,
fericita, asa cum era mai inainte de acest r5.zboi.
saArticolul trei: a .. Hatmanul cazacilpr din Ucraina, cart a fost numit
mai tirziu si care sta in interiorul Moldovei, s fie indepartat. Vechile hotare
ale vilaietului lesesc si ale Moldovei fiind cunoscute, dad. timpul va fi favorabil,
sa se inceapa evacuarea la 1 martie si oastea leseasca sa fie scoasa din Moldova
cu atit mai repede cu tit v2i fi mai cu putint5_, iar toate cetatile si localit5.tile
sa fie evacuate si tilaletvl Moldovei sa fie gofit
Cei care dau dovada de nepasare in aceasta privinta s5. ,fie pedepsiti dupa
cum merits si diiP5. leggy, fie prin mazilire, fie prin omorire.
De asemenea, aceste conditii ale pacii fiind respectate cu cea mai mare
straduinta si din partealeOlOr, iimeni 51 ituT indrazneasca sa savirseasca fapte
contrare
Antioh Cantemir.
www.dacoromanica.ro
200
465
466
MEHMED RAID
Artico lul zecer Potrivit oelor scrise in ahidnamelele- date in trecut, atit
timp cit craiul leesc isi mentine prietenia lui cu Poarta fericirii, voievodul
Moldovei s fie in stare de prietenie cu el, aa cum a fost prieten cu el din trecut 0 pine acum, sit in felul acesta, <moldovenii) sa stea lini0iti ca 0 mai
inainter intocmai ca celelalte raiale ale Inaltului-Devlet. SI nu fie primiti
cei care fug din vilaietele Moldovei i Prii Romanesti <in Polonia). Dace vor
fi unii care, intr-un fel oarecare, refugiindu-se in, vilaietul lor, vor cauta apoi
sa tulbure Zara, astfel de oameni sa fie predati, cind vor fi ceruti. Acett articol
fiind clar in ahidnameaua care s-a dal mai inainte, de aceea s5. fie pazit asa
cum se cuvine. De asemenea, cei care, fie dintre raialele lese0i, fie cazaci de
oricare neam, vor face tulburari si pradaciuni,r s nu fie primiti dincoace,
ci sa fietrefuzati ... <24 regeb 1110> 11.
474
475
481
182
Sarmanele raiale care locuiesc in eialetele Belgrad si Tirnisoara, aflindu-se in apropierea granitelor, se impra0iasera din cauza expeditiilor de ani
de zile si fusesera pecajite prin necontenitul du-te-vino al trupelor ambelor
parti. De aceea, cei in drept, facind cunoscut la Inalta Poarta, au explicat
precum ca ele nu sint in stare A.-0 achite, in nici un chip, gizielele lor. Presupunindu-se ca dffa impozitele, care apasa pe raiale, vox' fi anulate si 14urate, acestea se vor organiza mai bine ca inainte si vor sta cu rabdare p&
locurile lor, s-au emis porunci i dispozitii dire cadiii aflati in eialetele mai
sus aratate ca, pe anul 1111, sa fie iertate in intregime gizielele pe care urmau
s le plateasca raialele dependente de Belgrad si Timisoara
483
488
www.dacoromanica.ro
TARIR
201
nitiilor, ghiulelelor
489
492
Murev,
pi
506
HANUL CRIMEII,
<Se descriu certurile care s-au ivit Intre fiii lui Selim Ghirai: Devlet Ghirai, care era
han, 5ehbaz Ghirai, Gazi Ghirai, Saadet Ghirai qi Kaplan Ghirai. Dintre acestia, Gazi Ghirai,
aducind ceata de atari gi de nogai, a venit la Bugeac, cerind sa. fie han, din nou, tatal sau, Selim
Ghirai, on el insu0. Au fost numiti irnpotriva lui mutasarriful eialetului Oceacov (Ozu ),
vizirul Iusuf paces, beilerbeiul de Caffa, Murtaza pap, gi Devlet Ghirai. Atunci Gazi Ghirai
1701.
www.dacoromanica.ro
202
MEHMED RAID
s-a predat fltrii lupta Iii Iusuf pasa, cerfild sd mearga la Poartli, Tfitarii qi nogaii, supusii lui,
4i s-an angajat, printre a1te14 la (urnitoarele):
au cerut iertare
508
519
524
542
543
este stability si hotarita, atunci sa se treaca peste Sava spre Varadin. Intr-adevar, la trecerea prin Timisoara ivindu-se greutatile aratate de el, parerea
lui fusese laudata de padisahul lumii si de aceea fusese onorat cu inaltul grad
de mare vizit in locul lui Elmas <Mehmed> pasa, care devenise martin...
118 1113 H. = 8 iunie 1701-27 mai 1702.
117 1114 H. = 28 mai 1702-16 mai 1703.
118 1103 H. = 24 septembrie 1691-11 septembrie 1692. De fapt: 1109 H. = 20 Julie
1697-9 Julie 1698 (vezi mai sus).
www.dacoromanica.ro
TARIH
549
203
<Se aratA cg. la construirea acestei cet54i de pe ling5. trecatoarea Ithci all Participat
si salahori roman):
... Fierul necesar acestei cetati a fost procurat de prin partile Samako 120,
... Lui Ali pasa, muhafiz de Agriboz, i s-a dat firman sa porneasca pentru
561
565
eialetul Rumeliei. Lui Hasan pasa i s-a dat paza Belgradului, iar predecesorului sau, Huseiri pasa, i s-a acordat o pensie ...
TRIMITEREA DE 0$T1 LA BABADAG
Sosind mereu unele vesti de prin partile Crimeii, pentru unele masuri
de prevedere au )fost desemnati, dintre ienicerii trialtei Curti, doua mii de
ieniceri, care au pornit prin Kirk - Kilise, 121 iar o mie case sute de levenzi,
dintre levenzii galioanelor miriei, au plecat de la Poarta spre Chilia cn said.
IZBUCNIREA INTRIGILOR TATARILOR $1 RASCOALA HANULUI
CRIMEII, DEVLET GHIRAI HAN
566
<Se descriu tulburirile tatarilor, in urma cArora s-a hotarit s3 fie din nou numit Selim
568
Ghirai ca han al Crimeii. El se afla la Constantinopol si a fost trimis spre Crimeea cu titlul de han>.
569
... Fiul salt mai mic, printul Kaplan Ghirai, care se afla pe atunci linga
el, a fost numit nureddin. De asemenea, pe linga el a fost numit si Ali aga,
unul dintre capugibasii Inaltei Curti. De asemenea, au fost emise si trimise
cerindu-li-se sa fie pregatiti din timp, in cazul in care se vor ivi tulbur5ri.
Dupa aceea, in a treisprezecea zi a lunii Saban 124, hanul cel mai sus
aratat, mania -sa Selim Ghirai ban, a pornit spre Crimeea ...
575
<Se aratg. cli., la adunarea ostilor si la trimiterea for spre Crimeea, tatarii 1-au pirgsit
din Bugeac inaintea lui Devlet Ghirai han si prinzind curaj pentru atac,
pradase impreuna cu tatarii din Bigat 125, aflati linga el, dobitoacele si vitele,
112 Akintt-Burnu, denumirea strimtorli dintre Marea Neagrg si Marea de Azov. Se numea
si Bosforul Crimeii".
in Samako, orav in apropiere de Sofia (R. P. Bulgaria).
121 Kirk-Kilise, localitate si tinut in Turcia europeani; azi: Ktrklar-eli.
122 Constantin Brincoveanu.
122 Constantin Duca (1700-1703).
www.dacoromanica.ro
MEHMED RAID
204
avutiile i lucrurile locuitorilor dirt satele de prin partile Tomarovei 126, Ismailu-
586
580
lui i Chiliei, dar chid a ajuns la Ismail, aflind de fuga faimoasa a lui Devlet
Ghirai han, a fugit In grabs i el spre Circazia 127, pe urmele hanului cel
.
pomenit mai sus.
Multumita lui Allah, rascoala aceea linitindu-se fn felul acesta i zicindu-se ca. nu mai este nevoie de nici o reprimare", s-a dat firman sa se acorde
Invoke otilor adunate din diferite parti s mearga la locurile lor.
De asemenea, pentru lucrurile pradate de tatarii aceia, rebelii de prin
partile Tomarovei, Ismailului $i Chiliei, au fost nurniti cadiul i muftiul de
Babadag, precum si cadiii de Ismail, Chi lia i Akkerman. S-a dat firman ca,
dupa ce se va stabili in fats for ce anume lucruri au fost pradate, ele sa fie
luate cu ajutorul capeteniilot numite de maria-sa Selim Ghirai han 128 0 sa
fie inapoiate stapinilor for ...
... Vizirului Kosedj-Halil pap., care fusese trimis mai inainte de aceasta
<E1 a fost numit serdar impotriva Gruziei (Giircistan)pu oastea din Orient>.
EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE 0 SUTA CINCISPREZECE129
,
www.dacoromanica.ro
aflati in Rumelia, precum i cu segbanii pedetri, pe care sa-i scoata din locali-
89
90
r Ynainte de rAscoala din Acirianopol (Edirne) in vara anului 1703. Sultanul Mustafa
al II-lea fiMd detronat, in locul lui a trecut Ahmed al III-lea (23 august 1703-1 octombrie 1730).
2 Dergah-s-dli.
www.dacoromanica.ro
MEHMED RAID
205
91
125
<Solul venise mai inainte, dar, din cauza tulburitrilor, nu putuse fi primit. Mare le vizir
Ahmed pasa (22 august-17 noiembrie 1703), i-a spus c3 ru5ii construiesc cetati la granita,
contrar clauzelor pS.cii. Solul aratit ca aceastit situatie poate fi cercetaa si discutatA>.
<Masud le luate de muhafizul de Oceacov, Iusuf pasa>.
RASCOALA LUI RAKOCZI-OGLU 8
128
De un an incoace, aparuse de prin partile lesesti un maghiar care apartinea urma0lor lui Rakdczi. El a adunat lyre 50,1166 de mii de ghiauri din
Ungaria, de la hotare, precum i dintre alte neamuri dumane. Afar. de faptul
si
pe tinuturile Ungariei
sale .
UNELE SCHIMBAR1
131
Vizirul Ali pap. din Izmir (Lzmir/i), care mai inainte de aceasta
fusese numit ca muhafiz de Nis, a fost onorat cu paza Timirarei .4
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE 0 SUTA SAISPREZECE11
SCHIMBAREA FUNCTILLOR VIZIRILOR
132
de Timirara.
Vizirul Ali pap. din Izmir, care eta tnuhafiz de Timirara, a lost
onorat en eialetul Rumeliei, iar inaintarl sau, Firari-Hasan par, a fost
171
172
<Se aratit cl Frederic August, fostul rege al Poloniti, fugind in Rusia, a promis rusilor
cetatea Camenitai ca sg. fie ajutat de cittre tarul Rusiei spre a reveni in Polonia>.
I
...
tesc prin care inuhaffzul de Babadarg, vizirul Iusuf papa, era Insarcinat cu oastea
eialetului sau propriu, precum st cu oastea eialetului de Rumelia, sa pazeasca
si sa aiba grija de liniqtea acestor regiuni i sa mareasca i s intareasca ceta-
tea Bender, iar in cazul el neamul moscovit va porni, cli ginduri rele, asupra
Orta-Madjar (Orta-Macar ).
I 28 zilka'de 1115 = 3 aprilie 1704.
www.dacoromanica.ro
TARIH
207
185
De asemenea, tot in ziva aceea s-a facut schimb de eialete intre cakirgii valiul de Silistra, Cerchez-Iusuf
203
Ali pap din Izmir, hind invitat la Poarta fericirii, eialetul mai sus aratat a
fost acordat in acest timp lui Karayilan-oglu, All pasa care fusese scos cu
rangul de vizir din tu.nctia de bostangibasi de Adrianopol r.
204
205
Paza Timisoareir fusese acordat5. lui All pap, care fusese eliberat din
dregatoria de bostangibasi. Pentru a-1 invita la Poarta fericirii pe fostul
muhafiz Ali pap/ din. Izmir, ma'ria-sa marele vizir 1-a trimis pe Haydar aga,)
silahsorul padiphului, acesta fund omul sau de incredere. La Intoarcerea mai
sus aratatului aga de la Timisoara la Poarta, pe drum, el a fi fost onorat de
vizirul mai sus aratat pi ar fi primit favoruri. Astfel, Haydar aga, care era un
om viclean, a cazut in lacomie
<Se aratii a marele vizir, aflind aceasta, l-a trimis pe Ali pafa in Egipt, iar lui Haydar
aga j s-a dat domiciliu fortat la Adrianopol) f
211
234
Facindu-se plingeri Impotriva voievodului Moldovei, Buyuk Kantemiroglu 18, a devenit inecesara mazilirea lui. De aceea, in a douazecisitreia gi a.
lunii mai sus aratate 19 a fost numit din nou ca voievod al Moldovei Mihaili ",
care fusese mazilit tot din functia de voievod al Moldovei. Potrivit obiceiului,i
Inchinlndu -se la tronul imparatesc, el a fost imbracat cu cuc5. i hilat.
24 1118 H. = 15 aprilie 1706-3 aprilie 1707.
14 23 rebi I 1118 = 5 iulie 1706.
14 12 ramazan 1118 H. = 18 decembrie 1706.
17 1119 H. = 4 aprilie 1707-22 martie 1708.
Is Buil& Kantemir-ogle, fiul mai mare al lui Cantemir", adicA Antioh Cantemir
(1705-1707).
14 23 cemazi II 1119 -= 23 septembrie 1707.
" Mihai Racovita (1707-1709).
www.dacoromanica.ro
208
MIMED RAID
242
250
254
(Se reaminteqte de rascoala de dinainte a hanului Crimeii Devlet Ghirai, de atacul lui
257
&supra Chiliei qi Ismailului, precum si de fuga kJ din fata valiului de Babadag, Iusuf paa,
la Ismail>.
266
285
287
299
300
301
(Legaturile regelui Suediei, Carol al XII-lea, cu vizirul de Oceacov, Iusuf paqa, si solia
lui Mehmed efendi din Giurgiu Yerhailkii) in Suedia>.
Pe multi dintre baieti i multe fete suedeze i-a luat paa ins4, precum
i cei din suita sa, ca i populatia Oceacovului, facindu-i robi. In acest timp
aratatului papa, acesta a fost mazilit de la paza Oceacovului i a fost dus spre
Bender, de catre gloriosul vizir Iusuf papa, muhafiz de Babadag.
<El a fost iertat in urma interventiei regelui Suediei, Carol al XII-lea>.
www.dacoromanica.ro
TARIM
209
Unii spioni au dat de veste ca, atunci cind rill] Nistru (Tur la) va ingheta, tarul Moscovei 27, trimitind pe neateptate un numar de osti asupra
craiului Suediei, are de gind sa-1 nimiceasca. Intr-adevar, era sigur c5. afurisitul tar al Moscovei, fiind foarte orgolios i egoist, nu va respecta mull timp
pacea i prietenia. Acest lucru se dovedise i prin aceea ca., mai inainte de
aceasta, cind suedezii, fiind infrinti, intrasera dincoace de hotarele Inaltului
Devlet, cu gindul de a st refugia in partea Inaltului Devlet ,Si de ali salva
sufletele lor, atunci el 27, contrar tratatului imperial, intrind pe o distanta
de patruzeci0opt de ore dincoace de hotar, avusese curajul de a se lupta
i de a se razboi cu suedezii pe malul apei Bug (Aksu). De aceea, potrivit
tirilor date de iscoade, s-a1 socotit ca el ar putea s ridice cu siguranta, In
timpul inghetului, steagul rascoalei. Pe de alts parte, era necesar ca i craiul
Suediei s fie bine pazit, fiind sub aripa ocrotitoare a padiphului. De aceea
pentru paza Benderului au fost numiti i Insartinati: zaimii i timariotii
din Rumelia, cu alaibeii lor, mutasarriful sangeacului de Ianina (Yanya),
fostul defterdar Mustafa paa, mutasarriful sangeacului de Tirliala, cav4m0
Elhadj-Mustafa paa, mutasarriful sangeacului de Klistendil, Davud pap.,
mutasarriful sangeacului de Ohri, Karayilanoglu Mehmed pasa i mutasarriful sangeacului de Elbasan, Mahmudbeizade Hudaverdi pap.
<Au mai plecat i valiul de Anatolia i alti viziri>.
303
Moldovei, care era in alianta cu neamul moscovit. Oastea moscovita i-a nimicit
www.dacoromanica.ro
210
MEHMED RA5ID
insine si, cu, voia lui Allah, ne-am refuliat sub aripa Inaltului Devlet"". El
a mai spus a in citeva zile va trimite la Poarta fericirii pe unul dintre oamenii
sai, ca sol, dind totodata s se inteleagg. c5.1 prin solul sou, 30, el va prezenta
si va face cunoscuta Inaltului iDevlet increderea sa in eforturile man si in
mila inaltei imparAtii, iar in cp priveste plecarea lui in conditii bune, prin
Cara leseasckin vilaietul sau, are nevoie pe drum de ostasi osmanlli si de tatari,
In stare s-1 apere de dusmani_ Explicindu-le cu scopul de a fi scrise, aceste
305
307
309
310
Mazeppa, care s-a rasculat si ne-a tradat, invinsi in lupta cu noi, au fugit
la Inaltul Devlet, nu trebuia, din respect, sa-i primiti pe cei aratati mai sus, ci
trebuia sa-i izgoniti si sa-i indepartati din tara voastra. In loc sa faceti aceasta,
voi i-ati retinut linga voi si ati pus stapinire pe ei. De acum incolo sa-i izgoniti
de linga voi pe cei aratati mai sus si s reinnoiti in felul acesta prietenia care
exists intre cele dou5. part'. In caz1 contra'', puteti fi cauza izbucnirii unor
tulburari, si gilcevi."
<Turcii au refuzat s6 expulzeze pe regele Suediei si pe batmanul Mazeppa>.
11.
29 In Suedia.
n Martin Neugebauer (oficial) si generalul Stanislav Poniatowski (neoficial).
31 Ciorlulu (corlulu), din Ciorlu", localitate in Turcia europeanA. All pa4a a fost mare
1710.
www.dacoromanica.ro
TARIH
211.
312
Asa cum s-a descris mai sus, fn timp ce vreo doua mii de ostasi suedezi
ai craiului Suediei stateau In localitatea numita Cernauti, dirt tinutul Moldovei, ca sa iemeze acolo, rusii, atacindu-i, i-au ucis i i-au nimicit. Din aceasta
fapta constatindu-se tradarea lu1 Mihail, care era voievodul Moldovei, s-au
facut pregatiri grabnice, iar in a opta zi a. lunii sevval cel maret 35 el a fost
mazilit si inchis. Cu rangul de voievod a fdst trimis in Moldova Iskerlet-oglu
Nicolae ", care era dragomanul Divanului imperial.
SCHIMBAREA POSTTJRILOR IN UNE11 VILAIETE DIN IMPRE JURIMI
pap., iar in locul lui a fost numit muhafizul del Timisoara, vizirul Hasan
313
Ianina, i s-a acordat paza Timisoarei. I s-a atras totodata atentia ca, pentru
indeplinirea serviciului der path, sa piece cu o zi mai devreme din tirgul Ismail,
unde sedea pentru a-si petrece iarna
CERCETARI IN LEGATURA CU ATACUL MOSCOVITILOR
$1 REINNOIREA PACII
311
"
www.dacoromanica.ro
212
MEHMED RA.51D
315
emului (Kamama) sa fie luate din miinile francezilor i sa le fie predate lor.
t
,AfarA de faptul c5. venisera. i numeroase scrisori, cu solii lor sositi mai
inainte, continind rugaminti pentru reinnoirea pacii In privinta chestiunilor
mai sus aratate, in depea sosita de astA data se mai stria: Nu au fost acceptate numeroasele noastre scrisori de rugaminti pe care le-am trimis cu speranta
ca regele Suediei sa nu fie primit, din respect pentru tratatul de pace i prietenie care exists intre noi, iar hatmanui. Mazeppa sa fie predat Vartii noastre.
De0 era obiceiul ca du0nanul sa fie urmarit in once loc i sa fie prins, totu0
generalul nostru, care era ins5rcinat cu trmarirea regelui Suediei i a hatmanului Mazeppa, s-a oprit la Bug, cu gindul ca ar putea s prejudicieze pacea
care exists intre noi i Inaltul Devlet. De- aceea, de0 noi respectam cu orice
pre i sintem atenti sa pazim pacea i prietenia, totu0 primind pe dumanii
notri i ocrotindu-i i sprijinindu-i, Inaltul Devlet nu acorda deloc atentie
respectarii cerintelor pacii
Atunci, marele vizir 39 r5.spunsese solului mai sus aratat : In scrisoarea
sosita de astA data de la tarul vostru se motiveazA ca generalul care era numit
cu urrnarirea suedezilor nu a trecut apa Bug, pentru a respecta pacea. cu Inal-
317
335
S-a emis firman imparatesc ca sa fie numiti i trimi0 cinci mill de ieniceri
336
pentru paza Babadagului, spre a-I apara la nevoie. De aceea, potrivit inaltei
porunci imperiale, s-au depus eforturi sa se scoata, dintre osta0i prezenti
la odalele din Istanbul, cinci raii de ieniceri ale0. Terminindu-se cele necesare
pentru drum, In a aptesprezecea zi a lunii mai sus aratate 42, ei au pornit de
la Poarta.
22
pap.
www.dacoromanica.ro
TARIH
213
hilate pretioase lui sansongiba0-aga, care era capetenia lor, precum i celor
zece ciorbagii ti lor
338
de a atkca Inaltul Devlet. De aceea, la serhaturi nemaieXistind nici o sigurants, de frica inelaciunii i a rautatii lor, a inceput sa se nelini0easc5. chiar
i populatia din Istanbul. Daca se va mai crede Inca un timp in pacea Si in
340
" Rusii.
48
47
Ra,skov, Rascovo.
www.dacoromanica.ro
214
MEHMED RASH)
Afara de aeestea, in lupta tare s-a dat cu craiul Suediei 48, cind suedezii,
pentru a-vi salva sufletele lor, au fugit in tinuturile islamidei aflate in imprejurimile locului de batalie,r rusii, contrail tratatului imperial, trecind peste
granita cu patru zeci 0 opt de ore in interior, an pus mina pe trei sute de oameni
dintre ostasii suedezi care sedeau pe malul fluviului Bug si i-au dus in tara lor.
care se aflau la iernare; pe unii dintre ei i-ap omorit iar pe altii i-au lust
prizonierl.
Indeosebi in a saisprezecea zi a lunii muharrem 49 al acestui an, binecuvintat, adunindu-se un numar oarecare de rusi vi luind vi pe cei din ceata
de calmuci, care li se supuneau, ei au patruns in. Crimeea, prin trecatoarea
numita Hakceken 50, si au ucis douazeci, de yiusrilmani. ,E.1 au pradat avutifle
341
not, punind in toate munitii, arme de lupta, ostasi si zaherele. In felul acesta,
el a determinat sa i, Se supuna si cazacii zaporojeni 51.
De asemenea, a pus ostasi rusi si in cetatea Camenitei. El are de gind sa
se apropie zi de zi de tara Moldovei si de alte hotare musulmane vi, sa ocupe
tinuturile islamice.
De aceea an discutat $i au cazut de acord ca cererile lui necontenite qi
rugamintile sale ca InaltuliDevlet sa respecte pacea vi prietenia sint cu signranta cu scopul de a sustrage atentia Inaltului Devlet, pins cp ivi va completa
cele necesare. Cind despre aceasta problems a fost intrebat maria-sa
Basmakcizade Esseid-Ali efepdi, el ja dat sentinta (felva), zicindl
Deli, dintre ghiaurii dusmani ai padiphului Islamic,
califatul lui sa dainuie
pins in ziva de rapoi !tom, se facuse pace cu tarul neamului moscovit, totusi
-tarul mai sus aratat, omorind multi musulmani, care lormeaza populatia
hotarelor islamice, iar pe multi altii luindu-i prizonieri, a, calcat pacea si a
devenit hair. De aceea, pentru indepartarea rautatilor acelui tar din tinuturile islamice, -este necesar ca padisahul Islamului, trimitind osti asupra lui,
. duck razboi tu el, potrivit eriatului". Cu aceasta, hotarindu-se expeditia
imparateasca asupra ghiaurilor moscoviti, medjlisul s-a terminat ftl acest fel
i discutiile au fost incheiate cu ruga de aprobare.
48 Carol at XII-lea.
19 16 muharrem 1122 = 17 martie 1710.
So
HakFeken ( ) )
61 Baraba, vs Potkali.
www.dacoromanica.ro
TARIH
215
Dupa aceasta s-a emis inalt firman ca sa se recruteze din nou 30 000
de ieniceri, 10 000 de gebegii 0 7 000 de tunari i, afara de galioanele i cekdiriii
flotei hriparate0i, s se mai construiasca sa se faca galioan4 fregate (firkata),
vase mari cu pine i alte corabii, necesare dupa. imprejurari i potrivite pentru
342
Marea de Azov.
De asemenea, an fost emise inalte porunci intarite ca sa se dea de veste
vizirilor, emirilor si altor capetenii de o0i din imprejurimi pentru ca, la sosirea
primaverii, sa se adune, cu ajutorul lui Allah, pe esul Adrianopolei, Inainte
de Nevruz. Mars de aceasta, a mai fost numit i trimis in Egipt, cu hatti-humaiun, Hadji-Ali aga, primul imbrohor (mirahor), ca sa scoata 3 000
de osta0 egipteni.
MAZILIREA, INTEMNITIREA $1 LUAREX AVERIf VIZIRULUI
IUSUF PASA
s-au incredintat anumite misiuni, ar putea sa-1 nemultdmeasca si sa-1 descurajeze, determinindu-1 sa nu treaca la fapte, de nevoie, vizirul mai sus aratat
a fost mazilit i a fost aruncat in Inchisoare la cetatei Kilburun. Paza Babadagului, a fost acordata valiului de Rumelia, vizirul Kara-Mehmed pa4a
SCHIMBAREA VOIEVODULUI MOLDOYFI
343
Voievodul, Moldovei, Iskerlet-oglu Nicolae 52 se *anise din mo0 stramo0 eft piinea i binefacerea Inaltului Devlet. be aceea nu se atepta nimeni
www.dacoromanica.ro
216
MEHNIED RAID
Divan, totu0 in a treia zi a lunii sevval M s-a tinut Divan Imparatesc 0 sus humitul Kantemir-oglu, care fusese numit voievod al Moldovei, s-a inchinat
in fata inaltului trod; dupa te vizirii mari au intrat la arz. Atunci, potrivit
vechiului obicei, i s-au acordat cuca, siipurghel si cabanita de samur, captusita cu catifea
EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE 0 SUTA DOUAZECI V TREI"
SCOA1EREA TITIULUI PURTATOR DE '
346
348
349
358
and maria-sa serdarul suprem, parcurgind distante i strabatind menziluri cu oastea imparateasca, a trecut prin trecatoarea Isaccea pe sesul
359
Carta, s-a primit stirea ca dusmanul legii a sosit in localitatea numita Tutora
peste vreo tinci sau zece triii de ostasi, avangarzile (perhaci) purtatoare de
infringere ale tarului cel nenorocit. De aceea unii dintre gaiiii musulmani,
renumiti prin vitejie, aruncindu-se in apa, au tras sabiile distrugatoare asupra
celor nenorociti i s-au luptat i s-au razboit in focul luptei pina seara. Dusmanul credintei, neavind Insa putere s se punk, s-a lasat de dorinta de a
pune piedici, iar gaziii tausulmani, la rindul lor, lasindu-se noaptea, s-au
tutors victoriosi la ordia Imparateasca. In noaptea aceea s-a inceput construirea
"3
1711.
Kilffik Kantemir-ogle,
Dimitrie Cantemir.
www.dacoromanica.ro
TAR1H
360
217
precum si a cererii mariei-sale hanului, fusese numit, dupa in15.turarea voievodului Iskerlet-oglu Nicolae 80, ca voievod al Moldovei,
avind marl datorii
fata de negustorii Portii fericirii si sperind o victorie din partea moscovitilor,
a fugit mai inainte, la moscoviti, pentru a se alatura tarulni r5.ufacator si a
preferat sa tradeze Ina ltul Devlet, voievodatul a fost acordat, ca si mai inainte,
voievodului Iskerlet-zade Nicolae si s-a dat firman ca fratelel sau( Ianaki al,
care era dragomanul Divanului imparatesc, sa stapineasca momentan Moldova cu imputernicire.
Cei 40 000 de gazii, care, asa cum s-a aratat, primisera inaltul firman sa
ieniceri pedestri, care erau obosite din pricina parcurgerii unei distante de
6-7 ore.
pe toti cei prezenti, zicindu-le: Se spune ca tarul rusilor a cerut aman prin
cererea de pace si ca, dind tot ce i se va cere, s-a angajat si a cerut iertare,
cu conditia de a se supune tuturor cererilor Inaltului Devlet. Ce aveti de
spus? In cazul ca va proceda potrivit dorintei noastre, atunci sa consimtim
la pace sau, neluind in seams amanul lui, sa depunem eforturi pentru lupta
si macel?".
60 Nicolae Mavrocordat (mazilit la 23 noiembrie 1710).
61 Ionaki, loan Mavrocordat, caimacam In Moldova (iuliedecembrie 1711).
62 Devlet Ghirai al II-lea (1708-1713).
www.dacoromanica.ro
MIMED RAID
218
Atunci, unii 0-au aratat dorinta for pentru pace, zicind: Daca se
invoieqte s n4 predea cetatile cerute de noi si s indeplineasca unele propuneri
necesare, atunci nu exists altceva mai bun decit pacea. Daca nu s-ar lua in
seams amanul sau, la ce ne-ar folosi -staruinta pentru lupta si razboi ? Chiar
dac5. i-am micelariVe toti acetia, ghiaurii tot nu se ispravesc, iar in cazul
cind nt vom consimti <la pace), atunci ei ar depune, in once caz, eforturile
lor, tiind ca Yor muri. Fereasca Allah de ceva contrar, Oar s-ar putea s apara
vreo nenorocire I Aici este loc de lupta. Aici nu se poate s te bizui pe
ciune sau pe putere; indeosebi la ciocnirea de ieri ostile noastre 0-au intors
fetele din cauza focului improcat de ghiauri qi abia cu lasarea serii nu i s-a
mai dat prilej dumanului. Mari de aceasta, fiecare din cetatile pretinse de
noi cer multe expeditii tri mil de greutati. Din moment ce atitea cetati vor
intra in miinile noastre fara greutati gf fara osteneala, daca noi, nepretuind
aceasta binefacere, ne vom ingimfa in fata acestui prilej, fereasca Allah/
362
atunci s-ar putea s avem urmari grave. Nu te poti indoi de aceasta in razboi !".
Atunci maria.-sa serdarul, neluind in seams pe hanul tataresc i pe craiul
incheierea pacii pe baza parerii tuturor celor din sfat 0, dupa certuri de citeva
ore intre cele doua parti, s-au impacat pentru unele clauze i au cazut de acord
<Urmeazi Cuprixisul scrisorii de pace data, tarului de catre marele vizir, prevAzindu -se
Separindu-se,Inainte de batalie, vreo 12 000 de osta0 din tabara ruseasca, ei pornisera. la drum pentru a pricinui pagube cadiatului Brailei.
Dupa aceea, in momenta pacii, tarul purtator de rautate a facut cunoscut
www.dacoromanica.ro
TARIH
219
367
390
www.dacoromanica.ro
26
Craiul Suediei, Carol 2, care de vreo patru-cinci ani se afla sub ocrotirea Inaltului Devlet, a cerut, de bunk voier s piece, de azi inainfe, In tara
lui. De aceea, dup5. ce i s-au pregatit i completat cele necesare pentru calatorie i toate celelalte lucruri i dupa ce i s-au dat bath de cheltuiala i i s-au
acordat cai buni, in a zecea zi a lunii ramazan $, el a pornit de la rqedinta
sa din Dimotika cu vreo patru sute de oameni ai sai, iar din partea imparatiei
au fost numiti ling el Mustafa aga, chehaiaua fostului muhafiz de Oceacov,
raposatul vizir Iusuf pa*a, precum 0 Suleiman paa-zade Iusuf bei, care era
dintre capugibaiii tnaltei Curti.
Cind a ajuns in localitatea numita Bidest 4, din Tara Romaneasca, aflata
in apropierea granitei Transilvaniei, el, i-a impartit in cinci bulucuri pe cei
doua mii cinci sute de osta0 aflati linga el i a numit cite un general peste
fiecare buluc. Dupa ce i-a sfatuit ca fiecare s mearga pe un drum oarecare,
el a pus pe vreo zece oameni din suita sa proprie sa-0 lase barbs i, astfel,
s-a indreptat pe ascuns spre Transilvania, pe drumul care trece prin Kizil-
31
159
160
179
217
el a refuzat).
www.dacoromanica.ro
TARIH
218
221
vigoare, nu era cu putinta sa fie acceptata ruga.'mintea celui aratat mai sus.
Acum, Papal Janos (Yani), aflind de anularea tratatului de pace cu austriecii,
i-a spus parerea sa voievodului Iskerlet-zade Nicolae 11, care era voievodul
Tarii Romane0i, i i-a zis: Daces se d5. consimtamintul Inaltului Devlet,
atunci e sigur ca craiul mai sus aratat 11a, ivindu-se din nou, va sluji fares
ovaire Inaltul Devlet", El a mai facut cunoscut ca, de asemenea, toti generalii transilvaneni qi unguri, care pot face ceva, fiind partizanii craiului
www.dacoromanica.ro
222
231
232
MEHMED RA$1D
i leeki
... Dar fiind nevoie de recrutarea a Inc. unui numar oarecare de ostai,
s-a emis inalt firman fostei chehaiele de oaste, Ahmed aga1 care se afla la
paza Brailei (Ibrail), c4, desf5.urind optsprezece steaguri, sa inscrie trei
mii ase sute de ieniceri serdenghecitii, punind cite doua sute de ieniceri sub
fiecare steag, cu conditia ca sa le dea la inceput agalelor cite, patruzeci de
aspri (aloe), iar bairactarilor cite douazeci de aspri
INCEPEREA SAPARII SA:CM:VI LA PORTILE DE FIER 18
234
rr
mai sus aratat i, totodata, trebuie sa aleaga, din munitiile care fusesera
transportate la schela Vidin pentru expeditia impotriva Austriei, cinci tunuri
mari (fahi), care arunca cite o oca (vekiye), cinci sute de ghiulele, zece
cintare de carpe, cinci cintare de gloante, cinci ocale de fitil, precum *i 3040 de cintare de pulbere. De asemenea, Mihal-beyoglu Omer bei a, fost
numit pentru paza i apararea acelor parti.
1TRIMITEREA DE OSTA$I PENTRU PAZA UNOR CETATI
In a doua zi a lunii mai sus aratatel au fost adui din partea Belgradului doi ostai austrieci: unul din ei a preferat sa treaca la islamism i,
cu voia lui, a stat la Belgrad, iar celalalt, aa cum s-a constatat din scrisoarea
Is DemirsKatts.
14 H1,-cova, in loc de Irsova, pentru Oroa, cum -apare in alte peril.
25 18 cemazi I 1128 = 9 mai 1716.
14 2 cetnasi II 1128 =- 24 mai 1716,
www.dacoromanica.ro
223
TARIH
<Dupii primirea acestor informatii s-a dat porunch, pentru ca solul austriact care pomise
de la Poarta en finnan adresat Austriei, sit fie oprit la Belgrad).
244
245
Intre menzilurile Iagodina si Batocin 28, aflate intre Ni . si( Belgrad, in.
timp ce Petru, unul dintre dragomanii ambasadorului Frantei, care fusese
luat la expeditia imparateasca, mergea In fruntea alaiului, an ieit din padure
cincilase osta0 gebegii raufacatori si, napustindu-se asupra dragomanului
mai sus aratat, 1 -au lovit cu arma i 1-au ucis, dupa care au fugit iar5.0 in
padure. Unul dintre ei a fost prins, iar ceilalti an scapat.
In aceasta privinta, adevarul relatat, de unii, cp.re eunosq tainele este
urmatorul: Dragomanul mai sus amintit era de neam francez, dar timp de
vreo cincizeci de ani el i-a petrecut viata calatorind din tarn in tarn. De
aceea el cuno0ea toate starile din cea mai mare parte a Transilvaniei i a
altor regiuni. De asemenea, el adusese multe service si in cam ce prive0e
trimiterea in Cara sa a craiului Suediei, care 10 petrecuse eltiva ani ai sai la
Inaltul Devleti De aceea; Inca de pe vremea expeditiei <din 1715> in Moreea,
el era mereu luat pentru rezolvarea treburilor privitoare la ghiauril
<El insistase si pentm aminarea expeditiei in anul Irm/stor. Se tknuia
ci ar fi scion).
dupa doua zile, intr-un loc din apropierea menzilului Batocin, in timp ce
mergea cu frica, uitIndu-se In toate partile, impreuna cur dragomanul Divanului Imparatesc Iskerlet-oglu 18 i cu capuchehaile Tarn Romanesti, 1-au
lovit in padure, aa cum 10 inchipuia el, citiva rebeli i 1-au ucis pe sarmanul.
247
<La sfatul titiut in fats. marelui vizir lingi Beigrad, acesta a spiis3I
Cum este mai bine sa procedam not In momentul, 1e lap) Sa. trecem.
Dunarea qi sa mergem In partea Timisoarei sau, trecind peste Sava, sa pornim
asupra Varadinului 7"
17 Petru (Pare ), om umblat, care Amlisese in serviciul Portii dupl trecerea lui Carol
al XII-lea, regele Suediei, in Imperiul otoman (cf. Hammer, op. cit., XIII, p. 306).
18 BaiOCina; probabil, Paracin.
11 Iskerlet-oglu, loan Alexandru Mavrocordat (1709-1716).
www.dacoromanica.ro
224
249
MEHMED RAID
daca duqmanul credintei va dori s5. se intilneasca cu not si s5. lupte,t ne vom
stradui cu trup i suflet, iar clack nu va apareatunci sa ne multumim in acest
an cu pierderile lCi stricaciunile pe care le vom pricinui in tinuturile nenorocite.
De asemenea,
maria-sa hanul si vina incoace, prin trecatoarea Transilvaniei, devastind $i calcind sub picioare tinuturile du0nanului`c. Beilerbeiul
de Rumeliac <Sari) Ahmed paga, a spus: Ceea ce inteleg eu este aceea ca nici
una din aceste propuneri nu este potrivit5.. Mai intii, daca va fi nevoie sa
trecem in partea Timisoarei, acolo se afla multe ape pink la granita tinuturilor
dumanului legii. Ar trebui sa mergem timp de cinci sau zece zile ca s5. patrundem in interior. Apoi, cele mai multe ape nu pot fi trecute f5ra poduri;
284
<Discu$ia nu s-a tefminat si marele vizir nu s-a hotftrit asupra nici unei pared, ca inamicul sIL nu afle adevarul. Mai departe se descrie moartea marelui vizir All pasa in lupti si
Infringerea turcilor la Varadin la 5 august>.
La urechile Celor din oastea imparateasca a sosit gtirea &, prin vointa
lui Allah, afurisitii ghiauri, dupa linfringerea o,Stii islamice, socotind aceasta
un bun prilej, an pornit cu toata tabara for nenorocitk asupra cetatii Timigoara ca an Inceput sa se pregateasca pentru asediu prin,,saparea de anturi
,Si gropi adinci in toate partile, ceea ce a virit o groazk foarte mare in ei.
Dar, de azi inainte, fiind necesark ajutorarea ei grabnica, an fost inscrisi,
in urma masurii luate de defterdarul Elhadj-Mehmed efendi, serdenghecitii
si terakkilii cu cite cinci aspri dati inaintertrei mii de ingrijitori de cai (seis )
i catlrgii (harbende ), cu cite cincisprezeee aspri soldk 0 cite doulzeci i cinci
gurugi bac** Ei au fost trimisi cu conditia sa intre in cetatea <Timisoara>
286
muhafizul de mai sus i Oat fiind ca acesta fusese motivul pentru care i se
F
20 Din 1697.
www.dacoromanica.ro
Team
2,25
anuleze hatt-i-humaiunul care ti fusese trimis mai sus pomenitului ElhadjMustafa paa. pentru rang ...
291
293
porunci i firmane in acele parti, atunci cind va fi nevoie, s-a socotit potrivit
ca mai sus arkatului pasa sa ise acorde titlul de vizir. De aceea, acordindu-i-se
inaltul rang de vizir, i s-a atras atentia i a fost sfatuit sa depuni toate eforturile pentru, paza acestor regiuni.
CADEREA CETATII TIMI$OARA IN MIINILE GHIAURILOR NENOROCITI
www.dacoromanica.ro
MIMED RAVED
226
aflate linga el, in total vreo 10r15 mil de ostasi fricosit carp la infringerea
trecuta de la Varadin fugisera la adapost din cauza atacului ghiaurilor, au
atacat o data, de nevoie, tabara ghiaurilor. Dar, vazind santurile din jurul
ttaberei, Iiiimarul mare al du0nanilor credintei sii def. asemenea, vazind si
lipsa de zel a ostirii pentru lupta cu ghiaurii afurisii Si convingindu-se si de
parerile ostasilor care marturiseau neputinta for si ar5.tau din .suflet dispretul
for fata de lupta cu du ?manii josnici, el s-a tutors cu ei si a pornit spre Panciova.
294
pasa, precum si aga de Timisoara, Salih aga, 'care era mazilit din functia
de chehaia de oaste 22, an tenuntat la conducerea luptei si au deveriit neputinciosi de g mai pregati oastea. Ei ziceau cat de saptezeci si doua de zile
aseditil si nu e nici un seam si nici 0 veste de ajutor. Ce s5. facem 2".
rport5.ra
Afars de faptul ca ei spuneau astfel de cuvmte, care degcurajau oastea si
puitatori de viclenie, la rindul lor, incercau sa convinga populatia si
s-o insele, kieind f Data v predati, nu numai-c5. Puteti pleca In liniste, cu toate
bogatlile .0oastre, dat not putem sa si platim toate lucrurile voastre". Astfel,
ei puneau l tale viclenii si Inselaciuni ca S. Ia cetatea cu o zi mai devreme.
De aceea, ceata de ostasi, precum si populatia cetatii asediate, folosindu-se de presiunile pe care be facean capeteniilai ostii, au cerut sa-si fsalveze
vietile si avutiile si in a patra zi a lunii zilka'de 23, au predat ghiaurilor cetatea
In mod conditionat. Prin porunca lui Allah, acest eveniment a sfisiat inimile
locuitorilor, deoarece cetatea mai sus ar5.tata, deli famasese mai inainte, in
timpul ocupatiei Belgradului timp de vreo trei-patra ani, ca un punt inaintat
in tinuturile ghiaure, statuse totusi in miinile musulmanilor datorita staruinei def use
pasa si datorita hotaririi sale pentru a shiji cinstea, onoarea si credinta, precum
si imparalia.
,
0 astfel de etate intarit5., care era died granitelor islamice si lacatul
rii Romariesti si al Moldovei, precum si al altor tinuturi aflate pe partea
tealalta a Dunarii, a intrat In miinile' ghiaurilor din cauza delasarii gi nep5.'saril'aparatbtilor, desi avea In ea Inca netumarate tete de osti i, chiar data
asediul ar fi durat timp de patru-cinci ani, tot it fi avut tantit5.ti suficiente
295
www.dacoromanica.ro
TARIH
227
intoprcerea la Adrianypol>,
voievodul Nicolae 26, in Curtea (Kurta f sa din Bucureti, care este capitala
Mai sus aratatul voievod era unul dintre slujba0i devotati ai Inaltului,Devlet,
din moi-stramoi. IIi serviciul in care se afla, pentru a-i manifesta sinceritatea sa, el scria necontenit scrisori de informare despre starea austriecilor,
dad. este adevarat sau nu faptul ca, pentru a ajuta pe venetieni, austriecii
Vezi Symposium on Rdkdczi Ferenc II and the Hungarian Refugees Llis Istanbul, 1976.
www.dacoromanica.ro
228
MEHMED RA.51D
Mai mult decif atit, toate scrisorile sale, adresate Inaltului Devlet, cu
stiri despre straduinta $i eforturile partii dusmane, fiind duse, de nevoie,
impreuna icu oastea imparateasca, incapusera in miinile dusmanilor credintei
cu prilejulinfringerli de la Varadin, fAustriecii aflind, de cuprinsul lor, mina
si ura lor au crescut fata, de voievodul mai sus aratat
pentru a se razbuna,
308
in gala de averea care-i fusese luata, cea mai mare parte a bogatillor sale
dispathsera, dindu-se ca pierdute. Se mai spunea ca ele vor fi adunate de la
boierii dare ar fi fost partizanii voievodului omorit. De aceea, din cauza devotamentului voievodului iskerlet-zade Nicolae fata de Inaltul Dev1et, boierii
aoeia si-au zis c5. s-ar putea O. se adevereasca stirea ca. acesta va depune eforturi pentru indepartarea gi pedepsirea boierilor haini. In felul acesta, boierii
se fereau de voievod, iar voievodul de boieri.
De aceeapin clipa cind, prin ocuparea Timisoarei, se parea ca victoria
va 'fi de partea austriecilor i oind boierii au aflat ca - (austriecii) doresc s
se razbune pe voievodul Tarii Romanesti; pentru motivele aratate mai sus,
s-au inteles atunci cu ei si au piis la cale intriga i ratacire, zicindu-le : Ostasii
numiti din partea austriecilor trebuie sa fad, asa Si asa in dusmania aceasta I",
Tarii Romanesti, toti negustorii care mergeau sa cumpere zaherea din Tara
Romaneasca se opreau acolo, De asemenea, tot, acolo asteptau terminarea
treburilor i agalele care mergeau, cu unele treburi din partea jnaltului Devlet.
Astfelis.10 de asta data, se gaseau acolo foarte multi negustori musulmani,
precum si slujba,0 Ai imparatiei Dup. ce <austriecii> au, indraznit s savirseasc5. fapta nenorocit5. ca toti <negustorii
slujbasti> s bea, din serbetuf
cupei de martir 31, iar dupa ce au pradat si au jefuit avutiile si provizifle lor,
1-au luat pe voievodul mai sus aratat si 1-au dus got -golut i cu sufletul plin
de jale.
1111 Constantin Brincoveanu.
TARIH
309
229
urmatoarele*
311
Maria-sa hand Kaplan Ghirai 34, care este acorn hand ilustru, nu a
reuit sk fack nici o treab5. in expeditiile imparkteti care au avut loc de doi
ani incoace. Indeosebi in and acesta, de'i au fost emise atitea firrnane i
hatt-i-humaiunuri ca sk se ataeze in graba la oastea impkrateasca, totui
el nu s-a grabit s& soseasca nici Inainte de infringere i nici dupa infringere
317
ala Hadji-Ha lil pa,sa, mare vizir (22 august 1716-26 august 1717).
" loan Mavrocordat (1709 -1716, dragoman) a devenit down in decembrie 17 16 (vezi
in continuare).
as 17 zilhicce 1128 = 2 decembrie 1716.
www.dacoromanica.ro
MEHMED RA$ID
230
Mai departe se arata ca., in timpul acestor evenimente se planuia ca sigiliul de mare vizir
,fie dat lui Defterdar Elkadj-Mehmed pans, dar, dup.% Intoarcerea la Adrianopole, el a fost
numit muhafiz la Salonic, mare vizir aminind mai departaHalil paa. Urmeazit apoi descrierea
sS,
'iind timpul potrivit sa se pregateasca munitii spre a pricinui austriecilor pagube din toate partile, s-a raspindit stirea ca s-a apropiat Ralcoczi-oglu33,
care, mai inainte fiind craiul Ungariei, fugise iu Jlranta din cauza neputintei
de a se opune ghiaurilor austrieci si care acum, pentru a se razbuna pe ghiaurii
ei aveau grija si luau masuri sa pazeasca tara mai sus pomenita mai mult
chiar decit tara lor. De aceea, punind ca oastei adunata de la unguri sa fie
data pe seama unuia dintre viziri, pentru a porni in tara respective, spre a
o cuceri si a o supune, s-a propus ca, in felul acesta, A. se provoace pagube
.
ghiaurilor austrieci.
Astfel, potrivit angajamentului luat de generalul mai sus aratat, Berceni,
fost numit fostul basbakikulu Abdi aga sa. arate ca din partea Inaltului
Devlet se ced inscrierea de ostasi unguri ssi sa aranjeze bacsisurile soldele
bor. Pentru aceasta, au fost scrise inaltele porunci necesare gi s-a propus sa
i se predea pentru cheltuieli o suta zece povefi de aspri 38 din partea miriei
324
Sosind scrisoarea trimisa la Inaltar Poarta de catre aga de ieniceri, viteazul vizir Husein pasa, care fusese numit serdar prin pantile rii Romanesti, in ea se scria: Dusmanul credintei fiind in localitatea numita Tirgoviste ", era nevoie de tunuri pentru a se putea merge asupra lui. Cind am
36 Francisc al II-lea Rakaczi.
'7 Berceni, Miklos (Nicholas) Bercsenyi (cf. Hammer, op. cit., XIII, p. 326,. 340):
" 110 kise akce. La inceputul secolului al XVIII-lea o punga. (kise) ) continea 50 000
de aspri (atfe ).
a* Tsrogavul.
www.dacoromanica.ro
TARIH
231
328
337
Asa cum s-a descris mai Inainte, un numar oarecare de ostasi, de-ai
ghiaurilor austrieci, numiti catane, ataca,sera Curtea, aflata In Bucuresti,
338
a.voievodului Iskerlet-zade Nicolae 41, voievodul Tarii Romanesti, i 11 prinpesera pe voievodul pomenit mai sus. Ei umblau fie pe la Tirgoviste, fie In
De aceea, strabatind nienzilurile, el a sosit, trecind prin partite Rusciucului, In orasul Adrianopole In ultima decada a lunii rebi- ul -ahir 42..1
l
1717,
Nicolae Mavroeordat.
www.dacoromanica.ro
232
342
MEHMED RAID
INALTEI cupTi
Mehmed papa, valiul de Erzurum, care fusese numit pentru paza Portilor de
Fier, In ele se scriau: In timp ce dumanii credintei se pregateau sa repare,
s trial-easel i sa transforme intr-un loc de edere a otilor m5.nastirea aflata
in localitatea cunoscutk sub numele de trecatoarea Mehadia, de pe partea
Tarii Romaneti, aceasta a fost atacatk prin surprindere de oastea islamica
aflata la paza Orovei i, producindu-se ciocnire cu afurisitii nenorociti,
ua A fost mare vizir fntre anii: 1689-1691.
www.dacoromanica.ro
TARIH
345
350
351
233
au fost omoriti i nimiciti vreo citeva mil de ghiauri, lax cei scapati de sabii
au fugit apoi spre Timisoara. De asemenea, ei au fost urmariti rail in apropiere de <Cara* Sebe i Lugoj, incit cei mai multi dintre ei i-au primit
pedeapsa".
Facind cunoscuta aceasta situatie i trimitind capeteniile lor, cu steagurile lor, silandarul s5.0 a fost imbracat cu hilat ...
TRIMITEREA VIZIRULUI REGEB PA$A IN TRANSILVANI
in partea Panciovei, vizirul Regep papa s5.-i inconjure din partea aceea pe
dumanii legii, in timp ce din partea ceastalalta ii va inconjura serdarul suprem
cu oastea islamica aflata linga el i, astfel, folosindu-se i de eforturile musul-
linga el, precum i a celorlalti ofiteri i emiri de oti. Dupa aceea au fost trimise
inalte porunci, unele dupa allele, zicindu-se: Deoarece a fost cucerita cetatea
Mehadia, despre care faceai cunoscut a era o piedica in trecerea. otii i tntru-
42b Mare vizir 1ntre anii: 1693-1694. (Se numea: Bozoklu Mustafa pw).
420 Socotind din nord spre sud.
69
Yeni-Palanka.
www.dacoromanica.ro
234
365
MEHMED RAID
Dad. valiul de Diarbeicir, vizirul Regei) pasa, asa cum s-a spus i maid
Inainte, s-ar fi straduit.sa ocupe podurile construite de dusmanii legii pe fluviul
Dunarea, in parfile Panciovei, si ar fi depus eIorturi pentru a provoca. pagube
si a-i imprastia pe afurisifii nenorociti, asa cum fusese insarcinat, si dad.,
in zilele chid oastea imparateasca s-a ciocnit cu tabara penorocita, vizirul
mai sus aratat ar fi venit, pe partea de dincolo a Panciovei, asupra podului
inamicilor, era stiut de tofi ca ghiaurii ar fi suferit maxi pierderi. Afars de
aceasta4 tabara nenorocita care asedia Belgradul sg baza pe zahereaua, de
prin parfile Timisoarei, iar raialele Timisoarei, venind cu carele lor, erau nevoite
366
din cauza delasarii lui prea mafi, ad-mind pretexte fafs de parerile demnitarilor imparafiei, el si-a petrecut vremea iin timp la manastirea de tai treed.toarea Mehadia, iar apoi a zabovit pentru eucerirea si supunerea cetafii
Ieni-Palanka, zicind ca aceasta este o piedica pentru trecerea Ostii glorioase.
In felul acesta, pierzind vremea, dupa, cncerirea Mehadiei, el s-a dus asupra
cetafii Ieni-Palanka si se gindea sa inceapa asedierea eiy Dar tocmai atunci
dusmanii ocupau finuturile aflate in imprejurimile palancii numite, Feth-u1Islam, de pe malul Dunarii, dinspre Belgrad. De aceea.i aflind sigur de caderea
Belgradului in miinile dusmanilor legii, de asemenea si prinsii din IeniPalanka intarind presupunerea lui, el 1-a numit in avangarda ostii pe Abdullah,
pasag perceptor de Aidin, care era unul dintre mirimiranii desemnafi linga
el, si s-a intors repede i in grabs spre Orsova, tot pe drumul Mehadiei. De
asemenea, nepoposind deloc la Mehadia, a pornit sa treaca spre partea Vidi
nului. Atunci, vizirul Cerkez-Mehmed pasa, care se afla la apararea Vidinului,
1-a rugat foarte multi zicindu-i: Daca dumneavoastrai ca serascherj yeti
trece dincoace, de frica de a fi urmarit de dusmanii legii, atunci in aceasta
cetate nu va ramine nici un om si, in felul acesta, cetatea va cadea in miinile
ghiaurilor". Trecind totusi impreuna cu toata oastea musulmana care se
afla linga el, si-a asezat cortul in fafa Vidinului si a facut cunoscut la /naltal
Curte imparateasca precum c5.; De aici e cazul sa mexgem spre Nis". Dar
in momentul acela, auzind ca sigiliul de mare Vizir a fost dat mariei-sale
Nisangi Mehmed pasa, a facut cunoscut si a cerut ,,sa se acorde si s5.' se trimita
doua sute de pungi de aspri pentru aranja,rea treburilori pentru paza si aparare,
precum si pentru sedere pe sesul Vidinului, caci e sigur ca dusmanul legii ya
367
www.dacoromanica.ro
TARIH
235
Cind raposatul martir, marele vizir All pap. 46, se preg5tise A. mearga
asupra austriecilor, el se gindise sa provoace pagube dumanului legii i din
alts parte. De aceea, pentru a pricinui pagube dumanului legii, el se gindise
sa-1 atraga de partea sa pe Rak6czi-oglu, care, mai inainte de aceasta, fiind
la craiia Transilvaniei, nu putuse s reziste in fata ghiaurilor austrieci, deveniti
372
www.dacoromanica.ro
236
378
382
MEHMED RAID
cadiaskerul mariei-sale ilustrul han. Li s-a recomandat celor mai sus aratati
sa tina la Bucurqti o inalta adunare a seriatului.
<Urmeaz5, inceperea convorbirilor pentru pacea de la Passarovitz>.
www.dacoromanica.ro
22
26
pasa. Ei nu putusera s5. salveze Timisoara de asediul dumanilor i nu putusera s-o apere. Dupa ocupare, zicind:
Ce ar insemna pacea pina ce Timioara nu va fi eliberata din miinile
ghiaurilor?", el nu acceptase masura dreapta a mariei-sale vizirului (Ibrahim
1 Marele vizir Hall pasa (22 august 1716-26 august 1717).
2 incheierea pacii.
Mai tirziu mare vizir: Damad-Ibrahim pasa (9 mai 1718-1730). De la 26 august 1717
si pint la 9 mai 1718 mare vizir a fost Mehmed pasa.
www.dacoromanica.ro
MEHMED R.4.51D
238
30
31
Republiai venetiene. Totodata mai scria ca. Imputernicitul principal of cezarului aflindu-se la distanta mare, sa se inceapa tratativele cu Imputernicitul
l doilea, Mihail Thalmann, care se afla la Belgrad, gasindu-se potrivit sa se
intruneasca. cu totii la mijlocul lunii martie pentru discutarea pacii.
De asemenea, s-a scris i -a trimis, o scrisoare i din partea marelui
vizir, adresata primului ministru <austriac), cuprinzind aceea ca s-a dat
firman sa fie prezent la discutii i voievodul Ianaki ", voievodul Tarii Romaneti. De asemenea, s-a predat in miinile delegatilor actul, de imputernicire
cu care se von prezenta din parteaJInaltului Devlet.
In actul de imputernicire era scris astfel: ,,... Cu ajutorul lui Allah,
cetatile Timipara i Belgrad, care au intrat in miinile ghiaurilor, s fie ptai
18 zilhfcce 1129 = 23 noiembrie 1717.
s Pe Ibrahim aga yi pe Mehmed efendi, ziq Yirmisekiz efendi, care urmau sd fie trimisi
www.dacoromanica.ro
TARIH
239
pinite din nou de catre Inaltul Devlet, asa cum au fost st5.pinite in trecut.
Daca nu se poate ca cele doua cetati ss. fie Iuate inapoi dintr-odat5., atunci
Timisoara sa fie parasite pentru moment, iar cetatea Belgrad sa fie inapoiata
Inaltului Devlet, asa cum a fost in trecut. Daca nu va fi posibil ca Belgradul
sa fie luat intr-un fel oarecare, de catre noi, atunci, pina la sfirsitul termenului
pacii incheiate la Carlowitz, sa se renunte la lupta intre cele doua parti ,Si sa
se interzica macelul, iar pacea sp. se incheic astfel ca ostile sa. nu fie retrase
$i s nu se conteste granitele.
.36
38
Mi se pare ca, daca Inaltul Devlet va, grata intem pentru pace, oastea
austriaca nu va porni la nici o actiune: Qastea pedestra. Ka austriecilor> este
gata sa se puns in miscare, clax ca.valeria i i poate porni repede dial cauza,
lipsei de nutret $i finete. Cei mai multi dintre ci se afla in Uhgaria, Mregiunile
Timisoarei, iar altii sint la, iernat. La Belgrad Se afla yreo mie de aparatori"...
42-43
cum ati hofa'rit si cum ati aranjat chestiunea felului cum vim- fi disctitate
celelalte acticole ...".
47
49
de o seams cu el.
11 Nevaberde.
14 Murahhas efendiler.
Pojorofdja (Pojorofca ).
14 Ianaki, Ioan Mavrocordat (17 16-17 19).
www.dacoromanica.ro
210
MEHMED HASID
57
59
de ani
60
parte.
www.dacoromanica.ro
TARIH
65
?,11
66
68
72
73
74
ele sa mearga pe flnviul Dunarea la Braila, Isaccea, Chilia tsi la alte schele
in care se afla 5.ici i corabii. Acolo sa -$i scoata lucrurile i marfurile for i,
82
www.dacoromanica.ro
212
MEHMED HASID
119
121
122
dintr-o parte oarecare, si aducerea zaherelei necesare ostasilOr aratati mai sus
pentru anul 1i31 P, sa li se' dea 10 000 de gurusi pentru a cumpara o "Cantitatie
ortrecare de zahereal. De adeea s-a emits si s-a trimis malt firma strasnic
WI,
29/fivoievodul Moldovei, In sensul ca, din sums del 40 6171/2 de
kurusie care fusese iipartizata mai Inainte, din tributungoldovei, drept sold
pentru ostasii <mat set aratati, ,2,7 2551/2 de gurusi is se dea In grabs, din
banii strinsi, iur testul do 14 362 de gurusi scV de lasemenea, sa fie predat cii
d clip5.
devreme. S-a mai poruncit ca 91 celeinite zaherelek care urmau Sa
www.dacoromanica.ro
TARIH
274
280
CERCETAREA SERDENGHECITHLOR
243
Asa cum s-a descris mai sus, atunci cind, in anul o mie o suta douazeci
i opt 85, ghiaurii austrieci asediaser5. cetatea Timiparei, oastea imparateasca, in timpul intoarcerii cu infringere de la Varadin, ii intinsese corturile,
281
www.dacoromanica.ro
III
Asim efendi este fiul lui Kilciiik-Celebi Mehmed, fost reis efendi (m.1706).
in locul lui Mehmed Raid, Celebizade a ramas cunoscut In istoriografia otomana printr-o cronies intitulata: Tarih-i Kiiciik-felebizade. De fapt, el a
continuat opera lui Ra0d, descriind evenimentele cu incepere de la 3 iulie
1722 (8 zilka'de 1134), respectiv, de unde ramasese predecesorul sau, i
pin5. la 29 iulie 1729 (3 muharrem 1142). De aceea opera sa este in general
considerate ca o Anex5. la Cronica lui Raid ", numit5. Zeyl-i Ra0d" mai
ales ca ele se confunda i din punctul de vedere al stilului in care au fost
redactate.
De0 la urcarea pe tron a sultanului Mahmud I (1730=1143 H.), Celebizade detinea Inca functia de vak'aniivis, el nu a apucat totui s descrie
faptele ping. la zi i, intrucit nici urmaul sail nu a reluat, din anumite considerente, relatarile din punctul lasat de Celebizade, au ramas, in felul acesta,
descoperite, in analele istoriografiei otomane, evenimentele anului Hegirei
1142 (27 iulie 1729
16 iulie 1730) 1.
1 Cf. M. Arif, Silsile-i vuku'at-s Devlet-i aliye'de zapt editmeyen 1142 senesi hadisats (Eve-
nimentele din anul 1142 (1729-1730) ramase nedescrise in analele otomane), in T.O.E.M." ,
vol. I, nr. 1 (1910), p. 53 si urm.
www.dacoromanica.ro
xrciUR-CELEBIZADE
246
In solie pe la anul 1419 (822 H.) de hanul Sah-Ruh, fiul si urmasul lui
Timurlenk. Celebizade a tradus din persana si o alt5. opera, tot despre China,
intitulata: Tarih -i, nevadir gin-i-Macin (Istoria rail a Chinei si Indochinei),
scrisa pe vremea domniei sultanului Murad al III -lea (1574-15p5).
BIBLIOGRAFIE:
Q.T./W., p. 45.-P46 7 0.M., -031. III7 p. 43-45; E.I., I (1908), p. 853; G.O.W
p. 293-294; Bibb, History of the Ottoman Poetry, IV, p, 79; I.A., vol. III
1995, p, 370-375.
www.dacoromanica.ro
TARIH
Istanbul, 1865 (1282 11.), 24 + 625 p,
9
13
<Sosirea qtirii despre moartea vizirului Abdi paw., muhafiz de Hotin, la 3 safer 11351,
numirea lui Mustafa paw., chehaiaua fostului serascher de Babadag, in eialetul Oceacov
(Ozu), Iusuf paai Reamintirea luptelor de la Zenta i Tim4oara>.
$i
72
95
276
289
www.dacoromanica.ro
xecluxcELEBIzADE
248
293
299
<Comandantii din Oceacov, Caffa, Kilburun '.a. primesc alte porunci, in sensul de a nu
300
301
379
903
909
410
Ivirea unei astfel de stari intre voievozii aratati mai sus ar fi putut da nastere
la rascoala in tars si ar fi putut duce la imprastierea raialei. Afars de aceasta,
trecuse mult timp de cind domnea Mihail cel mai sus numit, astfel ca dorinta
lui pentru Tara Romaneasca (Muse nastere la banuieli. De aceea s-a soeotit
mai potrivit ca el sa fie mazilit si i s-a dat firman sa vine la Istanbul $i sa stea
in palatul (Ya/t) sau de la Kuru-cesme. In a opta zi a lunii safer 14, simbata,
domnia Moldovei a,,fost acordata lui Iskerlet-oglu Ligorascu 15, a carui intelepciune si pricepere se dovedisera in cei zece ani de slujba ca dragoman al
Divanului imperial si a carui familie era vestiti grin devotament si dragoste
in slujba fat5. de, Inaltul Devlet, iar eu functia de dragoman all Divanului
imparatesc a fost onorat Alexandru 1g, fratele\ sau
11311 H. = 9 septembrie 1725-28 august 1726.
Muha#rem 1138 = 9 septembrie-8 octombrie 1725.
24 ramazan 1138 = 30 mai 1726.
10 1139 H. = 29 august 1726-18 august 1727.
n Mihail Racovitti. (1715-1726).
" Grigore Ghica al II-lea (1726-1733).
77 Nicolae Mavrocordat (1719-1730),
14 8 safer 1139 = 5 octombrie 1126.
15 Grigore Ghica al II-lea.
ie Alexandru Ghica (m. p4
9
5
www.dacoromanica.ro
TARIH
470
244
Cetele de nogai, care mai inainte fusesera aezate la locul numit HallPaF-Yurdu 17, nemultumindu-se cu locul ce le fusese desemnat, Incepusera
A. atace paminturile Moldovei din vecin5.tatea lor. Din aceasta cauza se isca-
sera certuri intre moldoveni i ceata mai sus aratata. De aceea, curmarea
certurilor i Impiedicarea persecutiilor lor fusesera lasate, printr-un ilustru
firman, pe seama hanului Crimeii, maria-sa hanul Meng li Ghirai 18.
Atunci se constatase ca nogaii atacau paminturile Moldovei. De aceea,
prin mijlocirea lui Adil bei, care fusese numit din partea mariei-sale hanul,
ei fusesera Intori i a4ezati din nou la Halil-PaF-Yurdu. Dar se observase
ca locul aratat mai sus nu era suficient pentru ceata de nogai. De asemenea,
era evident ca, de azi inainte, ei nu pot fi a4ezati pe pamintul Moldovei.
De aceea toti mtrzacii i toti batrinii lor s-au dus la maria-sa hanul, rugindu-1
sa le dea amine i sa be desemneze un loc unde s se stabileasca. Atunci hanul,
tinind sfat cu emirii Crimeii i, In ace14 timp, fiind clar ca iurta aratata mai
550
la o pace, Ii curind, au socotit a este momentul potrivit sa tread la indeplinirea pornirilor rele din sufletele lor. L-au atras printre ei i pe printul Adil
Ghirai care, fiind mazilit, dd nevoie, din rangul de calgai, primise porunca
sa stea la ciftlicul sau din Ianbolu. Dei era sigur ca, din aceasta cauza, el
se suparase pe maria-sa Mengli Ghirai, hanul Crimeii, totui, In urma cererii
i rugamintif hanului mai sus aratat, i se daduse voie <lui Adil Ghirai> s
se Intoarca In partea aceea. De aceea <mirzacii> voiau s-1 foloseasca drept
unealta pentru Implinirea gindurilor lor rele.
Ei s-au adunat la un loc sub pretextul de b. fi fost scoi mai inainte de
pe paminturile Moldovei, potrivit ilustrului firman, prin mijlocirea marieisale hanului mai sus amintit, i de a fi fost asezati i stabiliti din nou In tinuturile Halil-Paa-Yurdu, care era, de multa vreme, locul repartizat pentru
neamul aratat mai 'sus.
19- Halil-PaFa Yurdu, Vatm lui Hall Para ", care despArtea Bugeacul de restul Moldoye,i
(cf. Gh. NLstase, Hotarul lui Hald papa Fi cele cloud ceasuri", Bucure#i, 1934).
www.dacoromanica.ro
250
K0CIUK-CELEBIZADE
din Bugeac tin 'privinta mazilirii si nu.mirii hanilor crimeii$ ei s-au xugat,
totodata, ca acesti raufacktori, care, adunindu-se, au avut curajul sk provoace
astfel de dezordine si tulburare, sa, fie pedepsiti pe masura faptelor lor,, deooarece, din punctul de vedere al seriatuluil ei merita o astfel de pedeapsk.
Cu aceste rugkminti ei 1 -au trimis Sndata catre Inalta Curte pe Hadji-Murtaza
Mirza care era luminat printre emirii sirini. si omul cel mai respectat si iubit
de populatia Crimeii. De aceea, mkria-sa hanul a fost mentinut la postul t'au
de han, fiind onorat cu favoruri impkratesti, iar printului mai sus aratat,
551
s fie asezati din nou pe acele paminturi, pentru ca in felul acesta adunarea
lor s fie imprkstiata, iar data vor continua rascoala si intrigile lor, atunci se
va pregkti pedepsirea lor potrivit ilustrei fetva, iar pentru stingerea focului
rkzvrAtirii lor a fost insarcinat maria-sa hanul mai sus aratat 21, ca s5.4 pedepseasca pe cei care merita sa fie pedepsiti. De aceea s-au scris si s-au expediat
Inane porunci separate ca hanul s adune populatia Crimeii si stile lui de
garda, precum si ostile locale, iar muhafizii de Oceacov si de Bender sa-i
adune pe toti zaimii si pe timariotii din eialetul Oceacov, iar serdarii si apeteniile de ieniceri de prin partile trecatoarei Ismail si din cadiatele Chilia
(Kill) i Akkerman s stringa pe toti ostasii si pe ostasii localnici si pe toti
pedestrasii si calaretii si pe demnitarii capabili de luptk si macel, precum si
pe voievozii Tani Romanesti si Moldovei. S-a trimis totodata o alta porunca
inalta si valiului de Hotin, vizirul Mustafa papa, ca sa procedeze potrivit
plrerilor mariei-sale hanului, acesta fiind numit serascher peste toti.
Dar nici sfaturile date din, partea imparktiei si nici sfaturile date de
maria-sa hanul nu au avut nisi o inriurire asupra rlufkcatorilor arktati mai
sus. De aceea, de nevoie, maria-sa hanul a pornit din Crimeea, asa ck a fost
nevoie s porneasca si cea mai mare parte a ostilor desemnate mai inainte,
precum si ienicerii Inaltei Porti, aflati prin pantile Oceacovului (Ozu), Benderului, Hotinului si altele. De aceea a fost numit si trimis Abdulbaki aga
care era basceau la ogeacul ieniceresci De asemenea, lui Regeb papa 22, care
"
www.dacoromanica.ro
TARIH
552
251
era mutasarriful sangeacului cle Kostendil, i s-a acordat mai departe acelasi
sangeac, cu rang de mirliva, dar cu titlul de beilerbei. De asemenea, i lui
Kolcak-Ilyas beii,care avea la Hotin titlul de mirliva si era aga peste cei din
LCalea din dreapta" 25, 1 s-a acordat sangeacul Prizren, ca sa alba mijloace
de intretinere, dar cu conditia sa se prezinte la slujba mai, pus aratata. De
asemenea, se simtise ca In aranjarea acestor treburi valiul de Hotin, yizirul
de mai sus, arata oarecare delasare. De aceea fusese numit ca baOug valiul
de Rumelia, vizirul Muhsinzade Abdullah pasa, cerindu -i -se sa mearga prin
partile trecatorilor de la Chi lia si Ismail, A. adune linga el ostile mai sus aratate
si sa stea Intr -un loc spre a proceda dupa indicatiile si parerea. mariei-sale
hanul. Raspindindu-se stirile ca maria-sa hanul cel mentionat mai sus a trecut
apa Nipru (Ozu), cu oastea crimeeana si ca viiirul mai sus amintit a fost
numit sa mearga impotriva tor, cu oastea purt5.toare de victorie, intrigantii
au fost cuprinsi de teams si de panics, iar picioarcle lui Adil Ghirai au Inceput
regeb <1140> 25, la trecatoarea Ismail, s-a intilnit cu vizirul aratat mai sus
si a discutat cu el, asa cum se cuvine, toate problemele privind despagubirile
de lucruri, fixarea granitei i a terenului, precum si toate cele privitoare la
aranjarea situatiei nogailor.
Dupa aceea hanul a mers la Chilia, unde i-a invitat la el si i-a adunat la
un medjlis pe toti mtrzacii nogai care erau capeteniile celor aratati mai sus,
pe oamenii de incredere dintre locuitorii satelor, pe agalele si pe oamenii decuvint ai tatarilor din Ghevapli ( si a hotarit urmatoarele:
Afars de Halil-Pala-Yurdu, din sangeacul Bender; care fusese mai
inainte acordat celor din neamul mai sus aratat <al nogailor), li se mai repartizase, din partea Inaltului Devlet, celor din neamul nogai, Inca un tinut,
ceasuri in lungime si doua ceasuri in latime, cu conditia ca moldovenii ( Bogdanla ) s nu se amestece acolo. Apoi, In anul <11>34 26, li se mai daduse un
23 Sagkol cigass. De la Istanbul spre gurile Dunarii.
www.dacoromanica.ro
252
KOCIUK-CELEBIZADE
fad. locuinte i
loc din Moldova. De aceea ( nogaii) nu vor mai putea
sa se stabileasca In alte locuri, decit in cele mentionate, 0 nu vor mai dep5.0,
de azi fncolot, granitelerespective,0 nu vor mai persecute -0 nu vor mai pricinui nici un fel de pagube si stric5.ciuni raialei din Moldova. De asemenea, mai
fnainte, fiecare familie <de nogai> dadea cite o' rubie, acum Insa va da cit e
un sinus.
T <UrmeazA descrierea fi a altor conditii impuse to tarilor nogaj, Toate acestea au fost fLcute
72
In a aptesprezecea zi a lunii mai silk aratate 28, i s-a acordat lui IbOr
paa sangeacul Kilburnu, cu conditia de a pazi Oceacovul, iar inaintavlui
sau, Ali pa4a, i s-a acordat eialetul Caffa, cu conditia de a pazi- i cetatea
Ieni-Kale. S-a dat, de asemenea, firman ca mai sus aratatul Abdiliaziz, muftiu
de Caffa, precum ICi adeptii lui sa fie Inchi0 In cetatea Tulcea. Pentru aceasta
au fost Insarcinati ca muba0r bacapugiba0u1 ... 29 aga
PORUNCA DATA VALIULUI DE RUMELIA SPRE A SE INTOARCE
LA PAZA CETATII N1$
573
576
1728.
23 Lac alb.
1728.
www.dacoromanica.ro
iv
MEHMED SUBHI
De retinut este faptul ca Mehmed Subhi a murit in Dobrogea, la Babadag, in cursul lunii iunie 1769 (safer 1183), pe cind participa la o expeditie
impotriva Rusiei.
In slujba de cronicar de Curte (vak'aniivis ), el a urmat dupa Mustafa
Sami 3 i Husein Sakir 4, indeplinind aceasta functie intre anii: 1739-1744
(1152-1156 H.).
Subhi a intocmit o cronica a Imperiului otoman, intitulata: Tarih -i
vekayi (Istoria evenimentelor), care trateaza faptele osmanitilor incepind
din 1735/36 (1148 H.) i pia. la 1743 (1156 H. ). Ea a fost editata la Istanbul
in 1783/84 (1198 H.), incluzindu-se, pentru continuitatea evenimentelor, i
insemnarile lui Sami i ,Sakir, care se refers la istoria otomana dintre anii:
1730 (1143 H.)
1735/36 (1148 H.). Astfel, operele acestora din urma au
trecut pe seama lui Subhi, fapt care ne determina sa nu insistam asupra acestor doi cronicari, intrucit relatarile for i-au pierdut oarecum individualitatea.
Numai ca, ass cum s-a mentionat i in nota biobibliografica despre KiiciiikCelebizade Ismail Asian efendi, evenimentele anului Hegirei 1142 (1729/1730)
au ramas nedescrise, nici unul dintre cei care au indeplinit in perioada respective functia de cronicar oficial al Portii neangajindu-se la aceasta, probabil
pentru a evita relatarea tulburarilor mari care izbucniser5. in Imperiul otoman
www.dacoromanica.ro
254
MEHMED SUSHI
BIBLIOGRAFIE:
p. 48-49 ;( P.O. WI, p. 298-299; Tiirkiye An,siklopedisi (Enciclopedia
Turciel), vol. VI, Ankara, }958, p. 170.
O.
5 Vezi Tezaur de monumente istorice (ed. Al. Papiu-Ilarian), II, Bucureti, 1863, p. 237-302
www.dacoromanica.ro
TARIH
Istanbul, 1783/84 (1198 H. ), 238 f.
Partea I
14
32
1731.
www.dacoromanica.ro
256
DIEnMED SUSHI
De aceea, In ziva de marti, a 14-a zi a lunii djemazi 111, mai sus aratatul a
primit cuca, potrivit obiceiului, la Divanul imperial, punindu-i-se pe spate
pi caftanul (haat) de voievod 12. Fiind prezentat dup5. aceea In fata padisahului, renumele, rangul i cinstea sa au fost inaltate fats de ghiaurii de o seami
cuel ...
66
70
Erau bine cunoscute cralinta pi devotamentul voievodului Tarii Romanesti, Iskerlet-oglu Grigore 141/4 in sh.jba de dragonian al Divanului imperial,
pe care el o indeplinise mai )nainte de aceasta 15. De asemenea, el se distinsese
printre cei de o searn6 cu cl 11 in timpul domniilor din Tara Romaneasca $i
Moldova 1517, prin buna conducette a tarii si prin grija fata de sarmani, precum i
RomAneasci. (1733-1735).
www.dacoromanica.ro
73
Partea a II-a
<Se aminteste de expeditia din 1711 (1123 H.) in Moldova si de cererea de pace a tarului
Rusiei, Petru cel Mare, cu acest prilej, ca si de promisiunea de a restitui multe cettiti. Se recapi-
80
luate de turci>.
83
Afar5. de aceasta, pentru apararea, asa cum se cuvine, a hotarelor norocbase se scrisese i se ceruse ca i muhaffzul de Hotin, Kolcak pap. 4, precum
www.dacoromanica.ro
258
MEHMED SUSHI
84
nea, s-a dat firman, asa cum s-a scris mai inainte, ca levenzii si oastea de
provincie, recrutata din dialetul Bosniei, sa ierneze in Moldova, iar tunurile
i munitiile existente la ordia imparateasca sa fie puse in cetatea Isaccea
95-96
96
101
In acest timp, ma'ria-sa marele vizir s-a straduit, cu ajutorul lui Allah,
sa organizeze Si s aranjeze treburile hotarelor islamice. Pentru aceasta, el
a trimis incontinuu ostasi i zaherele in Moldova si Tara Romaneasd, precum
si in alte locuri mai apropiate de granita, intarindu-le i fortificindu-le.
Apoi, numindu-1 pe boliikbasi Djevher aga basbug peste ceata de
levenzi ai lui Deli-Regeb
acesta a fost trimis impreuna cu beiul Tarii
Romanesti 9 ca sa-i scoata pe afurisitii austrieci de la hotarul pe unde patrunsesera
113
Acum n-a mai ramas timp. Daca doriti sa reinnoim pacea potrivit scrisorilor
sosite mai inainte la oastea imparateasca din partea cezarului de la Viena i
114
<Se mai arath a, in urma acestor discutii zadamice, delegatul turc s-a intors la oaste >.
7 Zilhicce 1149 = 2 aprilie
30 aprilie 1737.
20 aprilie 1738.
Constantin Mavrocordat (1735-1741).
www.dacoromanica.ro
19 decembrie 1737).
TARIH
CUCERIREA
259
SUPUNEREA CRAIOVEI
<In Craiova se g5seau vreo trei mii de austrieci. Muhafizul de Vidin a aflat cd ei asupresc
raialele de acolo>.
117
<Austriecii fug spre Transilvania cu pierderi de oameni si munitii. Pedestrasii sint nimiciti,
500 de el15.reti cad prizonieri, iar ceilalti sint urmAriti de turci. S-au mai capturat *i trei tunuri
marl aflate in hanul respectiv. S-a fAcut cunoscut c5. tinutul acela a fost curlitit de dusmani>.
<In raportul delegatiei otomane se mentioneazh a. imputernicitii Austriei si Rusiei po-
118
<Trimiterea lui Francisc al II-lea Rakdczi la Vidin. Fuga unor comandanti transilv5neni
de la austrieci si informatiile date de ei cu privire la posibilitatea unei rascoale impotriva austrie-
124
125
<Marele serdar> s-a adresat astfel celor prezenti: In cuprinsul prescurtat al scrisorii sosite de asta data din partea mariei-sale vizirului cel curajos, Elhadj-Mehmed pasa 17 care, fiind serascher in partile Vidinului, ceruse
sa. cucereasca i sa supuna cetatea Ada-Kaleh 18, se arata i se descrie, una
cite una, asa cum se explicase i se adusese la cunotinta mai inainte, inaccesibilitatea trecatorilor si scarilor cetatii respective, precum i trainicia interiorului i exteriorului ei. Se mai descrie i se mai semnaleaza ca totui, vazind
felurite meteuguri- ciudate in imprejurimi i pe maluri, ei an darimat i
au ruinat, in aceste clipe, cu ajutorul lui Allah cel stapin i cu puterea sabiilor,
nenumaratele for intarituri de anturi (,Sans) i tabiele care fusesera nascocite
inventate, iar dusmanii demni de iad, aflati in ele, an fost trecuti prin
taiul de foc al sabiilor. In felul acesta, cetatea mai sus amintita a fost asediata, fara piedici, din diferite park ale ei i este presata, iar dumanii cei
si
(humbara) scinteietoare.
12
18
14
16
16
17
18
www.dacoromanica.ro
23 martie 1739).
MEHMED SUSHI.
260
Cu voia lui Allah cel prealnalt, supunerea $i obtinerea ei, in scurt timp,
cu tot ce depinde de ea, se lag tot pe seama bun5.vointei celui prealnalt si
se spell. A. apara o minune". El mai arata ca dupa cum s-a scris si s-a facut
cunoscut mai inainte, si tabara nenorocita a dusmanilor cei raufacatori umbla
prin partile Timisoarei si este clar ca, asteptind prilejul, se gindeste cu raittate s dea de lucru $i sa pricinuiasca pagube gaziilor purtatori de victorie
care se ocupa de asediu". De aceea, ziclnd ca dad. vor depune eforturi pentru
1ntarirea acestor parti, atunci li se vor Indeplini cu usurinta celelalte dorinte,
el a sugerat si a semnalat ca ordia imparateasca sa porneasca In partile
acelea.
<Marele vizir, arittind mai departe ca. gindul lui era de a se indrepta de la Ni q ca s5. asedieze
125
Belgradul, cere in aceasta privinta pArerile celor din sfat. Cei de la sfat au motivat a asedierea
cetAtii depinde de sosirea zaherelelor, care ins6. nu pot trece prin Portile de Fier, daca nu va f i
cuceriti. insula Ada-Kaleh>.
126
ca toti au fost sfatuiti asa cum trebuie $i s-a sugerat tuturor ca, daca va
15 rebi-ul-evvel so i
29 Unde sosise la inceputul lunii iunie 1738 sub comanda marelui vizir Ieghen-Mehmed
PM&
loa Ada-Kaleh.
www.dacoromanica.ro
261
TARV1
Cind, aka. cum s-a scris mai sus, serascherul cel zelos, maria-sa vizirul
cel pomenit mai inainte 21, auzit ca In aceste clipe cei vreo 100 000 de pe-
pagube musulmanilor.
<Atacul din trei pkrti asupra austriecilor
gi
corturile
In aceste clipe, chiar i afurisitul conte numit Kenekezek 22, fiind ruda
primului ministru (bapekil) al cezarului cel murdar, se afla in tabara du-mana, ca un fel de capetenie a afurisijilor, i, din pricina suferintei pe care
o avea la picioare, statea cu trasura in 'rnijlocul (OM 0 se ocupa de aranjarea 0 de orinduirea ei. Tot contele cel amintit mai sus povestea dupa razboi ca atunci, dintre bravii gaziilor musulmani, un viteaz cu numele de Ghendj-
Ali aga, atacind de unul singur trasura aceea, a taiat hamurile tailor
avantajul obtinut pin5. atunci. Intoarcerea pentru a sprijini ostilelcare asediau cetatea AdaKaleh. Aceste vesti au bucurat pe cei din oastea marelui vizir>.
127
www.dacoromanica.ro
262
ME HMED SUBH 1
cei mai multi au pornit spre partea amintita mai sus impreuna cu cetele
pomenite".
129
130
131
<De aci urmeaza schimbarea anuntata mai sus, serascher devenind Ghendj-Ali pap.
valiul de Rumelia>.
<Noul serascher std un timp la Orpva, apoi porne*te spre Mehadia. Se amintete de unele
ciocniri cu austriecii in pa15.ncile din imprejurimi i de fuga austriecilor).
PORNIREA LUI SERASCHER-PA$A 24 CEL ZELOS LA LUPTA. CU TABARA AUSTRIACA
$1 CUCERIREA MEHADIEI PENTRU A DOUA OARA
Maria-sa pap cel amintit mai sus i-a orinduit i i-a trimis i i-a expediat acuma spre Orova pe toti mirimiranii glorio0 i pe emirii cei onorati
i celelalte capetenii Si ceilalti ofiteri, precum i pe mutasarriful sangeacului
de Dukaghin, vizirul glorios Mahmud pap., care fusesera numiti de asta
data sub comanda sa, iar el insu0 a mers pe urmele for cu cetele de ieniceri
i
www.dacoromanica.ro
TARIR
263
i fortata. De aceea, din partea aceasta, maria-sa serdarul suprem 26 cel curajos a .depus numaidecit straduinte i eforturi pentru asedierea qi fortarea
dusmanilor cu toate tunurile (tot) i cu mortierele (havan) aflate la ordia
imparateasca. In fiecare zi el statea impreuna cu toti demnitarii si mai marii
imparatiei sub umbrarul asezat in fata cetatii respective, in partea Cladovei.
El a desemnat pe valiul de acuma de Diarbekir, maria-sa vizirul cel
amintit mai sus, Ali pasa, cu ostile sale de poarta. i cu 25 de tunuri, 15 hambrale i cu zaimii i cu timariotii sangeacului Salonic (Selanik) qi I-a trimis
mai sus de umbrarul amintit, in apropiere de locul intaxit cunoscut sub denu-
mirea de ,sang (,Sans), iar pe maria-sa MIrza pasa 27, until -dintre mirimirani,
25 Pe tvaz-Mehmed pass..
" Mamie vizir Ieghen-Mehmed pa,sa.
27 De fapt, Murtaza pasa (vezi mai sus).
www.dacoromanica.ro
264
MEHMED SUBH1
cu tunarii Si hambragii
Asa cum s-a scris mai sus, afurisitii cei josnici, aratind finpotrivire,
nu voiau s predea cetatea, iar fluviul Dunarea; aflat la mijloc, impiedica
atacul ostilor musulmane. De aceea pasa cel amintit mai sus a fost trimis
sa dea de lucru dusmanilor pentru ca ostile s nu stea pe loc.
Drept urmare, mirimiranii cei amintiti mai sus 28, la rindul lor, au
fluturat steagul incepind de la Orsova, asa cum li s-a poruncit, si au ruinat
linuturile nenorocite din imprejurimi ale dusmanilor, -prin lupte
casele
sfinte, pin5. In apropiere de un ceas jumatate de cetatea amintita a Timisoarei. De asemenea, la intoarcerea lor, raialele care s-au supus musulmanilor
au pregatit proviziile si alimentele trebuincioase ostilor amintite si au construit si au facut din nou poduri prin locurile unde era nevoie. In felul acesta,
ele au dat un foarte mare ajutor si sprijin gaziilor dreptcredinciosi si-au
ar5.tat devotamentul, predind, legati de miini, luptatorilor amintiti mai sus
si pe acei afurisiti dintre dusmani care intrasera in miinile lor.
6. Cronica lui Subhi. Clauzele predirii insulei AdaKaleh turcilor de citre austrieci In 1738 (partea a II-a,
p. 133a).
www.dacoromanica.ro
wit
:Lts
4.4 a ";Aari441.4,:1116.1)1A),,i136;6:::Lirv.;i:11.
arna,
!L....1410
,1)1
at. at..1
jpi:a.
61:di 31 alas Ij )1
54/4
)8 a
al
All ia:Jc3)36;
s);)*)14..e,
,1
53403101,31,11.2)).).t-y,:il
6..1;
.a3, aLri
6:5z.
(IL ,
4613,1,36
31 it...0 44 z*.i.,.4 ,11.4,.
y. wist
*Jai,
,,; j
1.:
.4% sle
,.
3,
tr
...I:J.J.0.1
:AL f
,1;
ttt
.0; J.
1,2 I s3 6.1
::424--AxamSAl klre
ii'Ortei
Jr..a3
too
AI, to 1..a,r,t1J).1:a...lullii..k4.:.,1?-.1.);4111.4&-e-ist.
a
) 31 3.) -4,1%)- S. eil ;IJ1,111-014.1
j JL.
L* .5,1.
A,
t.5j ktit
aey
0.01*
,U
stilyZtit
lj
tAc.,:a
,L;; ,14.14
f3
vii:
) a *IL
r.t
-.1;1
)) IL* A; - J1;
r. a ,*).):.;,1,), 113 !
is
Liji412.1,
1.41
t LS'are.:140
www.dacoromanica.ro
V"(
HEMMED SUSHI
266
133
De nevoie, azind la poalele iertarii i rugindu-se pentru favor si milostenie, <austriecii> au inaltat steaguri de pe zidurile i turnurile cetatii Si
au cerut iertare prin predarea cetatii <Ada-Kaleh>. De aceea, miercuri, in
a 26-a zi a lunii mai sus amintite 81, citiva cIpitani i ofiteri de ai lor, s-au
grabit sa iasa spre partea unde se afla sus-numitul serascher-pasa si au aratat ca vor preda cetatea amintita mai sus, cerind iertare pentru sufletele
ii avutiile lor.
(In ziva aceea s-a incheiat o intelegere, dindu-li-se yn act (temessia ) in zece articole) :
voie sa iasa $i sa piece din cetate cu cite un rind de arme i vesminte de-ale lor.
Articolul trei, SI fie eliberati robii prinsi de ei din ziva asedierii cetatii.
Articolul patru. Pentru incIrcarea bagajelor i obiectelor si a ostasilor
bolnavi 6i raniti sa li se dea un numar indestulator de bacuri, iar ofiterilor
7, Cronica lui Subhi. Clauzele predarii insulei AdaKaleh turcilor de catre austrieci in 1738 (partea
www.dacoromanica.ro
II-a, p.
133b)
1:Artjt.....184,641j,e4:13(a5.1:ttii.04,Mill
41J3 tj:*e3
JiaSi.
$0;f.561;
tisi. .14.110JUItu9.031";;Is.
3c-it; 3 ja...:;)srs.,45.44.: 31.0,; 1J 31,f 13 osJ.ka,.
c,J.
1.%/e s
:1)
al
te
041:1
!..13Lrabil 31%4)13)17?13.t146.)1;'41)aalpeetA
IAAA0.A; /65.0
,;41
4:714.10
ale:11..3)61j.
I A jrjailawa.11)
eAll
1111:51.b :444LS
z....Jja.J....,41:1.;z,;LIt 1J L.
A)14:.013.0:13 C1.4130) a
tC eL4
j 41; 1,:h
tjt45....ci.04.5
ap
4,1111%.J.Zi
J';9' LS:
31a:
4:".1 4/Z! tjaCJAI/kr"3.06)4AAttitabbiiA:C Le& Le adji4e.%:,,:131
sijL v J., )1,11
J
cr 1+103 bridiZZE)45)JC41:01/.P.:TI"J;Jt.P.j'al ZiOV.13 )3 k5a4114.75
Aal et?6 I tr )..,44
&IL
Lit6a4
CALL9.RaJjlit14;14314`f$4."'ILLoiii,Letk/1 "),./^a1k51jt."12
jrr., JZ3.043 6:4 Jittaii;Z %I.J31/ La) I ZAtthiyadit4A.0; josaLai;
14Ate;g1;ij 440g%** %)131e V et
Lel; .J;e13
aZA lit
ii, aj
5
'PS;
o! t
31
11.161.4.1.4...111.1.11
I) frtY0
J 1/1...J a %J., -0
3 6:1.r". Z1C
l,
.5;
tos;r,
JjAmo
lAts
+ )5:b 'A I
rat:
6.,J;IL"
1?3,
aj:".) aial;leirnlita 4 I) 1;:. I
4:M Let
1/43 ljtmtArdiji 4.rot6takik.1111A L3 i.-425/4.4:Lfjtothi;JA14%,1414,ajta.ami
%-j
.4.
%.5
44-1:
"
kS
); IMO
al".
;A:31,x.),
31.1,..,5 x.1.1,*.s.,;
ti 4$ 1) Slf *;14: 11 Iv,y',I,:e JI....,4,) ))1,, TA, 04-4 ts sit!
4:L131. ely4..9,/...,flaa;
s
33,.; 3
www.dacoromanica.ro
4.1)3t1..
J1;,.,5V31
J,
MEHMED SUSHI
268
diac
Articolul noua. Dupa ce cei care vor iesi din cetate, precum si lucrurile
si bagajele for vor fi incarcate In corabii, ei sa nu piece imprastiati in cetecete, ci toti sa mearga i s conaceasca impreuna, incit ca nu fie gasiti unii
care s5. se fi imprastiat.
Articolul zece, and vor fi incarcate corabiile amintite mai sus, sa fie
desemnati un ciorbagiu si citivp. oameni de incredere ca sa supravegheze
sa nu se punk din cetate, arme de lupta sau marfuri de ale negustorilor Inaltei
imparatii, iar corabiile incarcate sa se strings linga santul dinspre Orsova
( Irfova). Daca, In acest timp, se va ivi, din greseala, de ambele parti, vreo fapta
in cetate pe gaziii musulmani care, asa cum s-a scris mai sus, fusesera trimisi
www.dacoromanica.ro
TARIH
269
134
(Mai departe se descrie ocuparea cetatii Ada-Kaleh de catre ostile otomane, iar generalul
*i alti prinqi au fost trimisi la marele vizir, care se afla in sudul Dunarii, in dreptul cetAtii. S-a.
dat firman ca cei din insu1 5. sit piece potrivit clauzelor stabilite anterior pentru predarea cetAtii;
... In prima zi a lunii mai sus-aratate 34, in ziva amintita 35, maria-sa
serdarul suprem, impreuna cu toti demnitarii .i aianii imparatiei, urcindu-se
in fregatele (firkate) pregatite, s-a dus cu cea mai mare glorie i demnitate
la insula pomenita mai sus 36, s-a aezat sub umbra cortului instalat pe parapetul cetatii, iar dupa un timp oarecare de odihna, a vizitat i a privit toate
turnurile i crenelurile Si intariturile (tabiye) i depozitele de munitii i celelalte locuri ale ei. Apoi, intorcindu-se iarai la locul amintit, s-a inapoiat
spre ordia impar5.teasca cu fregatele pomenite mai sus. Dupa aceea s-au
depus efort-uri i s-a aratat grija pentru pregatirea i orinduirea de kapikulu i oti
localnice in vederea repararii locurilor darimate de tunuri side hambrale, in timpul asediului, precum si in vederea pazei i apararii ei aa cum trebuie. De ase-
<Despre intentiile ro*ilor de a cuceri cetatea Bender, aFt cum comunicase vizirul Nu'man
www.dacoromanica.ro
MEHMED SU3HI
270
148
Acum ghiaurii moscoviti aveau ginduri rele fats de tinuturile musulmane. Pentru aceasta ei i-au impartit In trei cete Wile for purtatoare de
infringere. De aceea era momentul s5. fie Intarite i Wile islamice aflate, in
acest timp, de paza In Moldova i la Soroca. Atunci, maria-sa gloriosul vizir
Mehmed pasa, care fusese mai inainte valiu de Oceacov i care era numit pentru
paza cetatii Ieni-Kale, a fost schimbat de acolo, flind desemnat pentru paza
Brai lei, iar la paza Moldovei i Sorocai an fost numiti beilerbeii 38, emirii
i binbaii care fusesera pregatiti de prin partile Benderului ...
149
150
<Se aratii el Hall efendi, fost intendent de popasuri, zis niiriil emini, a stat un timp prin
partile Benderului si Akkermanului in slujba padiqahului>.
<Despre convorbirile dintre delegatii furci si austrieci cu privire la fixarea hotarelor.
Se propunea ca Oltenia 39 si Ada- Kaleh 40 A. rAmina turcilor, iar Belgradul sa treacd la austrieci>.
163
166
168
168
S-a scris pe la mijlocul lunii ramazan cel binecuvintat din anul 1152 42.
la menzilul numit Hisardjik ", an sosit, uncle dupa aitele, scrisori de la serascherii de Bender i Bugeac, de la muhafizul de Braila, precum i de la voievodul
Moldovei 44.
169
<In ele se vorbea de sosirea oqtilor ruseti la vreo trei ceasuri de Hotin, de atacul separat
al valiului de Oceacov, vizirul Ghendj-Ali pasa, care a suferit infringere, si de fuga lui spre Bender.
Ocuparea Hotinului, cu locuitori cu tot, de catre rusi, si intentiile for de a merge spre Bender>
88 Mir-i-miran.
3 septembrie 1739).
www.dacoromanica.ro
TARIH
27
indrepte pasii lor nenorociti in partile acelea. De aceea s-a dat firman ca,
dintre mirimiranii aflati sub comanda serascherului de la Bender, si anume:
Atmadja papa $i nepotul sau din Van, care era unul dintre basbugii levenzilor
de mirk, i voievodul de Bolu, precum i Katirdji-oglu, impreuna cu ostile
lor, sa mearga linga Sari-Ahmed pasa, aflat in Moldova, si sa actioneze impreuna cu voievodul Moldovei i sa pazeasca i s apere vilaietul acela de
viclethile si de calcarea dusmanilor. De asemenea, s-a poruncit ca serascherul
de sub comanda sa. S-a mai dat firman ca, pentru a feri de spaima pe cei
aflati in tinuturile Brailei, s se ridice pentru lupta toat5. populatia 45 din
acele parti, din locuri potrivite. De asemenea, s-au mai pregatit si bath (hazine)
pentru voievodul amintit mai sus <al Moldovei> ca, la nevoie, sa inscrie osti
i sa-i cheltuiasca pentru intarirea populatiei. Aceasta sums a fost trimisa din
In scrisorile sosite la scara impar5.teasca din partea voievodului Moldovei facindu-se cunoscut ca dusmanii legii au ginduri rele, de a ataca partile
<Dccorarea celcr care act scia lisvtri in 11 picle de la Ada-Halch fi Hisardjik. Turcii
s-au convins ca evcnimcntcle dimpre Ecrdcr si Moldova se vcr aranja in sensul dorit de Poarta.
De aceca se clA vole pentru iiapoicrca marclui vizir la Istanbul>.
172
hotarelor, incepind tot din fata cetatii pcmenite mai sus si Ora la hotarele
de jcs, pe cursul fluviului Dun5rea, ca i pentru delimitarea si fixarea tinuturilor din fata cetatii Ada-Kaleh, prectm i pentru aranjarea stabilirea
vechilor hotare ale Valahiei-Noi 47 au fost desemnati, dintre demnitarii Inaltei
444 Cu austriecii.
45 Nefir-i am.
www.dacoromanica.ro
272
MEHMED SUSHI
COPIA ACTULUI DAT AMBASADORULUI AUSTRIEI DESPRE STABILIREA HOTARELOR SI DELIMITAREA GRANITELOR CARE S-AU HOTARIT DE ASTA DATA
Articolul doi. <Privevte impartirea insulei din fata Belgradului, care urma sa r' niin'd
in pArasire. Copacii din jumAtatea insulei, partea dinspre eialetul Timiwarei, urmau sd Amin&
netliati>.
Articolul trei. <In leglturl cu explicarea gi lichidarea unor nesigurante cuprinse in arti-
colul cinci al tratatului de pace, adicft in legaturit cu fixarea hotarului orwlui Omva-Veche,
despre care se hoarise s raminl sub stapinirea Inaltei impgrAtii, s-a intocmit, dupl discutii,
o hartA cu aprobarea celor doll& parti>.
Hotarele oraplui amintit mai sus i ale esului aflat in dreptul cetatii
Orova au fost fixate potrivit liniilor trase pe harta aceea. Apoi s-a ajuns
pina la es, pe linie dreapta, trasa din dreptul poalelor muntilor aflati in fata
cetatii Ada-Kaleh. Apoi s-au fixat hotarele ora4ului Orova, urmind ca hotarele lui sa ramina locurile care incep de la cursul apei nou scurse, de la locul
de varsare a apei Rezena, de pe esul amintit mai sus, i care continua pina
la locurile insemnate pe harta. De asemenea, s-a stabilit ca hotarul din spatele
oraului amintit sa se sfireasca la locul unde se face legatura cu fluviul Dunarea, aa cum se arata pe harta intocmila. Atit la stabilirea hotarelor esului
pomenit, cit *i la fixarea hotarelor din spatele oraului respectiv, hotarnicerii
celor doua parti au stabilit hotarele f5.ra sa se certe si fara sa se gikeveasca
de loc.
<Se mai arat5., cii pentru a inlesni trecerea corgbillor prin Portile de Fier, 15 coal:lied
austrieci vor locui ca musafiri la Ada-Kaleh, la locul indicat de turci>.
EVENIMENTELE DIN ANUL 1154 48
190
203
purtari bune ale acestui batrin venerabil erau cunoscute. De asta data, el dorea
18 martie 1741.
ge 1153 H. = 29 martie 1740
48 1154 H. = 19 martie 174 1
7 martie 1742.
". Mihail. Mihail Racovita.
ai Ortakoy, cartier din Istanbul. Mihail Racov it'd demnise intre timp i in Tara Romaneasa
(octombrie 1730
www.dacoromanica.ro
TARIH
273
acordindu-i-se domnia Tarii Romanesti ", iar lui Constantin 54, care era
voievodul Tarii Romanesti 55, i s-a dat domnia Moldovei ". S-a emis ilustrul
firman ca voievodul cel mazilit 57 s villa la Poarta fericirii si s stea la locuinta sa. Pentru schimbarea voievodului Constantin din Tara Romaneasca
in Moldova si pentru aducerea mazilitului voievod Grigore la Poarta fericirii
www.dacoromanica.ro
Suleiman efendi, cunoscut sub porecla de Izzi, este fiul lui Ha lil aga,
care a fost chehaia de halebardieri 1 ai fiicei sultanului Mehmed al IV-lea.
Anul naterii sale nu se cunoate, dar, tinindu-se seama de data mortii (1755),
se poate afirma ca s-a nascut spre sfiritul veacului al XVII-lea.
Specializindu-se i In caligrafia otomana, Izzi a fost un timp loctiitor
de scrib in cancelariile Divanului imperial, la spahii i la silandari, iar in anul
1739 (1152 )11. ) a devenit mektupciul marelui vizir, pentru a se Ingriji de
corespondents. Dupa pacea de la Belgrad (1739) a fost numit techeregm la
finante i apoi, In octombrie 1746, contabil la fundatiile pioase E, iar spre
sfiritul anului 1747 a devenit maestru de ceremonii (torifati ) la Curtea
sultanului".
Izzi Suleiman efendi este cunoscut atit ca poet i ginditor mistic, cit
i ca istoriograf oficial (vak'anuvis) al Imperiului otoman. In domeniul
literaturii, el a lasat o colectie de versuri intitulata Divan, iar in calitatea sa
de vak'aniivis a scris o. cronica otomana intitulata Tarih-i vekayi (Istoria
evenimentelor), in tare trateaza faptele cuprinse intre 15 februarie 1744
(1 muharrem 1157) i 7 noiembrie 1752 (sfiritul anului Hegirei 1165).
Baltacslar hehayass.
Klicitk evkaf muhasebecisi.
$ La Djemaleddin (op. cit., p. 49) se indica: Receb 1156 = 21 august 19 sEptembrie 1743.
www.dacoromanica.ro
276
IZZI SULEIMAN
el pretinde multa obiectivitate in prezentarea evenimentelor de dire isf oriografi, ca s nu se trap concluzii greite din faptele predecesorilor.
Tocmai cu scopul de a oferi cit mai multe pilde, cronica lui Izzi abunda
In explicatii asupra deselor schimbari ce se produceau in administratia otoman5., mai cu seam& in cadrul unor institutii, care constituiau adevarate
pepiniere de conducatori ai destinelor Imperiului otoman.
BIBLIOGRAFIE :
Izzi, Tank (Introducere), p. 70 .a. ; 0.M., vol. III, p. 101 -102; 0. T.M., p. 49 -50;
E.I., II, 1927, p. 608; G.O.W., p. 287-288 ; I.A., vol. V, 1950, p. 1267-1269
(art. Izzi, de Ismet Parmaksizoglu).
www.dacoromanica.ro
TARIH
Istanbul 1784185 (1199 H. ), 288 f.
Partea I
3
tit mai sus, cerind i pedepsirea lui, precum i fndepartarea lui din Zara.
De aceea, la Divanul imperial, pregatit in a doua decade a lunii rebi-ul-ahir a,
a fost numit ca voievod al Tarii Romaneti fiul lui Iskerlet-oglu, voievodul
Constantin 4, care fusese mai inainte voievod in Tara Romaneasca 6 i al
carui devotament era cunoscut din timpul indelungatei sale misiuni de dragoman al Divanului Inaltului Devlet. De asemenea, devotamentul i firea lui
www.dacoromanica.ro
278
IZZI SULEIMAN
<La inceput se arata ca, se diduse firman hanului Crimeii, Se lim Ghirai al II-lea (17431748), ca sa, pregiteasca vreo 10 000 de tatari, spre a-i trimite impotriva lui Nadirsah 8, care
se rfisculase pe atunci cu pretentia de a deveni sahui Iranului>.
26
... Dar sosirea pe mare depindea de vintul potrivit si s-a presupus c5.
ei ar pierde vreme cu ederea, daca timpul nu va fi prielnic. De aceea s-a considerat potrivit s se pomeasca pe uscat. De aceea nuredinul Se lim Ghirai sultan,
care era numit b4:oug asupra lor, precum i Kasim Ghirai sultan, dat in
suita lui, au pornit din Crimeia cu cei 10 000 de ostai tatari, purt5.tori de
bravura. In momentul cind urmau sa treaca prin trecatoarea de la Isaccea,
ei s-au impartit in doua grupuri, spre a feri de persecutii tinuturile i sup4i
de pe drumul lor. Astfel, un grup, sub comanda lui Kasim Ghirai sultan,
cel mentionat mai sus, a sosit prin partile Istanbulului in a cincea zi a lunii
rebi-ul-evvel 9.
(Trecerea spre tIsktidar>.
locul amintit u.
31
Incepind din a zecea zi a lunii mai sus aratate 12, eialetul Alep a fost
acordat mariei-sale ilustrului i fericitului vizir All paa, valiu de Bosnia si
fost mare vizir, iar eialetul Bosniei a fost dat fostului bostangibai de Adrianopole, gloriosul Ii fericitul vizir Suleiman paa, care acum era muhafiz
de Hotin, fiind si valiu de Oceacov (Ozu). Eialetul Oceacov, la rindul sau,
a fost acordat i daruit fostui mare vizir, maria-sa ilustrul si fericitul vizir
Esseid-Mehmed paa, care era mutasarriful sangeacului Salonic (Selanik )...
91
68
10 2 rebi I 1158 = 4 aprilie 1745. Probabil 12 rebi I (14 aprilie), deoarece a sosit dup5.
Kasim Ghirai sultan.
It De la Istanbul la Uskadar.
www.dacoromanica.ro
TARIH
98
108
Eu ..., care sint fiu de sultan, han, fiu de han, sultanul gazi Mahmud
han 16, fiul sultanului Mustafa han, fiul sultanului Mehmed han, *i care slut
padiahul cuceritor de tari ahinahul tarilor indepartate, al -. 17, tinutului
Bosniei si statului sirbesc, al cetatilor, al Belgradului, tinutul razboiului dint 15,
al tuturor tinuturilor Tarii Romaneti i Moldovei, precum si al multor altor
tari i regiuni cu neputinta de precizat si de descris
116
117
121
125
128
Mai inainte de aceasta, populatia i raiaua facusera arz Est aratasera catre
Poarta fericirii precum ca voievodul actual al Moldovei, unul dintre Iskerlet
oglii, cu numele de voievodul Ianaki 20, potrivit gindurilor sale tulburatoare
i nebuneti, Indraznise s5. persecute raiaua i beraiaua, facind nedreptati
supuilor s5.i, si ca, In felul acesta, el pornise la fapte neingaduite de padisah.
De aceea, fiind negoie de mazilirea i pedepsirea lui, In prima decada a acelei
luni 21 mai sus amintitul a fost izgonit i indepartat, fiind totodata numit si
trimis un mubair, cu Inalta porunca severs, pentru a lua Inapoi de la el tot
ceea ce luase de la raiale prin tiranie.
14 1160 H. = 13 ianuarie 1747-1 ianuarie 1748.
15 16 muharrem 1160 = 28 ianuarie 1747.
ua Maria Thereza, implateasa Austriei (1741-1780).
" Mahmud I (1730-1754).
17 S-a renuntat la enumerarea unor tinuturi, tAri etc.
12 Dar-ui-D jihad (cihad ).
Austriei.
www.dacoromanica.ro
280
IZZI SULEIMAN
gni, cu numele de voievodul Grigore 22, fost voievod al Moldovei 23, care
acum sedea la Istanbul si a carui situatie se stia Inca de mult timp Incoace,
el a fost imbracat la Divanul imperial cu hilat si cuca, dupa care a fost trimis,
potrivit obiceiului, in Moldova, resedinta voievozilor, impreuna cu demnitarii
desemnati in suita sa, fiind totodath avertizat sa nu indfazneascl sa savlr-
141
(Se aratA cA eialetul Oceacov a fost acordat mai departe vizirului Isl"u'man pa.fa>.
www.dacoromanica.ro
Partea a II-a
146
148
153
155
<Se aratA cl acesta, dupl. ce fusese mazilit, trecind prin pArtile Bugeacului, incepuse
sit provoace tulburari. Serascherul de Bugeac, printul Hidji Ghirai, aflind aceasta, 11 sfatuise,
la inceput, sArenunte la gindurile sale. VAzind c3 acesta nu se astimplrl, porni asupra lui, silindu-1
sA fug in Polonia>.
156
'
www.dacoromanica.ro
282
Uzi SULEIMAN
depuni eforturile for pentru prinderea printului amintit, din oricare parte
ar Indrazni sa apara. La scurt timp dupa ivirea acestei situatii, printul cel
aratat mai sus, dindu-i seama de nenorocirea care ar putea sa vina asupra
lui, din cauza intrigilor la care pornise, s-a cait de aceste purtari rele i, gindindu-se ca i-ar fi peste putinta sa mai stea In tan. leseasca, i-a dat seama, rui-
<Mai departe se aratit cit el a fost iertat, in Erma intervenfiilor hanului, si trimis s. locuiascA in insula Creta).
168
188
208
potrivit nevoilor, fusese numit voievod in Tara Romaneasca tot until di ntre
fiii lui Iskerlet i anume Grigore 34, care pe atunci era voievodul Moldovei 35,
iar Constantin cel amintit mai sus fusese numit In Moldova 36. Sus-numi tul
Constantin, nemultumit i suparat de o astfel de schimbare, a dat dovada de
neglijenta Si nepasare In faptele sale. Astfel, el a aratat nepasare ci a savirit
cusur In Indeplinirea treburilor din Moldova, ce se cereau prin Inane porunci,
"
Oceacov (Ozu ).
8 19 cemazi .11 1161 = 16 iunie 1748.
www.dacoromanica.ro
TARIH
283
216
239
240
246
264
283
285
<Se cer salahori zi harabale din Tara Romineascd in vederea repar5.rii arsenalului imp'b
<Ieghen Mustafa pa4a spare ca muhafiz al cettitii.Hotin. A fost inlocuit cu Nu'man pw>
EVENEMENTELE DIN ANUL 1165 44
Paza sangeacului Hotin a fost data mariei-sale fericitului vizir GhiridiNu'man paa ...
REINNOIREA VOIEVODULUI TARII ROMANESTI
La Poarta fericirii a sosit tirea ca s-a prapadit voievodul Iskerletoglu Grigore 88 care, de vreo 30-40 de ani incoace, slujise ca voievod cind
in Moldova, cind in Tara Romaneasca i care, datorit5. sinceritatii purtarilor
sale, cltigind stima, era de citiva ani Incoace voievodul Tara Romineti.
Postul de voievod devenind astfel vacant, potrivit cerintelor vremii, nu s-a
socotit de cuvinta ca o persoana oarecare din gall i cu o situatie necunoscuta
s cftige titlu i renume, obtinind respect cu rangul nou de voievod. Mara
as Ramazan 1162 = 15 august-13 septembrie 1749.
Bozdja-Ada (Bozca-Ada ).
4 Constantin Racovith (20 august 1749-22 iunie 1753).
41 Kodja-Mikal, adica Mihail Racovita.
www.dacoromanica.ro
281
am SULEIMAN
289
<Ghiridi Nu'man paqa, care era muhafiz de Hotin, prime-te sangeacul Hania>.
46 Matei Ghica, dragoman (iunie 1751august 1752), down in Tara Romaneasca (august
1752iunie 1753).
47 1 zilka'de 1165 = 10 septembrie 1752.
Vildyet-i Bekres; In sensul de la Bucurefli.
www.dacoromanica.ro
VI
Ahmed Vasif este originar din Bagdad. Anul nasterii sale nu se cunoaste.
otoman Ahmed Vasif a cazut prizonier la rusi in timpul luptelor de la IeniKale, ce s-au dat la inceputul razboiului ruso-turc dintre anii 1768-1774,
dar a fost eliberat la cererea marelui vizir.
Vasif a adus servicii importante Imperiului otoman atit la tratativele
de armistitiu, cit si la convorbirile de pace ruso-turce din 1772, dovedindu-se
un bun diplomat si impunindu-se prin curajul si spiritul s5.0 de initiativa.
El insusi afirma ca, fiind desemnat pentru prelungirea termenului de armistitiu din 1772, a indeplinit aceasta misiune cu succes, iar la intoarcere a fost
onorat cu favoruri de catre marele vizir. El este de fapt cel care a intocmit
procesele-verbale ale discutiilor de pace din Bucuresti (1772-1773), avind
calitatea de secretar al delegatiei otomane.
Ahmed Vasif a participat si la tratativele de pace de la Kiiciiik-Kainargi
din 1774, jucind, de asemenea, un rol hotaritor in incheierea p5.cii din 1792,
la Iasi, intre Poarta otoman5. si Rusia. Vasif a fost un timp si prin Europa,
in calitate de sol al Imperiului otoman la Madrid (1787), misiune pe care a
descris-o cu multe detalii 1. El a Indeplinit si funclii financiare: de pilda,
controlor financiar in Anatolia 2, sef al Cancelariei financiare 8 .a.
Din pricina invidiei celor din jur, Vasif a cazut, la un moment dat, in
dizgratia sultanului Abdul-Hamid I si a celorlalti demnitari otomani, care au
mers pins la exilarea sa in insula Mitilene, de unde a scapat in urma urcarii
pe tron a sultanului Selim al III-lea (1789).
In timpul domniei acestui sultan, Ahmed Vasif si-a recistigat vechiul
prestigiu, ajungind pins la rangul de reis-efendi, adica ministru de externe al
Imperiului otoman. A fost numit in aceasta functie in luna iulie a anului 1805,
dar, in mai putin de un an, a fost mazilit si a murit la Istanbul in ziva de
25 mai 1806.
2 Anadolu muhasebecisi.
a Ba,smuhasebeci.
www.dacoromanica.ro
286
AHMED VASIF
Ahmed Vasif a scris una dintre cele mai de seams opere istorice pentru
perioada decadentei Imperiului otoman, fiMd contemporan cu evenimentele
pe care le-a descris. Cronica lui se intituleaza: Mehasin-iil-dscir ye hakaytkiil-ahbar (Fapte bune 8tiri adevarate) si cuprinde evenimentele dintre anii:
1752
1775
(1166-1188 H.).
turc dintre anii 1768-1774. Tocmai de aceea opera lui Vasif constituie un
Ea a fost tiparita la Istanbul in 1804/1805 (1219 H.), editie dupa care s-au
facut 8i extrasele in traducere privind tarile romane. Aceasta cronica are 8i
doua editii Bulak (1827/28 8i 1830). Datorita diversitatii 91 importantei 8tirilor
cuprinse in ea, opera lui Vasif a fost tradusa partial in diferite limbi europene.
Cele mai de seamy traduceri: Prcis historique de la guerre des Turcs contre
les ,Busses (de 1769 a 1774), tire des annales de l'historien Turc Vasif Efendi,
par P. A. Caussin de Perceval (Paris, 1822, XVI-1-284 p.), care este o traducere libera ; Nowy przeklad dziejoPiserw tureckich dotyczacych sie Historyi
polskiej, a szczegalniej Tarychy Wasyf Efendego, vol. I, Berlin, 1846, trad.
de Ignaz Pietraszewsky v.a. Cronica lui Vasif cuprinde 8i unele anexe, neti-
BIBLIOGRAFIE:
0.T.M., p. 59-62; 0.M., vol. III, p. 159-160; E.I., vol. IV, Leyden, 1934,
p. 1187; G.O.W., p. 335-337; Tarkiye Ansiklopedisi (Enciclopedia Turc iei),
vol. VI, 1958, p. 169; Cevdet Tarihi (Istoria scrisa de D;evdet), vol. IV, p. 51;
vol. V, p. 232-233; vol. VII, p. 99 qi vol. VIII, p. 78-79; Faik Refit Un at,
Osmanli Sefirleri ve Sefaretnanteleri (Solii otomani i relatitrile for de solie), Ankara,
1968, p. 144-147.
4 S-a nascut in 1736 la Trabzon *i a murit la Istanbul in 1794 sau in 1796. Cronica sa
trateaza evenimentele otomane, cu unele fntreruperi, de la 1767 i pink la 1791 (cf. G.O. W.,
p. 320-322; Tarkiye Ansiklopedisi, Istanbul, vol. VI, 1958, p. 170).
5 G.O.W., p. 336.
www.dacoromanica.ro
11
14
paa, loCul sau fa'minind fiber, pentru paza insulei Ada-Kaleh a fost trimis
Seid-Mehmed paa care era mazilit de la Bender ...
15=16
Rivalii voievozilor, care stateau de la o vreme incoace in Tara Romaneasca Si Moldova, desfaurindu-i activitatea fn ascuns, iar perioada de domnie
...
In timpul
Es'ad efendi> fusese onorat cu tinutul Mecca (Mekke), iar in timpul expeditiilor
de la Ada-Kaleh 8 i Belgrad fusese cadiu de oaste (kadtasker) ... .
1 1166 H. = 8 noiembrie 1752-28 octombrie 1753.
2 10 safer 1166 = 17 decembrie 1752.
8 Bosnevi, din Bosnia", adich Bosniacul".
"
www.dacoromanica.ro
288
AHMED VASIF
22
26
... In prima decada a lunii djemazi I 10, Husein aga a fost inaltat la
rangul de beilerbei (mirimiran ) i onorat cu paza Hotinului ...
27
29
38
42
supunind Belgradul,
cetatea insulara 14, precum i celelalte cetati i palanci care intrasera in miinile
duFnanilor ...
MOARTEA LUI NAZIF MUSTAFA EFENDI
48
i,
61
la orwl Petersburg
65
66
.$i
Solul amintit mai sus a aratat ca distanta dintre Bender i cetatea Kiev
este de 110 ceasuri, iar de aici pina la oraul Moscova distanta este de 181
de ore, iar de acolo 0 pina la Petersburg sint 150 de ceasuri distanta
9 1167 H. = 29 octombrie 1753-17 octombrie 1754.
1 Evail cemazi I 1167 = 24 februarie-2 martie 1754.
ii 21 cemazi I 1167 = 16 martie 1754.
11 1168 H. = 18 octombrie 1754-6 octombrie 1755.
18 Sultanul Mahmud I (1730-1754).
14 Ada-Kaleh.
1755.
www.dacoromanica.ro
289
TARIH
76
...
118
In timp ce padiplul 23a cel vestit se plimba in afara zidurilor Constantinopolului (Kostantiniyye), intilnindu-se cu slujitorii (karavuf) care mergeau la voievodul Tarii Romaneti, a cerut ca aceqtia sa fie opriti qi, punind
ca documentele qi scrisorile aflate la ei sa fie cercetate, a observat i o scrisoare
a mediculuilef al Curtii prin care acesta cerea de la voievodul Tarii Romaneti unele lucruri. Deoarece cei care se aflau in astfel de slujbe aveau, sub
ocrotirea imparatiei, venituri qi ranguri marl. i erau s5.tui de leafs, el a fost
pedepsit prin mazilire, intrucit patase onoarea imparatiei i se injosise, cerind
obiecte de la oameni care ar putea s solicite favoruri de la el.
In functia de medic-ef al Curtii a fost adus Refi efendi, care era cunoscut
... Atunci cind Kirimi 27 Husein aga, chehaiaua capugiilor, fusese tuskcinat s1-1 duca pe voievodul Moldovei, ca loctiitor al s5.0 a fost desemnat
1758.
sea Osman al III-lea, sultan otoman (13 decembrie 1754-29 octombrie 1757).
" Mataki, in loc de Callimachi (roan Teodor), domnul Moldovei (august 1758 mai 1761).
www.dacoromanica.ro
290
AHMED VASIF
<DupL ce descrie toath Ungaria si tinuturile Austriei, inclusiv Viena i palatul imperial
129
Dupa aceea am trecut pe linga palancile numite Ahram 3 bi Giiverdjinlik 31 i apoi am trecut la Feth-111-Islam 32 prin ghirdapurile de la AdaKaleh. De aici, am trecut prin fata cetatii Vidin ; se vedeau bi orarle: Rahova,
Nicopole i Sitov. In zece zile am reu0t sa ajung la Rusciuc
<Descriind, mai departe, regiunile Ungariei, solul Ahmed Resmi spune>:
130
151
Halim Ghirai 33, care era han in tinutul Crimeii, era cunoscut prin
bi
Poarta, cerind ca la hanatul Crimeii A. fie numit Kirim Ghirai, fratele lui
Arslan-Ghirai, s-a renuntat, pentru a liniti rascoala tatarilor, la hanul mai
sus aratat i hanatul a fost acordat celui dorit de ei, Kirim Ghirai 3. De
asemenea, s-a emis porunca ilustra ca sa fie luate inapoi toate lucrurile pradate
din Moldova.
INTEMNITAREA VOIEVODULUI TARII ROMANESTI
"
www.dacoromanica.ro
291
TAR1H
164
186
200
a fost mazilit, iar in locul lui a fost trimis fiul sau 42...
EVENIMENTELE DIN ANUL 1176 4
214
218
Constantin 44, care fusese mai inainte numit ca voievod al Tarii Romaneti, neputind sa -i Indeplineasca serviciile pe care i le asumaie, a fost
inlocuit cu un altul 4, iar el, Impreuna cu alti patru boieri de ai sai, a fost
Inchis in insula Mitilene (Midilli)
Tarabya, cartier la Istanbul.
38 1174 H. = 13 august 1760-1 august 1761.
" Evail zilka'de 1174 = 4-13 iunie 1761.
4 Constantin Mavrocordat; devine domn al Tara Rominesti la 5 iunie 1161 (a sasea
37
domnie).
www.dacoromanica.ro
292
AHMED VASIF
226
232
234
238
239
240
241
47 In ianuarie 1764.
Constantin Racovitli. (la 26 ianuarie 1764).
ae Istefan, Stefan Racovit5. (26 ianuarie 1764-18 august 1765).
48
Tomarova, Beni.
www.dacoromanica.ro
TARIH
293
din 1030 "a a sultanului Osman " si fusese salvata dupa intoarcere prin
242
ncheierea pacii.
In cursul anului 1084 82, cu prilejul expeditiilor asupra cetatii Camenita,
a trecut din nou la lesi, iar in anul urmator, fiind smulsa din nou din miinile
lor, <cetatea> i-a recapatat prosperitatea si renumele, ca si mai inainte.
In urma atacului neprietenesc al tarului Moscovei " asupra eialetului
Moldovei in anul 1123 " i in urma infringerii lui, cu ajutorul lui Allah, a
fost nevoie de intarirea acestor parti. De aceea, datorita eforturilor i straduintelor mariei-sale sultanului Ahmed han 85, raposatul mormintul sa-i
fie rai ! in anul 1125 es s-a construit i fortificat o cetate nou5. In partea
de sud a fortaretei mai sus amintite, iar in interiorul ei an fost puse cantitati
suficiente de munitii si an fost numiti un numar indestulator de aparatori
si au fost asezate multe arme. Astfel, vechea cetate a ramas acum ca un depozit de Munitii pentru cetatea noun. In felul acesta, o intindere de un sangeac,
cu cimpuri si sate, aflata intre Prut i Nistru, a fost separata de eialetul Moldovei, iar pentru paza ei se numea fie un vizir, fie un emir. Satele ei, pline
de belsug, erau impartite sub forma de odjaklik ostasilor de acolo.
<Solul trece qi prin Camenita, Cracovia qi strAbate Polonia; el continua, astfel>:
250
treburile incepute de imparat, acesta fsi petrecea cea mai mare parte a timpului in tinutul numit Potsdam, la vreo sapte ceasuri distanta de Berlin.
57
56
59
Gaspar Gratiani.
8a 1030 H. = 26 noiembrie 1620-15 noiembrie 1621.
61 Osman al II-lea (1618- 1622). Expeditia din 162 1 la Hotin.
62 1081 H. = 18 aprilie 1673-6 aprilie 1674.
68 Petru cel Mare.
" 1123 H. = 19 februarie 1711 -8 februarie 1712. Campania de la Prut (1711). In care
D.Cantemir era aliat cu Rusia.
60
www.dacoromanica.ro
294
AHMED VASIF
tea Birlad (Burlat ) ne-am Indreptat spre Tara Romaneasca, drumul spre
Galati i Macin fiind foarte anevoios din pricina vremii. In trei zile am ajuns
Aid, de asemenea, ne-a intimpinat calauza voievodului Tarii Romane0i 71 0, Para a mai trece pe la Bucure0i 72, dupa un mers de patru-cinci
zile, la intii muharrem " am intrat in oraul Turtucaia 74 de pe Dunare, trecind
prin localitatea Oltenia (Oltenice), aflat5. Intre Dunare i riul numit Argq ...
265
... Capugiba0 Abdi aga, vestit cu numele de Tutungiul lui Hasan pap.,
flind mai inainte de aceasta hanbar emini de Isaccea, se bizuia pe hanul cel
mazilit 75. De aceea supunerea lui era slabs 0 nenorocit5., iar prin cererile
lui nedrepte impra0iase pe locuitori din tinuturile for vechi. In timpul domniei
hanului cel mazilit se observase purtarea necuviincioasa a acestuia.
De aceea, chiar In momentul mazilirii sale, el a fost inchis i ucis la
Iedi-Rule, iar capul lui,. Mat, a fost aratat tuturor ca pilda ...
271
272
1764.
www.dacoromanica.ro
TARIR
293
paza bostangiilor, iar dupa ce a fost fortat i certat citeva zile, a fost spinzurat
linga palatul sau din Bosfor, flind trimis linga cei demni de intern"' ...
276
287
308
312
313
Pentru ca trebuiau luate masuri de prevedere i de intarire a cet5.tilor i fortaretelor aflate la hotare, s-au dat vizirului Elhadj-Husein pap,.
muhafiz de Bender, vizirului Esseid-Halil pap., muhafiz de Hotin, i vizirului
Mustafa pap., muhafiz de Oceacov, cite 2 000 de ostai pedetri pi un numar
de vreo 4 000 de ieniceri, gebegii pi tunari, cu multe munitii. De asemenea,
au fost raspindite porunci in imprejurimi ca cei de pe acolo sa procure zaherele
i. pesm.eti (peksemad ), precum pi alte provizii, sa repare locurile de trecere
i s le netezeasca, banuindu-se ca razboiul va incepe din nou, daca nu se va
" Dintre Rusia Si Poarta otomanl, care va declara razboi la 6 octombrie 1768, intemnifindu-1 pe ambasadorul Rusiei, Serghei Obreqoov, In faimoasa inchisoare Iedi-Kule din Istanbul.
www.dacoromanica.ro
Ei 1 au sarit indata asupra vizirului mai sus aratat 2, iar cea mai mare
parte a Wirii sale aflindu -se in afara cetatii, s-au folosit de acest prilej $
au facut sa dispara de pe fata pamintului vizirul priceput de care s-a amintit
mai sus. and aceasta veste trista a ajuns la oastea 1mparateasca., a fost numit
ca muhafiz de Hotin vizirul Hasan pap. din Ahisha, mutasarrif de Salonic,
care era renumit pentru priceperea sa i pentru curajul sau i care fusese mai
and vitejii musulmani din Hotin au auzit aceasta, cei aflati In ora4
s-au razboit timp de trei zile. Dupa aceea, o parte din ei s-a Intarit In cetate,
www.dacoromanica.ro
TARIH
297
to
cea mai buns, in a douazeci i asea zi a lunii muharrem cel venerat 4 Wile,
rinduite dupa legile i rangurile lor, au trecut la Cartal peste podul pregatit
pe Dunare. Aezinduli corturile la locurile lor, ele au hotarit sa poposeasca
acolo.
<Dorinta vizirului Abaza-Mehmed pasa, serascher de Hotin, de a pleca impotriva polo-
plot. Atunci cind spusele iscoadelor prinse (dil) i-au fost aratate una cite
una, el a incercat sa be tagaduiasca. Dup5. citeva zile de ateptare, el a fost
trimis la Poarta fericirii cu un arz amanuntit asupra situatiei sale, iar dupa
ce a ajuns acolo, a fost omorit prin condamnare la moarte prin sabie.
" Melzmed Emin pasa, mare vizir (20 octombrie 1768-12 august 1769).
4 26 muharrem 1183 = 1 iunie 1769.
5 Grigore Callimachi (ianuarie 1767iunie 1769).
www.dacoromanica.ro
AHMED VASIF
298
12
14
Vizirul <Abaza> Mehmed paa, care era serascher de Hotin 1i Moldova, 0-a aezat cortul in apropiere de granita in localitatea numita Tabor 6.
Inainte de sfat (meclis), el a venit la ordia Imparateasca, fiind echipat upr,
9i i s-au facut cunoscute, unul cite unul, scopurile imparatiei.
14
16
18
In a doua decada a acestei luni rebi I 11, ilustrul han 12, vizirii marl to
ceilalti demnitari ai imparatiei au tinut un sfat in cortul marelui vizir i au
tras sortii sfatului. S-a aratat cu prisosinta ca atacul raufaca..torului inamic
asupra tinuturilor Inaltului Devlet va apare de prin partea apei Bug (Aksu).
De asemenea, dat flind faptul ca unii dintre boierii Moldovei s-au unit cu.
moscovitii, iar altii slut dispu0 sa fuga, s-a socotit nimerit ca, pentru paza
oraplui Iasi, s fie numit un vizir renumit i capabil. In aceasta privinta
serdarul suprem s-a adresat tuturor, zicind: Este potrivit s5. cucerim i sa
supunem noile cetati moscovite construite pe malul apei Bug, ca Elisabeta
(Ilsavat), Orhangrad ( ?) i Mirhorod?. Este oare potrivit s fie numit serascher,
cu oaste bine pregatita, in vederea nimiciru moscovitilor care ar veni cu gindul de a se opun6?. " Cind s-a simtit nevoia unui raspuns bun, cei priceputi,.
Tabor ( ? ).
9 Han-Tepesi, Colina Hanului" ; Movila RAbiei, pe valea Prutului, in apropiere de Huvi..
www.dacoromanica.ro
TARIII
299
19
12
Nici acest atac 14 nefiind cu folos, in cele din urma s-au impr4tiat,
mai intii, serdenghecitiii de ieniceri i, in timp ce ei mergeau, de aceasta
purtare a for s-au niolipsit qi pedestraii aflati in metereze.
De aceea unii din ei s-au grabit sa mearg5. spre Moldova, iar altii in
24
www.dacoromanica.ro
300
AHMED VAS!F
ce a fost imbracat cu caftan (hil'at), a fost sfatuit sa dea dovada de devotament, atragindu-i-se si atentia de a nu fi nepasator. Apoi, el a fost trimis
impreuna cu Cerkez-bei, care fusese desemnat sa mearga in partile Moldovei.
</ntilnirea hanului i a altor osti cu oastea care fugise de la Hotin>.
2z5
$1 MUHAFIZ LA BENDER
26
de osti sufereau si, de aceea, plecind de capul lor, fugeau zilnic din oastea
imparateasca vreo 2 000 sau 3 000 de oameni. Cei ramasi, la rindul lor, se
gindeau ca e In zadar sa se opuna. De aceea oastea se imputinase, iar in rindurile oamenilor patrunsesera fel de fel de zvonuri si minciuni.
Cei in drept de a da firmane luasera masura ca oastea imparateasca
sa fie oprita si intarita la Han-Tepsi, cu gindul ca va fi usor de transportat
zaherele de la Braila si de la Isaccea. Se mai arata totodata ca, la nevoie,
se poate da ajutor mai usor. De asemenea, au cerut sa fie numit la Bender
un serascher si muhafiz.
<Ca serascher a fost numit Kel-Ahmed pa.sazade Ali paw., iar ca muhafiz al cetAtii Bende
DU$MANI1 RAUFACATORI
pasa i a, precum si ale defterdarului si altor capetenii care, din respect fata
de masurile de prevedere si precautie, cereau ostasi si bath. De aceea s-a
dat invoire sa fie recrutati vreo 3 000 de ostasi de sacrificiu (dalkilic) de
prin partile Ismailului si Chiliei. Mara de aceasta, au mai fost trimisi in partea
aceea Inca 2 000 de pedestri, din restul ogeacurilor de ieniceri, gebegii si tunari.
30
www.dacoromanica.ro
TARIH
301
se atapsera
otirii.
<Se aratl mai departe imprejurarile in care a fost salvat H3tinul in noaptea de 14 iulie 1769).
32
Potrivit tirilor sigure, plecarea de la Poarta a celui aratat mai sus avea
34
UNELE EVENIMENTE
apoi la Han-Tepesi, el 18 ii grabise pasul i, pornind din loc, ii infipse steagurile pe esul Isaccei. Si de asta data, cind s-a grabit sa plece, levenzii de pe
capul sau i-au barat calea, cerind bac4. De aceea el s-a rugat s i se trimita,
www.dacoromanica.ro
302
36
AHMED VAST!?
39
40
41
46
<Urmeaz6 descrierea infringerii ostiril otomane Met Hotin: 16-20 cemazi I". Hotinul
a lost ocupat de rusi>.
SOSIREA MARELUI VIZIR LA ORDIA IMPARATEASCA
5I TINEREA UNUI SFAT
Aa cum s-a scris mai Inainte, maria-sa serdarul suprem s-a intors la
Han-Tepesi, iar dup5. 4-5 ore a sosit la oaste i ilustrul hanw *i a descins in.
cortul destinat pentru el. A doua zi, mai sus aratatii viziri mari, beilerbeii,
www.dacoromanica.ro
TARIH
47
303
ostasi. De asemenea, el a mai spus ca 1-a inaltat <pe Hadji bei> la rangul
de capugibasi. Toata lumea a aprobat aceste masuri. Dupa .aceea au fost
discutate miscarile si popasurile ostirii imparatesti. S-a hotarit ca, inainte
de sosirea iernii, tunurile man sa fie transportate la Isaccea. S-a propus ca
ogeacul de tunari sa porneasca la Isaccea, iar pentru paza ei a fost numit, cu
oastea eialetului sau, valiul de Anatolia, Feyzullah pasa. De asemenea, s-a
considerat potrivit ca si Hazinedar Ali pasa, beilerbei de Karaman, s5. plece
linger Abaza <Mehmed> pasa, care era trimis in partile Iasilor. In felul acesta,
49
Dusmanii, la rindul lor, gasind orasul Iasi pustiu, si-au pus oastea in el si,
sapind in imprejurimile lui metereze si santuri, au supus raiaua. Mara de
aceasta, au atacat si barcile legate pe malul riului Prut, care erau folosite
pentru transportarea de zaherea din Iasi, si, luptlndu -se cu marinarii lor, au
ucis citiva ostasi musulmani.
21 Nazi 11 emini.
www.dacoromanica.ro
304
so
AHMED VASIF
nate 24, a fost trimis prin Mein spre partea pla'nuita. Sub comanda celui
aratat mai sus au fost trimisi, cu stile aflate in grupurile tor, si Abaza <Mehmed> papa si valiul de Anatolia, Feyzullah papa, si mutasarriful de Salonic,
Mehmed pap, precum si Djanikli Ali bei. Fiecare dintre ei a primit sfaturi
separate ca sa se supuna tuturor poruncilor si parerilor lui si sa respecte
intelegerea cu el si s asculte de poruncile sale fara sovaire.
SOSIREA UNOR VESTI TMBITCURATOARE DE PRIN PARTEA BENDERULUI
seriatul cel venerat de a se stinge gindurile de r5.scoall ale celor care se incurcasera in astfel de supunere si de a se lua in robie copiii si familiile tor.
De aceea, cu gindul de a-i Incuraja pe dusmani si de a da de lucru musulmanilor, ele anuntasera pe dusmani ca oastea de la Bender poate fi imprastiat5.,
iar cetatea ocupata. Dusmanii, la rindul tor, au aparut cu vreo 20 000 de
ostasi din partea cealalta a Benderului.
Atunci, un mare numar dintre vitejii aflati sub comanda serascherului
de acolo au trecut In partea aceea cu scopul de a-i nimici pe dusmani. Ilustrul
han, la rindul sau, a Inceput, din alts parte, sa arunce si el sageti asupra
dusmanului rau din fire si, cu lovituri de sabii, i-a trinti la p5.mint pe multi
dintre rataciti ....
51
din loc In loc zaherele si sa repare trecatorile din drum, care erau greu de
str5.b5.tut. In acest fel se gindiser5. comandantii. Dar, dupa ocuparea serhaturi-
www.dacoromanica.ro
TARIH
303
Dupes ce, potrivit legii, pasa care se ingrijea de conacuri pornise inaintea
Wirii cu o zi mai devreme, o parte din oaste plecase spre Silistra. Dar in
timp ce ordia imparateasca, la rindul ei, era gata sa porneasca dis-de-dimineata, au inceput sa se auda, dintr-o data, bubuituri de tunuri de prin partile
Dunarii. Pentru a primi 0iri asupra acestei situa1ii, plecarea o0ii a fost aminata pentru mai tfrziu. Cind colo, du0nanul cel nefast ataca Galatiul, iar
oastea musulmana se ridicase pentru aparare i batalie. Din aceasta cauza,
52
au fost trimi0 oameni ca sa-i intoarca pe cei care plecasera spre Silistra inainte
necesar sa-se recruteze, pentru ajutor, soldati din rindurile qtirii imparate0i,
precum 0 din Isaccea i din alte locahtati. Unii oameni aratasera mariei-sale
marelui vizir ca cei care plecasera inainte au i ajuns la Babadag i ca, refuzind
sa se intoarca, au cerut s h se dea voie s se aFze intr-un loc. De asemenea,
Din cauza iernii grele fiind imposibil de stat pe esul Babadagului, toti
au intrat in ora qi s-au grabit sali pregateasca cite o locuinta de odihna i
de aparare impotriva iernii. In aceasta situatie au renuntat A. mai piece la
Silistra i, Weptind voia destinului, s-au hotarit sa ramina in orapl acela.
LUPTELE VIZIRULUI MEHMED PASA 256, SERASCHER IN MOLDOVA
Vizirii i dpeteniile i cea mai mare parte a restului de o0i, aflate sub
coma nda celui aratat, se micau foarte incet. Supu0i lui 11 faceau sa renunte
la mers i s stea pe loc. Marele vizir, aflind aceasta stare de lucruri, trimitea
neincetat porunci pentru a-I face A. se grabeasca. Valiul de Anatolia, Feyzullah
" 10 receb 1183 = 9 noiembrie 1769.
2" Valiu de Rakka, Abaza Mehmed pap..
www.dacoromanica.ro
AHMEQ VASIF
306
53
pasa, a facut cunoscut precum ca cdata lui a fost complet imprastiata si sub
comanda lui au rams doar cinci sau zece oameni $i ca u este cu neputinta
sa porneasca in acest hal. Ceilalti, la rindul lor, nu s-au supus firmanului
tot cu astfel de pretexte. in felul acesta, sub comanda serascher-pasei ramase,
sera prezenti doar cinci sau vase sute de oameni.
Dusmanii aflasera toata situatia musulmanilor indeosebi prin mijlocirea moldovenilor. Astfel, ei aflasera despre lipsa de influents a capeteniilor,
din pricina frictiunilor dintre ostasi, precum si faptul ca serhaturile erau lipsite
de osti $i erau goale. De aceea, ei au atacat Galatii si au pornit la lupta. Serascher-pasa, la rindul sau, s-a gindit s5.-i Intimpine in afara orasului, impreuna
cu vitejii aflati sub comanda sa. Dar, Inainte de a se fi Intetit, asa cum trebuie,
focul bitaliei, toate raialele aflate in interiorul orasului, potrivit intelegerii
for ascunse cu inamicii, au trecut de partea vrajmasilor si au ucis cu pietre
si cu alte arme de lupta ps vistiernicul (hatinedar ), precum ji pe alti supusi
ai celui aratat mai sus, aflati in oras. Afars de aceasta, 1-au prins si 1-au legat,
pe beiul Moldovei 25, iar putinii spahii, aflati linga pasa-serascherul, au
fugit toti in toate partite.
De aceea, neavind Incotro, el s-a Intors in oras, dar cind. a aflat care
este situatia si cind ai-a dat seams ca raialele singeroase din oras vor s5.-1
is prizonier ai pe el, s-a urcat pe bacurile (apk) de pe malul Prutului si,
parasind lupta ai Walla, a trecut dincoace si a aparut la oastea imparateasca
intocmai ca o aratare inspaimintatoare. Dusmanii, convingindu-se Ca in
acele parti n-a rama.s nimeni care A. li se opuna, au intrat in oras, iar dupa
ce au manifestat fata de raiale onoruri fatarnice, au trimis tabara for nenorocita spre partite Tara Romlnesti si 1-au speriat pe Grigore 27, voievodul
acesteia
55
56
Zurrelizade Feyzullah pasa, deli fusese cinstit cu un post inalt cum era
aratat mai sus nu se mai spera vreun serviciu. De aceea, i s-a -retras titlul de
vizir, iar el a fost trimis la Dimotika pentru a fi inchis acolo.
LUPTELE DE LA GALATI $1 FUGA DU$MANILOR
Din pricina lipsei de grija din partea ostirii, dusmanul, ocupind localitatea Galati, se indreptase dupa aceea spre Tomarova incepuse sa transporte
diferite feluri de zaherele de la hambarele aflate in acele parti. Aceasta daduse
TARIH
57
307
interiorul oraplui, find putini la numar, nu au scapat de loviturile musulmanilor. Cei mai multi dintre ei an fost bagati in panaint. and aceasta veste
ametitoare a ajuns la urechile netiutoare ale celor care se luptau cu vizirul aratat mai sus 8(}, au apucat pi ei calea refugiului ; cei mai multi dintre
ei au ramas pe cimpul de b5.talie prin loviturile de sabii fulgeratoare ale musulmanilor. Cele dou5. opti <islamice> s-au intilnit i s-au bucurat foarte mult
de acest noroc daruit de Allah. Oastea purta.toare de victorie, socotind ca
jorare pentru dumanii cei afurisiti. Efortul sau a fost recunoscut, iar serviciul sau a fost stimat. Afara de aceasta, in privinta lui s-a manifestat pi
generozitatea imparateasca. Astfel, el a fost onorat cu titlul de serascher
asupra Moldovei pi i s-au dat, deccamdata, suficiente coroane impodobite
-i i s-a trimis suma de 25 000 de guru0. Chehaiei sale i s-a facut onoarea, find
www.dacoromanica.ro
308
AHMED VASTY,
i a fost predat lui Ivaz papzade Halil pap care, mai Inainte de aceasta,
fusese onorat cu titlul de vizir ..,
Maria-sa marele vizir serdarul suprem Haul pap., intrind in Babadag, locul sau de iernare, s-a ocupat de aranjarea treburilor Imparatiei
Eialetul Rumeliei a fost acordat serascherului din Moldova, vizirul
61
catre dumani, Devlet Ghirai ar fi trecut spre Hotin si i-ar fi plimbat oastea
sa de tatari, u.?:)r echipata, prin imprejurimile Hotinului, poate ca dumanul
nu ar fi trecut In partea aceasta. Dar cel aratat mai sus s-a indreptat spre
Iasi indata ce serdarul suprem a pornit la drum. De aceea inamicii, la rindul
tor, trecind far. frica i fara grija dincoace de apa Nistrului, au ocupat Si au
pradat tinuturile Moldovei i ale Tarii Rom5.neti i, trimitind catanele for
In Imprejurimi, au provocat multe tulburari. Padiphul a aflat ca hanul,
dind dovada de moleea15. i neglijenta, nu s-a opus catanelor i cazacilor chq-
Dumanii de neam alb 35, gindindu-se ca, dupa ce vor ocupa una din
cet5.tile de pe malurile Dunarii, se vor stradui sa treaca in partile de dincoace,
adunasera pe fugarii din Galati, precum i ostile nenorocite i impraSiate In
alte localitati i-i strinsera la Focpni pentru a porni asupra Ismailului sau
"a Hall pap., mare vizir (12 decembrie 1769-25 octombrie 1770).
ai 13 ,caban 1183 = 12 decembrie 1769.
www.dacoromanica.ro
TARIH
309
asupra Brailei. Afars de aceasta, s-a aflat ca ei vor ataca de prin pantile
Bucureqtiului i cetatea Giurgiului i ca, data Dunarea va ingheta, se gindesc sa atace oraqelul Isaccea qi alte cet5.ti aflate in pantile de dincoace.
De aceea ostile impratiate prin partile serhaturilor, precum i populatia de pe acolo facusera cunoscut c5. e 'necesara apararea granitelor islamice
de necazuri i de nenorociri. Ei spusesera i prevenisera ca Inca de pe acum
63
de Rusciuc, Silistra si Giurgiu. Cind vizirul mentionat mai sus s-a apropiat
de Focani, el s-a adresat ostailor cu cuvinte dulci, far. sa be atraga atentia
ca Inainte de nimicirea totals a duqmanilor nu trebuie sa porneasca la stringerea de tigve, la prinderea de oameni vii sau la prada de razboi. Uitind sa
be arate sensul cuvirrtelor: dupa nimicire, la prada ! ", el le-a explicat ma'retia
luptei sfinte i le-a vorbit cu cuvinte de imbarbatare. Cind au ajuns aqa, in
oraul pomenit, dumanul si-a pregatit alaiurile qi si-a instalat tunurile in
locurile trebuincioase.
Vreo cincizeci de viteji alesi dintre musulmani au pornit la lupt5., in
timp ce ceilalti, patrunzind in ora, s-au Indeletnicit cu luarea de robi i de
prazi. Unii din ei s-au intors acolo de unde venisera, Ears sa se lupte. Aceasta situatie a produs nemultumiri printre c'a'peteniile de oti i a fost un motiv
de imbarbatare i Incurajare a dumanului legii. Serascher-pw, v5.zind
aceasta stare de lucruri, s-a intors spre Braila. De asemenea, i ostasii care
plecasera spre Bucureti, aflind despre aceasta situatie, s-au intors umiliti
din drumul norocului qi s-au facut de rusine din pricina infringerii grosolane.
Zdruncinarea eforturilor musulmanilor devenind un motiv de incurajare a
inamicilor rai din fire, populatia de la margine a aflat ca ei vor ataca cu siguwww.dacoromanica.ro
310
AHMED VASTY+
64
In clipa sosirii lor, inamicii, ruinind mahalaua oraultd, pornisera la asedierea cetatii. Acetia., la rindul lor, vazind ca, din pricina inghetarii Dunarii,
sloiurile curg pe fluviu ca n4te munti, nu au grisit calea de a-i ajuta pe cei
asediati i, rugindu-se pentru ei, au lasat cetatea pe seama lui Allah.
In timp ce duFaanul, la rindul lui, fora cetatea i lua masurile de Intlrire pentru fortarea ei, un numar de vreo 20-30 de osta* musulmani, rataciti de prin partile Hotinului, au adus in fata cetatii citeva tunuri i au inceput
sa le descarce asupra inamicilor pentru a se azbuna. Imprejurimile cetatii
ffind lipsite de p6duri i de copaci, ghiulelele nimereau asupra animalelor
i oamenilor. De aceea ei au fIcat ca acel loc larg sa le pail strimt ghiaurilor
i, neputind sa stea acolo nici data ore, ei au fugit sus, tnapoi, i, timp de
dou5.-trei zile, au privit cetatea din dep5xtare, pornind apoi cu ruine spre
Focani. S-a aflat ca o parte din necredincioii afurisiti, aflati in acest camp
de batalie, s-au ataat celor de acelai neam cu ei, aflati in Bucureti, cu gindul
de a ocupa cetatea Giurgiului. De aceea se socotise potrivit s5. se porneasca
in ajutor. In acest moment Sari-Ibrahim pap., valiu de Sivas, venise in tinutul
Rusciuc. El iqi petrecea iarna la sangeacul Silistra, fiind desemnat A. pedep-
www.dacoromanica.ro
TARIH
311
si in partea aceasta se aflau patru-cinci tunuri. Dar citeva dintre ele erau
scoase din uz, iar cele care puteau fi folosite se stricau qi ele dupa citeva arun-
socotind ca clack' va mai 9edea va pierde vieti, a pornit ru9inat spre Bucure9ti,
incendiind o parte a ora9ului. Sprijinul i ajutorul acordat de vizirul mai sus
aratat, precum si trimiterea necontenita de zaherele i provizii, au aratat cu
toati taria forta i straduinta acestuia, iar tot sprijinul sau a dovedit ca el
merita to post mac inalt. De aceea a fost onorat cu multe sume de bath 9i,
acordindu-i-se conducerea acelor tinuturi qi paza lor, a fost sfatuit cu std.ruinta sa le apere.
DESFASURAREA LUPTELOR DE LA CRAIOVA
rauvoitori, pentru a atrage de partea for pe locuitorii unor sate aflate la mar-.
gine, ei ii constrinsera pe ace9ti sarmani cu fel de fel de dracii 9i ti zapacisera
cu fel de fel de viclenii. Raialele, la rindul for, procedind potrivit vorbelor:
porunca este a invingatorului" i simtind venirea robiei i sclaviei, 9i-au
propus sa -1 in9ele pe du9man, aratindu-i prietenie prefacuta. De aceea ele
neglijau ajutorarea cu provizii, zaherele qi in alte privinte.
" 18 Fevva1 1183 = 14 februarie 1770.
www.dacoromanica.ro
312
AHMED VASIF
Astfel, <ru0i> atrasesera de partea lor, prin mijloacele aratate mai sus,
populatia unui sat aflat pe malul riului Olt i numit Slatina, care face parte
din satele Tarii Romane0i. Afara de faptul ca puseseth in el un numar oarecare de osta0, a sosit tirea ca ei mai rivnau i la sangeacul Craiova, aflat
pe partea cealalta. Aceasta ,tire fusese obtinuta de vizirul Mehmed paqa,
muhafizul de Vidin. De aceea el alesese din imprejurimile Vidinului, precum
i din populatia Vidinului un numar oarecare de osta0 pe care, trecindu-i
dincolo de Dunare, fi aezase prin partile Craiovei.
Banul " ce fusese numit la Craiova de catre voievodul Tarii Romane0i al,
67
Incepind sa se apropie anotimpul primaverii, iar oastea islamica incepind sa se lupte, cei din sfat an socotit potrivit ca tuiul cel purtator de victorie
sa fie scos i inaltat. Pretinzindu-se ca, in felul acesta, oastea se va inthri, duminica, in a asea zi a lui zilhidj ge 42 capeteniile precum i alti demnitari ai imparatiei,
a caror prezenta era ceva ob4nuit, an fost invitati la Seraiul serdarului suprem,
40 Manole (Emanoil) Gianni-Ruset, care a ajuns domn (mai 1770octombrie 1771) .
u Grigore al III-lea Ghica (1768-1769).
42 6 zilhicce 1183 = 2 aprilie 1770.
www.dacoromanica.ro
TARR
313
68
de Vidin>, iar inaintasul sau, <fostul aga de ieniceri, Suleiman pasa>, desi
fusese numit la paza Chiliei, totusi, in urma sosirii vestii despre moartea mutasarrifului de Hanya ", a fost onorat cu acel post, iar paza Vidinului a fost
acordata vizirului Mehmed pasa, fost valiu de Alep ...
PORNIREA CAPETENIEI GEBEGIILOR LA ISACCEA
76
77
... La inceputul acestei luni, muharrem cel sacru 46, oastea islamica s-a
ridicat valuri dupa valuri si a pornit de pe sesul Babadag, care era locul unde
oastea islamica isi asezase corturile, si si-a inaltat steagurile pe sesul Isaccei.
" Sa'dullah Enveri efendi, cronicar otoman (sec. XVIII), vezi: Vasil' (bioginfia).
45 Baiazid al II-lea (1481-1512).
www.dacoromanica.ro
314
AHMED VASIF
Afars de aceasta, se mai gasesc Inca citeva geamii, apartinind vizirilor maxi,
si citeva bal. De asemenea, are i hanuri frumoase, precum qi piete. De aceea,
in timpul expeditiilor, acest ora* a devenit citeodata locul de iernare a serdarilor supremi. Se tie ca la inceput nu avea ap5. curgatoare i apele se adunau
din ploi, dar astfel adunate, nu puteau fi folosite, devenind tulburi peste
trei ore.
In partea de apus a orasului, la poalele dealului, se afla o c4mea cu
numele de Cimeaua lui Iusuf pa.a", care curge ca din dou5. mosorele. Afars
de aceasta nu mai are alts apa potabila. Apa cunoscuta sub numele de Yemek-
lik cemesi" 49, aflata la o ors departare de ora, a fost transportata prin
tuburi de. vizirul cel mai sus aratat, care a facut-o s curga in oraq i a mul-
tumit populatia, construind in citeva locuri ciFnele. Oraul acesta este foarte
frumos primavara si, fiind impodobit cu fel de fel de flori colorate, seamana
cu un rai. Cea mai mare parte a caselor sint joase i intinse, far crengile copa-
cilor se ating unele de allele. Astfel, ele fericesc un suflet trist. Cuiburile
de pasari se leagana pe ramurile copacilor. Stralucirea acestora la lumina
da v5.zduhului o linite adinca. Afars de acestea, sesurile lui sint pline de
78
legume, far dealurile i muntii sint acoperiti de verdeata. Cea mai mare parte
a locuitorilor, parasind slujbele religioase, se plimba in ora i, dormind pins
la amiaza, 10 petrece diminetile Ears treaba. De aceea ei nu citiga mult i
ei nu pot face nici cit doi ostasi. Toti au apucat drumul leneviei i al de-
lasarii. Este o pild5. de ciudatenie mare ca., desi la o distanta de trei ore dealurile shit pline de copaci, totu0 ei nu obinuiesc s foloseasca harabalele
aflate in curtile for si 10 acopera nevoile cerind lemne de la ostasi.
Omul cu numele de Baba 50, dupe care ora4u1 Isi trage numele, se afla
inmormintat pe virful dealului din fata oraplui 0 nu are nici ziduri si nici
bola.
66 Yenteklik cepnesi, in sensul de api Nina. peatra prapararea mine rii ".
55 Este vorba de Sari-Saltuk-Baba care se a,ezase in Dabrogea on unele triburi turca selciukide pe la 1262-1264, venind din Anatolia. Dar mausoleul (tUrbe ) lui Sari -Saltuk aflin du -se In Dray, mormintul la care se refera cronicarul este al unui alt dint" musulman, numi t
Koyun-Baba, i care se all, Intr-adevar, la marginea ora7ului Babadag, pa un deal piduros
ai Lacul Razelm, de MO Babadag.
52 Yeni-Sale, Satul-Non", azi Enisala, lingA Babadag.
www.dacoromanica.ro
TARIH
313
UNELE EVENIMENTE
79
dati sub comanda sa si, trecind cu o clips mai devreme pe partea cealalta.
a Dunarii, s se conformeze poruncii, careia toata lumea i se supune, totusi
el raportase si se plinsese ca intimpina greutati in pornirea sa din pricina
lipsei de munitii si a dezordinii din rindurile otirii. Cu toate acestea, pretextele
s-a reinnoitk aceasta sarcina si, prin inalta porunca trimisa lui, i s-a atras
atentia sa porneasca la Silistra cit mai repede,
1 In ziva cind firmanul de intoarcere la Silistra a ajuns in mina lui,
s-a r5.spindit stirea ca dusmanii au iesit din Bucuresti. Se povesteste ca
atunci el ar fi spus: Tocmai in momentul clnd trebuia sa tree, pe ascuns.,
pe partea cealalta si sa-i nimicesc pe inamici, am fost mazilit"
Intre timp dusmanii legii, ie0nd din Bucuresti, au ajuns la oastea lor,
iarbeilerbeiul Mehmed pasa si banul Craiovei55 au intrat in Bucuresti. Banul
aratat mai sus a fost statornic in devotamentul promis de el atit la Craiova,
cit si in alte locuri. De aceea el a indepartat pe raiale de 1a inamicii indaratnici,
ou fel de fel de promisiuni, si a umplut inimile celor din Fanar cu focul urii,
It se promisese de catre marele vizir ca, in urma salvarii Bucurestiului, el va
fi-onorat cu titlul de voievod al Tarii Rominesti., De aceea, la sosirea ve$ii
" Palovonca, probabil, Polovraci.
" Doncea sau Donciu.
" Manole Giani-Ruset (1770-1771).
www.dacoromanica.ro
316
AHMED VASIF
despre evacuarea Bucure0iului, s-a acordat celui amintit mai sus rangul de
voievod, fiind sfatuit cu staruinta sa ocroteasc5. raiaua 0 sa-i atraga pe sarmani.
Serascherul din Moldova, vizirul Abdi pap., cercetind i aflind ca necredincio0i indaratnici, care, fugind din Bucure0i, plecasera spre Ia0, vor trece
peste riul Siret, ce curge pe linga Focpni55a, a sosit cu oaste numeroasa i a
trecut prin sabie pe unii ghiauri care traversau riul, iar pe altii i-a facut prizonieri. Ceilalti au fugit spre Ia0 0 i-au salvat viata for nenorocita ...
84
trebuie.
Sosind la serdarul suprem arzurile hanului, precum i ale altor comandanti, In ele se aratau ca cre0erea riului Prut 0 iuteala sa foarte mare Impie-
85
Han-Tepesi, ei se indreptasera In partea aceea. Deoarece dupianii isi intarisera tabara qi 10 organizasera adunarea, din toate partile, oastea islamica
pornise la lupta cind inaint1nd, cind retragindu-se. De0 ei folosira o data
sau de doua on sabiile i pu0ile la hartuiala, totu0 scrisesera de ctteva -ori
mariei-sale serdarului suprem i-i f5.cusera cunoscut ca, pentru a atinge scopul
propus, e nevoie de un numar mare de pedestrasi. De aceea osta0i sositi la
oastea imparateasca incepusera sa fie trecuti fara contenire peste Dunare i
sa fie expediati sub comanda hanului. Mara de aceasta, tot in partea aceea
fusese insarcinat, cu oastea eialetului de Rumelia, precum 0 cu alte cete de
o0i, qi vizirul Abdi pap., care era valiu de Rumelia i serascher in Moldova.
Sarmanul de mine " Ii v5zusem din apropiere cum mergeau ca valurile unui
56 In text spare prin Foc,sani.
" Kaplan Ghirai al II-lea.
57 4 muharrem 1184 = 30 aprilie 1770.
" Autorul cronicii de fata, Ahmed Vasif.
www.dacoromanica.ro
TARIH
317
incontinuu asupra Wirii hanului i, intr-o clips, au silit-o la fuga. Molipsindu-se i restul ostailor, ei s-au intors cu totii, parasind lupta i batalia.
In urma acestui eveniment trist, hanul a cerut ajutoare, Din pricina numarului
mare al ghiaurilor, s-a cerut ca maria-sa serdarul suprem sa treaca personal
la fapte.
SFATUL SI MISIUNEA DATA AGAI DE IENICERI
86
trece dincolo, fara ca sa i sa fi cerut aceasta, a fost pe placul celor care erau
prezenti la medjlis.
De aceea s-a i facut indata ruga de incheiere a sfatului i au pornit cu
totii la completarea munitiilor de lupta, apucindu-se de poalele mantiilor
lor. Cu acest gind, bacurile au fost preg5tite, iar pe la inceputul lunii rebi-ulevvel 81, cu ajutorul unor demnitari ai Imparatiei, oastea de ieniceri *i agapaa au fost trecuti pe partea cealalta, dupa care esul Cartal a devenit locul
99 Faki Gefidi.
69 Aga -gaga, expresie folosita pentru aga de ieniceri.
www.dacoromanica.ro
318
AHMED VASIP
priveau spre oastea hanului, fiind la o distanta foarte mica. De aceea caraulele
se luptau i se hartuiau uneori. Pe lings acestea, prinii au spus i au aratat
ca marealul ostii ruseti, Rumeantev 62, a. pornit cu 16 000 de pedetri pre-
gatiti. Cei in drept, aflati in acele parti, au scris in mod hotarit serdarului
suprem i i-au explicat situatia incurcata precum ca cele spuse de prini infri-
87
marealul aflase ca mai sus aratatul Cerkez bei, potrivit poruncii pe care o
primise, trecind peste 11131 sus-amintit, se a*ezase intr-un loc din apropierea
cltii hanului. De aceea, fiind sigur i neavind nici o teams ca va fi urmarit,
el a construit podul i, trecind in partea ceastalalta, s-a ata4at ghiaurilor care
se ciocneau cu Abdi paa i i-a lasat liberi pe osta0i lui pentru hartuiall.
Astfel au trecut vreo zece zile, iar osta0i islamici se felicitau intre ei
prinzind iscoade i taind capete. In acest timp insa, dumanii vicleni, aflind
de trecerea dincoace a ogeacului de ieniceri, pentru a inlatura posibilitatea
intilnirii celor doul oti, au pornit de acolo in a 25-a zi a lunii mai sus aratate 63,
www.dacoromanica.ro
TARIH
90
319
91
www.dacoromanica.ro
320
93
AHMED VASIF
si si-a asezat ilustrul cort la o distanta de vreo doua ceasuri de Han-Kislasi 00,
intr-un loc Inalt, de unde se putea vedea dusmanul. Indata dupa aceea, oamenii
de Cartal.
Valiul de Rumelia, vizirul Abdi pap, si Abaza Mehmed pasa si aga-
Dupa Walk, cei mai multi dintre cavaleri si o parte dintre pedestrasi,
socotind ca nu vor putea, intr-un fel oarecare, sa treaca de la Cartal la Isaccea,
s-au grabit s mearga spre Ismail ... In ziva de simbata (sebt), 12 rebi II 67,
hanul a sosit la oastea imparateasc5. si, Intilnindu -se cu marele vizir, i-a explicat
98
Ei au cerut ca familiile si copiii for sa fie trecuti In partea Isaccei, trimitindu-se un numar suficient de bacuri ... Cind mai sus aratatul <han>
a sosit la Ismail, a obsbrvat ca oastea, Impotrivindu-se obligatiilor asumate
de el, doreste s treaca la Isaccea. Cind el a sosit miniat si suparat la oastea
sa, cei de la Ismail s-au suparat pe han si atunci, pregatind un arzumahzar,
continind dorinta for de a trece la Isaccea, 1-au trimis pe Abdi pap la oastea
imparateasca ...
99
dar, ferindu-si sufletele, s-au pus pe drumul care ducea la Chilia si Akkerman ...
" Han-Kiflasi (Han KsF1ass ), Ci0aua Hanului".
67 12 rebi II 1181 = 5 august 1770.
www.dacoromanica.ro
TARIH
321
imparateasca impreuna cu citiva oameni i a anuntat evenimentele petrecute, precum i faptul ca aga-paa fuge spre Chi lia cu vreo 10 000 de ostai
0 parte a otii, care parasise oraul aratat mai sus 0 apucase calea infrin-
gerii, sosise la Chi lia, iar o alts parte ratacea prin vaile Bugeacului. Dup5.
50-60 de zile, ei cumparau, cu puterea banului, animale prin partile Akkermanului i Oceacovului. 0 parte din ei a ajuns la Isaccea, iar ceilalti s-a u
indreptat spre vilaietele lor.
MAZILIREA AGAI DE IENICERI SI A CAPETENIEI DE ARABAGII
100
(ARABACIBASI)
Sosind la Tulcea, cel amintit mai sus i-a linitit pe locuitori. Dupa
Sanne Bokan".
www.dacoromanica.ro
322
102
103
AHMED VAS IF
Beilerbeiul Mustafa pasa, fiul lui Mehmed pasa din Alexandria 71,
apetenia humbaragiilor si pionierilor (lakonci), precum si alaibeii de dreapta
si de stinga <ai ostii de> Rumelia se indreptasera, in timpul evenimentelor
de la Ismail, spre Chilia cu vreo 2 000 de oameni, iar cea mai mare parte a
populatiei se mutase spre partile Chiliei Vechi si spre Akkerman. De aceea
beilfebeiul mai sus aratat pornise pentru paza acelei cetati impreuna cu
p4ulatia de acolo. Pentru a-si mgri prestigiul si pentru a intari eforturile
sale, el solicitase s fie onorat cu titlul de vizir. Intrarea for in cetate si trecerea
for la aparare 1 -au linistit oarecum pe marele vizir. De aceea el a emis inalta
porunca, adresata celui aratat, ca sa. adune populatia Imprastiata si, la nevoie,
sa inlature rautatile inamicilor. Pentru moment, el a fost onorat cu rangul de
beilerbei de Rumelia si i s-a facut cunoscut ca se va putea realiza dorinta
lui de a avea titlul de vizir in cazul cind va apara, de acum incolo, cetatea
potrivit sarcinii primite si va savirsi ispravi pentru adunarea celor imprastiati,
precum si in alte treburi pentru care i se dadusera porunci. Totodata s-au
scos si i s-au trimis din. tezaurul ostii imparatesti si 7 500 de gurusi.
De asemenea, se daduse firman sa fie trimisi in acele parti oameni,
cu patru corabii si cu o galera, care sa amble In jurul Chiliei si, tragind cu
urechea, s arate starea acelor parti. Era nevoie ca partile respective O. fie
pazite si se planuia s fie ferite de stricaciunile dusmanilor. Cu toate acestea,
ostasii aratati mai sus fugisera de citeva on din lupte si erau o ceata timida
ioi
www.dacoromanica.ro
*TARIH
323
Astfel, Mustafa paa luind pe arnautii aflati sub comanda lui, a pornit
spre Akkerman, dupa ce a pradat unele lucruri. Vestea acestei fugi a afurisitului
sosind la oastea imparateasca, a fost numit la Chi lia Abdi paa, starostele
conacciilor 72, aflat la oastea imparateasca, pentru a-i folosi pe osta0i rama0
si pentru a se .ocupa de aparare, in cazul aparitiei dumanilor. Pomirea lui
mai sus mentionatului pa0 la Chilia, generalul Repnin, care ocupase Ismailul,
desemnase un numar oarecare de ghiauri <impotriva Chiliei), iar dupa zece
zile de asediu, unii r5.ufacatori, dornici de a-si salva viata, s-au unit cu muftiul
0, in a unsprezecea zi a lunii mai sus aratate, au predat cu aman inamicilor
Ili din fire acea cetate fortificat5 fala a fi vazut un asediu puternic. Cetatea
aceea era puternica i fortificata, iar osta0i aflati in interiorul ei erau capabili
de aparare. De aceea, daca ar fi rezistat la asediu timp de vreo douazeci de
zile $i s-ar fi sprijinit pe Allah, atunci s-ar fi putut ca, din pricina apropierii
anotimpului de iarna, vinturile i ploile s5.-i intoarca pe dumani. Numai ca
Adanalt, care avea titlul de muhafiz, precum i muftiul si ceilalti afurisiti,
neputlnd r5.bda dou5.zeci de zile, au predat fara dificultate cetatea padiahului
DESCRIEREA NEINTELEGERILOR
CERTURILOR
DIN MED JLISUL CONVOCAT
105
... Unii, la rindul lor, cunoscind toate cele petrecute mai inainte, au spus
ca este necesar sa se treaca in grabs is pregatirea armelor de aparare pentru
cetatile Akkerman i Oceacov i, fiind posibil ca dumanii sa treaca pe partea
de dincoace a Dunarii, este important s se dea porunca pentru apararea
deosebita a malurilor".
La sfir0tul acestor discuii, aratindu-se importanta pe care o prezenta
bratul Sulina, s-a discutat chestiunea asedierii de ru0 i s-a socotit potrivit
ca el sa fie cercetat i intarit cu palisade. Incercindu-se sa se dea aceasta
sarcina cuiva din medjlis, nici unul nu a primit-o. Fiecare a aratat ca, fiind
in drum spre Poart5., ii este cu neputinta sa fac5: aceasta. In felul acesta, ei
au impiedicat indeplinirea importantei porunci. In cele din urm5., aceasta
sarcina a fost aruncata pe grumazul lui Eyubi-Ahmed aga, care f5.cea parte
dintre ghediklii. Cu o jum5.tate de punga <de aspri> pentru cheltuia15., el a
fost indreptat intrlacolo. A doua zi dupa sosirea lui la locul amintit, el s-a
tutors iara0 la oaste si a aratat c5 imprejurimile Sulinei fund nisipoase, este
iarna. I s-a emis firman in aceasta privinta, iar la oastea imparateasca a sosit
vestea ca pasa cel aratat mai sus a ajuns la palanc5., insotit de cei vreo aptezeci
www.dacoromanica.ro
324
AHMED VAMP'
teasca. In locul tuiului care i s-a luat, i s-a promis verbal ca ii va fi ocrotit
norocul ...
LUPTA HANULUI g INTOARCEREA LUI IN REGIUNEA CRIMEII
inamice.
Din cauza lipsei fortelor de aparare, <tatarii> se gindeau ca vor fi impie-
dicati s mai locuiasca, de azi inainte, in acele parti. Mara de aceasta, dupa
cum s-a aratat 0 mai inainte, s-a raspindit vestea ca cei din tribul Iedisan,
provenind, la origine, din ru0, se intelegeau, de la un timp incoace, cu acetia
i, neintrerupindu-se legaturile lor, se hotarisera s5. ramina la locuintele for
sub protectia dusmanilor. Aceasta situatie fiind aflat5. de han 0 de altii,
ilustrul han luase triburile (kabail) supuse qi pornise cu ele spre Akkerman ca
sa nu se molipseasca i celelalte neamuri tatare0i. Unele din triburile acelea pornisera la Akkerman, iar altele se indreptasera cu hanul cel aratat spre Oceacov.
107
325
TARIH
UNELE EVENIMENTE
prin partile Bugeacului, iar acesta s fie numit comandant pentru ca s adune
pe cei rataciti de acest fel 0 sa Indeparteze pe cit posibil pagubele dumanilor,
109
Ruznamfe-i evvel.
www.dacoromanica.ro
326
AHMED vAs1F
fiind propus de mai inainte pentru cel amintit mai sus, el a fost inaltat la
inaltul rang de vizir in ultima decada a acestei luni djemazi-ulevve175, iar
viziratul lui a fost intarit pi prin titlul de serascher de Isaccea ...
TRIMITEREA ,LUI ABDI PA$A PENTRU PAZA MACINULUI
$1 A LUI ABAZA <MEHMED> PA$A PENTRU PAZA HIR$OVEL.
MOARTEA LUI IBRAHIM PA$A, 51 ACORDAREA DE VIZIRATE
110
a fost trimis in partea 1-lirovei. Dar li s-au dat cite 10 000 de gurui, gr6.bin-
111
peste el, pi -a dat sufletul pe la mijlocul lui djemazi-ul-ahir 77, prin porunca
Creatorului, care 1-a trimis In ceruri. Eialetul Sivas, aflat in stapinire a lui,
a fost dat vizirului Hazinedar-Afi pap care era muhafiz de Silistra (Ozu),
iar eialetul Silistra a fost acordat vizirului Daghestani Ali pap, serascher la
Isaccea. In felul acesta, rangurile lor an fost inaltate ...
INTRAREA GHIAURILOR IN CETATILE BENDER $1 AKKERMAN
$1 SOSIREA SOLULLTI MOSCOVIT
112
morti, aceasta boala a 'aparut i In familiile lor. Dar chiar i In aceasta stare
www.dacoromanica.ro
TARIH
327
de aceasta, unii dintre ostasii aflati in cetate au pierit de pests, iar altii au
Taunt ca martini in iuresurile care au avut loc. De aceea, dusmanii impartindu-si ostasii in doua cete 0 planuind A. dea intr-o noapte, pe neasteptate,
iures, pe la orele patru 78, un grup de ostasi a pornit sa-i prinda pe musulmani,
iar celalalt grup s-a dus spre Istanbul-Kapusu 79, lipsita de aparare. Punind
scan, ei au patruns in cetate si, oricit de multe eforturi s-au depus, nenorocirea
si soarta au zadarnicit straduintele luptatorilor musulmani. De aceea, neavind
incotro, ei si-au salvat sufletele prin predare. Demnitarii si femeile din cetate
au trecut peste Nistru si, incarcindu-se in harabale, au pornit spre partile
lesesti.
In iuresurile din Bender rusii au pierdut foarte multi ostasi. Din aceasta
113
Benderului: Cei mai multi dintre locuitorii Benderului fiind rude cu noi,
In pact sa fie cuprinsi $i cei care ne sint apropiati prin singe". Cu chiu cu vai,
ei au salvat din robie vreo 1 700 de musulmani, pe care, trecindu-i peste apa
Bug, i-au scos la Oceacov $i de acolo i-au trimis in Crimeia. Acestea au fost
auzite de la niste oameni de incredere.
De la un timp incoace nu mai soseau stiri de la Bender, iar trimiterea
de ajutoare era complet cu neputinta. De aceea serdarul suprem era cuprins,
dintre scribii Contabilitatii generale 80, pornise spre Bender, cu suita lui
Tayyib efendi, defterdar de Bender. La 22 djemazi-ul-evvel 81 sosise vestea
ca moscoviiii au dat linga Piri efendi pe maiorul (binbap ) numit Ivan Petrov,
.un rus cunoscator de limbs, si ca acesta doreste sa vin5.1a oastea imparateasc5.,
www.dacoromanica.ro
328
AHMED VASIF
binbaiul <Ivan Petrov), iar acesta a raportat efendiului mai sus aratat,
cu amanunte, ca vine din partea maresalului 82 cu scrisoare in cuprinsul careia
se afla propunerea de reinnoire a tratatului dintre cele dou5. state. Cel aratat
mai sus, <adica Nazif Ibrahim efendi), a scris ca e necesar ca <Ivan Petrov>
sa fie prezentat <marelui vizir>, iar acesta, in urma tirilor primite, i-a scris
114
115
116
puteri pentru incheierea pacii. Nesocotindu-se potrivit ca cel aratat mai sus
sa familia la oastea imparateasca pia. la sosirea raspunsului de la tronul
imparatesc asupra situatiei respective, el fusese trimis inapoi spunindu-i-se
ca de acum incolo scrisoarea de raspuns poate fi scrisa catre prietenul nostru
mareFl". Totodata, situatia fusese raportata in scris i la Poarta. In scrisoarea
sosita de la Poarta, se arata ca Austria i Prusia cerusera mai inainte sa mijloceasca, iar Inaltul Devlet inclinase mereu pentru aceasta, dar nu se acceptase
mijlocirea lor, ceea ce ar putea sa-i jigneasca. Potrivit acestei depee, i s-a
scris mareFlului o scrisoare de raspuns. Neamul frincesc se calauzea dup5.
ideea: In timp de razboi sa fii pentru pace, iar in timp de pace sa to porti
ca pentru razboi". De asemenea, ziceau ca de vreme ce sfiritul razboiului
nu este Inca cunoscut, A. nu pierzi ocazia atit timp cit esti victorios". De
aceea cei care se aflau la oastea imparateasca atribuiau cererea de pace a
ruilor slabiciunii lor. Este clar ca, in felul acesta, ei nu faceau altceva decit
sa moara in fiecare zi alti demnitari si sa se distruga avutii
Vietile pierdute cu prilejul evenimentelor de la Cartal i Ismail, precum
i cei slabiti, care nu aveau putere sa fuel, erau in numar mare. Dad. s-ar
fi c'azut de acord in momentul chid dumanul aratase dorint5. pentru pace.
este sigur ca Devletul cel venic ar fi avut foloase de citeva on mai marl decit
atunci cind s-a incheiat pacea la sfiritul razboiului. Soarta depinde de atottiutorul cel stump !
TRIMITEREA LUI MES'UD GHIRAI SULTAN CU MISIUNE
YN PARTEA BUCURE$TILOR
www.dacoromanica.ro
TARIH
329
(kabail ) i cu celelalte categorii de osti ale sale. El ceruse totodata ca susamintitul <print> s fie mazilit, deoarece, nerespectind porunca hanului,
Ikea de capul sau, aruncind totul pe seama invoirii din partea imparatiei.
tatarilor pornise spre Crimeia impreuna cu hanul, iar unii, la cererea lor, ramasesera sa locuiasc5. mai departe pe p5.minturile Bugeacului. Unii dintre acestia,
trecind dincoace de Dunare, I,si f5.cusera corturi la Isaccea, Babadag si in alt5.
si-11 manifestau
ingrijorarea. Inainte de pornire, era necesar insa A. se dea porunci de aparare
a malurilor <Dunarii>. Ivirea acestei griji cerea sederea armatei, iar ostile
desemnate din partea tronului nesosind Inca, demnitarii statului au discutat
ca sederea la Isaccea ar fi primejdioasa. De aceea li s-au cerut celor din slat
sa propuna masuri, dar fiecare isi ascundea gindul. In cele din urma, cei cunos-
117
catori ai situatiei s-au inteles intre ei, iar ceilalti li s-au alaturat lor, zicind
ca este bine ca mai sus aratatul Mes'ud Ghirai sa vina incoace cu ostile pe
care a putut sa be pregateasca $i, luind sub comanda sa i pe t5.tarii trecuti
dincoace de Dunare, sa respecte porunca de paza, intarindu-si totodata oastea".
<Marele vizir s-a opus acestei pareri, zicind cl de el dispune hanul>.
indata inaltei porunci, el a adunat multe osti si s-a grabit sa tread in partea
Giurgiului si a apa'rat acele tinuturi de eventuale stric5.ciuni ale inamicilor
rauf a cat ori
DESCRIEREA ASEDIULUI BRAILEI SI MISIUNEA DATA
MEKTUPCIULUI ELHAD J-ABDURREZAK <BAHIR> EFENDI
119
120
Ru0i, punind_mina, fara cerere, pe cele mai multe din cetatile Si tinuturile aflate pe partea cealalta a Dunarii, si-au rilanifestat dorinta de a ocupa
in acelasi fel si cetatea Brailei. De aceea, atacind un num5.r mare de soldati
celor doi generali cu numele de Kivo ( ?) i Podgoridjan ( ?), acestia au trecut
peste riul Prut si, trecind prin orasul Focsani, in a 16-a zi a lunii djemaziulal& 85, care corespunde cu 25 septembrie 86, au inceput sa asedieze cetatea
mai sus aratata, Braila. A doua zi, dusmanii atacind cu hires cetatea, vizirul
Suleiman pasa din Djanik, care era aparator (muhaftz ), i-a scos de la poarta
fortketei pe soldatii musulmani, pe care-i preg'atise mai din timp i, necajindu-i pe dusmani din toate partile, a luat vreo saptezeci de tigve i vreo doisprezece ostasi vii, silindu-i pe inamici A. se intoarc5.. Se auzeau bubuiturile
de tunuri de pe cimpul de lupta si se vedeau luminile la oastea imparateasca.
84
www.dacoromanica.ro
330
AHMED VASIF
teasca, impreuna cu Mehmed bei, fiul lui muhafiz-papi care scria totodati
ca, afara de poarta dinspre apa a cetatii, toate celelalte porti slut barate,
asediatii nu au, in prezent, greutati *i nu au deloc o situatie *ubreda *i ca
du*manul slabe*te *i se nenoroce*te, iar musulmanii shit din zi in zi mai aproape
de victorie. El &Idea ve*ti imbucuratoare pentru cei din oaste. Dintre prini,
au fost ferecati in lanturi cei care erau ru*i, iar cei care faceau parte dintre
raiale au fost pedepsiti cu sabia. Mai sus-aratatul s-a tutors linga 0.01 sau,
dupa ce a fost onorat ala cum trebuie de catre serdarul suprem. Ajutorarea
cetatii mai sus aratate era o obligatie pentru luptatori, iar marele vizir se
gindea zi i noapte la aceasta. De aceea an fost pregatiti un numar oarecare
de oameni dintre osta*ii serascherului de Isaccea, Daghestani-Ali pap.,precurn
*i din alte ogeacuri, care an fost trimii la Braila, pe uscat i pe apa. Pina
atunci i efendi-gramaticul ajungind la Macin, el *i vizirul Abdi pa *a, apar5.torul Macinului, au introdus impreuna in cetate pe osta*ii sositi acolo. Du*manii
Dupa aceea, osta*ii an a*teptat la locurile lor, iar aceasta situatie a durat
citeva zile. Gaziii nu cuno*teau dad. duFnanii vor trece la atac sau nu i,
i ce vor mai nascoci de azi inainte, an fost cuprini
de ingrijorare cu acest gind. De aceea, in a 25-a zi a lunii mai sus aratate 87,
pregatind armele de foc aflate in cetate i deschizind portile cetatii, an atacat
meterezele du*manilor i, dupa ce au trimis in iad multi ghiauri, s-au tutors
din nou in cetate *i an trecut la paza. Du*manii credintei, socotind Intoarcerea
musulmanilor drept infringere, i-au urmarit, iar chid s-au apropiat de bataia
tunurilor, ceilalti an impro*cat din tunuri, dupa cum se planuise. Atunci unii
din ei au fost trinii i in infem, iar ceilalti s-au tutors la meterezele lor. Marealul, aflind ca cei amintiti mai sus shit necajiti la fiecare atac, a ales *i a trimis
un numar suficient de osta*i. din oastea lui, aflata. la Cartal. El le-a scris i
i-a sfatuit drastic pe cei doi generali amintiti In privinta salvarii cetatii.
In momentul sosirii osta*ilor in tinutul Brailei, muhafiz-pa*a, cu voia lui Allah,
s-a imbolnavit de ciuma. *i a scapat de necazurile lume*ti 87a. Atunci coman-
dantii din cetate an facut cunoscuta aceasta situatie vizirului Abdi pa*a,
aflat la Macin. Acesta, la rindul sau, a in*tiintat oastea imparateasca. De
asemenea, mektupci-efendi s-a alaturat, in scrisoarea sa, lui Abdi pa*a, comu-
www.dacoromanica.ro
TARIH
331
sa fie incurajati cei din cetate. Mars de aceasta, s-a inceput construirea unor
forturi la promontoriul Macinului 88 si in alte locuri, a caror construire e foarte
importanta,
instalindu-se tunuri, e bine A. se depuna" eforturi in vederea
apararii partii numite Su-Kapusu 89 a Bailer. De asemenea, el sustinea ca:
Da:c5. Abdi-pasa ar fi numit muhafiz <de Braila), atunci oastea adunata
la .Macin, cu multe cheltuieli, s-ar risipi si s-ar impratia. Afars de aceasta,
el.avind atributia de a trece <la Braila) $i alte osti si de a sapa alte forturi,
o singura persoana nu ar fi in stare sa indeplineasca cele doua sarcini importante.
122
<Se arata ca, In urma propunerii lui Abdi pa$, de la Macin, a Post numit ca muhafii
de Braila Sadik pasa din Alaiye, cu titlul de vizir>.
123
cel pomenit, Hasan aga, chehaiaua lui Moldovandji All pap., din Silistra,
trecind in ziva de 13 regeb 80 pe la trecatoarea Ilir$ovei, cu oaste numeroasa,
1770.
www.dacoromanica.ro
332
AHMED VAS IF
124
TARIH
333
Cinci sau zece mii de ostasi <de ai rusilor>, precum si multi partizani de ai lor,
orinduiti dintre raiale, au fost trecuti prin sabie. Pentru paza cetatii intervenise si Mektubi-Abdurrezak efendi, care participase cu hotarire la salvarea
necazuri. Dupa aceasta, efendiul cel mai sus aratat, intrind in cetate, i-a
imbarbatat si i-a Incurajat in diferite feluri pe gazii purtatori de victorie si,
pornind la locul de batalie pentru a constata numarul inamicilor ucisi, a
observat ca intre fortareata de zid si fortificatii (srampo) erau scaldati in
singe vreo 2 000 de crezatori In cruce, iar in afara santului se afla un numar
mare de morti de-ai rauf5.catorilor, care nu putusera sa tread. peste santul
sapat de ostasi. El a mai aranjat si treburile in legatura cu buna intarire a
cetatii si, dupa o sedere de o lung, s-a intors la oastea imparateasca si a inceput
sa povesteasca grozaviile evenimentelor.
126
aceasta situatie grea?" Atunci unii dintre cei prezenti la medjlis au dat din
umeri, iar altii au tacut, schimbindu-se la fata ca taftaua. In cele din urma,
s-a pus capat medjlisului, hotarindu-se ca ogeacul ieniceresc s porneasca
la Macin pi sa indeparteze pericolul, inlaturind revolta aparuta in oaste. Pe
111 Iskender. Alexandru Macedon.
www.dacoromanica.ro
334
AHMED VAMP
de alts parte, oastea din acele parti fiind deja grupata, s-a luat hotarirea
sa se depuns eforturi si in vederea numirii de ostasi din alte parti. Dar cind.
ofiterii de ieniceri s-au dus la corturile lor, au discutat intre ei precum ca
indepartarea revoltei este ceva cu neputinta de rezolvat si s-au Indoit de foloasele acestei actiuni. Intr-adevar, unii oameni simpli au spus ca cei din ogeacul
Curtii nu vor sa se separe de oastea impar5.teasca. In urma acestei situatii s-a
convocat medjlisul si s-a analizat chestiunea inlaturarii revoltei. Dupa multe
certuri, s-a discutat Intre cei marl ca si ilustrul sangeac cd aducator de fericire sa fie Indreptat tot Intr- acolo. Aceasta parere a fost primita de toti si
s-au luat masuri ca cei din cgeacuri, potrivit legii, s5. porneasca inainte, iar
dupa ei a urmeze oastea imparateasca. In acest timp Ins5., ostasii adunati
la Braila au scris ca ei nu curatasera Inca lesurile dusmanflor aflati In santurile
si intariturile lor si ca., neavind piine Indeajuns pentru nevoile lor, se risipisera
spre Sinope si in alte locuri de adapost ca acesta. Ei aratasera Indeosebi ca
unii fusesera satisfacuti cu favoruri, multe, iar altii erau necajiti si suparati,
neobtinind nimic din aceste privilegii.
Ei aruncau pe seama nesosirii <ostii de ajutor> ivirea tulburarilor si
neintelegerilor, precum si discutiile lor contradictorii, care se iscau din pricina
apropierii dusmanului. In cele din urma, parasind cetatea, ei au trecut ca
totii in partea Macinului. Dupa aceasta, dusmanul raufacator, care urmarea
mereu starea cetatii, a intrat in cetate fail piedici si fail greutati si s-a bucurat,
punind mina pe ea.
MA SURA NECHIBZUITA
<Se amta a neajutorarea la timp a celor din Braila sau a lui Abdi pasa din Macin a
127
dus la pierderea acestei cetati en toate munitiile din ea. Mai departe se descrie Wares de masuri
in vederea trimiterii lui Mektubi Abdurrezak efendi, care participase la luptele din Braila, la
Boar% spre a arZita cele petrecute i a descrie suferintele indurate doi ani de zile>.
Dar, dupa citeva ore, cei care par5.sisera cetatea, caindu-se si incurajind
si pe altii, au trecut iarasi Dunarea, iar comandantii de osti au scris si au semna128
www.dacoromanica.ro
TARIH
335
129
(Sc arida eA Abaza Mehmed pasa a fost mazilit la 8 aban", nefiind capabil de nici o
ispravg in timpul luptelor.
De asemenea, a doua zi dupa sosirea marelui vizir la Babadag, a fost inlocuit i aga de
ieniceri prin Suleiman aga>.
130
www.dacoromanica.ro
336
AHMED VAS IF
Toti 10 dadura parerea asupra fixarii locului de iernare si, in acest fel,
131
Dar, aa cum s-a descris 0 mai Inainte, nevrind soarta i din pricina lipsei
de rezistenta a osta0lor, aparuse boala infringerii
PITA' la sosirea de la tronul imparatesc a unui nou mare vizir fusese
nevoie de numirea unui caimacam. De aceea se trimisese cu aga cel aratat
mai sus 9 hatt-i-seriful de caimacamie vizirului Ahmed pasa care, din fost
bostangibasi, fusese onorat cu rangul de vizir si care, sezind la Adrianopole
cu misiunea de a expedia o5ti, urma sa fie numit pentru apararea Tulcei.
<Mai sus artitatul a primit haft-i-humaiunul la Adrianopol>.
www.dacoromanica.ro
TARIH
337
gului s-ar imprastia indata ;i, prin molipsirea celor din alte tinuturi marginase,
se va produce imprastierea acestora. In cele din urma s-a hotarit sa se ierneze
la Babadag. De aceea, in a douazecea zi a lui ramazan 100, serdarul suprem a
intrat cu alai in Babadag. Ceilalti, la rindul lor, pregatindu-!?i cite un lac potrivit, s-au preocupat de cele necesare pentru iarn5.. Vizirul Elhadj-Ahmed pasa
a fost caimacam timp de trei-patru zile *i, data cu sosirea mariei-sale marelui
vizir, misiunea lui s-a terminat. El a cerut marelui vizir sa i se acorde vechea
lui misiune in partea Tulcei. Rugamintea lui fiind trimisa spre aprobare, el
a fost insarcinat cu paza imprejurimilor Silistrei. Dupa citeva zile, devenind
necesarrt si paza tinuturilor Nicopolei, s-a emis Malta porunca sa porneascrt
intr-acolo.
SITUATIA HANULUI CRIMEII IA"
tirea unui lac mai mare rau mai mic, a iesit atunci din locuinta sa chehaia
bei si a preferat sa stea pe ses, ca sa faca lac ilustrului ban. Hanul, refuzind
aceasta, a preferat, de nevoie, sa stea in satul Kanber 101, aflat la o distanta
de doua ceasuri de Babadag
UNELE !NTIMPLARI
139
Unii dintre ostenii mai sus aratati, osta*i trimisi spre Oceacov, s-au
dus la schelele Constanta 12 si Varna sub pretextul de a-si procura cele necesare
pentru a pazi Gura Portitei ", iar restul, p5.trunzind prin Gura Sulinei,
103
364
185
106
107
Sanne Bolan".
Ienicerii.
www.dacoromanica.ro
AHMED VAMP
338
patrunderea dusmanilor prin hotare, avind totodata si misiunea de a Indeparta nenorocirile provocate de raialele razvratite. Dar lipsa de sprijin si
ajutor din partea vizirului Mehmed pap., serascherul din Tara Romaneasca,
a adus pagube celui aratat mai sus. Afara de aceasta, slujba sincera, si dreapta
a celui mai sus-amintit, fata de Ina ltul Devlet, ranise inimile dusmanilor legii.
an pornit la atac.
Deoarece se presupunea ca inamicii credintei, punind mina pe o fortareata de pe malul cestalalt, vor putea provoca pagube in imprejurimi, a fost
nevoie de paza Insulei Mari 1" $i era o sarcina importanta ca, avindu-se
grija de tunuri si munitii, ea sa fie intarita cu oaste si in alte privinte.
De aceea an fost alesi vreo 500 de ostasi si au fost trimiu impreuna
cli Emrullah aga, unul dintre locuitorii din Prizren, caruia i s-au dat doua
tuiuri cu conditia sa depuna sfort5ri pentru paza si apararea cetatii, completindu-i-se totodata i ceea ce Ii lipsea in alte privinte
Padisahul, aflind ca in momentul intrarii la Babadag se vor ivi greutali din pricina lipsei de zaherea, a poruncit a se transporte pe tai awl Marii
Negre cantitati suficiente de zaherele pentru oastea imparateasca si pentru
cetatea Oceacov. Totusi, acestea nesosind la timp, proviziile celor care iernau
la Babadag s-au ispravit si ei au consumat tot ce aveau, incepind sa aduca
zaherele si din locuri indepartate.
<Se aratit, mai departe, necesitatea adaptiirii tunurilor la noile condifii de lupti, urmind
.... Data fiind nevoia ca la Yeni-Kaleh, din tinutul Crimeii, sa fie numit
un vizir de vaz4, mai sus aratatul <Abaza-Mehmed pasa> a fost gr5.bit sa
143
www.dacoromanica.ro
TARIH
144
339
mai intii la voievodul din Bucure0i. Intrind in ora, Mehmed pa.a se ocupase
de pregatirea celor trebuincioase pentru a se opune. Dup5. ce tf Braila
trecuse in miinile afurisitilor, ace0ia trimisesera un numar oarecare de oti
la Bucuresti, care era tinta lor principals. Atunci, Cara sa aibe loc cel mai mic
macel sau razboi, mai sus aratatul <vizir> trecuse dincoace, iar voievodul
plecase la Craiova.
Mes'ud Ghirai, cu oastea adunata de el, trecind la Giurgiu, poetise de
citeva on la lupta cu inamicii, obtinind succese asemenea revarsarii Nilului.
Cetele ostae0i atrasesera atunci atentia serascherului-pa$ 5i-i cerusera sa-i
asa, atunci vom goli cetatea Giurgiu, trecind cu totii la Rusciuc". Atunci
el, luindu-se dupa vorbele lor, s-a indreptat spre Giurgiu, temindu-se sa paraseasca cetatea i chiar banuind ca ar putea avea urmari rele.
<La descindere pe malul celilalt, el a fost ucis de loviturile de sAbii ale ostailor>.
143
146
Din pricina ev_enimentelor tragice din Bucure0i, treburile au fost tulburate de-a binelea, iar buna dispozitie a ostirii a fost zdruncinata. De aceea
marele vizir presupunea ca du0nanii, considerind c5. e un prilej, vor putea
incerca sa-si intinda mina lor rauf5.catoare asupra Giurgiului. Dat fiind ca
in partile Rusciucului nu se afla un vizir priceput 5i prevazator, care sa fie
capabil sa conduca serascheratul de Rusciuc, de aceea, in ziva de simbatb.',
apte zilka'de 1", a fost numit ca serascher al partilor Rusciucului, cu titlul
de vizir, chehaia-bei 1O9', care era priceput pentru ass ceva i merita aceasta
importanta slujba. Organizinduli in citeva zile suita sa, el s-a indreptat cu
www.dacoromanica.ro
340
AHMED VASIF
147
148
149
Caraulele au facut arz beilerbeiului Feraselizade Mehmed pasa si capeteniei sansongiilor 111, Halil aga, care se aflau la paza, ca ghiaurii afurisiti,
adunati la Ismail, au trecut cu barcile in noaptea de 18 zilhidjdge 112 pe malul
de dincoace, intr-un loc cunoscut sub numele de Deghirmen-Bogazt 113 la o
distanta de o ora de Tulcea.
Acestia, la rindul lor, se pregatisera pentru lupta cu vreo 1 500 de
calareti si pedestri, care formau suita lor toata. Afars de aceasta, ei mai trasesera, la ora sapte noaptea 114, si trei tunuri, facind astfel cunoscut5. situatia,
spre a primi ajutoare de la oastea imparateasca si de la han. Dusmanii legii,
Xl 14 silka'de 1184 = 1 martie 1771.
m Ser-sansoni.
212 18 silhicce 1184 = 5 aprilie 1771.
Spre
www.dacoromanica.ro
(Ili)
csL. J.rt
;3 Pe, (.1-4;1 a Id
4.1;
vs:
Z)-c;'! -41?
J-1.1
65140.
j-/ITjr.i-ki 6,1
ti! L.. j..., ( Jo er
t-.11 6f.p.
4;1
ky jj 4,1;3 ..::L.F.;
"C4
At' ,1:
rl
aaigie
j.tri;
AC
ieb.
t aft ji.arwr t to j
Zoe
Z.?
4:1.11
z 4,- yi
J lha.+1 0.10
VApa ZA.1:1.),Lt:s1 *At trA (a:1,3a! Ze% r:sch)41.1i
11.6141,2
,c,ra
.) 4:ea
twi
crssil
uk.kg
ai.vCocireta
tki P0:4:
toC. ZiAit4.4.16:161.4.ilawagajiau
www.dacoromanica.ro jt.L;
z#4....,C;
jus.
341 4.4
Lua; z.,;(
Lat
1.44
342
150
AHMED VASIF
impartind Wile for raufacatoare in trei pilcuri, ti speriasera noaptea pe aparatori cu focuri de pu0i, fara sa tragg din tunuri. Atacind in felul acesta oraul
Tulcea, ei dadusera na0ere la tulburari. Intunericul noptii nu ingaduia aflarea
numarului dumanilor, iar din cauza b5.nuielii ca inamicii ar fi multi, musulmanii se intarisera in meterezul pari i se stabilisers acolo cu conditia de a
se apara impotriva dumanilor. 0 parte a osta0lor du0nani a pornit la
lupta, iar o alts parte, dupa ce a ocupat fortificatia lui Mustafa paa, a intrat
in oraul Tulcea, pornind dupa prazi i devastari. Ei au pus raialele in bard
i au transportat la Dunare tunurile pe care le-au gasit in fortificatie. Hanul
de Weni a1e0 dintre luptatorii aflati la locul de iernare. Dar ping la sosirea
la destinatie a Wirii pregatite, ghiaurii i0 ispravisera treburile 0, presupunind
ca va veni un ajutor, plecasera incarcati spre Ismail. Cind aceasta veste
placuta a ajuns la marele vizir, atunci el a facut cunoscuta iradeaua sa ca,
pins la intarii-ea oraplui respectiv, chehaiaua de oaste .0 aga de spahii sit
stea la Tulcea ...
151
152
... Ocuparea de catre ghiauri a pamintului de la Isaccea 0 ederea serdarului suprem pe rsul Babadagului erau pricini pentru a caror discutare
toti au spus ca: in acest caz este foarte important ca oastea imparateasca
sail arze corturile pe *esul Babadagului 0 s se straduiasca pentru prccurarea
celor necesare in vederea trecerii pe malul celalalt".
Aceasta masura chibzuita fiind primita de catre cei de la sfat, demnitarii
10 propusesera ca in termen de trei-cinci zile sa treaca la indeplinirea acestei
porunci. Dar, dupa doua-trei zile de la convocarea medjlisului, s-a constatat,
prin nite prin0, ca du0nanii vor ataca fie Tulcea, fie Isaccea ...
1772.
www.dacoromanica.ro
TARIH
153
343
,si necazul lui s-au inaltat in ceruri, find foarte necajit din cauza urmarilor
pe care le-ar putea avea aceste evenimente. Mintea lui era zdruncinata de
teama de a nu se abate cumva asupra for o mare nenorocire, deoarece, dad.
ghiaurii vor ocupa cetatea Isaccea si clack in urma asezarii for acolo, vor
porni spre Babadag, nu se gasesc ostasi indeajuns pentru aparare.
Buimacit, in cele ce urma sa faca, si neavind rabdare sa astepte timpul
stabilit la medjlis, in a 11-a zi a lunii mai sus aratate 117 el s-a tinut de urmele
coloanei care purta ilustrul steag si, astfel, s-a luat angajamentul ca, peste
citeva zile, sa se iasa la ses. Din scrisorile celor priceputi, s-a constatat ca
ghiaurii care venisera asupra Isaccei nu depaseau numarul de 3 000. Desi
musulmanii aveau putere A. reziste si sa-i stapineasca, totusi, parasindu-i
puterea credintei, an luat-o la fuga. Aceasta a rant inimile celor care erau
dotati cu zelul credintei, pricinuindu-le multa intristare si multe necazuri.
Dusmanii an incendiat si au distrus Isaccea., precum si podul, iar palanca ei
au aruncat-o in aer cu pulberei Apoi, hick-and raialele, cite au putut lua, in
barci, ei an trecut in partea Ismailului. Aceasta stare de lucruri i-a intristat
pe musulmani, pricinuindu-le necazuri. Dupa aceasta, s-a poposit timp de
sapte zile pe sesul Babadagului si, in a 18-a zi a lui muharrem 'is, serdarul
suprem, precum si cei din ogeacuri si slujitorii, mergind la corturile asezate
spre Isaccea, au asteptat adunarea ostilor musulmane.
159
si masurilor rele ale celui mai sus-aratat, el fusese chemat la oastea imp5.ra-
... Desi au fost acceptate motivele lui, totusi el a fost mazilit din functia
de serascher si a fost pedepsit, fiind numit pentru paza p5rtilor Turtucaiei.
155
156
www.dacoromanica.ro
AHMED VASIF
344
157
in el.
alte arme de lupta, atunci serascherul mai sus aratat, ca s fereasca ostasii
de pericol si de pierderi si sa-i incurajeze, i-a expediat spre ciftlic, iar el, la
rindul sau, urcindu-se Intr-o barca usoara, s-a repezit asupra ciftlicului mai
sus aratat, ca un leu care cere prad5.. Cind s-au Intilnit cele doua osti, au pornit
la saparea de metereze, iar dup8. doua ore, facuSera deja spatii suficiente, In
stare sa 011a loc de metereze.
.
A doua zi, spit zorii zilei, afurisitii si crezatorii in cruce, pregatindu-si
taberele lor, au pornit la atac ca s patrunda in meterezurile ostasilor credinciosi. Dar, din aceasta parte raspunzindu-se vitejeste si intervenindu-se cu
arme de lupta, cei din metereze au stat pe loc si s-an mentinut acolo. Luindu-i
la tints armelor pe cei din ceata aceea de nenorociti, ei au fost indata impras-
porunca mai sus aratata, s-a rupt deodata lantul podului aflat in dreptul
meterezelor, din pricina loviturilor de tunuri aruncate din partea musulmanilor, iar acesta s-a dus cu totul In santurile cetatii. Cei mai multi dintre
afurisitii,aflati inauntru au fost trecuti prin sabie, iar cei ramasi, cerind iertare,
159
Inamicii care pradasera Craiova cerusera ajutoare de la oastea lor nenorocita din Giurgiu, cu gindul de a ocupa Turnul. Astfel, cu un ajutor de vreo
1 500 de ghiauri, ei venisera asupra Turnului si Incepusera, prin surprindere,
atacul, pricinuind rautati si tulburari. Aceasta situatie fusese adusa la cunostinta vizirului Elhadj-Ahmed pasa, aflat la paza Nicopolei. Acesta, grabindu-se
in Islobozi, localitate In jud. Ialomita e vorba de all& localitate.
192 Zi;i0Vi,
azi: Sviatov.
www.dacoromanica.ro
TARIH
345
pe cit posibil sa vine in ajutor, in a 20-a zi a lui safer cel norocos 123 a inceput
luptat Timp de vreo patru zile ambele parti si-au. incercat puterile, iar cei
din ceata credincioOlor an aratat de vreo doua-trei on reziftenta, ocupind
160
<La inceput se era% eh trupele ruseqti an provocat o serie de pagube, trecind chiar si
spre Isaccea qi Tulcea>.
161
S-a hotarit ca flota duna'reana sa fie trimisa la Ismail, iar clack prin
intelepciunea lui Allah, acesta va fi salvat, atunci, pe malul celatalt gasindu-se
O$ile aflate in cele vreo 60 de corabii din fata oraplui mai sus aratat
fusesera ajutate si din partea ostii impa.'ratWi. De aceea marele vizir atepta
www.dacoromanica.ro
346
AHMED VAS IF
lor bine pregatita mai dinainte, au Snceput deodata sg-i nedjeascd si sg-i
improaste pe ostasii credinciosi cu focuri de tunuri si alte arme de razboi,
aruncate din tabard. Neavind incotro, <turcii) s-au aruncat repede in bard
0 s-au intors la Tulcea. Din cele petrecute s-a adeverit cg dusmanii vor ataca
163
Dunbea.
Aceasta stare a trecut si in rindurile celorlalti ostasi, in ale cgror inimi
www.dacoromanica.ro
TARIH
347
sa is masuri de inlaturare a gindurilor rele, ale dusmanului. De aceea capetenia lor fusese adusa la oastea imparateasck unde, fiind Imbracat cu caftan
(haat), fusese rasplatit prin acordarea de cite 30 de gurusi lunar din partea
miriei. Rusii, aflind de aceasta situatie, au vrut sk impiedice faptele lor, sk
be puns capat si sa-i distruga. De aceea, in a optsprezecea zi a lunii rebi-ulahir 127, ei au aparut In localitatea respective cu vreo cinci-sase sute de ostasi.
Datorita numkrului mare, ei au obtinut victoria asupra cazacilor. Aceasta
164
al marelui vizir, care statea In acele parti de caraula. Atunci, serdarul suprem
i-a numit indata pe binbasiul Suleiman aga din Kutahya si pe sansongibasi,
cu 2 000 de cavaleri i pedestrasi, precum si pe Moravi Ahmed aga. Pina la
sosirea ostii respective la locul mai sus aratat, dusmanii distrusera locuintele
cazacilor si pradasera lucrurile aflate In locuintele lor. Apoi, luind tunurile
din santuri, ei se hotarisera s pomeasca in grabs in directia din care venisera.
164
se datoresc lipsei de conducere din partea muhafizului Ahmed pasa, s-a con-
siderat necesara mazilirea lui. Pina la numirea unui alt muhafiz in acele
tinuturi a fost ins5xcinat Moravi Ahmed aga, dindu-i-se In mina actul cuvenit.
(Mai departe se arata dezavantajele luptelor izolate, fuga in mass din oastea otornana,
precum
mAsurile luate>.
1771.
www.dacoromanica.ro
AHMED VASIF
348
170
171
172
nu vor suferi i nu se vor stradui sa reziste din ' toate puterile atunci vor fi
nimiciti cu totii, (turcii) s-au unit i s-au pregatit de lupta. Inamicii raufacatori, depunind toate eforturile, s-au n5.pustit asupra anturilor, iar gaziii,
purtatori de victorie, vazind aceasta situatie, s-au straduit din toate puterile
for i, tragind saline asupra dumanilor veniti peste ei, au ieit afara din
metereze i s-au luptat corp la corp vreo cinci ceasuri, implorind victorie i
succes din partea preainaltului Allah i sprijin din partea trimisului sau
cel scump 131. Dumanii, neputind rezista in fata atacurilor musulmanilor,
au inceput sa fuga impreuna cu cei care adusesera scarile in vederea urcarii
for la inaltimile cetatii. Atunci musulmanii, urmarindu-i, au tras asupra for
lancile si s5.biile i s-au razbunat aa cum trebuie. In felul acesta, dumanii
au fugit, apucind calea infringerii i a nimicirii. Necredincioii inamici ucii
se ridicau la 2 000, dar luptatorii pentru cauza stints au mai pus mina pe
apte tunuri i pe trei care de munitii lasate pe cimpul de lupta. Ghiaurii
128
123
130
131
www.dacoromanica.ro
TARIH
319
rama0, precum si cei inclaratnici, ascunvi prin vai, au fost nimiciti. Comandantul afurisit al duvmanilor nenorociti, trimitind serascherului pava o scrisoare, un fel de porunca, ii ceruse s predea cetatea fara lupta, facindu-i
cunoscut ca, in caz de refuz, ti va ucide pe toti. Din partea aceasta ei fusesera
tratati cu dirzenie, dindu-li-se raspuns contrar vi spunindu-li-se ca vor fi
pedepsiti, prin npustirea asupra for cu sabiile fulgeratoare.
Cavalerii, impreuna Cu Mes'ud Ghirai, trecusera la Yivtov, dar,
neputind rezista dojenilor si blestemelor populatiei din oral, au trecut din
nou in partea cealalta. Venind la Giurgiu, au vazut ca toiul luptei intrecuse once
sa intre in cetate. Dar, in momentul trecerii peste pod, care era gata s se
naruie din pricina loviturilor de tunuri, acesta s-a prabuvit din cauza greut5.tii.
De aceea printul vi fratele lui, precum ai alti insotitori de-ai lui au cgzut cu
totii in Dunare vi sufletele for s-au zbatut acolo. Scapind insa cadirdjizade,
178
179
<Mai departe se arat& ca, deqi s-au luat unele masuri, tot* ei s-au inecat. In paragraful
unnator se descrie grija comandantilor otomani in fats dezertarilor In masa din caste, a lipsei
de prozivii Si a masurilor care trebuiau luate pentru iarna. Se planuia ca la Babadag O. fie numit
un serascher capabil).
<Prima corespondent& intre tnaltul Devlet si Rusia gi trimiterea de bani catre fostul
serascher de Crimeia).
SOSIREA PRIZONIERILOR 51 TUNURILOR TRIMISE DE SERASCHERUL DE
GIURGIU
180
181
www.dacoromanica.ro
350
AHMED VASIL',
mai inainte cu prazi si cu devastari, vor ocupa cetatea Tulcea, care era pustie,
o vor intari si-si vor orindui aci oastea, iar dupa citeva zile de sedere vor merge
asupra ordiei imparatesth Ei se gindeau ca, in aceste zile libere, ss fie pregatite
cele necesare in vederea apararii. Totusi, trecerea continua a dusmanilor in
partile de dincoace a provocat groaza mare. In orice caz, pentru intimpinarea
dusmanilor au fost expediati un numar oarecare de solda%i, impreuna cu san-
songibasi. Ce masuri anume trebuiau sa fie luate dupa aceasta, despre ele
Incepusera s fie duse discutii la medjlisul convocat. In acest moment intrind
la medjlis muhzir aga, acesta a soptit, pe ascuns, la urechea marelui vizir ca
dusmanii au sosit linga pod. Pe atunci, unii dintre ostasi erau dusi dupa afaceri,
iar comandantii se aflau la sfat. Ceilalti ostasi, discutind in corturi despre atacul
dusmanului, se gindeau s fug si s dispara. De aceea, neexistind nici un om
dispus pentru lupt5., au ,camas uimiti cu totii.
Afars de faptul O. nu au putut lua nici o masur5. de folos, marele vizir
a ramas si el mirat de urmarile care le-ar putea avea aceasta stare aducatoare
de nenorocire. El isi pipaia gitul, caci se sufoca, si incepu sa se nelinisteasca
182
de tot. Unii dintre cei aflali la sfat au propus ca podul, care este o piedic5.
pentru trecerea inamicilor, sa fie pazit prin numirea lui ceausbast-aga drept
comandant peste oastea aflata la ordia imperials, iar pentru paza ostirii sa
se aduca un numar oarecare de oameni si din Babadag.
In felul acesta, strigatele de mobilizare totals" 134 ale telalilor s-au
inaltat in vazduhuri, iar ceausbasi-aga s-a indreptat spre inamic cu vreo
70-80 de oameni. Locul pe unde urmau sa treacs dusmanii era un teren drept,
Cara dealuri si fara munti. Oamenii din oastea imparateasca at observat
miscarile si infatisarea taberei lor. Atunci ei aft pornit-o la fuga, aruncind tot
ce ayeau mai valoros si parasindu-si corturile si poverile lor.
Din pricina unor not nentelegeri si tulburari care se raspindisera, oastea
se afla imprastiata, iar aianii si cei marl, la rindul lor, fiind in cea mai mare
parte cuprinsi de teama robiei si avind inimile zdrobite de gindul asupra celor
ce vor urma, nici nu au putut lua masurile trebuincioase pentru Intimpinarea
dusmanilor, deli ostasii ordiei erau de doua on mai numerosi decit inamicii,
si nici nu au putut depune eforturi ca sa-i intoarca pe cei care fugeau. Aceasta
stare de lucruri fiind aflata de inamici, ei au inceput s5.-1 mine din urma pe
ceausbast-aga, care venise sa-i intimpine, precum si pe binbasi Battal bei,
care avea vreo 100 de osteni. and au ajuns la o distanta de o aruncatura
de tun 135, marele vizir, care se straduia sa-si salveze viata din aceasta nenorocire, luind steagul cel datator de fericire, a pornit la drum cu cinci sau zece
133 Koprit-Ra,st.
www.dacoromanica.ro
TARIH
351
i munitiile, s-au
grabit cu totii spre Bazargic. Locuitorii Babadagultii, avind incredere in oastea
imparateasca, credeau ca ea ar putea sa reziste cel putin citeva zile. Cu acest
gind, ei isi indep5xtau grijile qi spaima. De aceea nu au avut timp sali trans-
A,sa cum s-a .clescris i mai inainte, serascherul de Vidin, fostul mare
vizir Muhsinzade Mehmed papa, sosise prin partile Turnu (Kole), iar caimacamul Elhadj-Ahmed pap., care, aflindu-se in misiunea de paza a Nicopolului, aritase vitejie in cele citeva lupte care avusesera loc cu ruii, ata0ndu-se o#ii mai sus amintitului Muhsinzade Mehmed pap, apzase corturile
sale pe esul Giurgiului. De asemenea, i se trimisese porunca, la care se trichina
toata lumea, i lui Hasan pap., mutasarrif de Teke-Ili 139 i muhafiz de Silistra,
ca s adune pe cei capabili de lupta din acele tinuturi i sa-i treac5. pe malul
cel5lalt, ateptind porunca i parerea serascherului mai sus aratat. In felul
acesta, pe esui Giurgiului se adunasera aproape 30 000 de ostasi. Totui,
cea mai mare parte a acestei osti find formats din calareti pi avind &dui de
14/ De la Babadag.
www.dacoromanica.ro
352
184
AHMED VASIF
a merge spre Bucure0i, se simtea nevoie de pedestra0. De aceea serascherpap trimisese oameni In imprejurimi ca sa. adune pedestra0. Mai sus amintitul <serascher-pap) era de obicei incetinel In treburi i, hind convins de
tulburarea care exista In firea osta0lor, nu era bucuros s se indrepte, fad.
masuri, asupra Bucure0iului cu o astfel de oaste nesupusa, care nu accept&
sa pomeasca indata i care nu prezinta garantie. Dar osta0i, simtind aceasta,
s-au napustit asupra agalei de ordie, plingindu-se de sederea indelungat5....
Petrecind Inca timp de citeva zile cu astfel de certuri, In cele din
urma, s-a tinut sfat i s-a hotarit ca mai sus-aratatul <Mehmed papa) sa stea
la Giurgiu i sa-i intareasc5. pe cei plecati inainte. De asemenea, Izzet Ahmed
pap. 0 caimacamul Elhadj-Ahmed paa, In calitate de serascher i de <conducator de oaste) de ariergarda, an fost trimi0 impotriva dumanilor din orasul
Bucuresti. Oastea for a fost 1110.60. cu pedestra0i i calaretii vdstenti, dar
din pricina numarului redus de pedestra0, precum 0 din cauza contrazicerilor
dintre comandanti, a suferit infringere pe cimpul de batalie. Atunci, cavalerii
musulmani au fugit spre Turnu i Vidin, iar pedestra0i au fugit spre Giurgiu.
In felul acesta, in oastea sus aratatului <Mehmed papa) nu a ramas nici un
-om, iar el s-a urcat, de nevoie, intr-o bard. 0 a trecut la Rusciuc
SERASCHERATUL VIZIRULUI ABDI PA$A LA KARASU148 $1 NUMIREA Lill
DAGHESTANI ALI PA$A LA CONSTANTA (KOSTENCE)
185
Se daduse finnan ca oastea imparateasca s5.-0 petreaca iarna la Adrianopol. De aceea se socotea potrivit ca Inca de pe acum sa se is masuri pentru
paza imprejurimilor. In acest scop, an fost atra0 osta0 din Deliorman i din
alte locuri. Pe masura ce ei veneau, comandantii for erau Imbracati cu hilate
si onorati cu favoruri. Dup5. aceea erau trimi0 cete dup5. cete sub comanda
Adrianopol, s-a luat masura i s-a emis porund. pentru ca Abdi pap, s stea
la Bazargic, iar Daghestani All paa la Karasu. Pentru ca aceste ginduri s
nu fie ascunse, iar locuitorii Bazargicului O. nu fie speriati, se faceau pregatirile
in
186
www.dacoromanica.ro
TARIH
353
Din ziva venirii la postul de mare vizir $i pina la mazilirea lui, marele
PEDEPSIREA
$1
Unii dintre locuitorii din Deliorman, Hadjioghi-Bazari, umla, Hezargrad si din alte cadiate, care, la ofigine, erau rai si tulburatori si indinati spre
ambitie It indirjire, iesisera din supunere odata cu sosirea expeditiilor Si inselau
pe sarmani i pe pribegi cu fel de fel de zvonuri. Afars de acestea, iesind de
sub ascultarea celor cu barbs carunta si a comandantilor lor St neacceptind
sfaturile lor, ei se ingimfau si nu se temeau de pedeapsa cea mai mare si mai
aspra. Persecutiile lor, zi p noapte, intrecusera once inchipuire. De aceea
marele vizir s-a gindit sa ia masura cea mai bunt de a nimici actiunile lor
tulburatoare prin condamnare la sabie a celor care indrazneau sa faca rautati,
asa cum s-a aratat mai sus, prin tinuturile Giurgiului, Bazargicului si ale
Dunarii gi, in felul acesta, s puns capat faptelor rele care se inaltasera pin5.
In vazduh. Pe astfel de raufacatori $i persecutori el i-a nimicit pe ascuns sau
196
141a Muhsinzade Mchmcd pats, mare vizir (28 noicrntrie 1771 --4 august 17744; al doilca
vizirat).
www.dacoromanica.ro
AHMED VASIF
354
<1 1>8 6 143 i ping la ultimele trei luni ale anului respectiv si depunerea sabiilor
de catre cele doug. parti. Cu aceasta noutate un maior prusac a venit la oastea
maresalului, spre a pleca la Poarta. De asemenea, el a primit scrisoare si din
partea celui aratat mai sus 144 si, venind la ordia imparateasca si aflindu-se
despre ce este vorba, a fost trimis la Poarta fericirii
199
200
203
INCHEIEREA ARMISTITIULUI
Dupg cum s-a scris si mai Inainte, statele Prusiei si Austriei rugaserg.
Inaltul Prag ca ele s mijloceasca incheierea pacii iar intervencia for fusese
aprobata, prin intelegere, numai pentru linistea ostirii si a raialei. Ele, la
rindul lor, discutind chestiunea respective cu imputemicitii Rusiei, raportasera
si facusera cunoscute la inaltul tron cele hotarite si puse la cale. De aceea
sosise un hatt-i-humaiun, din partea celui caruia toata lumea i se supune,
continind invoirea, in primul rind, cu privire la incheierea clauzelor armistitiului i, in a/ doflea rind, pentru stabilirea clauzelor pacii prin adunarea delegatilor si mijlocitorilor.
III Este vorba de furnizare de coribli engleze catre Rusia, ceea ce a dus la Infringerea
flotei otomane la Cesme (6 iulie 1770).
le 1186 H. = 4 aprilie 1772 24 martie 1773.
144 Din partea feldmaresalultd P. A. Rumeantev.
www.dacoromanica.ro
TARIH
355
lor si este neIndoielnic ca ele vor putea aduce pagube ambelor parti. De
aceea, in cazul cfnd cele doua state 145a ar incepe discutarea armistitiului
si pacii numai cu delegati numiti de ele, in acest caz discutiile comune si lega-
turile directe ar putea feri pierderile materiale de ambele parti si, in once
caz, ar fi util pentru ambele state ca pacea sa fie dusk In felul acesta, la bun
sfirsit. De asemenea, au facut cunoscut ea au numit delegati care sa discute
fntre cele doua parti problemele ca neamul tataresc sa fie liber, iar Tara
Romaneasca 0 Moldova s fie Inapoiate Inaltului Devlet, dupa incheierea
pacii, In schimbul unor despagubiri.
Oricit de grea ar fi fost chestiunea tatareasca, totusi carturarii si demnitarii Imparatiei s-au unit si au dat invoke ca Imputernicitii s se Intilneasca
204
Olacii lui Maksud Ghirai han 1474, trecfnd pe malul celalalt, simtisera
ca el va porni din Rusciuc cu cei 300 sau 500 de oameni aflati sub comanda
lui $i, atasind la ceata sa Si oastea de la Nicopole, va trece pe malul celalalt
ca s semene acolo teams si groaza si ca, In cazul cfnd nu va fi cu putinta sa
se infilneasca cu dusmanii, va nimici Si va prada raialele razvratite.
245a Imperiul otoman i Rusia.
1411 Conte le Grigorie, Or lov.
www.dacoromanica.ro
AHMED VASIF
356
cazul cind ar fi pornit de la Rusciuc. Pin. la sosirea celui amintit mai sus,
hanul, impr5.0find lumina focului, apItase faitn5 i renume i devenise
arogant in tinutul Nicopolei. Mai sus aratatul, ajungindu-1 din urma, i-a
explicat aceasa tainl 0, tntorcindu -1, 1-a ficut sa accepte cererea marelui
vizir ...
207
sa is sfir0t.
toate proviziile lui au fost asigurate din partea tmparaiei. Afars de faptul cy
toate treburile lui au fost inlesnite, ling5. el a mai fost numit si Durri efendi,
chisedarul Divanului, care avea experienta tratatelor si clauzelor ce se Incheiau
intre Inaltul Devlet si statele crqtine. Ei an pornit spre Giurgiu in a cincea
zi a lui muharrem 150 cel venerat
!NCHEIEREA CONVORBIRILOR DE ARMISTITIU
208
Abdulkerim efendi, care fusese imputemicit pentru incheierea armistiprecum i Darri efendi, i Scarlat 151, dragomanul Divanului, care se
aflau sub conducerea lui, venind la Rusciuc, an intiintat partea cealalt5. de
sosirea lor. Venind indatl om din partea persoanei cu numele de Simolin 192,
care era numit din partea ru0lor, acesta ceru trecerea lor. Efendiul mai sus
aratat 1-a intors pe omul acestuia, facindu-i cunoscut c5. va trece pe malul
ce161alt in a aisprezecea zi a lunii mai sus aratate 158. In ziva respective el
a trecut la Giurgiu si, dupe ce a descins in cortul destinat pentru el, la o ors
distanta de ora, i s-au f5.cut ceremoniile de bun sosit, din partea generalului
145 1186 H. = 4 aprilie 1772
24 martie 1773.
www.dacoromanica.ro
ic.".
fir, cif,:
11.f.) 1;--r
l r=5-*
erlr, irAr: vir-r
;k1Ircrr::17
icrs' -v"471-riJ
tfrJ ctr"
rf:t
171v
71..(3
r,7;
.-51
r;r;:v
rZy
crs:
-;r7r
*1
55:r
1:4Y1-3
cm? wOr..41
Irx 113r9 TY IrXr"
dirmr
rri
icr-r;rx
57
1.2;.1.,
71-4"r crAr Ae": Ir 1-sT51
IC; 'Cr 1'4' Irr "11 err 4147ei-,
1-41r trq
;-;?'/ r/.11Airt-P
e`r) irr;(
f7lerr.7
Irjr 0.4-41
!!?
roily rw-cc
.,re
z;ry.
I.?
kr/A:,
err
1W ..1&`
:51:r l'crrT
"gf' YY-7,1411:41^
vin
tor.
re
A
-if:.
:r-re, icrif .rtrrr Inc r-liv:p
Cfir
tire
rrt
=ir
r?
r:"A
6.:,'1'11'
rr:p
Irftri
IA-ent" wr.Illr
..errif .c.=15-A
n(.:111re
p-
rr 'rr'r 11;71T
irreP 01.4r
flr
"'Tr
r~crif
wrgrty zr
5.1f.ir
cri:) -r cr :Tiftrf
flj jr 1"f
r:rf r Iry
cw-fct
11:r
I/'t-- cfr'47
www.dacoromanica.ro
!ir Ot:r rw'r ;fir^
e. 44=31' le c'i-nr n -xCr.laJ.,17""
eir.,
358
liAlkLED VASTF
intelegere.
In a p.ptea zi a lui safer 154 cel norocos s-au scris i s-au completat docu-
Clauza intii: Cele doua oti sa inceteze razboiul acolo unde se gasesc ele.
209
Dunarii i ale Nistrului. Afars de conditiile ar5.tate mai jos, vasele <turceti>
s nu apara deloc nici In porturile Crimeii, dad. nu este nevoie. Si nu se puns
piedici in calatoria, In lung i In bat, a vaselor aflate pe fluviul Dunarea, care
a fost fixat ca granita. Neintelegerile ivite intre populatia celor doua parti
sa fie aplanate cu justete prin mijlocirea capeteniilor lor, dindu-se pedepsele
necesare.
www.dacoromanica.ro
TARIH
339
Clauza a opta: In momentul cind stile celor doui parti, aflate prin
partile Gruziei 155, Cubanului i in alte locuri ale Anatoliei, vor priori vestea
armistitiului, populatia i o the sa respecte armistitiul, iar oraele i cetatile,
precum i alte locuri s. ramina asa cum sint, in miinile cui s-ar afla ; acolo
unde este nevoie de fixarea granitei 156 sa se is in considerare clauzele armistitiului.
Clauza a nolo: Termenul intelegerii de fatl sa tin6, fara exceptie, pe
Taminturile ambelor parti: Moldova, Tara Romaneasca, Bugeac, Crimeia,
Kuban i in alte parti, pin6 la intrunirea delegatilor pentru pace. Tot asa sa
fie Si pe apele Marii Negre, prin intelegerea serascherilor ambelor parti. Intrucit
nu este cu putinta ca aceasta tire s ajunga in acela0 timp fi la dep6rtari,
de aceea, f61.1-a a se compara cu tinuturile apropiate, termenul armistitiului
sa tina 'atria la 1 octombrie al acestui an <1186 H.> 157 ...
218
care cuno$ea tinuturile, spre a rezolva chestiunile importante care s-ar ivi.
Dup. aceea au lost aranjate toate treburile privitoare la problema aceea,
iar pentru administrarea cheltuielilor kr, care urmau a fie suportate de impar5.tie, a fost numit pe lfnga ei, cu functia de defterdar, Kficiik-Ibrahim efendi,
dintre scribii Divanuiui imparatesc. Pentru ambasadorii Austriei i Prusiei 189,
care plecasera cu acetia, spre a mijloci, s-au repartizat cite 25 000 de guru0.
Astfel, in ziva de duminic5., 12 rebi I160a, ei au pornit de la Poarta .i a sosit
tirea ca in a patra zi a lui rebi-ul ahir 161 vor sosi la oastea imparateasca
255 Gurdjistan, Georgia, Gruzia
156 Adica locuri a cAror stApinire era nedecisa.
159 4 teprin-i evvel 1186 = 1 octombrie 1772.
www.dacoromanica.ro
360
220
AHMED VASIF
completate sumele de bath, precum *i alte lucruri de care aveau nevoie. Aceasta
*tire ajungind pe malul celalalt, generalul <rus> din Giurgiu a trimis raspuns
221
in sensul ca: in caz daca delegatul principal nu are titlu de mare sol, atunci
urmeaza el s5. ne onoreze mai intii cu vizita".
Osman efendi, la rindul sau, a aratat ca poseda acest titlu *i a explicat
cu claritate ca padi*ahul are puterea de a acorda *i altora acest titlu. Dragomanul aflat in slujba sa a aratat aceasta clar, cu hirtie sigilata, generalului.
Astfel, dupa unele discutii contradictorii cu cel aratat, ei au trecut la
Giurgiu, de pe un mal pe celalalt, iar dupa ce s-au prezentat in cortul destinat
pentru ei, generalul aratat mai sus a facut pasul de bun sosit, fiind onorat
la intoarcerea lui cu un cal impodobit. In ziva urmatoare *i delegatii Inaltului
Devlet, mergind la cortul generalului, 1-au onorat pe acesta,...
<Acordarea titlului de cadiu de Istanbul lui Yasinizade Osman efendi, pentru a putea
participa la convorbirile de pace cu Rusia).
222
CONVORBIRILE
<!n acest paragraf se aratA ea, in urma sfaturilor date de atnbasadorul Prusiei, marele
vizir a initiat unele manevre militare spre a impune incheierea grabnicA a tratativelor, fAcind
sit dispara ideea di Poarta si-ar fi epuizat toate fortele. Cei de la medjlis 3i-au expritaat convingerea di, in cazul cind va fi nevoie de rAzboi, Poarta ar fi gata>.
INCEPEREA DISCUTIILOR INTRE DELEGATI <LA FOC$ANI>
223
www.dacoromanica.ro
TARIH
361
s-a cazut de acord ca, in cazul cind, in zilele de convorbiri, se va constata &a
unii raufacatori incearca sa tulbure lucrurile prin intrigi i zizanii184a, aceste
cazuri A nu fie ascunse de nici una din parti, ci A. le anunte reciproc pentru
gatiei ruse, Or lov, a aratat pe scurt: Mai inainte de aceasta, cind statul
austriac a cerut s mijloceasca, cu scopul de a se face pace, atunci imparatia
facInd cunoscut Austriei ca <Rusia> iqi va rezolva singura treburile ei. Data
fiind i nevoia de a respecta i hatirul <statului vostru>, imparatia noastra
224
www.dacoromanica.ro
362
AHMED VAMP
independenti, speranta lor ffind taiata in privinta b.jutorului din partea statului pe care ei se sprijina, nu vor mai avea putere a provoace tulburari si
este evident ca isi vor vedea de treburile lor.11 Atunci, din partea ceastalaltk
li s-a raspuns Si li s-a explicat ca: Chestivnea independentei presupune formarea a dou5. Califate si, in acest caz, Inaltul Devlet va fi nevoit s duct
razboi, iar roadele convorbirilor de pace vor Amine neclare ..."s
Astfel, discutiile contradictorii s-au adincit tot mai mult, iar certurile
si neintelegerile s-au intetit foarte mult. In cele din urma, delegatii rusi au
spus ca chestiunea independentei <tatarilor> ffind baza pacii $i punctul de
plecare pentru celelalte articole, in cazul cind ea nu va fi acceptata, atunci
nu vor primi discutarea si fixarea celorlalte articole si, suspendind mejdlisul,
an lasat pe seama destinului cele ce vor urma. Dupa citeva zile, Orlov, mergind
225
singur, dupa apusul soarelui, in cortul lui Osman efendi, a insistat mult in
privinta acceptarii chestiunii independentei <Crimeii). Osman efendi, raspunzind la once intrebare a acestuia, 1-a uimit pe acesta si 1-a invitat sa
renunte la chestiunea independentei pentru aranjarea careia facuse promisiuni in fata imparatesei din Petersburg.
Ei au facut aluzie ca, a doua zi, pregatindu-se carutele, delegatii !naltului Devlet s se intoarca. Acestia, la rindul lor, far. sa is invoke, an pornit
si s-au Indreptat spre Rusciuc, iar Orlov a plecat spre Petersburg cu ginduL
de a explica, chipurile, scuza lui In chestiunea independentei <tatarilor>,
pe chid Obrescov a ramas ling maresal.
Osman efendi era. un om unic In discutii complicate si in conversatii,
dar totodata era o mare nenorocire In privinta certurilor si a gilcevei. De
aceea, nelinitit peste masura, el a fost cuprins de gindul ca ar putea sa-i
oboseasck cu vorbe pe delegatii rusi si s-a gtndit sa aranjeze chestiunea cu
bani. Numai ca ruse nu s-au lasat convinsi cu vorbe si nici ss fie rasplititi
In schimbul pretentiilor lor. De aceea. delegatii <turci> s-au convins ca, in
cererile lor, <rusii> au ales Intti calea rabdarii, iar cind si-au pierdut sperantele
s-au indirjit mereu, aratind rezistenta si perseverenta. Osman efendi, la rindul
sau, se framinta de teams, zicindu-si ca. daca a aranja intr-un fel oarecare
chestiunea independentei <Crimeii>, atunci, intrind in gura ulemelelor, ei
ar putea, in cele din urma, sa ma ducs la vreo nenorocire si ss ma omoare".
De aceea nu a avut curajul sa aranjeze o treaba care ar fi fost usoara.
pentru el si absolut folositoare pentru imparatie. Ca urmare, reluindu-se
r5.zboiul, au pierit foarte multe suflete si foarte multe avutii, iar dusmanii
an obtinut treptat si Crimeia, unde s-au grabit sa-si intinda din zi in zi afacerile lor negustoresti.
E indeobste cunoscut ca la sedintele de convorbiri delegatii rusi, on
de cite on ascultau strigktele efendiului 168, ziceau: oDaca am spune ca acest
om e nebun ar fi o lipsa de conduits; sa zicem car are minte, dar atitudinea.
lui este in afara oricaror fapte ale unui om cu cap. Numai ca aceasta minte
nu este dintre acelea despre care not tim si auzim".
Marele vizir era foarte necajit de nearanjarea treburilor si intristat de
implinirea termenului de armistitiu, care fusese un timp oarecare un prilej
pentru odihna ostirii.
16. Osman efendi.
www.dacoromanica.ro
TARIH
226
363
in Ale Dungrii.
ma Ahmed Vastf, autorul cronicii de fatA.
www.dacoromanica.ro
364
AHMED VAMP
incidente. Atunci el, batindu-0 joc de parerea mai sus aratata, a spus: De
ce sa fie respectat armistitiul? Eu am linga mine oaste nenumarata care
poate s is cu forts totul. Sa-mi dea voie mkria-sa serdarul suprem i eu pot
sa trec dincolo si sa cuceresc pina la Kiev 1". Atunci i-am spus: Aceasti
masura a fost hotarita cu consimtamintul demnitarilor Imparatiei. SA dea
Allah, daca armistitiul nu se face a4a cum sper5.m, atunci, nedezicindu-te
227
de acest gind de vitejie, ai putea deveni renumit prin nimicirea inamicilor 1"
Sift-0nd astfel vorba, trecusem deja pe malul celalalt. Intilnindu-m
cu comandantul Giurgiului, ne-am urcat Intr -o caleaca pregatita, care era
compusa doar dintr-o jum5.tate de trasura. Dupa parcurgerea unei distante
de trei ceasuri, 1-am gasit pe Osman efendi pe drum, intorcindu-se. Am tras
linga caruta lui i i-am predat in mina scrisoarea marelui vizir. I-am explicat
si i-am aratat totodata 0 verbal scopul misiunii mele. Atunci el a spus: Marealul Rumeantev nu e Imputernicit sa incheie armistitiu nici pe zece zile.
De aceea v-ati obosi in zadar. Mai mult cleat atit, cererea de armistitiu,
care este cu neputinta de realizat, este o ru0ne pentru Inaltul Devlet si o pier-
dere de timp",
Efendiul flind vestit prin dumania sa fata de cei care i se impotrivesc,
i-am zis: Dat fiind faptul ca este un moment important, ma supun acum
parerii si poruncii voastre. Dad. imi spuneti sa ma duc, atunci ma duc, iar
daca imi ziceti sa nu ma duc, atunci nu ma duc 1". Raminind multumit de
aceasta supunere a mea, el i-a aratat dorinta de a ne Intoarce i, astfel, ne-am
intors impreuna. Pe drum, el s-a plins foarte mult de Yasindjizade, zicindu-mi:
www.dacoromanica.ro
TARIH
363
Atunci Osman aga s-a schimbat la fata i, indata dupa aceea, schimbin-
du-i infatiarea, mi s-a adresat astfel: Efendi, in acest caz e necesar s5.
porneti 1". Iar eu, ca s5.-1 necajesc i mai tare, i-am raspuns: Eu m-am
rotors potrivit poruncii voastre. SI dea Allah, s-ar putea ca norocul sa fie
in asta. Nu va uitati la cuvintele incurcate ale ambasadorilor, ci incercati
s va. convingeti". El, la rindul sau, mi s-a adresat astfel: Efendi, to vrei
A ne bagi in belea 1 De vreme ce ambasadorii au zis aa, trebuie sa pleci
numaidecit !". Atunci, dupa multe discutii aprinse, am pornit, indreptindu-ma
228
spre Iai.
In oraul Iai m-am intilnit cu marqalul rus Rumeantev i i-am predat
scrisoarea serdarului suprem. Dupa ce a aflat cuprinsul ei, manifestinduli
bucuria *i veselia, a graft : Delegatii celor doua parti, petrecinduli vremea
cu discutii inutile, au vrut A tulbure acest noroc i au vrut s nenoroceasca
cele doua state, impingindu-le din nou in catastrofa razboiului. Noi vom
discuta problema cu marele vizir i o vom aranja". Atunci i-am raspuns:
Preainaltul Allah sa dea ce este mai bun pentru statul nostru". Am descins
apoi Intr-o casa pregatita de el, iar dupa citeva ceasuri de odilma, ne-am
intilnit, noaptea, cu Rumeantev i. cu Obrecov. and am inceput sa discutam
despre actul de armistitiu, Rumeantev, luind cuvintul, a spus: Fie ca Inaltul
Devlet, alegind aceasta Cale, spre surprinderea noastra, sa nu ne impiedice
din treburile noastre 1 Fie ca inclinatia i dorinta lui de pace a se dovedeasca
a fi tot aa de sincere ca i ale noastre 1". Atunci i-am spus: Intentia Inaltului
Devlet este de a incheia o pace adevarata, potrivit gloriei i intereselor lui,
qi nu are alte pretentii". Atunci el a zis: Pretentia lui poate fi atit cit poate
sa c4tige timp pentru a aduce oastea de lama". Sarmanul de mine i-am raspuns in felul urmator : Nu e necesar sa via oastea de iarna. Daca am fi
dorit <razboi>, avem cite 40-50 de mii de solda%i la Rusciuc i la Silistra,
iar la oastea imparateasca se afla vreo optzeci de mii de ostai pregatiti.
Bacurile for stau gata la mal, iar ei sint in ateptarea unei porunci. La cel
mai mic sewn, trecind incoace, ei as fi inceput lupta. Serascherul de Rusciuc
s-a i suparat pe faptul ca not am venit incoace. E sigur ca aceasta impiedica
zelul sau. De aceea 1-am rugat in mod special sa stea 13111a ce ma duc i ma
imparatesei
366
ARMED VASIF
Rumeantev a spus: Nu stiu dad. statul tau va accepta sau nu, dar,
pentru a nu amina treburile celor doua parti, poti sa aduci in citeva zile raspuns daca se aproba sau se respinge ?".
Nu e posibil in zece zile, hai sa fie 12 zile !". Iar eu am spus: Nu ma dezic
de cuvintul meu ; cu ajutorul lui Allah, tirea poate sa soseasca la voi in zece
Zile !". Atunci ei au zis: DA dovada i pentru aceasta !". Le-am dat dovada
in acest sens. Preainaltul Allah nescotindu-ma mincinos, tirea de aprobare
a sosit in zece zile la rust. Aceasta face parte din faptele neobinuite crezute
de toata lumea.
230
tar daca intrebi de bani sau de zaherea, nici una din acestea nu exists. In
aceasta situatie, Mind atacul la o parte, sent incapabil chiar $ de aparare.
SA explicati amanuntit aceasta situatie mariei-sale serdarului suprem ca s5.
-depunl eforturi pentru adunare de ostaqi qi pentru procurare de zaherele qi
bani. AltfeI, Rusciucul ramine pe seama lui Allah r.
In Adica spre DunLre.
ne De Is convorbirile pentru prelungirea armistitiultd.
www.dacoromanica.ro
TARIH
367
Atunci i-am zis: Uncle v-a ramas vitejia de alddata ? Cum ati renuntat
ap. de repede la stradania voastr5.? Eu adm.irasem mult de tot comportarea
domnigi-voastre, demna de un vizir. Care a fost pricina acestei de15.sari ?".
Iar el mi-a raspuns: ,,5i atunci cind ati trecut spre Giurgiu-Iasi, situatia era
tot ca acum, dar aratasem curaj i exagerasem foarte mult doar ca s5. va
imbarbatez 1", In cele din urm5., a trebuit s5. afle ,care anume este situatia-
dar i s-a atras atentia ca, pia la sosirea tirii, sa nu o divulge nimanui,
Osman efendi, dup5. sosirea lui la oaste, raspindind vestea c5. ruii sint
foarte slabi i ca, intrind boala in ei, sint pe calea nimicirii totale, ceruse
tuturor sa se is masuri pentru trecerea pe malul celalalt. De asemenea, el a
mai spus: Mareplul rus nefiind imputernicit nici pentru un armistitiu de
cinci zile, cel care e trimis cu misiune se Id intoarce, fara indoiala, cu un
raspuns de jale. Dad ostaii ar ataca putin -malul celalalt, sint convins ca
dumanul va fugi pina la Hotin". Spunind astfel, el facuse sa fie trimii
oameni in toate partile ca sa indemne la lupta.
Toti se temeau de dutatea celui mai sus ar5.tat 176 Si, dat flind faptul
ca el voia sa mearga la Poarta, demnitarii statului se fereau de indiriirea
acestuia, zicind: Din pricina Oriel sale, el ar putea sa tulbure, intr-un fel
oarecare, lucrurile". Ei vorbeau de uprinta mintii sale i de posibilitatea
Iui de a face grepli. In timp ce ei erau triti qi necajiti, comandantul otirii
ruseti din fata Silistrei, Potemkin, scrisese o scrisoare muhafizului SeidHusein pap. i-1 intrebase pe acesta: VI facem cunoscuta vestea noulul
armistitiu. Si la voi exists oare aceasta tire ? " Acesta, la rindul sau, a transmis prin doi Mari 177 tirea 'respective la oaste. Demnitarii imparatiei s-au
buimacit la auzul ca armistitiul a fost Incheiat 178 i nu tiau ce s5. fad.. De
231
aceea au ateptat sosirea mea pentru a afla dace vestea era adevarata sau
false.
la Hezargrad. Atunci m-au anuntat ca in ora se afla Bekir bei, fratele lui
Naili pap.. Indata ce a auzit de mine, el a venit pe jos la locul unde ma aflam
Chid 1-am intrebat Bei-efendi, de ce umblati?", el mi-a raspuns:
Osman efendi, venind la oaste, a raspindit zvonul c5. nu va fi cu putinta
sa se incheie armistitiu ; trimisul poate sa vine indata intristat. Intariti serhaturile 1". De aceea, schimbindu-se tactica, demnitarii statului au fost numiti
in cite o parte, iar pe mine m-au trimis la Rusciuc. Daca voi putea s5. trec
ostai pe malul celalalt, Ii vor trece, iar dad nu, atunci voi intari Rusciucul.
Dumneavoastra ce veti aveti ?". Atunci eu i-am dat oarecum de inteles,
zicindu-i: Eu nu am nici un leac, dar du-te linitit la Rusciuc; s-ar putea ca
ulterior misiunea voastra, sa se schimbe". Dupe aceea, tot noaptea, am i
sosit la ordia imparateasca. Rugaciunea de dimineata am indeplinit-o in
cortul unde se afla ilustrul steag i apoi, impreuna cu chehaia-bei i reis-efendi,
m-am dus in Cortul de dormit al marelui vizir. Cind i-am expus pe larg cum
sta situatia, el mi-a spus mai intii ca e foarte multumit de Intirzierea lui
Bekir bei i de faptul ca, venind mai intli inapoi cu Osman efendi, am pomit
apoi, la cererea lui 178, Dupa aceea, netiind cum sa ma onoreze mai repede
pentru vestea armistitiului, mi-a dat tot aurul care se gasea in buzunarele
178 Osman aga (efendi).
www.dacoromanica.ro
368
AHMED VASIF
In cortul marelui vizir tinindu-se tun sfat mare, -a citit scrisoarea maresalului si senetul lui, precum si procesul-verbal al convorbirilor. Toti au pus
232
ca azi pentru InalttYl Devlet nu e alts alacere mai buns decit aceasta. Agapasa 180 a spus chiar ca: fn timp de dou5. zile au fugit dintre ieniceri vreo
1 500 de oameni si acum a sosit vestea ca ei an trecut muntii, dezorganizind
si oastea muhafizului de calik-Kavak. Este potrivit s5. se scrie indat5. si sa
se trimita, cu un ceas mai devreme, actul de confirmare a senetului mai sus
aratar'.
CA DELEGAT
pentru Inaltul Devlet, s-a tinut indata un medjlis unde au fost chemati
www.dacoromanica.ro
TARIH
236
369
sanatate. In ziva urmatoare, au pornit spre Bucurevti vi, dupa patru zile,
intrind In orav, au terminat cu greutatile <calatoriei>.
Dupa ce, prin mijlocirea talmacilor, s-a Indeplinit de ambele parti
ceremonia de buns-intilnire, Obrescov a yenit in persoana In locuinta lui
reis-efendi vi 1-a felicitat pentru noul rang, aratindu-i cinstea vi onorurile
cuvenite. A doua zi, i s-a trimis delegatului rus, Obrescov, din partea efen237
diului aratat mai sus, un cal Impodobit, iar din partea fiului sau, Ahmed Hamid
efendi, a fost trimis un cal Impodobit pentru fiul marevalului, aflat In delegatia
condusa de Obrescov. Ei, la rindul lor, au raspuns, trimitlnd, drept multumire,
blani de samur vi de hermin5.. Dupa o zi, vi delegatul Inaltului Devlet a mers
la locuinta lui Obrescov 0, dupa o scurta discutie prieteneascar s-a pus problema Inceperii tratativelor, S-a cazut de acord ca discutiile sa Inceapa In
ziva urmatoare. Atunci secretarii principali, precum vi talmacii ambelor
parti s-au tutors ca sa preg5.teasca locul unde urmau sa fie duse tratativele.
PRIMA INTYLNIRE A DELEGATILOR
www.dacoromanica.ro
370
AHMED VAMP
241
www.dacoromanica.ro
TARIH
371
Dups multe discutii controversate, Obrekov, fiind neputincios ss ras)punda, a trecut la alt articol aqa cum se facuse 0 la convorbirile de la Foc*ani.
In felul acesta, se adunau de doua on pe slptamin5. i discutiile contradictorii
nu luau sfir0t intre cele doua parti. Utneori prin intermediari, alteori prin
gi
De asemenea, ambasadorii ru0, la intrarea lor la Inaltul Divan, vor fi respectati atit la sosire, cit 0 la plecare, dupa rang, iar talmacii i slujba0i lor
ivor fi scutiti de gizia 0 de alte dart, cum se face cu cei de o seams cu ei. Dacs
din suita ambasadorului vor fi unii care vor primi religia islamica, atunci,
pentru Inlaturarea banuielilor, ei vor fi Intrebati de citeva on in fata tAlmacilor lor. Cind se va stabili c5 renuntind la religia cre*tina, ei accepta religia
mahomedanA, atunci nu vor fi ceruti cu sila de ru0. Dar dad vreunul din ei
a furat i a jefuit anumite lucruri i bunuri de-ale ambasadorului, toate vor fi
luate inapoi ..L
213
(Mai departe se imira pl alte clauze asupra carom se cazuse de acord. Pretenfia Rusiei
fn privinta cetatilor Kerci $i Ieni-Kale. Propunerea lui Obmcov privind citeva articole: 1) Garantarea de catre Rusia a independentei Crimeii. 2) CetAtile Kerci si Ieni-Kale sA ramina la nqi>.
pe
unul din aceste articole ei, In consecinta, este clar ca va trebui sa reinceap5.
razboiul. In once caz, ar fi mai bine pentru not ss pierim pe drumul credintei
i imparAtiei noastre cleat sa be acceptam pe acestea".
Atunci <Obrekczy> a spus: Cu toate acestea, sa se faca arz catre Inaltul
Devlet din partea voastra cu privire la aceste lucruri ca s vedem ce raspun
va sosi".
Atunci, dat fiind faptul ca intoarcerea fail. Invoke contravenea buneicuviinte, s-a considerat potrivit ca Ataullah bei sa fie trimis la oastea. imparateasca spre a explica prin viu grai situatia i spre a prezenta scrisoarea cti
articolele cetute de delegatul Rusiei.
Lal sosirea emirului mai sus aratat la oaste, au fost chemati in fata terdarului suprem Inaltii demnitari, precum i toti cei din ogeacuri. Scrisorile
www.dacoromanica.ro
372
AHMEI? yASIF
date de el au fost explicate tuturor ode la medjlis). Atunci, toti 1-au indemnat
pe marele vizir s accepte, zicind ca: Pretentia ru0lor este sa is cetatile
Kerci i Ieni-Kale. Cele lalte shit doar vorbe de gilceava, temeri i sofipme, ca
vor fi de sine statatori. Acum ei nu sint putemici din pricina asupririi ghiaurilor.
Cu timpul e posibil s& se intoarca la starea for de dinainte. Chiar dad_ ra,zboiul
s-ar prelungi, de azi Incolo, cu hick zece ani, tot nu se pqate incheia o pace
mai buns ca aceasta". De aceea, pregatindu-se hoget, s-a, aratat ca toti sint
de acord, iar cele spuse an fost prezentate la, Curtea ilustrului padi,5ah prin
Ataullah bei efendi, care cunotea toate starile de luaruril La sosirea lui, la
Poarta, au fast convocate de citeva on medjlisuri si toti an gocotit nepotriyite
parasirea cetatilor i navigatia pe mare. De aceea au lost enumerate diferifele
neajunsuri, Baca ele< ar fi acceptate, Indeosebi Osman, efendi a, incurcat mintile
tuturor. E1 a amestecat i a incurcat toat5, treaba, facindul astfel pe mania -sa
padisahul s5 se teams, De aceea articolele mai, sus aratate a fogt scrise In aa
fel incit nq puteau fi aprobate de partea dumana, iar padisahul a fast sfatuit
sa ceara ca efendiul imputernicit s, yin& inapoi. Marele vizir, la rindul sau,
mea". A doua zi, cind au inceput din nou discutiile cu Obrescov, s-au depus
eforfuri ca sa se puns capat divergentelor cu una din variantele sfaturilor
date de la Poarta;
Dal ffind ca nici la acest medjlis nu s-a putut ajunge la o intelegere, s-a
socotit necesara despartirea delegatilorq La ultim ul medjlis, cu Invoirea celor
doua parti, s-a ajuns la un acord ca sa se Inregistreze i s se confirme articolele divergente i cele apropiate, referitoare la pace, iar dap& chestiunile vor
fi aranjate, atunci actele de confirmare s& fie schimbate dintr-o parte i alta
TARIH
373
Cind chestiunea aceasta i s-a propus lui Obrescov, el a spus: MI angajez, In mod oficial ca statul pe care -I socotiti ca a dat faliment s v5. poaa
ofei-i atita lucru. Voi sa acceptati doar cele patru articole". Indata ce el a
spus asa, reUs-efendiul, Hayri efendi si sarmanul de mine, care eram prezenti
la medjlis, flind cuprinsi de mirare, ne-am pierdut speranta in incheierea
246
pacii ...
Allah a sortit ca, in aceasta problems, a se sciihnbe gindurile si masurile
oamenilor de stat si, In cele din urma, s-a incheiat o pace cu pierderi mai marl
la Kainardji, (Kaynarca), cares a produs mii de necazuril si a fost un motiv de
astfel s5. se apere indeajuns ". Iar reis-efendi i-a aspuns: A construi o cetate
Intr-un loc lipsit de apa curgatoare ,Si de once urma de prosperitate ce folos
ar putea aduce decit acela de a Include acolo un numar oarecare de oameni ?".
Atunci el a zis: Daca e vorba de ap5 aceasta se poate procura cu sacale".
Reis-efendiul, la rindul sau, i-a raspuns: Daa, cu voia lui Allah, s-ar isca
din. nou un razboi Intre cele doua state, atunci rusii, fiind aproape, la prima
porunca vor ataca cetatea, iar pins la sosirea ajutoarelor vor opri apa i ocuparea cetatii s-ar usura inult ". Cu astfel de argumente puternice $i simple
el fl invingea totdeauna pe Obrescovi punindu-1 in imposibilitate de a-i aspunde
249
Asa cum s-a ar5.tat mai inainte, in urma esuarii tratativelor de pace,
devenise clara reluarea ostilit5.4ilor din ambele parti. De aceea ssrdarul cel
zelos a aflat ca dusmanii raufac5.tori incercau sa tulbure si si descurajez3
I" 28 zilhicce 1186 = 22 martie 1773.
13 martie 1774.
1" 1187 H. =' 25 martie 1773
IN Baliat localitate in apropiere de Silistra.
www.dacoromanica.ro
374
AHMED VASIF
partile Tulcei, care era isunctul for de .tac, fusese data pe seama serascherului de Bazargic, Abdi pap, i, In mod special, a muhafizului deg Babadag,
beilerbeiul Cerkez pap. Dar norocul, soarta serascherului mai sus aratat
fusesera Intoarse de citeva on de inamicii raufacatori, iar averea sa fusese
devastate de citeva on de catre mutesellimi. Afars de acestea, si bstaii eialetului de Rumelia, care se aflau sub comanda lui, socoteau, din pricina prelungirii armistitiului, ce pacea e incheiata. De aceea cei mai multi dintre
ei erau plecati In vilaietele for ca sail procure bani de cheltuieli. Astfel, el
nu a avut posibilitatea se mearga In ajutor (la Babadag>, 'cu oastea putina
aflata lingi el. Pe de alts parte, distanta dintre Babadag i Bazargic fiind
de 40 de ceasuri i lipsita de once prosperitate, nu a avut cum sa pomeasca
i sa ajunga acolo. De aceea Cerkez pasa, la rindul lui, pierzindu-$i speranta
de a fi ajutat, socotise potrivit sri. scoata familiile pi copiii care se aflau In
rap' Babadag ssi sa-i trimita pe toti la Bazargic, iar el, cu oastea eialetului
de Sivas, precum
pi
Atunci s-a dat o lupte de vreo patru-cinci ore ci, folosmdu-se munitii de razboi
251
din ambele parti, tocmai In momentul cind ostasii musulmani erau gata sa
devina norococi i sa obtina victoria, unii laci an parasit batalia, Impreuna cu
Terkemeoglu ( ?), fugind spre Bazargic.
De asemenea ceilalti ostasi, alaturindu-se a.cestora, $i -au pierdut eforturile pentru credinta tor. Baht Ghirai sultan, care se afla la iernare prin
partile Karasu, affind c5. ducmanii credintei urmaresc carutele familiilor pi
coplilor scoci din Babadag ci ca an pus mina pe o parte din ei, i-a oprit pe
unii dintre ostasii risipiti din Babadag si a pornit Indata cu grija, cautindu-i
pe ghiaurii raufacatori imprastiati prin sate dupa pr5.zi. El ci -a facut datoria
fata de binefacerea padisahuluit salvind o parte din carutele care intrasera
in mlinile tor.
Marele vizir, Muhsinzade <Mehmed pasa) spuntnd ca va hotari pacea
care va fi sortita de Allah si folosind o Intelepciune rar intilnita, intorsese in
vilaietele for pe locuitorii Babadagului, care scapasera din evenimentele de
pe vremea fostului mare vizir. De asemenea, el Ii sfatuise si be explicase s5.
se ocupe de agriculture. Dar nu se gindise ca, in cazul reinceperii ostilitatilor,
sa pomeasca la apararea for sau sa-i duce in alte parti. Astfel, In aceasta
intilnire cu dusmanii, el lasase pe cei mai multi dintre nenorocitii aceia fare
aparave 5i prada vrajmasilor,.
DIGRESIUNE
tARIH
375
lIng5. Abdi pasa pe ceausbasf Esper aga, cu oastea din Deliorman, si pe bostan-
gibasf, cu oastea aflatk sub comanda lui. Dar tocmai cind ei erau pe punctul
s ajunga cu aceste osti la Babadag, dusmanii au distrus si au pradat acele
parti i, lasind Kara-Harmanul, pe care-1 ocupasera, au apucat drumul
spre Tulcea si s-au Intors fntr-acolo. Dup& aceasta, ceausbasf s-a Inapoiat
la oaste, iar bostangibasi s-a dus la Adrianopol, fara noroc si fark victorie.
El se lauda zicfnd: 1-am izgonit pe dusman"
iNFRINGEREA DUSMANILOR 'UGH ILA RUSCIUC
253
singur atac, i-au nimicit pe inamici si, distrugindu-i i lufndu-i, din toate
partile, prizonieri pe dusmani, an facut ca unii dintre ei sa -$i gaseasca sffrsitul zilelor, inecindu-se In fluviu, iar altii sa meargi la oastea for de la Giurgiu.
lului Repnin a cazut prizonier, fiind rant. Toate acestea au fost raportate
si scrise de catre mai sus aratatul ( serascher de Giurgiu) mariei-sale serdarului
suprem, care si-a aratat numaidecft veselia si bucuria. El a trimis serascherului-pasa o blank de samur si o sabie impodobita, iar beilerbeilor si comandan-
tilor de osti, aflati In suita lui, de asemenea, le-a trimis hilate si coroane de
flori, satisfacind astfel dorintele si straduintele tor.
MAZILIREA SERASCHERULUI DE KARASU $1 NUMIREA ALTUIA
Oastea de sub comanda vizirului Abdi pasa, care era valiu de Rumelia
si serascher de Karasu, se fmprastiase si, din cele IntImplate pink acuma,
se constatase c& el nu f5.cuse nici o ispravA, deli avea pe seama lui un post
atft de mare, cum era acela al eialetului de Rumelia.
199 Martin (?), localitate ling& Rusciuc.
197 Actk (iisti4-apk ).
www.dacoromanica.ro
AHMED yAstir
376
234
Pas).
pe Abdi papa> s nu sufere modificari pins la sosirea lui Nu'mn papaa, a f ost
numit beilerbeiul Ephozlu Abdullah papa ca vechil al <noului> serascher-papa,
iar Apararea yamei a fost data ,pe seama beilerbeiului Seid-Ahmed paSa.o.
255
EVENIMENTELE DE LA KARASU
Fostul serascher <Abdi papa> a pornit spre paza oraptilui Misivri '99
si cei mai multi ostapi care se aflau 'in oastea lui Ls-au supus, iar unii din ei
au ramas la oastea de la Karasu. Tina la sosirea lui Nu'man papa itrebuia sa-i
tina locult apa cum s-a. scris ,Si mai inainte, Epbozlu Abdullah papa. De aceea
fiecare sei pregatea sa fuga, din cauza numarului mit de ostapi, urmarind pi
apteptind ivirea dupnianilor. Informindu-se rtotdeauna, prin mijlocirea raialei,
de starea musulmanilor, dumanii erau siguri t noul serascher se ya stabili
De aceea ei considerau `tin prilej binevenit aceste zile libere. Dar, coman-
fusese aratata serdarului suprem de catre printul Baht Ghirai care statea In
-acele tinuturi. Deoarece distanta dintre Varna i Karasu nu era mai mare de
25 de ceasuri pi trecuse destul de mult timp de cind fusese data misiunea de
serascher pe seama celui mai sus amintit .22, el ar fi trebuit sa piece cu un teas
mai devreme ca sa fdrtifice acele parti. Dar el dadea dovada de molepeala
pi nimeni nu ptia Inca nimid despre purtarea pi conduita lui (in aceasta pri-
www.dacoromanica.ro
TARIH
377
stea la opt ceasuri departe de oras, promitindu-i ca 11 vor sustine si it vor ajuta
cu zaherea si cu alte lucruri, pe cit va fi posibil. Afars de acestea, ei au mai la' cut
cunoscuta la oastea imparateasca si situatia jalnica in care se gaseau. Discutind cu totii, au hotarit sa recruteze un numar oarecare de ostasi de sacrificiu
(dalkalzg). Astfel, au fost inscrisi 5 000 de voluntari pi, dupa ce au fost orga-
nizati, au fost expediati sub comanda celui aratat mai sus. Comandantii
acestei osti au fost onorati cu caftane (hil'at) si cu daruri
257
258
ore si vreo doua mii de ghiauri au fost trecuti prin focul sabiei. Tocmai cind
urmau s se bucure de victorie si glorie, netrebnicii din Deliorman, care se
aflau pe aripa dreapta, au fugit fara rusine de pe cimpul de lupta, in loc s
reziste si sa se mentina mai mult ca altii pe cimpul de batalie, pina la pierderea
sufletelor, spre a-pi apara familiile si copiii. Aceasta nenorocire a insenmat
un pretext pentru zdruncinarea rezistentei celorlalti. De aceea acestia, la
rindul lor, au fugit spre metereze. De asemenea, si cei din metereze, vazind
acest hal, s-au alaturat fugarilor, pierzind astfel munilii si arme de lupta
peste masura. Serascher-papa, pedestrasii, precum si unii calareti, intrind
in Silistra, s-au preocupat de apararea cetatii.
www.dacoromanica.ro
378
259
AHMED3VASIF
din tot sufletul pentru rezistenta si aratasera straduinte in acest sens. Cerhagiul Ibrahim pasa, impreuna cu vreo 8 000 de calareti citiva beilerbei,
pornise cu citeva ceasuri mai inainte la atac asupra ostasilor dusmani. Incepind lupta, el avea de gind sa-i atraga pe dusmanii legii spre metereze. Dar
tocmai atunci, cetele de ostasi au rupt-o la fuga, imprastiindu-se care incotro,
iar calaretii dusmanilor, urmarindu-i pe cavalerii musuhnani,
pedestrasii
260
prin lupta, totusi, dat fiind c5. nu au fost ajutati din alte parti, ei au parasit
meterezele si au Inceput s-o is la fuga.
Feizullah pasa, vistiernicul lui Abaza <Mehmed) pasa, muhafiz de
Turtucaia, vkzind aceasta, s-a aruncat asupra dusmanului, zicind: La ce
va duce oare aceasta fuga continua din fata ghiaurilor si la ce ne mai trebuie
viata de acum incolo?". Dupa ce a ucis pe citiva dintre ei, el insusi a fost
rant in citeva locuri, iar aces viteaz ca 111Y leu si-a ales, dupa citeva ceasuri,
ca loc de odilm.5. raiul cel stump ...
CELELAT.TE EVENIMENTE DE LA SILISTRA $1 INFRINGEREA GHIAURILOR)
In urma victoriilor de care s-a amintit mai sus, maresalul rus, bucu-
261
1773.
www.dacoromanica.ro
TAR IH
379
263
www.dacoromanica.ro
380
AHMED VASIF
264
aflat nimic pins ce dusmanii in s-au apropiat de metereze. Atit cei din fats
sau din urma, cit si cei din dreapta sau din stinga, neb5.nuind nimic, erau till',
mentati de bautura 0 nesiguri pe ei. La aparitia neasteptata a dusmanilor,
s-au zapacit cu totii, dar au inceput totusi lupta, venindu-pi in fire. Ostasii
de sacrificiu, neputind s rabde, au prins curaj ca A dea hire tocmai and
distanta dintre ei si dusmani era de vreo jumatate de ceas, dar indata ce au
ajuns la locul unde se &idea batalia, cei mai multi dintre ei n-au vrut sari
atace 0 dusmanii, la rindul tor, tragind cu armele, i-au obligat sa fuga. Serascher-pasa, nestiind despre ce este vorba 0 aflind abia dupa aceea care anume
este situatia, a pornit infrint spre Bazargic, parasindu-pi poverile si lucrurile.
<Mat departe se aratd ci generalul Weissmann murise in timpul luptelor, dar acest eveniment fusese tinut ascuns de catre partea ruseascl. Dupa aceea Nu'man pasa a fost trimis
spre Karasu in vederea respingerii inamicilor din acele pIrti>.
265
266
... Dindu-se tunuri si ostasi pe seama lui <Daghestani) All pasa, fostul
serascher <de Rusciuc); acesta a fost totodata sfatuit si a primit 0 porunca
pentru ca, stand in satul Hadji-Ktiy 206, din apropiere de Karasu, sa fie atent
in toate partile ...
... In popor se raspindise vestea ca dusmanii vor ataca oastea aflati
la Karasu. Se stia, de asemenea, ca serascherul din acele parti, Nu'man pap.,
in urma evenimentelor de la Kainardji, nu mai avea nici o putere. Chiar
data ar mai avea, demnitarii imparatiei erau convinsi ca de acum incolo
el nu va mai putea face nici o isprav5.. De aceea s-a considerat potrivit ca,
pentru moment, in partile Bazargicului sa pomeasca vizirul Omer pasa.
Astfel, el s-a indreptat intr-acolo in aceasta luny a lui djemazi II 207 ...,
ACORDAREA DE VIZIRAT LUI CELEBIZADE ESSEID-HASAN AGA
267
Esseid-Hasan ,aga, care era un aian din Rusciuc pi unul dintre capugibasiii Inaltei Porti, fusese adus, mai inainte de aceasta, la oastea imparateasca 0 cercetat asupra cauzelor care au facut sa intirzie pina acum eliberarea.
Giurgiului, deli se adunase la Rusciuc o oaste numeroasa. Asa cum s-a spus
si mai inainte, el dorea sa obtina titlul de serascher, dar, ferindu-se sa-1 ceara
deschis, spera sa-1 obtina de la sine. El facea aluzie la aceasta prin cererea
ca ceata lui de ostasi sy nu se amestece cu cea a serascherului Daghestani
Ali pasa. Demnitarii, aflind care era pretentia lui, nu s000tiserl potrivit
205
La Silistra.
www.dacoromanica.ro
TARIH
381
pentru el acest post, din pricina tineretii si lipsei lui de experienta. De aceea
fusese trimis in acele parti, cu titlul de serascher, vizirul Ismail pasa. Venind
la oaste Mehmed efendi, fratele mai sus aratatului <Hasan-aga>, acesta facea
269
Dupa evenimentele de la Kainardji, Seid-Nu'man pasa, care era serascher in acele parti, trebuia sa is asupra sa vindecarea ranilor 21 pe care le
capatase cu prilejul evenimentelor dezastruoase de la Kainardji. El WA. tsi
pierdea timpul in zadar, si cu mare greutate numise citeva mii de ostasi de
sacrificiu ca sa smulga Hirsova din miinile dusmanilor. Ostasii au atacat
Hirsova fara sa cunoasca situatia, fiind de buns-credinta ca cetatea era lipsita de fortificatii. Dar in momentul in care erau pe punctul de a ocupa unele
2" Ale ceausbasiului.
2" Spre Karasu.
210 E vorba de Snfringerea lui.
www.dacoromanica.ro
AHMED VASIF
382
intarituri, dumanii legii, fiind ascuni prin colturile cetatii, au tras din tunurile
pe care le aezasera bine in toate partite. Dumanii, ivindu-se din toate partile
ca pulberea, i-au impresurat pe otaii musulmani .i s-au grabit sa-i prinda,
Numarul redus de tunuri la oastea islamica, precum i lipsa de arme perfectionate de lupt5. i banuiala ca dumanii nu erau In numar mare au pricinuit
Infringerea ostailor musulmani. Astfel, cei mai multi dintre ostaii credincioi
locul de bafalie. La sosirea for la Karasu, Nu'man pap., in loo sa-i liniteasa
pe voluntarii ramai, dindu-le acte sigilate, i sa-i atrag5, i sa fie binevoitor
i cu ceilalti ostai, i-a tras cu severitate la raspundere, repezindu-se chiar i
au venit cu totii la Bazargic. Aceasta situatie fiind adusa la cunotinta ceausbaiului aflat la Bazargic, el i-a adunat pe cei impratiati, precum i pe ostaqii
de sacrificiu i pe ceilalti ostai aflati sub comanda lui i s-a grabit sa porneasca
... Fostul serascher Nu'man pap, caret era desemnat a istea la Turnu
(Kole), a fost mutat pentru paza Misivrei, eialetul Rumelia a fost acordat
serascherului de Silistra, Osman pap, iar eialetul Bosnia a lost dat lui Daghestani All pap, numit serascher la Karasu. Cu eialetul Oceacov 212
a fost onorat Esseid-Hasan pap, muhafizul de Silistra .4;
DESCRIEREA IMPEASTIERII 05TIRII DE LA KARASUI 5I CADEREA tN
PRIZONIERAT A LUI OMER PASA $I ESPER AGA
271
Serascherul acelei parti, Daghestani Ali pap, precum i cei dati sub
comanda lui, ca: vizirul Omer pap, valiu de Anatolia, i Esper aga, ceausbai, venind la Karasu, i-au adunat pe toti ostaii risipiti Si s-au asigurat.
De asemenea, ei au fortificat localitatea mai sus aratata, completlndu -i
intariturile cu metereze i cu alte tranFe. Dar, din pricina tulburarilor care
continuau in rindurile ostailor Inca de pe timpul lui Nu'man pap., fapt care
nu a putut fi schimbat, cu toate sfaturile date i cu masurile luate,echipamentele au fost expediate la Bazargic, fiind evident ca ostaii sint gata s-o
is la fuga in once clips. Tocmai cind ei hotarisera s depuna eforturi i s se
apere de dumani, cu echipament uor, in a douasprezecea zi a lunii pban 212
11a
u'man pap.
mob Karasu.
www.dacoromanica.ro
TARIH
383
care, era vizibila Inca de la inceput, ele fiind cauze temeinice pentru lipsa de
rezistenta. In felul acesta, armata care fusese organizata in ultima vreme cu
cele mai marl eforturi s-a risipit intr-o clipa, plecind fiecare in cite o parte,
(in paragraful unnator se aratii cA aga de ieniceri a fost onorat cu titlul de vizir pentru
bravlira aditatift in trecut la Giurgiu ai la Silistra>.
ATACUL GHIAURILOR $1 YINTFRINGEREA SERASCHERULUI DE BAZARGIC 215
$t TRIMITEREA REIS-EFENDIULUI <ABDURREZAK BAHIR EFENDI)
www.dacoromanica.ro
384
AHMED VAS IF
paa i-a intImpinat cu oastea aflata sub comanda lui, precum si cu ostaii
care sosisera linga el, dintre ostaii de lama veniti la ordia Imparateasca,
i s-a luptat i s-a razboit cu catanele i cu cazacii. Dei ucisesera i raniseca
multi ghiauri, provocfnd panics i oarecare schimbare a norocului, totui,
din pricina pedestrailor i a tunurilor marl ale dumanilor, precum i din
cauza ca se temeau de focul inamicilor, ei s-au tutors la Kozludja,IntiintInd
273
Marele vizir a socotit buns aceasta masura, iar cei aflati la medjlis
i-au exprimat multumirile i felicitarile for cu voce tare, zicfnd: Allah
sa-ti dea sanatate !". In urma terminarii pregatirii munitiilor necesare, precum
i a adunarii de oti alese, efendiul cel aratat mai sus a pornit spre IeniBazar cu trei-cinci sute de oameni, desfacInduli steagurile de pfnza cu semne
de cucerire.
Dupa aceea oastea Imparateasca a fost dusa pe esul Makak (?), aflat
la o jumatate ors distanta de 5um1a, i s-a strigat peste tot ca toata lumea;
lasfndu-i lucrurile i poverile, sa se pregateasca pentru a merge la lupta fmpo-
triva dumanilor.
Efendiul cel mai pus aratat, sosind la Ieni-Bazar, i-a adunat pe ostaii
Impratiati In fmprejunrni, precum i pe cei din eialetul Rumeliei i pe multi
altii, capabili de lupta i ciocuire, IndernnIndu-i la lupta sffnta, iar dupa ce,
sapind metereze, a transformat Imprejurimile oraului fntr-o cetate fortificata,
a trimis vreo trei-cinci pute de oameni la Kozludja 217 cu &dui de a cerceta
starea inamicilor. Dei dumanii, affind aceasta.,1 o luasera la fuga, totui,
cavalerii musulmani, ajungfndu-i din urma, an ucis o parte din ei, iar pe cei
mai multi i-au facut prizonieri. La sosirea acestei veti reis-efendiul), invocind
ajutorul lui Allah, a pornit In persoani spre Kozludja, iar dumanii aflati la
In E vorba de Infringerile repetatg ale ortirii otomane.
219 Kozludja, localitate In apropiere de Bazargic Varna.
www.dacoromanica.ro
TARIH
385
asupra lor. In noaptea aceea, pe la ceasurile patru, sarmanul de mine i muftiul de Filipopoli, Nasuhi efendi, precum si reis-efendi incepusem s vorbim
despre starea du0nanilor, iar dupa ce Nasuhi efendi s-a dus la locuinta sa,
not am ramas amindoi. Chid continuam aceasta discutie, a venit, pe neateptate, un om necajit de prin partile Varnei, care i-a inminat lui reis-efendi o
hirtie. Atunci el s-a buimacit numaidecit, iar hirtia mi -a dat-o sarmanului
de mine. Chid m-am uitat in ea, am aflat ca populatia din Varna anunta ca
se gase0e in mare strimtoare din pricina asediului si cerea ajutor de la <reis>
efendi.
www.dacoromanica.ro
386
AHMED VAMP
Asa cum s-a aratat si mai Inainte, o parte a ostii dusmane plecase s5.
ased.ieze Varna si drumul ajutorlrii celor din cetate fusese astfel inchis. Marele
vizir si ceilalti demnitari ai imparatiei fuseserk cuprinsi de spaima. Aceast&
situatie fusese anuntata peste tot si se trimiseser& !Italie porunci in vederea
sosirii ajutoarelor peritru Varna. A sosit deodata stirea a bostangibasi Mehmed aga a venit la Provadia (Pravadi ). Atunci el a fost pornit in grab& in
ajutorul Varnei. De asemenea, si vizirul Kelledji Osman pasa, care era serascherul ostirii din Marea Neagra, se afla tot la Varna, impreuna cu yasele de
sub comanda lui. De aceea el a scos la transee (granpo ) pe chehaia al sau,
impreuna cu cinci -case sute de. marinari (kalyoncu )3 Impartindu -i totodata
in locuri importante si pe ienicerii, precum si pe ceilalti ostasi insIrcinati cu
paza orasului. Afara de acestea, a, fost litchis& Cu citeva corabii si calea spre
mahalaua ghiaurilor, care era locul de trecere a dusmanilor.
Dupa ice toate partile au fost intarite si fortificate, chehaia cel aratat
mai sus, iesind din transee mai in fats, s-a convins ca dustnanii aveau vreo
6 000 de pedestri si 3000 de cal6reti. Dupa aceea el a venit si a spus ca ei se
grabesc, la o distant& de trei ceasuri, s& -si pregateasca munitiile In vederea
unui atac prin surprindere.
www.dacoromanica.ro
TARIH
387
Mai sus aratatul <Osman paa>, la rindul sau, pregatindu-se pentru a-i
intimpina, a scos din corabii 1 500 de marinari (levend ) Si i-a pregatit pentru
batalie. Dei mai sus aratatul nu era In stare de vreo actiune, totuqi, depunind
eforturi i aezind un cort Intr-una din fortificatii, s-a straduit sa-i Incurajeze
pe gazii.
277
<Urmeaz6 descrierea luptelor de la Varna si respingerea rusilor. Fuga for spre Karasu si
Babadag dupa, 21 octombrie 1773>.
EVENIMENTELE DIN ANUL 1188 22
289
290
<Descrierea unor blitillii de prin partile Rusciucului si Silistrei. Trimiterea chehaiei lui
296 Dagestani Ali pasa In partile Karasu, Babadag si Hirsova pentru cercetarea acestor locuri.
Se constata ca pe acolo nu se aflau rusi. PregAtiri pentru salvarea Hirs' ovei>.
298
<Descrierea pregatirii unor osti otomane prin partile Kozludjei, in vederea intimpinarii
305 inamicului. Inaintarea rusilor spre Sumla. Schimb de corespondenfe pentru pace>.
<Se descriu tratativele pentru pace si incheierea pa.cii de in KfIcifik-Kainargi, ffira a se
306
308 reproduce clauzele ei>.
3 martie 1775.
www.dacoromanica.ro
VII
efendi, lucra la judecatoria din acea localitate. Bunicul sail se numea Hulusi
efendi si a fost carturar Si poet. Ahmed Asim a studiat, printre altele, filologia
araba si literatura persan5.. El a stat un timp oarecare, in calitate de secretar
.de divan, pe linga mutasarriful de Ayintab, Battal pasa-zade Seid-Mehmed
Nun pasa. In urma uciderii acestui guvernator In 1788 (1203 H.) i in urma
unor tulburari din Ayintab in l789 (1204 H.), Ahmed Asim a fost nevoit
(vak'a niivis ) al Imperiului otoman, in locul lui Amiri, care se retrasese din
aaeasta functie. El s-a mentinut in acest post pina la sfirsitul yiejii, dar dupa
detronarea lui Selim al III-lea (1807), fiMd socotit printre partizanii acestuia,
i-au fost anulate toate privilegiile. Numai dupa urcarea pe tron a lui Mahmud
al II lea (1808), Asim a reusit din nou sail recistige prestigiul de carturar,
mai cu seams ca principalii lui adversari, ca 9eih-iil-islamul Ataullah efendi
si altii, fusesera 1n15.turati.
390
AHMED ASIM
i anume
social-politice ale vremii sale, and sultanii erau foarte des schimbati, cind
demnitarii statului actionau independent, chid dezorganizarea interns cuprin-
sese toate domeniile, ia1 pe plan politic si militar turcii sufereau infringeri unele
dupa altele.
www.dacoromanica.ro
TARIH
391
Stilul cronicii sale este greoi, dar confine o serie de imagini plastice
privind evenimentele 9i diferitele persoane, descrise de autor cu mult spirit
de observatie 9i cu mult spirit critic.
Pentru toate acestea Ahmed Asim poate fi socotit printre putinii cronicari care, nemultumindu-se cu descrierea arida a evenimentelor, le-a
completat cu consideratii proprii. Asim 9i-a indeplinit astfel intr-un fel deosebit
BIBLIOGRAFIE:
O.T.M., p. 65-67; 0.M., vol. I, 1333 H., p. 375-377; G.O.W., p. 339 -340;
E.I., vol. I, 1908, p. 493-494; X.A., vol. I, 1950, p. 665-673 (art. Asim
Efendi, de M. Fnad KOprillft) ; Omer Asim Aksoy, Miltercim Asim (Astra Traduca-
www.dacoromanica.ro
TARIH
Istanbul (f,A.)
<Se math e,14, in fata pregatirilor de rilzboi ale Rusiei pi in fata pretentiilor Austriei In
partile Bucovinei (Bukanya ), demnitarii statului otoman au limit un sfat. Unii au sustinut
aminarea expeditiei, dar marele vizir a insistat pentru declararea ri4zboiului atit Impotriva Rusiei,
cit pi a Austriei).
<Plecarea marelui vizir spre Sofia la 9 djemazi II 1202 Si rascoala ienicetilor. Sosirea
pe send Vidinului la 8 serval 1202 0, 0 nouti rliscoalli a armatei in leglitura cu plata soldelor).
<Sosirea vestii despre cucerirea Mehadiei 10. Intentia turcilor de a ocupa cetatea Inlek,
precum pi alte cetAti de pe malul drept al Dunarii>.
1 I zilhicce 1201 = 14 septembrie 1787.
Baronul Herbert Rathkeal (el a plecat din Constantinopol in februarie 1788).
mai
Despre luptele din timpul acestui rizboi vezi pi B. Surdu, Desfd,surarea rdzboiului austroturc din 1788-1790 pe teritoriul Banatului, descrisd de un contemporan, In Anuarul Institutului
de istorie din Cluj, torn. X (1967), p. 55 pi urm. (anexe).
10 Turcii an intrat in Mehadia in jur de 18/20 august (Ibidem, p. 73).
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Irj
iTrzrr:
0--)rr;
fr if fere Icr
r: yr.:6Ce
wirlrir`:"
157.-1"
Cy. Calr.t7
Frei
or
'Irv"
itnnrn%
t_clicr., 11 11 t-'710-4,
Irr.11.0110
-fan r7rusl
"fritrir--"P-rvezi-T"'Y
r'el* erTry.rr
.76 r^ 1;rrAeft7r, er 0.71. '74? Cfortir-:* loS-inv"-Irry
tr
f.ciR Trcnetes;
et; tr icrrx7
167 iTrArr
cr.-1-":1r'
1;nd -`"61'1-t-fi yr
394
AHMED ASIA[
telui aflat la Daragadji si, sapind in jurul lui santuri, ca la cetali, a facut
acolo o fortareata puternica, linistindu-si astfel tabara si socotind aceastt
masura drept o cale de salvare pentru el. De aceea, cind serascher-pasa,
trecind prin trecatoarea Sebesului, a sosit in fata taberei austriece de la Daragadji, aflata la trei ceasuri departare, cele doua parti si-au pus coloanele in
miscare si au inceput batalia 14...
<Descrierea nesiguranfei turcilor la inceput gi fuga austriecilor paste citeva zile).
De aceea gaziii cei viteji au fost trimisi din Daragadji ca sa-i urmareasc&
pe dusmanii fugaril Serascher-pasa, ridicind steagurile de expeditie de linga.
dusmani si dind foc din toate partile orasului mai sus amintit, I-au incendiat,
iar Cerkez <Hasan) pasa a calcat si a devastat pima la Lugoj satele pi localitape aflate in ambele parti. Neluind In seams Lugojul, a devastat si a pradat
pina la o adincime de vreo trei-patru ceasuri, dupe care s-a intors, indreptindu-se apoi spre Mehadia.
Au fost desemnati arhitecti pentru repararea partilor distruse ale Mehadiei, care intrase in miinile gaziilor, iar pentru paza ei a fost numit Memis
pap.. De asemenea, s-au depus sfortari *i In privinta cheltuielilor de bath
pentru completarea armelor necesaret cerindu-se totodata sa fie inscrisi din
ogeac ,case sute de ostasi ca ,iamaci (yamak), cu cite cincisprezece gurusi
<Rliscoala ogtii din Mehadia pentru solde gl trecerea la Ruscinc pe la '13 safer 1203 is.
Se mai motiveani el se apropiase gi iarna, din care cauzii gederea in nordul DunArii ar fi fost Cu
neputinfA. Se aratli cb, degi austriecii fuseserti nimiciti pina Is Lugoj gi fusese luatti cetatea
Mehadia, totugi finuturile mai sus amintite au fost parlisite4; Numirea lui Gazi-Hasan page. 13
10 -11
,Ca
Serascher la Ismail)
fi
11
if
Inlek.
Sebes,
Caransebeg.
Daragadji, Teregova.
www.dacoromanica.ro
TARIH
395
it
<Numirea lui Cerkez-Hasan pasa ca. mare vizir si ca serdar in prima decadA a lunii ramazan>"
... La inceputul lunii muharrem din anul 1204 19 <marele vizir Hasan
paa>, trecind de la Niacin la Braila i, apoi, trecind ,Si peste apa numita Buzau
12
<Mazilirea marelui vizir Cerkez -Hasan pasa si numirea lui Djezairli-Hasan pasa, serascher
de Ismail, ca mare vizir la inceputul lunii rebi I 1204'. Fortarea Akkermanului de catre rusi
13
13
14
si predarea lui de cAtre turci. Rusii ocupa Benderul. Moartea lui Djezairli-Hasan pasa si numirea
lui Serif -Hasan pasa la postul de mare vizir, dupl mijlocul lunii receb 1204> 22.
... and cel care era mare vizir 10 petrecea vremea in nestire, s-a facut
cusur In ajutorarea dreptcredincio0lor asediati la Ismail.
De0 era clar ca dusmanii vor ataca cetatea Ismail i-1 vor calca in
picioare 0 cu toate ca ajutorarea la vreme ar fi fost upar5., totu0 marele vizir,
catihd la unele banuieli qi procedind in nestire, i-a petrecut timpul ark' s
fata ceva, iar cind s-a aflat ca dusmanii au atacat Ismailul i ca, in felul
acesta, cetatea se gasete In strimtoare, tocmai atunci i s-au ingramadit pe
cap toate viespile aducatoare de nenorociri i s-a gindit sa trimita o0i abia
dupa ce nu se mai putea face nimic.
Negasind insa vreo cale i neputind trimite ajutoare, el s-a socotit vinovat
... Delegatii celor doua parti au semnat <la i0ov> documentele necesare
0 ele au fost aprobate pe la 1nceputul lunii zilhidjge din anul 1205 25. Articolele
22
septembrie
1789.
u 1-10 zilhicce 1205 = 1-10 august 1791; mai precis, la 4 august 1791.
www.dacoromanica.ro
AHMED ASIM
396
22
2.5
dare sultanul Selim al III-lea a propunerii marelui vizir de a se fixa ca hotar Nistrul (Tuna ).
Sfatul tinut de marele vizir pe Sesul Macinului la s zilhidjge 1205 26 pentru a se aduce la cameltintA dipeteniilor militare hotarirea sultanului. Refuzul comandantilor turd de a porni impotriva.
Rusiei din cauza dezorganizarii ostirii. Se cere aprobare de la sultan pentru a se incheia pace
cu Rusia).
29
<Armistitiul s-a incheiat la 11 djemazi I 1206.0 pe timp de opt hmi. Delegatii s-au adunat
apoi la Iasi pentru fncheierea pAcii. Tratatul cuprinde 13 articole>:
august 1791.
www.dacoromanica.ro
TARIH
397
30
catre statul Rusiei, sa fie inapoiate si predate Inaltului Devlet, asa cum se
afla ele. Conditiile existente in ahidnamelele din optzeci si opt 8/ si noulzeci
si trei 32 i noulzeci si noua " despre privilegiile Moldovei sa fie valabile si
pentru tinuturile restituite din Moldova. Astfel, fusesera iertate socotelile
vechi, dinainte de expeditie, ale raialelor din Moldova si se trasese cu condeiul peste ele. De asemenea, nu se cerusera dari in timpul razboiului. Masura
aceasta sa se mentina Inca doi ani si de acum incolo. De asemenea, cei care
si-au parasit patria si s-au stabilit in alte tari sa fie liberi sa -si transporte
lucrurile for ...
Rezumatul articolului opt:
acest tratat si, dupe aceea, documentele sa fie schimbate in orasul Iasi in
termen de cincisprezece zile Intre vechilii cu imputerniciri absolute ai celor
doua imparatii ...
... Scris in a cincisprezecea zi din luna djemazi-ul-evvel din anul o mie
doua sute case 34.
INTOARCEREA SERDARULUI SUPREM
<El a pornit de la Macin i a sosit la Istanbul in ziva de 10 Saban 1206 33. Enumerindu-se
tinuturile supuse Imperiului otoman in preajma anului 1000 " al Hegirei, se aminte#e i de
Transilvania, Tam Romineasci, precum g.i de Moldova>.
41
<Cetatea cazuse in mlinile Rusiei, iar timariotii fuseserii glisiti pe la feudele lor. De aceea
ele au fost confiscate in favoarea Veniturilor noi", infiintate la inceputul domniei sultanului
Selim al III -lea).
In 1188 H. = 14 martie 1774
as 1193 H. = 19 ianuarie 1779
Kayak ).
" 1199 H. = 14 noiembrie 1784 3 noiembrie 1785. De fapt, tratatul de cornett din
1783 sau Senedul din-1783 privitor la Moldova i Tam Romineascii
" 15 concur; I 1206 = 10 ianuarie 1792.
146 10 paban 1206 = 3 aprilie 1792.
" 1000 H. = 19 octombrie 1591 7 octombrie 1592.
87 Irad-i Djedid (Irad-s Cedid ).
www.dacoromanica.ro
AHMED ASIM
398
78
8 ms.
"
<Se descriu motivele numirii lui Muhib efendi ca sol. Se face mai 'Mill un scurt istoric at
Revolutiei franceze din 1789, pine la intitularea lui Napoleon Bonaparte ca Imparat al Frantei.
9 ms. Apoi se arata donuts lui Napoleon de a avea la Paris un reprezentant de seama al Portii. In
felul acesta, a fost numit ca sol In Franta Muhib efendi care a pornit repede la drum, deoarece
in luna mai Napoleon urma sa piece din Paris. Muhib efendi a pornit de la Poarta la 10 muharrem
din anul 22 39. Aoa cum spune Muhib efendi ham* in raportul slu de ambasador, el a sosit
la grantta austriaca trecind prin Tara Romaneasca. Mai departe se descriu unele sfaturi primite
de ambasador privind raporturile dintre Poarta jai Franta oi atitudinea /or comuna fats de Rusia
9 ms. si alte puteri europene>.
81
...
raufacatorul Cu num* de
Fodjo 41, care era capetenia sirbilor, alaturindu-se austriecilor, I i luase angajamentul sa le predea acestora cetatea Belgradului. Dar in luptele ostilitatile care au avut loc pe atunci, afurisitul aratat, precum $i aghiotantul sau
au cazut prizonieri. Cind a fost cercetat, el a promis, pentru a-si salva viata,
ca va preda vistieriei ottirii imparatesti 10 000 de pungi (kise ) de bani, (hizmet ) i va face ca Timisoara sa fie anexata la tinuturile padisahului cel puternic ca Alexandru <cel Mare>. Or, in privinta supunerii cetatii Timisoarei
si a anexarii ei in rindurile tinuturilor sale binepazite, Inaltpl Devlet nu avea
nevoie de ajutorul celui amintit mai sus. De asemenea, era, evident ca si banii
pe care trebuia sa-i predea urmau sa fie procurati din avutiile aflate pe paminturile Inaltului Devlet.
104
<Aceste chestiuni au fost raportate de solul Muhib Efendi primului ministru austriac
la Viena, deoarece acesta ii ajuta pe sirbii de pe oesul Zemlinului (Zeman ), din dreptul Belgradului, lucre pe care ambasadorul otoman II observase In timpul calatoriei>.
<Se aminte,,ste de rascoala lui Pazvantoglu (Pasbanzade )11a Vidin, de a lui Tirsiniklioglu,
24 ms.
<Se arata ca Agribozi-Ibrahim pa. a zade Ebubekir pass care, jplecind din eialetul Silistra,
pornise spre Anatolia, t-a intors si a potolit cu mare, greutate rascaalele din Adrianopole oi
Rumelia>.
zilhicce 1220 = 20 februarie 20 martie '1806. De fapt, este vorba de 10 muharem 1221 =
30 martie 1806.
40 Razboiul dintre anii: 1787 oi 1792 (cu Austria oi Rusia).
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
400
AHMED ASIM
26 ms.
iNTIMPLARE CIUDATA
116
117
28 ms.
118 pr i>.
119
<Mai departe se grata cif aceasta intimplare a ajuns de poming prin cafenele $i prin alte
'
152
153
In prima decada a onoratei luni regeb din anul 1221 44, eialetul Silistra
a fost acordat vizirului. Mehmed pap., fost muhafiz de Hotin, iar sangeacul
(liva) Hotinului a fost dat lui Seid-Iusuf pap., fost valiu de Silistra
UNELE EVENIMENTE DIN EUROPA
45 ms.
42 Dimitrie Moruzi.
48 Alexandru Moruzi.
23 septembrie 1806-
www.dacoromanica.ro
TARIH
401
Era indeosebi evident faptul ca Rusia voia sa duca pi aici, fail Intirziere,
aceeapi politica pe care o avea fall de cele doua tari amintite: Tara Roman easca pi Moldova. Aceste propuneri au fost respinse categoric, zicindu-se
a.: atunci cind Tara Romaneasca pi Moldova au fost luate mai Inainte prin
lupte pi prin pace de la Inaltul Devlet, ele erau conduse, ca pi pita azi, sub
forma de voievodate, pe chid la ocuparea cetatii Belgradului de catre Inaltul
Devlet sau de catre Austria, neamul slrbesc, la rindul sau, infra sub forma
de raia In sfera de stapinire a celor doua par i, iar de la pacea din <11>52 "
incoace, stapinirea pi administrarea raialei de aici revine Inaltului Devlet.
A,tunci ce nevoie s-a ivit ca azi sa i se acorde independenta acestui pamint
cu atita populatie pi s fie inzestrat cu administratie sub forma de principat
sau voievodat ?". Mai cu seams ca aceste propuneri ale dupmanilor nu erau
exprimate Intr -un limbaj prietenesc ...
47 ms.
157
MAZILIREA
grecului. De aceea a iepit din sufletul lui crud otrava trad5xii, care ii clocotea
in-singe, dindu-se totodata pe fata pi rautatea lui. Izbucnind cu aceste ra.'utati,
158
s stea in locuinta sa. Astfel, in prima decada a acestei luni Saban ", cu functia
de voievod al Moldovei a fost onorat pi cinstit Scarlat Calimachi 49, care era
dragomanul Divanului. De asemenea, cu functia de voievod al Tarii Romanepti a fost luminat pi onorat Dracu-zade Alecu 50, fostul voievod al Moldovei 51,
" 1152 H. = 10 aprilie 1739
12 august 1806).
42 Karun sau Harun, personaj legendar; In Orient avea i seas de om foarte bogat".
43 Evail ,caban 1221 = 14 23 octombrie 1806. De fapt la 12 august 1806.
49 Iskerler Kalimaki (12 august octombrie 1806).
40 Alexandru $utu, la 12 august 1806.
51 In 1801 -1802.
www.dacoromanica.ro
402
AHMED ASIM
48 ms. iar cu slujba de dragoman al Divanului, care r5.ma'sese vacant, a fost onorat
Hangerli-beizade Alecu 53, care era apreciat de Poarta. i care obtinuse ras-
... La inceputul lui ramazan 53, flota imparateasca a, tras in fata Inaltei
49 ms.
Port' i chid mai sus aratatul a intrat la Sublima Poarta, el a fost mazilit
din functia de capudan, dat fiind dovedirea crimei sale. Chiar din spusele lui
rezulta ca el mintea rsi InFla Intro masur5. oarecare. Pe seama sa a fost apordata paza Hotinului
168171
52 ins.
spus*
171
Dar imparatul nostru a auzit ca Inaltul Devlet i-a numit din nou pe
Si ms. Ipsilanti " i pe Moruzi 55, care fusesera mai Inainte maziliti, fiind voievozii
172
fost de p5.'rere s se trimita din partea pad4ahului cel ilustru, catre Imparatul
<Napoleon Bonaparte>, In grab5., o scrisoare specials, cuprinzInd necesitatea
Inlocuirii din nou a voievozilor mai sus mentionati. De aceea, In urma obtinerii
permisiunii, s-a scris o scrisoare Imparateasca din partea Inaltului sultanat
care Imparat i o scrisoare ditr partea marelui vizir catre primal ministru
<al Frantei). Ele au fost expediate In grab5. la Paris, lui Muhib efendi. Cuprinsul. rezumativ al scrisorilor mai sus ar5.tate era urm5.' tortil: Mai Inainte de
nului ". Totup, In urma acestui fapt, ambasadorul RuSiei " i, dupa el,
ambasadorul Angliei 80, unindu-se /titre ei, au Inceput s ridice pretentii
58 Hangerli-beizade Alecu, Alexandru Hangerli.
" Alija', In loc de Aleku. Alexandru Sutu, numit In Tara Romineasca, la 12 august 1806.
www.dacoromanica.ro
TARIH
403
fetva in sensul ca.: Inaltul Devlet a dat Rusiei documente care prevad
conditii i clauze in privinta Tarii RomanWi i Moldovei. De aceea legea eriatului nu ingaduie ca pentru mazilirea a doi cretini O. se porneasca o expeditie".
De aceea, pentru indepartarea raului de mai sus, s-a preferat numirea din nou
a fotilor voievozi 61. Vestea prezentarii scrisorilor respective de dire mai sus
ACORDARI DE POSTURI
... In ziva aceea e= s-a facut, de asemenea, qi numirea citorva viziri mari.
Paza Hotinului, ca anexa la eialetul Silistrei, a fost acordata vizirului Mehmed
pa5a, fostul mutasarrif, iar sangeacul Ilbasan, ca anexa la sangeacul Avlonia,
a fost dat vizirului Ibrahim paa, iar sangeacul Kirehir a fost acordat beiler-
174
<Se arati., la inceput, cs, la cererea lui Esseid-Muhib efendi, acesta a fost eliberat din
functia de ambasador al Portii la Paris, fiind inlocuit cu Esseid-Mehmed Emin Vahid efendi,
la 12 sevval ea, cu titlul de nisangi. Cronicarul isi expringt convingerea cd adevaratele cauze
ale acestei schimbiri se datoresc politicii lui Napoleon de a atrage Poarta otoman6 de partea
lui impotriva Rusiei si Angliei. in aceastd privinta se aratd si rolul lui Sebastiani, ambasadorul
56 ms. Frantei la Poart6., care spunea printre altele>:
175
Iata ct din partea ahului Iranului a fost numit sol special <in Franta)
in vederea incheierii unei aliante si intelegeri. De aceea, este necesar ca i
www.dacoromanica.ro
404
AHMED AS1M
Impreuna cu solul Iranului. Pot sa dau act In scris ca. <Napoleon> nu va Incheia
pace cu Rusia atit Limp cat nu va fi asigurata Intru totul eliberarea Tariff
Romane#ti vi a Moldovei, care formeaza vechea granita a Inaltului Devlet".
eft si de politicienii statului otoman de atunci, care nu au Rica altceva cleat sa incurce ei mai
mult lucrurile prin apropierea de Franta, care prin alianta cu Poarta nu urmirea decit sa arunce
praf in ?chii adversarilor ei>.
57 ms.
177
180
trarea acestor cari. Voievozii nu se puteau schimba fail A. tread. #apte ani,
iar on de cite on se cerea, de nevoie, schimbarea lor, se arata mai !nth ru#ilor
necesitatea schimbarii for #i li se facea cunoscut. El se plSngea totdeauna
#i Si acuza pe soli voievozii numiti din partea Inaltului Devlet, daca ace#tia
nu i se supuneau #i nu-i erau pe plac, dar sprijinea deschis pe acei voievozi
care Inclinau In partea lui #i i se Inchinau.
De aceea hotarirea qi numirea de voievozi din partea Inaltului Devlet
ajunsese ceva cu neputinta de Indeplinit. Potrivit necesitatilor, demnitarii
Smparatiei cautau sa se apropie de Franta, dar ambasadorul rus Impiedica
aceasta apropiere de Franta cu ru#feturi #i crea confuzii In realizarea acestei
prietenii intre cele dopy parti. Mai mult decit atit, el avea ginduri rele ca sa.
Impiedice #i eforturile Inaltului Devlet de ali instrui oastea, socotind ca aceasta
www.dacoromanica.ro
4,14
,0%eirteNsaPti:locr),:iVirl.i? ijc)0.A. 1) r:/: 4A., JA---9>
1-4
.41.k.t.z.), :ritioejaric..Ve.kay.v.)6712JJ.NAS54.411;Ae43.0
1_,I!,,, .b,..),-,
lii.11.01o13.01Y.1).11e,Ii..)14,.:4,..647k,Z)...41,t
a'I
,}+'
4.4;,,,...4s.?
d1466'4:1
4'63;
..olital4 I 0 01
*4..
:2: .; .46AIL, 3.,;. .,...0 OrNi, eAlej)' 1 0,4006 Cfbilk I-Ael .44:-.
i:430 ...).441.1e t,f .}:,..c...1tAa., test; j04.43., rya L-.9 e 'L....et pr-..r
J AZ03 tiA!
h7t---LW f% 3
L:33r.).1LL
;-1,1%::IUJJ,Li; L..* 1
.'Jtit I Z..h.s.
.1.1e t
ttd\Of
A4rella-il
www.dacoromanica.ro
.),(, ,,:,- Jc.; J)u.7...0 11 ....:...).2;rs...d_91 Z-I.V;) :-`',f -..-'1J1,r!4 I
0
406
AHMED ASIM
ms. de a nu fi fost informat. Afurisitul cel videan i iretul cel ascuns, adica Constantin Ipsilanti, care se afla voievod in Tara Romaneasca i care era un tradator necredincios, fusese mazilit i schimbat in grabs de la postul de voievod,
deoarece, tradarea lui se daduse pe fata i, se constatase ca el insui aduna i
pregatea oti, indemnind i raialele. De aceea once Intirziere ar fi fost (Faunatoare, iar dad. ambasadorul Rusiei ar fi fost anuntat, e sigur ca cel care nutrea
ginduri rele 65 s-ar fi tulburat. Aceasta situatie fusese in grabs f5.cuta cunos-
182
Ina ltul Deviet ca, in scurt timp, voievozii amintifi sa fie reinstalafi la locurile
lor. El a mai afirmat ca este insarcinat sa se intoarca cu toate lucrurile ambasadei, daca in aceasta privinta nu se va trece la Indeplinirea grabnica a cererii,
fara nici un fel de modificari sau alte aranjamente. El a spus qi a scris toate
pedepsit cu hangerul. Dupa aceea a declarat ca la Poarta fericirii el sta, vremelnic i ca va pleca in curind, facind cunoscute toate acestea i negustorilor,
precum i altora prin telalii pe care i-a pus sa strige la Beyoglu. El a mai
declarat in mod oficial: Sa nu se creada, ca statul Rusiei, pe care -I reprezint, are de gind sa duca razboi cu Ina ltul Deviet i ca de aceea ar socoti
aceasta chestiune drept un pretext. Nu exists nici o aka dorinta decit cea
aratata mai sus. In cazul emiterii unei iradele din partea mariei sale padi-
hotare. Atunci demnitarii Imparatiei i-au dat seama ca, Rusia va socoti,
de fapt, aceasta chestiune doar un pretext pentru a declara razboi i ca astfel
ii va realiza gindurile rele de a strica prietenia, cu pretenfii neindrept5.4ite,
legate de aceasta pricina marunta, aruncind totodata asupra Inaltului Deviet
raspunderea pentru cauzele atacului ei. De aceea, presupunindu-se ca Rusiei
fi va ramine un motiv de scuze in fata statelor europene, Poarta fericirii, ca
sa inlature acest fum intunecos, a acceptat, fara voie, menfinerea fotilor
voievozi. Astfel, trimifindu -se Ina lta porunca, noii voievozi care fusesera
numiti, au fost schimbati. Cu aceasta se presupunea ca cel putin, statul cel
ara'tat, de ruine fata de celelalte state, nu numai ca nu va intreprinde vreo
60 ms, expeditie impotriva Inaltului Devlet, dar se va feri totodata sal priveasca
chiar i cu coada ochiului. Intr-adevar, dupa doua luni i jumatate de la
eveniinentele aratate, intre cele doua parti se aternuse intr-o masura oarecare pace i prietenie, divergenfele fiind acoperite prin Infelegere. Dar, tocmai
www.dacoromanica.ro
TARIH
407
si capugibasi, acesta scria cA ruSii pltrund in teritoriile din Rumelia sub pretextul c6 ar fi invoiti
din partea padisahului, inducind astfel in eroare pe demnitarii de aici, precum si pe cei din ceata
ienicerilor>.
pap., asa cum s-a descris mai inainte, precum pi potrivit celor povestite mie,
sarmanul cronicar, de catre un om demn de incredere dintre locuitorii Hotinului, care a fost prezent la evenimentele mai sus aratate, in a treia zi a veneratului ramazan 69 sosisera pe neateptate foarte multi ghiauri in localitatea
numita Izvandja 70, de pe malul fluviului Nistru, care era hotarul ruilor.
Cind vizirul mai sus mentionat a auzit ca aceste oti se inmultesc mereu,
1-a chemat indata pe talmaci i 1-a intrebat asupra cauzelor pentru care oastea
mai sus amintita a calcat hotarele aceleal Atunci talmaciul cel viclean, fara
sa se schimbe macar la fata, a zis: Aceasta nu este o chestiune care sa tre-
www.dacoromanica.ro
AHMED ASIM
908
185
fereasca sfintul, nici macar cu cea mai mica privire de rautate. Potrivit pacii
vesnice dintre cele doua state si, indeosebi, potrivit aliantei $i unirii dintre
ele, nu trebuie s va nelinisti #i deloc si nu trebuie sa va ingrijorati sufletele
pentru nimic. De aceea e mai bine sa nu va necajiti din pricina a fel de fel de
zvonuri".
Dar peste doua zile, ei au inceput sa construiasca 'un pod intre satul
cu numele de Aga-Golti 72, aflat pe malul de dincoace al fluviului Nistru,
si satul numit Herkob 73, care este situat pe malul celalalt. Aceasta veste a
fost adusa si transmisa celui mai sus aratat 74 de catre vamesul care statea
la locul numit Pod-Bast 75. Atunci talmaciul mai sus amintit a fost din nou
chemat repede si cu zarva mare si i s-a cerut socoteala, zicindu-i-se: Din
toate plingerile cadiilor, muftiilor, precum si din cele ale tuturor celorlalti
ostasi si comandanti rezulta ca toate aceste fapte nepotrivite ale rusilor nu
inseamna altceva cleat acoperirea jocului tridarii. In primul rind, daca sosirea
ostii rusesti in aceste parti ar fi fost autorizata si permisa din partea Inaltului
Devlet cel vesnic, in acest caz trebuia, fara indoiala, sa ni se scrie si s ni se
faca cunoscut si noua. In al doilea rind, acum francezii intentioneaza, dupa
cum se spune, sa porneasca spre partile nordice ale %aril lesesti, De aceea este
evident ca e foarte departe de adevar gindul de a va apara pornind din partile
stringerea acestora in numar asa de mare cuprindea, fark indoiala, o inselaciune si o intriga. Inca din trecut si pina acum s-a constatat ca ei depun
toate eforturile si straduintele si cauta in mii de feluri sa provoace, potrivit
obiceiului lor, din, nimic, tulburare 1i viclesug.
Certndu -i -se astfel sa spuna adevarul cu privire la starile de lucruri,
talmaciul cel viclean, dupa ce a repetat cele afirmate si mai fnainte, a mai spus:
rusesti, aflate intre Hotin si Iasi, sent trimise sa treaca prin partile Neapolului
61 ms. (Anapolitan ). Cu acest scop se construieste podul. Ele 1 i iau angajamentul
c5. se vor muta indata de acolo, trecind mai departe. Mara de aceasta, nu mai
cunosc alte stiri adevarate cu privire la alte planuri". Astfel aria incheiat el
vorbele despre o scrisoare plasmuita 75.
186
vesnic?". and i-a expediat aceasta scrisoare, printr-un curier, voievodul mai
sus aratat, care era supusul Inaltului Devlet si grijuliu si priceput, exprimindu-si mirarea despre evenimentele mai sus aratate, a %tut cunoscut ca
nu stie si c5. nu a auzit nimic cu privire la chestiunile acelea psi ca faptele intri71 Anapolitan, Neapole (Napoli).
72 Aga-Golii, Lacul agar.
72 Herhob (?).
www.dacoromanica.ro
409
TARIH
gante de acest fel ale afurisitilor, r5.i din fire, sint nelalocul lor. El a mai insistat
Vizirul mai sus amintit a mai aflat ca rusii se aduna si in fata Benderului.
Unul dintre oamenii bogati din Hotin, care avea legaturi de prietenie din
trecut cu cineya din rindurile raialei, a fost informat de acesta, pe ascuns,
In numele prieteniei dintre ei, astfel: Ceea ce trebuie facut indata este sa
depuneti toate eforturile oa pink in ziva de Pasti (Paskalya) s5 nu mai ramineti in aceste parti, ci sa vk grabiti sa mergeti repede spre locuri ferite si
adapostite. M-am simtit obligat s v rnsturisesc aceasta taina fiindca am
fost in slujba voastra". Spunind astfel, a esta si-a aratat recunostinta fata
62 ms. de bunavointa din trecut a bogatasului sI gindul sau de a-i face un bine.
Acesta, la rindul sau, a venit si a spus in taipa toate acestea vizirului.
<Se mai aratli c6. inclinarea Portii spre Franta crease raceala fntre rusi si turci>.
187
si Moldovei
una din fortaretele cele mai de seams ale Serhaturilor marginar, erau lipsite
de munitii si de alte lucruri. Hotinul era gol ca si sufletele lor, lipsite de griji,
iar suita lui Kara-Mehmed pasa, care se afla de paza, era egala cu zero. De
asemenea st slujbaii care trebuiau sa-i serveasca erau putini la numar, ca
si monedele de dinari, iar agalele for I i petreceau timpul fara griji in diferite
colturi, impreuna doar cu citiva slujba4i. Toate aceste neglijente, precum si
necunoaterea imprejurimilot de catre cei de pe malul de dincoace, iI atrageau
pe duFnanii legii, pe vechii adversari plini de ura, care iscodeau continuu situalia piris la ama'nunte, inden`mindu-i pe ghiaurii raufacatori la diverse lacomii
... Intre timp, in ziva de miercuri, a 13-a zi a lunii mai sus amintite 78,
cind, dis-de-diinineata, atmosfera era plink de aburi, toti ghiaurii, pornind
din locurile lor ca nite rauf5.catori, s-au grabit ca o apa curgatoare sa treaca
de pe malul de dincolo peste podul construit de ei. Dupa trecerea lor, ei au
inceput sa construiasca ici-colo intarituri si fortificatii pentru tabara lor, inaltindu-si steagurile r5.ufacatoare. Cintind apoi din trompetele si instrumentele
lor i leganindu-se ca o mare neagrk, au venit de-a dreptul si s-au asezat
in fata portilor de la Zwaniec (Izvanca), murdarind acele p5.minturi curate.
62 ms.
188
Locuitorii orasului <Hotin> an ramas buim5.'citi de aceste evenimente neasteptate, pierzindu-si mintile aproape cu totul. Atunci ei 1 -au invitat pe muhafizulpasa cep fericit $i au inceput sa astupe $i sa baricadeze intrarile i trecatorile.
Dar era in zadar. War dac5. comandantul tinutului se afla afar5., totusi
ghiaurii nenorociti au inceput, pe de alt5.' parte, sa ocupe unele dintre metere78 Ale rusilor.
78 13 ranunan 1221 = 24 noiembrib 1806.
www.dacoromanica.ro
410
AHMED ASIM
zele raposatului sultan Osman 80, aflate in locul numit Koru alti 81, in timp
ce inauntru, in cetate, tot poporul a fost cuprins de o spaima tremuratoare,
iar pasa-muhafizul, precum si ceilal i comandanti de osti erau cuprinsi de un
ocean de uimiri In tot trupul si In tot sufletul lor. Atunci 1-au chemat pe talmaciul cel afurisit spre a-1 intreba despre adevarul cu privire la aceasta corn-
din partea generalului <rus), care a repetat si a intarit cele spuse de talmaci
si i-a sfatuit cu severitate A se fereasca de inttrziere In privinta predarii
cetatii, exagerind si mai mult porunca Inspaimintatoare si drastica. Acesta
a mai adus stirea ca s-ar putea A nu se admits aminare mai mult de o zi.
Atunci mai sus aratatul <pasa> i-a intrebat pe cadiu, pe muftiu (miiftii)
si pe ceilalti demnitari si comandanti prezenti si le-a cerut parerea. El si-a
89
nici o alts tale. De aceea, a doua zi, joi, in urma incheierit unor conditii si
angajamente, acel oral frumos a fost calcat de picioarele ghtaurilorf devenind
resedinta dusmanilor afurisiti.
Vizirul mai sus aratat si toti ceilalti locuitort, transportindu-se cu
totii In orasul <cetatii), au stat cite trei sau cite cinci intr-o cast. In timp
ce ei tsi cautau adaposturi, nu le-a ramas timp de altceva, dar nu se tndoiau
de faptul ca, potrivit obiceiului, toate lucrurile si avutiile for vor fi in siguranta.
Dar tocmai atunci, datorita unor evrei si altor raiale lacome si rauf5.catoare, <trupele tariste> au calcat tratatul, iar obiectele localnicilor au intrat
in miinile for pradalnice
indata carute si alte mijloace care be sent necesare. Acesta, la rindul sau, a
pregatit cele de trebuinta, numind totodata linga ei un comandant, impreuna
cu un numar oarecare de ostasi cazaci. Apoi i-a expediat spre partite ferite si
63 ms. linistite dInspre Galati. Atunci, Kara-Mehmed pasa, suita de sub comanda lui,
precum si populatia si copiii si femeile s-au indrepfat spre partile adapostite
si ferite ale Galatiului, jelind si privind cu ochi indurerati la eaminele lor.
80 Osman al II-lea (1618-1622). Fortificatiile Acute cu prilejul expeditiei de la Hotin din162 1.
www.dacoromanica.ro
TARIH
411
oastea In trei cete, de m5rimea celei de la Hotin, mai trimisese cite o tabara,
sub comanda a cite unui general, si asupra ,Benderului, precum si la Ismail.
Atunci, afurisitul de general, fiind ingrijorat el in urma raspindirii in tinuturile
islamice a stirilor cu privire la evenimentele de la Hotin Kturcii> vor sari In
ajutorul, cetatii Ismailului, se grabise sa-i impiedice pe locuitorii Hotinului,
pe ling& ei, acesta i-a istovit pe sarmani si i-a chinuit, abatindu-i in fiecare zi
din drum si sucindu-i in toate partile. El a facut astfel ca ei sa se scirbeasca
de viata lor, iar foarte multi sarmani si copii au pierit in dureri si suferinte.
Intr-un cuvint, el i-a transportat in 45 de zile la Galati, care se afla la o dis-
Dupa cum s-a semnalat mai inainte in scris, feldmaresalul cel orgolios
si plin de rataciri, dupa ce a expediat o tabara nenorocita asupra Hotinului,
a pornit cu o oaste de 35 000 de nenorociti demni de infern. Pe la mijlocul
lunii ramazan (Siyam ) 134 s-a instalat, bucurindu-se de nenorocirile altora,
in localitatea numita Dubasar (Tombasar ), din fata fluviului Nistru, la o distanta de opt ceasuri de Bender care a fost un tirg infloritor si o cetate importanta a credinciosilor in toate timpurile. Dupa aceea s-au grabit s5. treaca
numaidecit pe malul de dincoace 85, incepind sa calce hotarele tinuturilor
64 ms. bine p5.zite. Dup5. aceea <feldmaresalul> a numit o tabara. de 6 000 de oameni
si, preg5.tind-o, a trimis-o spre Bender. Cind vizirul Hasan pasa, care se afla
1 decembrie 1806.
www.dacoromanica.ro
412
AHMED ASIM
pasa, i-a trimis un om, atasindu-1 trimisului <generalului rus>, si i-a dat
raspunsul urmatort Era, desigur, necesar ca aceasta situatie sa ne fi fost
adusa la cunostinta, mai int% de fcatre Ynaltul Devlet. Dar ping. acum nu a
sosit absolut nici )43 stire si nici d veste din partea Pot ii eterne cu privire la
aeeasta situatie. De aceea aceste ifapte si purtari ale rusilor cuprind Inselaciune si viclenie, pentru ca, n felul acesta, s provoace intriga si stricaciuni...
unui credincios el iprietenia dintre Inaltul Devlet 1Si statul rusesc continua
ca o apa curgatoare si este clar ca lumina soarelui a ea nu poate fi tulburata".
Yn felul acesta, el a aratat o forma de prietenie, acoperind prieteneste cele ce
se intimplau.
www.dacoromanica.ro
TARIH
413
65 ms. prqdarea cetatii (Bender>, atunci, potrivit bunavointei lui, toti locuitorii
I3enderului vor obtine cu siguranta aman 0 vor pleca in tinuturile lini0ite,
preferate de ei, impreuna cu. avutiile i cu lucrurile lor vechi sau noi, bune
sau rele. Dar dad., refuzind predarea cetatii, va veti ridica s-o apa'rati, atunci
193
el va ataca personal, iar dac5. urechile mele vor auzi din cetate doar un singur
bubuit de tun sau de puc5., atunci, nemaitinind seams de regulile capitularii, care se respects pentru raiale Inca din trecut i pina acuma, veti
fi nimiciti cu totii fie mici, fie marl. De aceea sa procedati aa cum va fi mai
bine pentru voi pi, avind mild pentru copiii i familiile voastre, sa renuntati
la lupta 0 la placer.
194
195
66 ms.
195
(Mai departe se aratii cA acele doul cetati, Hotin si Bender, le-au luat rusii datorita
neglijentei si neprii demnitarilor de la PoartA>.
.... Se revenim iar5.0 la povestirea noastra. Aa cum s-a descris i mai sus,
www.dacoromanica.ro
414
AHMED ASIM
viteazul Ibrahim aga, care avea aceeaqi, forty de distrugere. Cind aceasta
tire s-a raspindit ca un fulger, afurisitul mai sus amintit s-a z5.p.5.cit intocmai
prevedere. Cind spionul trimis s-a tutors i a povestit despre sosirea ghiaurilor,
precum i despre numarul mare de oti, atunci Pehlivan aga, luind cu el vreo
600 de cavaleri viteji, a ieit cu ei din cetate ca, cerhagi. Mergind ca vintul
diminetii in imprejurimile satului respectiv, au inceput A. se uite cu grija
in imprejurimi. Tocmai atunci a aparut, ridicind praf i nisip in urma lor,
o tabart de 4 000 de oameni numiti din partea ghiaurilor in calitate de
caraule.
<Se descriu, mai departe, ciocnirea dintre cele doua trope si retragerea turcilor In cetate,
din pricina sosirii de ajutoare In tabara ruseasca. Rusii fi unnAresc pe turci $i asediazli cetatea
Ismail. Dupl. lupte de vreo sapte ore, care s-au dat acolo, rusii au trebuit O. se Intoarcli>.
Cei mai multi dintre ghiauri, demni de infern, fiind trecuti prin sabie
au fost trimiqi in pr5.pastie, iar cei scapati de loviturile stbiilor s-au ascuns
prin vale impreuna cu serdarul lor cel necurat, salvinduji in felul acesta
sufletele lor de ghiarele tinerilor viteji.
<Trimiterea, de catre Kasim pasa cel mentionat, a acestei veal Imbucuratoare la Poarta
fericirii alnveselit inimile tuturor credinciosilor. Amaze noun izbindA 1-a Iini,4tit pe musulmanii
care eras nec.fijiti de evenimentele din Bender $i Hotin).
In
(f. 68).
www.dacoromanica.ro
41Ffer.
elgro ft el
nr
re:"
14'
s eirAr ilelv,Ieff
Ar?'-cf.T.1-
eV)
rfier
rwn
%freP en el el t-J
142.,artir.:97:e:
3:1,5%.
r111".;.- meeterr:. If
en
Pl-nri
1* 1i;c0-41
fr.nceocr-pigiN,
I:
r riCe2irrle r.1^149ni"P
let S4' :re.% -In=
ac- 6.-,,feir len ifir.tv cmen- r' dr,
flenP J
cer"
nerl
r.174
t:y?ri-K
ne;:cp,;1:ge
eye:- Ortfrl'fir
111.
Fril rsir
fee1r',S5 -14;4"J
ier.w.c:.4t..
ffc
ri4g:r
ricer,
me
rrnitv Prrr
ir
,7e.';:y1
51 ire%
e ten
r
lefflerne Iler'Y' Orf.51 011 cf\ "7 iIrre Ynir
Ps' -cy-f1/44-1 rst cier
C:11.V7. c:gifiCe:4'..Th
e: el\
t"Cr.r7'.
r:"9 ai1
Pree.
'et
";*(10
One
5.97
ar7
416
67 ms.
198
AHMED ASIM
Dupa cum s-a descris mai inainte, In lupta care avusese loc la cetatea
Ismail, mai sus aratatul Kasim paa luase masuri bune, iar In privinta pazei
cetatii i apararii ei fata de dumani, el depusese eforturi 0 se straduise In
mod curajos i viteje4te. De aceea cusururile lui au fost iertate de catre stapini. De asemenea, sperindu -se ca i ae azi Inainte va face slujbe potrivite
pentru credinta i pentru Ina ltul Devlet i intr-un mod eroic, ca In pove0i,
soarta i renumele lui an fost inaltate la intii ale lunii zilka'de 98 cu Inaltul
rang de vizir i cu titlul de erou (gazi ) i a fost inaltata faima de viteaz a
acestui vizir curajos
DESCRIEREA CADERII IN CAPTIVITATE A MUHAMULUI <DE BENDER> g A
POPULATIEI BENDERULUI $1 AKKERMANULUI
68 ms.
tele nenorocite ale osta0lor tor, i-au pus de gind sa cake din trei directii
tinuturile islamice. Pentru a obtine tiri, ei incercau, sub pretextul iernii
puternice, sa respinga populatia musulmana, pe care ziceau ca o sprijina.
De aceea, generalul, care 10 intinsese mina asupra cetatii Hotin, nu putuse
sa puna mina pe Kara-Mehmed pasa Si pe locuitorii din Hotin, care, oricum,
cu mil de greutati
199
a inghitit un ac. El s-a necajit mult ca, dintre atitia afurisiti, unii an apucat
drumul iadului, cu lovituri de sabii, gar altii an fost prin0 i facuti prizonieri.
In urma acestor evenimente triste i dupa acest foc, ei 1-au facut prizonier pe Hasan paa cu familia sa, ca,re statea In oraul Bender, precum i
pe toti aianii, copiii si femeile de acolo. De asemenea ei au luat prizonieri i
pe locuitorii Akkermanului, pe care -1 ocupasera In momentul acela. Ei i-au
luat prizonieri si i-au trimis in tinuturile for nenorocite. Aceasta situatie s-a
aflat dintr-o scrisoare a. celui aratat mai sus, pe care el a trimis-o prin ba.ciohodarul sau. Chid demnitarii imparatiei au aflat aceasta, credincio0i s-au
intristat i s-au necajit cu totii.
DESCRIEREA SITUATIEI VOIEVOZILOR TARII ROMANESTI 51 MOLDOVEI
Dupa cum s-a scris mai inainte, dat fiind ca afurisitul, necredinciosul
i tradatorul nenorocitul voievod al Tariff Romanesti, Constantin Ipsilanti,
fusese corupt cu apa grata a intrigii, riazilirea i pedepsirea lui devenisera
de neinlaturat 94. De asemenea i voievodul Moldovei, Alexandru Moruzi,
n 1 ailka'de 1221 = 10 ianuarie 1807.
www.dacoromanica.ro
TARIH
417
68ms. fiind mindru i dibaci In politica, ceruse mereu s fie mazilit 95. De aceea dem=
"
www.dacoromanica.ro
418
AHMED ASIM
Atunci, Para s piarda vremea, i mai sus amintitul aga a scris i a raportat
mumaidecit la Ina lta Poarta situatia care se ivise. Dupe aceea, echipindu-se
in persoana Si pregatind osta0 si munitii, s-a straduit i a depus eforturi in
vederea apararii malurilor Dunarii. Potrivit vestii mentionate mai sus, dorintele voievozilor respectivi nu se realizasera i demnitarii imparatiei an socotit
potrivit ca, pins la clarificarea acestor start confuze, ei s stea la Rusciuc.
De aceea fiecaruia dintre ei li s-a trimis din partea padiqahului cel maret
ca Alexandru <cel Mare> cite cinci pungi de aspri lunar i ei an ramas acolo
pina la limpezirea vremurilor tulburi
<Autorul arata mai departe cA doua lucruri nu se pot vita si anume: cuvintele spuse de
ambasadorul Rusiei in legaturi, cu schimbarea voievozilor Moldovei si Tarn Romanesti fig
consimtimIntul Rusiei 8i cuvintele lui Napoleon Bonaparte despre Imperiul otoman>:
naparte), care a spus: Eu sint acela care tin Imperiul otoman ca ingerul
Gavril Altfel, de mult ar fi fost distrus i ar fi fost dat peste cap !". Iata,
I
70-75
<In paragraful urmator se arata cA ostilitAtile cu Rusia au Inceput din cauza asigurArilor
ms. date Porta de catre Napoleon, care a determinat schimbarea domnilor Moldovei si Tarii Roma203 nese. Desi, ulterior, turcii i-au lAsat pe fostii voievozi, totusi rusii au trecut la actiune prin partile
212 Haim-gut. In urma acestor evenimente, la PoartA se tine un Divan la 10 pi 11 sevval 1221102,
In care se declarA rizboi Rusiei, iar ambasadorului $i negustorilor li se pun In vedere sA pAraseasca repede tare. Turcii fac pregtitiri intense de razboi. Despre declaratia de razboi este Instiintat
$i ambasadorul Angliei la.Poarta>,
75 ms. SCOATEREA TUIULUI CEL PURTATOR DE VICTORIE <A COINCIS CU ZIUA IN CARE
214
<Se spun el el savirsise multe tridiri in trecut. Mai departe se descriu luptele date pe
la Hotin de Alemdar-Mustafa aga, care a fost beilerbei de Silistra pi apoi a devenit vizir>.
www.dacoromanica.ro
TAMA
419
cetatea Ismail s5. fie ferita de atacurile ghiaurilor raufacatori. Afars de aceasta,
77-80
ms.
218
(Se arse di el ceruse unele domenii feudale din Nicopoleai Cladova I" i cd, refuzindu-i-se,
223 s-a risculat. Despre ra.scoala lui se spune ell turcii au ars o plapuma. pentru un purice". Se
dau 3i unele date biograf ice despre Pazvantoglu).
223
fiind trimi0 ca oaspeti in lumea cealalta. Foarte multi au fost raniti, iar o
parte au cazut prizonieri. Aceasta veste a sosit la Poarta fericirii in ziva de
go ms. Bayram loo lsi credincio0i lui Mahomed s -au bucurat ca la un al doilea bairam
(Bayram)
SOSIREA PRIZONIERILOR
244
(Se descrie trimiterea. la Poarta a unot prizonieri rui, precum si a altor capturi de
azboi, obtinute in luptele din satul MAgura 107, de c.b.tre Alemdar-Mustafa paa).
ios Feth-GI-Islam.
www.dacoromanica.ro
420
AHMED ASIM
lui Kasim pap, muhafizul cetatii, aflasera mai Inainte de intentiile ghiaurilor.
Atunci <Kasim pap> numise i trimise un numar oarecare de cavaleri sub
comanda lui Pehlivan aga,, Ei plecasera i se apzasera inaintea lor 108 in localitatea mai sus aratata. Dupa ce cavalerii au trecut prin sabie pe cei nenorociti
care venisera drept caraule, ei s-au imbracat cu hainele ghiaurilor nimiciti
0 s-au apzat, deghizati, In fats satului spre care venea tabara cea nenorocita.
Cind tabara cea nenorocita a aparut din urma, pe ps, oastea islamica a intrat
in sat ca o caraula <ruseasca> i tabara, la rindul ei, crezind ca In fats se afla
caraula lor, cu hainele i cu steagurile lor, s-a apropiat de satul mai sus men-
(Se descrie, mai departe, bAtAlia din acel sat si Infringerea taberei rusesti de acolo).
91 ms.
246
247
Dupa cum s-a descris i in paginile de mai sus, dat flind faptul c5. paminturile Tarii Romane0i i Moldovei au fost calcate de picioarele inamicilor
afurisiti, a aparut ilustra iradea imparateasca In sensul ca, cilia la reintrarea
acestora, cu ajutorul lui Allah, In rindurile tinuturilor binepazite, voievozii
lor sa stea linga <Bayraktar> Mustafa pap., serascherul de la Dunare. Fiecaruia
dintre ei i s-au impartit din partea imparatiei cite 2 500 de piatri pe lima i,
2.55
259
www.dacoromanica.ro
TARIK
103
ms.
269
270
104
421
Imperiul otoman).
=Si
271
... Dintre oamenii renumiti din Zara leseasca, cel cu numele de Potocki 116
si de tatari, se vor apuca a atace si sa provoace pagube in tinuturile binep5zite <ale Imperiului otoman>. El a mai spus c5. aceasta face parte din
marele testament al lui Petru cel Mare 117, lasat rusilor, si &a, in orice caz,
ei vor depune eforturi in vederea atingerii acestui stop.
273
276
106
ms.
107
ms.
(Mai departe se tree In revistit: ritzboiul ruso-turc (1769 1774), pacea din 1188 lie ;I
apoi cea din 1206119. Multi demnitari turd nu doreau aceste rlzboaie. Se insista asupra rolului
Frantei In instigarea Imperiului otoman impotriva Rusiei. Se analizeaza diplomatia epocii,
inclusiv eforturile Austriei de a lua Bucovina).
<In momentul inaintitrii generalului Potemkin, voievodul Moldovei refuzase sit i se supunii.1". Ambasadorul rus 1111 fusese prins si inchis la Yedi-Kule. Turcia declarase ritzboi Rusiei,
108
iar ulterior ;i Austria declarase rizboi Turciei. Dragomanul Austriei, Baron de Testa, venise
ms.
109
ms.
279
Inaltul Devlet s-a gr5.bit sa declare razboi Rusiei. Intrucit unele purtaH ale Rusiei nu erau pe placul Devletului <otoman>, atunci s-ar fi putut
gasi o dezlegare prin mijlocirea statului nostru sau a altui stat. S-a aratat
adeseori ca in timpul razboaielor rusii $i austriecii se inteleg totdeauna. De
aceea, iata ca si acum Austria a declarat razboi Inaltului Devlet. Facind si
acum declaratii de razboi, ea trimite asemenea declaratii scrise la Insula 122,
la Belgrad, la Bogiirdelen, precum si la serhaturile Bosniei si voievodului
Tarii Romanesti".
El a mai facut cunoscut c5. <austriecii> incepusera sa atace pe unde
puteau.
ni 1123 H. = 19 februarie 1711 8 februarie 1712.
116 Xral, in seas de tar; Petru cel Mare.
216 Potoski, contele Potocki, familie de magnati poloni.
117 Deli Petra, Petru cel Nebun".
1" 1188 H. = 14 martie 1774 3 martie 1775. Paces de la Kitcillk-ICainargi (1774).
18 august 1792. Pacea de la Iasi (1792).
in 1206 H. = 31 august 179 1
110 Autorul revine asupra unor evenimente descrise mai Inainte, comentindu-le (aid e
1792).
www.dacoromanica.ro
AHMED ASIM
422
<Baronul de Testa aritase textul declaratiei de rizboi a Austriei. Se descrie, mai departe,
fnaintarea rusilor si, austriecilor).
Ms280
Sigiliul imparatesc, luindu-se din mina lui <Kodja> Iusuf, pasa 123,
a fost acordat muhafizului de Vidin, Hasan pasa 146, fost chehaia al lui MelekMehmed pasa 125. Apoi, ivindu-se infringerea totals, vestita sub numele de
la cartierul de la Sumla
281
(. .untni) 126.
ms.
282
111
ms.
111
Ms.
284
288
(Atunci Prusia s-a aliat cu Turcia, Mr Austria a cerut pace. Prusia se angajeazi s& lupte
pink la inapoierea Crimeii catre turd. Sosirea nnui sol prusac si fncheierea unui armistitiu cu
Austria cu conditia ca toate tinuturile ocupate de austrieci sh fie predate tnrcilor, iar Hotinul
li, se va lksa pink la fncheierea picii cu Rusia. Discutii de pace la $istov).
... Intre tiny, rusii ocupasera toate tinuturile de prin partile Ismail,
Chilia si Akkerman. Nefiind acordate ajutoare din partea ostii, s-au pricinuit
pagube foarte mari ...
(Pace* cu Austria se Incheie la $itov la 12 zilhidjge 1205131).
Autorul se refer& din non la evenimentele de la stirsitul anului 1789 (vezi si mai sus).
122 Djezayirli, din Algeria". A fost mare vizir Satre: 3 decembrie 1789 30 martie 1790.
1211 Ada-Kaleh.
laa
122 15 muharrem ( ? ) 1206 = 14 septembrie 1791. Este vorba doar de armistifiu (10
august 1791), pacea incheindu-se in 9 ianuarie 1792.
www.dacoromanica.ro
423
TARIR
14
IS.
9192
14
s.
(Se fac consideratii asupra politicii marilor puteri din Europa. Rusia se strliduia sd supra vegheze Moldova qi Tara Romineasel fi ajuta pe sfrbi qi pe greci>.
at
nesc, aga de ieniceri, Pehlivan Husein aga, aratind un alai orinduit cu eeata
de ieniceri, a trecut prin fata mariei-sale padisahului cel maret si a pornit
pe drumul Topkapu spre cortul sku asezat pe sesul de la Davud-Pala.
19
S.
90
19
p13
www.dacoromanica.ro
AHMED ASIM
424
Dupa ce s-a facut din ambele parti un schimb de focuri timp de cinci
ore, cu ajutorul lui Allah, potrivit zicalei credincio*ii devin biruitori asupra
celor cu credinta falsa", cavalerii necredincio*ilor au fost nimiciti de sabiile
credincio*ilor. Aproape jumatate din cei din tabara aceea nenorocita au fost
trecuti prin sabiile musulmanilor, iar ceilalti *i-au aruncat sufletele prin
partile viilor din Taba 13/7, dar, neputind s se mentina nici acolo, au fugit
spre Bucure*ti. Cu aceasta bucurie musulmanii s-au felicitat ca de Bayram
(Iyd).
ms.
304
121
ms.
155
(Dar de teama r5sooalei oqt.ii, din care o parte trecuse deja in nordul Dunlrii, s-a revenit
asupra rnazilirii lui, dindu-i-se si titlul de vizir).
<Se arata cl Pazvantoglu (Bazvandzade ) se opusese aplic6rii Noului Regulament> "*.
156
ms.
364
157
ms.
367
19 aprilie 1807.
www.dacoromanica.ro
TARIH
162
425
168
ms.
375
Trebuia ca, mai ktii, sa fi fost salvat5. Crimeia, iar apoi, supunindu-se
in intregime gi sara leseasc5., ea s5. fi fost anexata Inaltului Devlet, intocmai
ca si Tara Romineasca si Moldova.
(Autorul condamna si politica dregatorilor otomani, pentru faptul de a se fi lasati indusi
to eroare de inselatoarele intentii de bunavointl ale francezilor>.
165
ms
381
168
ms.
(Se iau unele mAsuri de 1ntArire. Se vorbeste tlespre rolul grecilor in Voolitica toccata..
datorid. detinerii diferitelor posturi si ca voievozi ai Moldovei si Tarii Rominesti. Unii dintre
greci erau de partea rusilor, iar altii de partea francezilor. Fiecare afla secrete Si le transmitea
celor de partea carora se afla).
februarie 1799).
www.dacoromanica.ro
221ms.
101
222ms
103
< Pacea de la Tilsit' dintre Franta si Rusia a fost adusa la cunostinta Porta prin ambasadorul Frantei la, Poarta numit Sebastian).
lot
Ca urmare, a fost desemnat din partea ordiei implrateti Tevkii <Mehmed> Galib efendi in vederea incheierii armistitiului <cu Rusia>. Atunci,
prin mijlocirea delegatului insarcinat din partea Frantei 3, an inceput tratativele de pace. In ziva de 20 djemazi-ul-ahir 4, incheindu-se, in vecinatatea
Giurgiului 5, actul de armistitiu, dupa ce s-a efectuat schimbul de documente
cuvenite, clauzele armistiOului au fost aranjate si scrise, fiind apoi aprobate
i ratificate de catre sercarul suprem i de catre generalul Rusiei. In felul
acesta, ostile celor doua park an oprit razboiul. Aid s-a copiat actul de confirmare, scris din partea serdarului suprem, cuprinzind articolele actului de
armistitiu incheiat, ap. cum s-a aratat mai inainte, Intre Rusia qi Inaltul
Devlet.
SURETUL ACTULUI ADUS SPRE CONFIRMARE
<La inceput se aratd ci.acest armistifin s-a realizat prin mijlocirea imparatului Frantei.
La convorbiri an participat: Mehmed Galib efendi, din partea Imperiului otoman, generalul
Serghiei Lascarov (La"ar din partea Rusiei, si colonel-adjunct Guilleminot (Gelemnu ), din
partea Frantei).
105
3 Generalul Guilleminot.
4 20 cemazi II 1222 = 25 august 1807.
5 La Slobozia, de ling& Giurgiu, Intre S. Lascarov si Galib efendi.
www.dacoromanica.ro
t)
LeS.61.1ta:.
j9j:
.)
."..d.".. Q s11JI
j,eit.4ei
.:41.:;11
4th1 .1:61
jiJ. Aj 11 )1 aj.,a4
641:13...1.41.;
a .4-40 ji's'a
.11.11
)41.3j1; 41.4.Alf:e!
41E
kJ,
As;
A31
jj 1..0
)11
Jt?:.to
,31:1)11
412...1,.;1:1,131:;,..C.:tz4:13,6:,..)f1z,...j1)111113,541.1,%c1 4
1)
oejl:* ,:j1,1C)La
Zo:121.0
.1.1..kila 4:51; a
ASO A: .51
L.F./
Odz't
&44.111.
:JAL*
j.A.V 4....31)4;:c11104..24:...a;j1!
,4,( it ,::44 1
,J4i
Alt<-16
',II
4t-
69.4913;
J1.1": t:919 4
k..As.;:s1
Jii
jf....=
j A-0
www.dacoromanica.ro
AA Lij.3..kaZeir
tp
CIO
ARMED Ana
928
223
ms.
Arlie lul 2 <Se cere ca dupd armistitin si se treacti imecliat la pregItiri pentru trata-
tivele de pace. Armistitiul va tine pin& la 1 safer 12236, adicA gni% la 3 aprilie a anului 1808,
dup& data cretinii>.
223
ms
vaselor Inaltului Devlet, toate barcile flotei ware ale statului rusesc sa fie
scoase in afara gurilor <Dunarii>, iar Inaltul Devlet sa porunceasca celor de
trebuinta ca ele sa nu fie atinse in afara <zonei gurilor Duzarii>. Iar dad
trag la liman, de nevoie, ele sa fie primite.
Articolul 6 (Se refer& la schimbarea tuturor prizonierilor dintr-o parte Si alta, excep224
ms.
tind pe acei mnsulmani care s-an cre.0inat in Rusia si pe acei cre0.ini care s-an islamizat in Imperial otoman. Tofi aparatorii de cethfi si locuitorii tor, aflafi in Rusia, sit fie indatA eliberati cn
(vol. II, p.
105).
www.dacoromanica.ro
(
A(4
,s1-0
A4a-ai
zi:p1V
411- AtIo Zoip (
zay.
":111'"4
41" kke-t"1"16.14,/":4:-144:4"))Zol34
6L2r54 Z.;.)
141 1.17:p._;15r))A
,;iteLIK. jA3)t..1;-,:j..4:11:10,.3.11.ioa.).;44114.)a
&411.1a,
41.-tk%;:,
41
ts
C...4p4.1r,c241,"
tr_lat
adrAitm
Ls.);x1,1
Al y.0.4,
4:).41.e
4:db 4,111,:r14,r1A-
)4.2.
P-*
k;f;!;./.0
1:A4447.9
461:. J.L"481
/),:t Jt-4
r-
4.1.;
:14
j)61
3.
-611. a:A.C44,17
j 411~. r,A.AL
AIJA,
www.dacoromanica.ro
44%-1 43:".rt
14%-.:11144;S`t).A:kftl*JJ
4A-
)?":"1., 41i
430
AHMED ASIM
Artie lul 7 <Se refera la ratificarea documentelor Intre marele vizir Mustafa Celebi
si generalul Michelson " la 21 djemaz.i-ul-ahir din anul 1222 12, 4n urma actului de armistitiu
Incheiat la 20 djemazi- ul- evve118 In satul Slobozia " din tinutul cetatii Giurgiu. Marele vizir
224
ms.
108
ntndu -se ca ar putea s5.1nceap5. din nou ostilitatile gi starea de razboi, oastea
Impar5.teasca, impreuna cu oastea norocoasa, trecusera pe insula aflat5. Intre
" 20 cemazi.K 1222 = 26 lupe 1807 (in textul tiphrit;, 20 djemasi-ul-ahfr=23 august 1807).
18 Isladjuzi (Islacuzi ).
144 Generalul Guilleminot (Franta).
www.dacoromanica.ro
jwc A:19 ji4 bra at. A;-L.1. 4;101.101" 4.j X.411.1 jAli
3; ..al
s to.
3.4
)1:L.&01;La
.../1443;
3l4y..17.1
014
ts.a
cjci
t.
4.1
..1 4! JAS Le I
41Aa
;Le', Lot,-.1.9
a 1.
e ai: 1 6a l"a"" I a
er 4.4
%""ji4J
j10 jj!
dkl )1:4
kf.tija
4-'i1
SIL0 a-.1.
'7V-0
(re
j1 t4-
."1&::"..1)
J,I.jj,_; j)t. I J
%.**13-1 L's--"411:k11
1) A_;:clIt,:,..ar
%j
4211 ZLia.1
la*
),
jlts O,-.a jj
4 A-:1P
%..) .4.22
)1:1 1 AP t, z)J it 1
J.1131 %:).117)
Jui)
skj
L17.1.9
A y)k!
791-) 4.1"i)
de
jp.,
t.:013.)
www.dacoromanica.ro
(.,1.
A:1;
43z
225ms if
109
AHMED ASIM
226ms.
110
130
239ms.
Cind, asa cum s-a scris mai inainte, in a dou'azecisiuna zi a lunii djemaziul-ahir s-a Incheiat, prin mijlocirea Frantei, armistitiul cu rusii, linga Giurgiu,
iar in momentul cind cele doul parti $1 -au aratat dorinta ca $i pacea A fie
246ms.
143
ms.
144
248
ms,
146
De asemenea $i de asta data, veninci pe neasteptate in fata caimacamului, i-a spus: Reisul Halet efendi II va omorl pe Costachi, capuchehaia
Tarii Romanesti. Or, el fiind sub ocrotirea Frantei, a-I ucide inseamna s5.
tragi cu condeiul peste prietenia cu Franta"..
(Se spune a toate aceste intrigi provenean din dusnania dintre el si Halet efendi, care,
is tele din urmi, a trebuit s& fie mazilit).
le 2 receb ,1222 .... . septembrie. 1807.
11 1223 It. = 28 februarie '1808 15 februarie 1809 (in textul editat).
www.dacoromanica.ro
A.
rw-r
criT :v Crc e
r.1
crcr
Ircr !--5(51;)c14.r_icyrtr;
Ccr
.cam -cvinc..:C0.7
ille.tif
ICPC11:r rielir.iv14.1Cr?
Irirr
14-17;f?
fr"..ev
-4.1[;-:ren(rr:51 .5
jr-rjr!ry
. j3:16
tr;rr:CAr^veTirr(1."73VTP41:":11:."
1
r-r"
17'.74
nnicrcip
7," 4- e etr:(:cr:i
"`r(f1114.51 aricr-':itcrxr 7rrcr:ler..tirri'74-'""'C;
Ort5.111.71X
n-'e, ertry
T1-.."51"
irc
Irrr
c1rl
p.c.
f-rr
-1(.-"T
f' f
fr:r.
-01)c.
4,11-5vr"
etri:r? .52 cc
c
-,r.-7/7 tic
5")
(41.7
iCrrY
rtn ;PT
c47."1
l'7` C C
ov-r
15r lc"'
tsr:14
ct....7:-C3r$1
77r 11'1<.4
c.0
3.-51
Iricr% r
111:
e-r-T
c IT
r"/
1r
"'Mt,"
II: w5.1
77
IC7CP
;1'
CoAv
rn^r
r 34.11LC" <c"r:Pir
-`r IC':'
www.dacoromanica.ro
5r? ,4
r-4"
e-
434
250
ms.
149
ARMED ASIM
al se opuna>.
150
250
ms.
www.dacoromanica.ro
---Ar.:;Vis.;.c..pu-0.,:chl.,!;...).<;.4.--- :445k4u
...:5-1,.A.,,,,%..k z.....G11,1,,,,.....1,,,,j,,.L4...,...L..4
r tiis-te454kr;
djr:\!.:).) 1\01.1., tAt, I !1311120., JAJI.)))33,)14),=
. 1 ,1 L ! 0
LC
..A;fAd.6 .(.:........),...,..u,t4.1,..,,,,,,,..1,.4,
.,..:;1,14;4.1514.2,6.54tA;Latoa,.1
-Loka.c3,441:-,-4'14)704$.1):-.0
CAA:kW:14U
6..-:---.115.,-11d4'...A.,:;$1:11)51.ijiWAL.,,,
rka'A.C.,44.,.,peta:cA.U0,14.434t_r1-
daLtittimLa
cii gji 0
:4,i
...r.t,-.4:4;),,tta!`c) etk::-)1;,),
23I,043:Af., 0.4.;1 ci!,,,414?t-. IS-46=.,Lia:At:aa.34A .1-
cjLet44.CA 6z.'3-4-0-.
:5; IA, ....:,,,.:.. fr.....0.Aik
.g.ti'031 ..(0.041-141ez
--A t)i&.\-64t
.414, J.4.;-01/
www.dacoromanica.ro
'e..;:)4AlLito
436
AHMED ASIM
258
ms.
164
... Una din tirile neadeviirate, taspfndite pe sub perdea, a fost aceea
ca ostile rusWi care se fntorceau din Ungaria (Macar) In Zara ruseasca,
168
schimbinduli drumul, qi-ar fi grabit pa0i spre Moldova n...
169
260
ms.
235
237
26
22
27 Abdullah Ramiz efendi (1774 - 1813), partizan al reformelor sultanului Se lim al III-lea.
28 Kapudan-s-derya.
www.dacoromanica.ro
GLOSAR
Acik (afsk), deschis, descoperit, bac Svezi
si
iista actk ).
la cai.
avaiet (amid, pl. din aide), venituri, beneficii, rente, dAri.
a'yan, vezi aian.
www.dacoromanica.ro
438
GLOSAR
imperiale.
pachet, dar.
bogaz (bolas), git, strimtoare, `vale, trecAtoare,
canal.
bostangibavi (bostancsbap), vechiul sef jal
gsrzii Seraiului, prefectul capitalei otomane.
bostangibasIlik (bostancsba,ssisk), functia de
bostangibasi.
bOliikbast. (b011ikba,ss), capetenie de oastc de
ceausbasi
kg).
chindie
rugliciuni musulmane.
de pe o movie.
o categoric de tun.
Serai),
capugibast-aga
(kafuctsbCIP-alci),
Iclipetenia
In oastea ot7manh.
otomane
darbzen, 4iin de asediu.
Dar-ul-djihad (cihadJ Casa rizboiului dint".
www.dacoromanica.ro
6110SAR
perceptor de venituri.
defterdar -pass,
939
(cebeciba#1),
seiul cuirasierilor,
elviye (pl. din liva), sangeacufi, unitAg admA- han, dpetenie la tAtari, suveran, Imparat;
si sultanii turci aveau acest titlu.
nistrativ-teritoriale otomane (vezi si liva
sangeac = sancak).
hanbar emini, intendent de hambare (de
emin, intendent, adMinidtrator.
magazie).
emir, comandant, print, dpetenie.
baraba (araba), car, cArutA.
emiralil-iimera, emir. al emirilor", denumire Harem, parte din Serai rezervatA femeilor;
sotie, famine.
Haseki-sultan, sultana favoriti, eadina favorie
(din Semi).
www.dacoromanica.ro
490
GLOSAR
hodja
dovadA,
argument.
ostasi", cApitan.
Iyd (Iyd), bairam (Bayram), sArbAtoare.
Erau douA sarbatori de acest fel: lyd-elfitr, sArbAtoarea de dupA luna Ramazan
(Ramazan Bayrams sau .Feker Bayrams),
i
Iyd-i-edha,
sArbAtoarea
sacrificiilor
mehterhane (rom. meterhanea), muzica military otomanA; local unde dAdea concerto
muzica military otomana. Aveau fi domnii
romAni.
www.dacoromanica.ro
ANVSAR
mahruse,
titrile binepazite'x'
Imperiul otoman.
menzil, locul de descindere, locul de popas,
etapl, distant& parcurs& intr-o zi de mers.
mevacib, solde, salarii.
mihmandar, cglauza, cel care este insitrcinat
441
periale).
mutesellim (mittesellim), cel care trece la
religia musulmana, viceguvprnator, cai,macam.
de documente etc.
mutevellf, intendent pentru fundatii pioase,
epitrop.
mlizevvir-name, scrisoare mincinoasit (plAsmuitti etc.), scrisoare de invinuire nedreapta.
sangeacbei.
www.dacoromanica.ro
442
."-
....
GLOSAR
'"31
1
-I4
k4i
31g
M11
de oasts otomana)
sehneti, vezi segban.
segban (san segban, popular, seymen), categoric: de oaste otomana; slujitori din Serai,
11-,vA
serdengheciti (serdengefli), eel care isi sacrifice capul", categorie de caste selectata
prin majorari de solde ; caste de, sacrificiu.
serhat, hotar, granill, margine (de tiara eta.).
ser-sansoni, 8apetenia sansongiilor, comandan-
www.dacoromanica.ro
GLOSAR
de obicei de cazaci).
gakloz, categorie de tun.
Sehzade-sultan, print, flu de sultan.
(,eyh-til-isltim),
mahir1", pane g In
forma de mature, lnsemn de domnie; se
geih-ul-islam
443
eful clerului
(tezkereci),
slujbag
ins&rcinat
dantul tunarilor.
WI (tut), smoc de coad& de cal; se folosea
(turnacsha,51),
geful goimarilor,
bastion.
www.dacoromanica.ro
CrLOSkft
444
tari otomani.
Yah beyi (yds sans), iallagasi, cipetenie
tittara pe malul Mhrii Negre dinspre Bugeacl
si
Ia 11
egad),
yarhk, iarlic, acte importante emise de he.nii
tAtari, poruncile ha.nilor Crimeii. Iarlleuri,
Zagargibasi-aga
(zagarcibasi-aga),
agaua
venit anal.
zira, amitate de Masurit pentru Iungimi
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
Cuvint introductiv
XV
XVII
Abrevieri
I. Mustafa Naima
Naima Tarihi
129
131
245
247
253
255
Tarih
V. Izzi Suleiman Efendi
Tarih
275
277
285
287
Tarih
389
392
Glosar
437
www.dacoromanica.ro
Intreprinderea {teepee.
13 Decembrie 1918",
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro