Fisaan III 15

FIA DISCIPLINEI
Date despre program
1.1.Instituia de nvmnt superior

1.2.Facultatea
1.3.Departamentul
1.4.Domeniul de studii
1.5.Ciclul de studii
1.6.Programul de studii/Calificarea
UNIVERSITATEA SPIRU HARET

ARHITECTURA
ARHITECTURA
ARHITECTURA
Ciclul I
Arhitectura/arhitect
2.Date despre disciplin

2.1.Denumirea disciplinei
2.2. Codul disciplinei
2.3. Titularul activitilor de curs
Proiectare de Arhitectura V si VI
DS
2.4.Titularul activitilor de seminar

2.5. Anul de studiu
2015/2016
An III
2.6.Semestrul
V si
VI
2.7. Tipul de evaluare
3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor didactice)

3.1 Numr de ore pe sptmn
12
din care curs
3.4 Total ore din planul de nvmnt
168
din care curs
Distribuia fondului de timp
Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie
Documentare suplimentar n bibliotec, pe platformele electronice de specialitate i pe teren
Pregtire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri
Tutoriat
Examinri
Alte activiti: Pregatire pentru teste grila si examinarea final.
3.7 Total ore studiu individual
132
3.9 Total ore pe semestru
300
3.10 Numr de credite
12
4. Precondiii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum
4.2 de competene
5. Condiii ( acolo unde este cazul)
5.1. de desfurare a cursului
5.2. de desfurare a
seminarului/laboratorului
2
28
EC
1 seminar/laborator
14 seminar/laborator
10
140
ore
4
8
118
2
-
Sala de curs dotata cu sistem de proiectie.

Ateliere cu suprafata corespunzatoare numarului de studenti ai grupei, dotate cu plansete .
6. Competenele specifice acumulate

Competene
profesionale
Realizarea de proiecte de arhitectura prin utilizarea conceptelor, principiilor si metodelor specifice.
Intelegerea orasului in evolutia sa urbanistico-arhitecturala.
Intelegerea raporturilor intre oras si obiectul de arhitectura.
Stapanirea principiilor dialogului arhitectural intre existent si propunere.
Competene
transversale
2.8.Regimul
disciplinei
Dezvoltarea capacitatilor: analitice si de de sinteza,

de argumentare,
de prezentare grafica, diagramare, etc.
7. Obiectivele disciplinei (reieind din grila competenelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei
Capacitate de abordare a proiectelor cu functiuni complexe
7.2 Obiectivele specifice
nelegerea caracteristicilor definitorii ale siturilor urbane
Inserarea armonioas a obiectului de arhitectura n sit cu punerea n valoare a esutului
urban/ sitului.
Punerea in valoare a sitului natural prin inserarea obiectului de arhitectura
Structurarea si organizarea coerenta a funciunilor de locuire, cazare , alimentatie si alte
functiuni complexe.
8. Coninuturi
8.1 Curs
Prelegeri teoretice sustinute de cadre didactice din scoala si de
profesorii invitati
Bibliografie -
Coordonarea aspectelor tehnice ale constructiei.
Metode de predare
Prelegeri insotite de proiectii.
Observaii
Data si continutul prelegerilor se
comunica la fiecare lansare de proiect.
8.2 Seminar/laborator
Proiect nr1/ sem I: Locuinte sociale
Metode de predare
Indrumare de atelier
Observaii
Proiect nr2/sem I: Teatru/Cinema i hub multimedia ARCUB Batitei
Proiect nr3/ sem I: Centru de microcartier
Proiect nr1/sem II: Ansamblu de locuinte colective cu putine niveluri
Proiect nr1/sem II: Pensiune la munte
2 schite de schita/sem 1;2 schite de schita/sem 2; 1 proiect de verificare

sem 2
Proiecte fara indrumare
Este obligatorie promovarea unei

singure schite semestrial. In cazul
promovarii ambelor schite, la calculul
mediei se ia in considerare nota mai
mare.
Bibliografie
ARCIDTECTURAL REVIEW, A+U, DETAIL, L'ARCHITECTURE
D'AUJOURD'HUI, TECHNIQUES & ARCHITECTURE
FRAMPTON, Kenneth - "Modem Architecture: A Critical History"; Thames &
Hudson,. 1992;
LE CORBUSIER, Pierre JEANNERET - "Oeuvre complete" (8 vol.); Zurich, 19291970;
GAUZIN-MULLER, Dominique - Sustainable Architecture and Urbanism. Concepts,
Technologies, Examples; Birkhauser, 2002;
DEPLAZES, Andrea (ed.) - Constructing Architecture: Materials, Processes,
Structures. A Handbook; Birkhauser, 2005
Gregory, Rob Key Contemporary Buildings London 2008
Hanlon,Don, Compositions in architecture, Wiley & Sons, 2009.
Neufert, Ernst , Neufert - Manualul Arhitectului - elemente de proiectare si de constructie, editura Alutus Miercurea Ciuc, (ed. a 37-a, 2004)
Norberg-Schultz, Christian, Genius Loci: towards a phenomenology of architecture, Academy Editions, 1980
Norwich J.J., The World Altas ofArchitecture, Ed.Chancellar Press, London, 1998
Oosterhuys,Kas, Arghitecture Goes Wild, 010 Publishers, 2010
Radulescu D., Arhitectura centrelor culturale moderne, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1996
Tzonis, Alexander & Lefaivre, Liane, Architecture in Europe: Memory and Invention since 1968, Thames & Hudson, 1992
Unwin, Simon, Analysing architecture, Routledge,2003
Zeidler, Ebergard, Multi-Use Architecture in the Urban Context, Van Nostrand reinhold, N.Y.,1995
Zumthor, Peter, Thinking Architecture, Birkhauser, Basel, 1996
***The Phaidon Atlas of Contemporary World Architecture, Phaidon, 2004
9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile reprezentanilor comunitii epistemice, asociaiilor profesionale i angajatori reprezentativi
din domeniul aferent programului
Tematica proiectelor , ilustrand obiectivele specifice ale disciplinei se stabileste in urma discutiilor cu serviciile de urbanism ale primariilor,
reflectand subiectele majore de interes ale momentului.
10. Evaluare
Tip activitate
10.1 Criterii de evaluare
10.4 Curs
10.2 Metode de evaluare
10.3 Pondere din nota

final
Judecata cu sustinere publica
100%
Insusirea materialului prezentat in

prelegeri se reflecta in calitatea
proiectului de arhitectura.
Integrarea in sit, coerenta partiului,

calitatea si adecvarea expresiei
arhitecturale,stapanirea elementelor
tehnice, calitatea prezentarii grafice.
10.6 Standard minim de performan
Prezentarea tuturor pieselor solicitate prin tema de proiect, cu respectarea relatiilor functionale si a criteriilor minime de adecvare a expresiei
plastic-arhitecturale
Data avizrii n departament

09. 2015
FIA DISCIPLINEI
Date despre program

1.2.Facultatea
1.3.Departamentul
Universitatea Spiru Haret Bucuresti

ARHITECTURA
ARHITECTURA
DISCIPLINA VOCATIONALA
BAZELE PROIECTARII
ARHITECTURA / ARHITECT

REPREZENTARI IN ARHITECTURA V si VI

2.5. Anul de studiu
III 2013/2014
2.6.Semestrul
5 +
6
2.7.
Tipul
evaluare

2
din care: 3.2 curs
56
din care: 3.5 curs
Tutoriat
Examinri
Alte activiti
69
125
4
4.1 de curriculum
4.2 de competene
Cunostinte de reprezentare grafica in arhitectura

Cunostinte de comportament vocational
2
28
de
EC
2.8.Regimul
disciplinei
3.3 seminar/laborator
2
28
ore
25
20
15
2
2
5

5.2. de desfurare a
Prelegerile se desfasoara in sala STUDIO

Seminariile se desfasoara in sali clasice de seminar, sali in care mobilierul poate fi deplasat pentru a
permite lucrul cu studentii pentru discipline vocationale

Competene
profesionale
Definirea adecvata a conceptelor vocationale si principiilor specifice pregatirii in domeniul promovarii unor oferte novatoare in domeniul
arhitecturii
Realizarea de proiecte profesionale prin utilizarea conceptelor, principiilor si metodelor grafice specifice activitatii creatoare de arhitectura
Explicarea si interpretarea fenomenelor specifice in scopul promovarii calitatii prospective a fenomenului arhitectural
Aplicarea de propuneri de proiecte , de oferte, de programe de promovare publicitate, promovare directa, relatii publice, marketing direct
in arhitectura
Competene
transversale
Dezvoltarea relatiilor interdisciplinare in sfera creatiei de arhitectura .
Dezvoltarea abilitatilor vocationale, de negociere, de comunicare, de promovare a interesului individual si colectiv in promovarea noilor
concepte arhitecturale .
Identificarea si asumarea responsabilitatilor profesionale , civice si institutionale pragmatice legate de acceptarea situatiilor si oportunittilor
sociale.
Familiarizarea cu conceptele fundamentale si principalele aspecte legate de comportament creativ la nivel national
si international, de-a lungul timpului;
Familiarizarea cu tendintele promovarii fenomenului arhitectural, organizatorice si institutionale care guverneaza
activitatea specifica pe plan intern si international;
Trecerea in revista a diverselor categorii de argumente, concepte si tendinte de dezvoltarea in activitatea
profesionala.
Evidentierea fenomenelor si proceselor specifice sub aspectul esentei si formelor de manifestare,
conexiunilor cu celelalte procese din activitatea specifica;
Aprofundarea cunostintelor teoretice si deprinderilor practice care fundamenteaza capacitatea studentilor de a
opera in sfera vocationala;
Dobandirea cunostintelor necesare fundamentarii strategiilor si analizarii tendintelor arhitecturale pe plan national
si international;
Trecerea in revista a diverselor categorii de argumente, concepte si tendinte de dezvoltarea in activitatea
arhitecturala si
international cu identificarea implicatiilor sociale.
8. Coninuturi
8.1 Curs
1-2. Arhitectura directie vocationala in societate.
3-4. Categorii fundamentale privind prestatia

arhitecturala .
5-7. Organizarea activitatii specifice.
8-9. Relatiile dintre viitorul arhitect si specialitatile

convergente.
Metode de predare
Interactiunea cu studentii.
Interactiunea cu studentii este regula de predare

urmata de vizionarea de exemple filmate supuse
analizei prin discutii sau teme de lucru individuale
Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport
desenat , imagini foto comentate
Prelegere si adaptarea la realitate .
Folosirea testelor creative pt identificarea
modalitatilor de aport de valoare creativa
Prelegere si analize in stea si mozaic a
comentariilor studentilor si specialistilor pe domenii,
in functie de evenimentele momentului.
Observaii
Pentru aprofundarea cat mai buna
a cunostintelor se face
recomandarea lecturarii
materialelor bibliografice si prezenta la curs
Ibidem.
Ibidem.
Ibidem
10-11.Politici si practici caracteristice activitatii

Ibidem
desfasurate in
sfera fenomenului arhitectural intern si international;
Instrumente si reglementari
12-13.Sisteme de analiza a performantelor creativitatii
Prelegere si adaptarea la realitate prin compozitii
Ibidem
arhitecturale. Forme moderne de creativitate
si reprezentari desenate .
14. Activitatea de punere in practica a abilitatilor
Prelegere si adaptarea la realitate prin competitie
Ibidem
dobandite la curs prin teste de creativitate pe teme
vocationala aplicativa
date..
Bibliografie
REDSTONE LOUISG Art in Architecture Mc. GRAW HILL BOOK , Company , 1968
PEVSNER, Nikolaus The Sources of Modern Architecture and Design , ed. Thomas and Hudson Ud. Londra, 1968
ARNHEIM, Rudolf Art and Visual perception, ed. Faber , Londra, 1967
BROHAN, Torsten
BERG, Thomas Avantgarde design 1880-1930 , ed. Benedikt Taschen Verlag
Metode de predare
Observaii
Arhitectul si societatea . Metode grafice de comunicare ,

limbaj arhitectural in sustinerea si promovarea
proiectelor de arhitectura
Analiza comparativa a modalitatilor reprezentarie in

arhitectura .
Modalitati de reprezentare in conditii de competitivitate.
Desenul traditional vs desenul electronic in societatea
bazata pe cunoastere.
Omul masura lucrurilor..
Probleme de etica si deontologie profesionala in
activitatea de proiectare in Romania si in lume.
Activitatea de interactiune cu studentii in

prezentarea,audierea, evaluarea si recapitularea
cunostintelor se realizeaza cu ajutorul monitorilor
de seminar, a echipelor de eseu grafic pe teme.
.Studiile de caz sunt prelucrate si prezentate atat
din initiativa studentilor cat si ca cadrului didactic.
Ibidem
Se recomanda studentilor
parcurgerea prealabila a
suportului de curs , notatiile grafice obtinute
in cadrul cursurilor pentru a
putea interactiona in situatii reale
Ibidem
Ibidem
Ibidem
Ibidem
Ibidem
Ibidem
Ibidem
Cercetare aplicativa de teren (identificarea
Ibidem
tipologiei
unitatilor functionale - in zone ante figurate - si a
functiilor acestora, crearea ad-hoc de studii de caz
reale prin evaluari de grup in domeniul creatiei
arhitecturale)
Bibliografie: Indrumar metodologic pentru lucrari practice VASILE MARCU ,J E N C K S , C h a r l e s A r c h i t e c t u r e T o d a y A c a d e my E d i t i o n s ,
Londra, 1993
Invitarea unor specialisti din mediul de creatie arhitecturala, relatia cu uniunile de creatie arhitecturala din Romania : UAR , RUR
10. Evaluare
Tip activitate
10.4 Curs

Implicarea in prelegere cu intrebari,
comentarii, exemple de analiza , studii
de caz .

Se inregistreaza frecventa si soliditatea interactiunii
la orele de curs.
10.3 Pondere din nota final

20%
Implicarea in pregatirea si discutarea

problemelor
Notarea temelor semestriale
Se inregistreaza frecventarea si activitatea in timpul

cursului si seminariilor, soliditatea interactiunii la
temele de seminar
80%

Elaborarea si prezentarea complexa, in echipa a temelor de seminar prezentate la inceputul semestrului
Prezentarea in vederea comentarii colective a unor particularitati grafice cu referire stricta dezvoltarea abilitatilor vocationale

09.2015
FIA DISCIPLINEI
Date despre program

1.2.Facultatea
1.3.Departamentul
Universitatea Spiru Haret Bucuresti

Arhitectura
Departamentul de Arhitectura
Arhitectura
Licenta + master
Arhitectura
Teoria Arhitecturii si programe IV

DF

2.5. Anul de studiu
III - 2013/2014
2.6.Semestrul
2
din care: 3.2 curs
din care: 3.5 curs
28
ES
2.8.Regimul disciplinei
28

Tutoriat
Examinri
Alte activiti
32
60
2
4.1 de curriculum
ore
10
13
5
2
2
-
4.2 de competene
Cursul se tine in SALA STUDIO amplasata in incinta imobilului situat in str. Ion Ghica
nr. 13 din Bucuresti
5.2. de desfurare a
Competene
profesionale
Formarea unor specialiti cu o bun pregatire teoretica, capabili sa profeseze in domeniu in acord cu cerintele
momentului
Competene
transversale

Insusirea elementelor teoretice fundamentale ce conditioneaza practica
arhitecturala contemporana, cu partricularizarea conceptelor privite prin prisma
teoriei comunicarii.
introducere in abordarea arhitecturala a teoriei comunicarii; teoria comunicariidisciplina de sinteza; arhitectura-istorie si comunicare; valoare si comunicare;
spatiul arhitectural-spatiu informational; dilemele arhitecturii contemporane;
arhitectura contemporanasi comunicarea interdisciplinara; informatiesemnificatie
8. Coninuturi
8.1 Curs
INTRODUCERE IN ABORDAREA ARHITECTURALA A TEORIEI COMUNICARII. TEORIA
COMUNICRII - DISCIPLIN DE SINTEZ
ARHITECTUR - ISTORIE I COMUNICARE
- Arhitectura construciilor n antichitate
- Arhitectura construciilor n evul mediu
- Arhitectura construciilor n perioada renaterii, barocului i a clasicismului
VALOARE I COMUNICARE
SPAIUL ARHITECTURAL-SPAIUL INFORMAIONAL.
TIPOLOGIA SPATIULUI ARHITECTURAL IN CONTEXT INFORMATIONAL
- Spaiul total
- Spaiul microclimat
- Spatiul flexibil
- Spaiul de tranzitie
Metode de predare
Prelegeri sustinute in conditiile unui
dialog interactiv cu studentii
Observaii
1 prelegere

1 prelegere
2 prelegeri
3 prelegeri
- Spatiul stratificat
- Spatiul cladirilor cu atrium
DILEMELE ARHITECTURII CONTEMPORANE
- Arhitectura global-arhitectura local
- Arhitectura tradiional-arhitectura modern
- Cadrul natural-cadrul construit
- Arhitectura permanent-arhitectura itinerant
- Arhitectura cu anvelop opac-arhitectura cu anvelop
transparent
- Adevr-fals
ARHITECTURA CONTEMPORANA I COMUNICAREA INTERDISCIPLINARA
- Discursul socio-filosofic
- Condiionri psiho-comportamentale i educaionale
- Determinari tehnologice i informaionale
INFORMAIE-SEMNIFICAIE

4 prelegeri

2 prelegeri

1 prelegere
Metode de predare
Observaii
Bibliografie
H. Creanga-Crezul simplitatii, Ed. simetria, 2012;
M. Wigginton, Architectural Theory, Ed. Taschen, Koln, 2003;
K. Frampton, Modern architecture, a critical history, Ed. Taschen, Koln, 1991;
E. Creang, Arhitectur i comunicare, Ed. Fund. Romnia de Mine, Buc., 2003.
E. Creang, Teoria Programelor de arhitectura-I, Ed. Fund. Romnia de Mine, Buc., 2003;
P. Gssel, G. Leuthuser, Architektur der 20 Jahrhunderts, Ed. Taschen, Kln, 1990;
Ph. Jodidio, Architecture Now, Ed. Taschen, Kln, 2001;
K. Powell, Richard Rogers-Complete Works, Ed. Phaidon Press Ltd, london 2000;
E. Creang, Programe de arhitectur: nvmnt sup., Ed. Fund. Romnia de Mine,Buc.,2001;
E. Creang, Teoria arhitrecturii-I, Ed. Fundaiei Romnia de Mine, Buc., 2003;
Ph. Jodidio, New Forms Architectural in the 1990, Ed. Taschen, Kln, 1997;
Ph. Jodidio, Sir Norman Foster, Ed. Taschen, Kln, 1997;
Ph. Jodidio, Building a new millennium, Ed. Taschen, Kln, 1991;
Ph. Jodidio, Architecture Now, Ed. Taschen, Kln, 2001;
Thorie de larchitecture de la renaissance nos jours, Taschen, 2003;
- The world Atlas of Architecture, Chancellor Press, 1998;
Bibliografie
Continutul cursului permite acumularea de catre studenti a unei pregatiri teoretice, ca parte a unei proces educational ce faciliteaza absortia
acestora pe piata muncii.
10. Evaluare
Tip activitate
10.4 Curs

Implicarea studentului in discursul
interactiv ce insoteste prelegerea
Elaborarea temei de examen conform indicatiilor

09.2015

ES

final
FIA DISCIPLINEI
Date despre program

1.2.Facultatea
1.3.Departamentul
Universitatea Spiru Haret

Arhitectura
Arhitectura
Arhitectura
Licenta
Arhitectura

TEORIA ARHITECTURII SI PROGRAME V

DF

2.5. Anul de studiu
III 20123 2014
2.6.Semestrul
VI
ES

din care: 3.2 curs
28
din care: 3.5 curs
28

Tutoriat
Examinri
Alte activiti
22
58
2

4.1 de curriculum
4.2 de competene
5.2. de desfurare a

Competente
profesionae
Capacitatea de intelegere a fenomenului arhitectural
Stapanirea resorturilor teoretice ale profesiunii de arhitect

Com
petene
tranversale
Cresterea capacitatilor analitice si de sinteza

Imbogatirea culturii profesionale

Intelegerea caracterului complex al creatiei arhitecturale.
Insusirea notiunii de concept arhitectural.
Cunoasterea viziunilor semnificative recente asupra problematicii arhitecturii.
Elaborarea unei metodologii de abordare a temei de proiectare
Insusirea notiunii de concept arhitectural.
Cunoasterea viziunilor semnificative recente asupra problematicii arhitecturii.
ore
8
8
10
2
2
8. Coninuturi
8.1 Curs
1.Obiectul arhitecturii. Evolutia demersului conceptual : materialitate,
detaliu si obiect ,sens, arhitectura ca fundal al vietii.
Metode de predare
Prelegere cu prezentare PowerPoint
2.Forma: ordinea constructiei, factorii de coerenta;procedee

compozitionale- alinieri, serii ; gradatia ,ierarhia; contrast, complexitate
,contradictie.
3. Spatiul: elemente de definire spatiala, densitatea spatiului, relatii
spatiale, asamblarea spatiilor, limitele spatiului arhitectural.
4. Locul: Spatiu si loc, asezare si peisaj; modernismul si pierderea

locului; problema urbana; redescoperirea locului
5.Desenul de arhitectura. Schita ca modalitate particulara de rezolvare a

unei probleme de proiectare si de elaborare a unei solutii;schita ca miloc
de extindere si transformare a intelegerii; densitatea si ambiguitatea
schitei; conexiunea mana-minte. Desenul de analiza- diagramarea.
6.Macheta ca instrument de lucru al arhitectului, materialitatea obiectului
de arhitectura, variantele volumetrice ca etape in cristalizarea solutiei
arhitecturale.
7.Structura si arhitectura - Rolul structurii in crearea formei arhitecturale.

Tipuri structural-arhitecturale.
8. Experienta multi senzoriala a arhitecturii arhitectura fragila.
9. Noua tectonica teorii ale arhitecturii parametrice
Observaii
Bibliografie
Generala
Harry Francis Mallgrave, David Goodman An Introduction to Architectural Theory from 1968 to the Present, Wiley Blackwell, 2011
CharlesJencks, Karl Kropf (editori) Theories and Manifestoes of Contemporary Architecture, Wiley,2006
Obiectul arhitecturii
Peter Zumthor - Thinking Architecture, Birkhauser, Boston ,2010
Peter Zumthor - Atmospheres,Birkhauser, 2006
Christian Norberg Schultz Genius-Loci-Towards-a-Phenomenology-of-Architecture,Academy Editions 1980
Compozitie
Pierre von Meiss - De la forme au lieu-Une introduction a letude de l`architecture,Presses polytechniques et universitaires romandes, 1993
Locul
Christian Norberg Schultz Genius-Loci-Towards-a-Phenomenology-of-Architecture,Academy Editions 1980
Structura
Andrew W Charleson Structure as Architecture , Elsevier, 2005
Desenul de Arhitectura
Architects Sketches Dialogue and Design: Kendra Schank Smith Elsevier,2008
Arhitectura fragila
Juhani Pallasmaa Hapticity and Time Notes on fragile architecture
http://iris.nyit.edu/~rcody/Thesis/Readings/Pallasmaa%20-%20Hapticity%20and%20Time.pdf
Noua tectonica
Yu-Tung Liu;Chor-Keng Lim , Towards a new theory of digital architecture, Birkhauser,2009
10. Evaluare
Cunoasterea problematicii semnificative a arhitecturii contemporane reprezinta unul dintre elementele esentiale in elaborarea unui proiect de
calitate - cerinta primordiala a oricarui angajator.
Tip activitate
10.4 Curs

Calitatea si adecvarea exemplificarilor
subiectului propus
Cunoasterea abordarilor teoretice
semnificative
Capacitatea de sinteza si de exprimare
Calitatea academica a referatului
(bibliografie,citate,referinte,etc...)

Eseu scris
Sustinerea orala a referatului final cu o
problematica ce include 3 dintre domeniile
prezentate la curs
Cunoasterea si capacitatea de intelegere a abordarilor teoretice fundamentale.

09.2015
FIA DISCIPLINEI
1. Date despre program

1.2.Facultatea
Facultatea de Arhitectur
1.3.Departamentul
Arhitectur
Arhitectur
Licen

2.1. Denumirea disciplinei
Istoria universal a arhitecturii i artelor IV:

Cutrile epocii moderne: ntre tradiie i progresul tehnic
DF

final
20%
80%

2.4.Titularul activitilor
Disciplin fr seminar
de seminar
2.5. Anul de studiu
2.6.Semestrul
III
5 2.7. Tipul de evaluare
2.8. Regimul
disciplinei

din care: 3.2 curs
28
din care: 3.5 curs
28
ore
Tutoriat
Examinri
Alte activiti: Lucrare individual sau n colectiv de maxim 3 studeni
22
50
4. Precondiii
4.1 de curriculum
Parcurgerea cursurilor de Istoria universal a arhitecturii i artelor din anii I i

II (Antichitate, Ev Mediu timpuriu Bizan, Renatere, baroc i rococo)
4.2 de competene
Cunoaterea fenomenului arhitectural din antichitate pn la nceputul

modernitii pentru nelegerea corect a mutaiilor petrecute n sfera artelor
i arhitecturii n a doua jumtate a secolului al XVIII-lea i pe durata veacului
al XIX-lea.
5. Condiii
5.1. de desfurare a
cursului
Echipament de proiecie (PC, Laptop, video-proiector); sal cu jaluzele.
5.2. de desfurare a
Nu este cazul
Competene profesionale
Definirea noiunilor, conceptelor, teoriilor si modelelor de baz din domeniu istoriei arhitecturii i
utilizarea lor adecvat n comunicarea profesional;
Utilizarea cunotinelor de baz din domeniu, pentru explicarea i interpretarea unor probleme
variate, specifice evoluiei arhitecturii n decursul istoriei;
Analiza critic bazata pe criterii i metode adecvate de evaluare a unor principii, metode si teorii
privind arhitectura i evoluia fenomenului arhitectural;
Explicarea i interpretarea informaiilor referitoare la evoluia arhitecturii, provenind de la

colaboratorii de alte specialiti.
Competene transversale
Executarea sarcinilor profesionale individuale conform unor cerine precizate i n termenele

impuse, cu respectarea normelor de etic profesional, urmnd un plan de lucru prestabilit i cu
ndrumare calificat;
Valorificarea experienelor profesionale i transformarea lor n dezvoltarea competenelor i

abilitilor proprii.
7. Obiectivele disciplinei
Cunoaterea i nelegerea etapelor definitorii ale fenomenului

arhitectural de-a lungul perioadei studiate.
Acumularea cunotinelor referitoare la monumentele cheie i la

artitii care au marcat evoluia arhitecturii n epoca analizat.
Studiul arhitecturii din perspectiva contextului social, cultural i

politic.
8. Coninuturi
8.1 Curs
Metode de predare
Observaii
DE LA RENATERE LA BAROC
Prelegeri nsoite de
imagini (suport power
point)
Informaii despre:
Sobrietate i exuberan n art
- structura cursului;
Noi tipuri arhitecturale
- bibliografie;
Cldirea i oraul. Zorii urbanismului modern
- suportul de curs.
Reflexii baroce n renaterea francez i german

ARHITECTUR N EPOCA RAIUNII
VREMEA ISTORISMULUI SAU NAPOI LA ARTELE

TRECUTULUI
-Neo-clasicismul, ntre arta greac i arta roman
-Fenomenul romantic i manifestrile sale n arhitectura
secolului al XIX-lea
-Ascendena evului mediu asupra arhitecturii romantice
-De la restaurarea monumentelor la micarea neo-gotic:
-
Eugne Emmanuel Viollet-le-Duc

Idem
ARHITECTURA VIZIONAR
-
Claude Nicolas Ledoux
tienne-Louis Boulle
FENOMENUL ECLECTIC N ARHITECTUR

-Pluralismul stilistic sau eclectismul tipologic i adepii si:
-
Sir Charles Barry
Karl Friederich Schinkel
Leo von Klenze
-Eclectism i sintez stilistic

PROGRES TEHNIC I INOVAII ARHITECTURALE
-
Construcii metalice
Programe revoluionare
PRACTICA DE ARHITECTUR. CONCURSURILE
Idem
Idem
Obligatorie minimal:
Bergdoll, Barry
European architecture. 1750-1890, Oxford University Press, 2000
Fletcher, Bannister
A history of architecture on the comparative method, Londra, 1956
Loyer, Franois
Histoire de larchitecture franaise de la Rvolution nos jours, Mengs,

Editions du Patrimoine, Paris 1999
Pevsner, Nikolaus
An outline of european architecture, Pelikan Books, London, 1966
The sources of modern architecture and design, Thames and Hudson, 1989
Voitec-Dordea, Mira
Renatere, baroc i rococo n arhitectura universal, ed. Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1994
Suplimentar:
Argan, Giulio Carlo
Borromini. Rome, architecture baroque, Les ditions de la Passion, Paris, 1996

Lhistoire de lart et de la ville, Les ditions de la Passion, Paris, 1995
Banham, Reyner
Theory and design in the first age machine, The Architectural Press, London, 1970
Benevolo, Leonardo
Lhistoire de larchitecture moderne, tom 1: La rvolution industrielle, Dunod, Paris,

1987
De Jong, C.; Mattie, E.
Architectural Competitions 1792-1949, Taschen, 1997
Epron, Jean-Pierre
Comprendre lclectisme, Norma, 1997
Gligor, Liviu Alexandru
Fierul n arhitectura romneasc. Ipostaze structurale ale fierului pudlat, fontei i

oelului n arhitectura civil de pe teritoriul Romniei, n perioada 1850-1944: Un
ecou al creaiei internaionale, ed. UIM, Bucureti 2004
Lavedan, Pierre
Histoire de lUrbanisme. Lurbanisme lpoque moderne. XVIe et XVIIIe sicles, ed.

Arts et Mtiers Graphiques, Paris, 1982
Mrgineanu Crstoiu, M.
Romantismul n arhitectur, ed. Meridiane, Bucureti,1990
Middleton R.; Watkin, D.
Architecture du XIXe sicle, Galimard-Electa, Milano, 1993
Mignot, Claude
Architecture of the 19th century, Taschen, 1994
Mumford, Lewis
La cit travers lhistoire, Edition du Seuil, Paris, 1964
Murray, Peter
The architecture of the italian renaissance, Thames and Hudson, 1998
Norberg-Schulz, Christian
Architecture baroque, Gallimard/ Electa, Milano, 1992

Architecture baroque tardive et Rococo, Gallimard/ Electa, Milano, 1992
Pevsner, Nikolaus
A History of Building Types, Princeton University Press, 1979
Ruskin, John
Stones of Venice, Da Capo Press, 2003

The seven lamps of architecture, Dover Publications, New York, 1989
Tafuri, Manfredo
Architecture et humanisme, de la renaissance aux rformes, Dunod, Paris, 1981
Yarwood, Doreen
The architecture of Europe. The 19th and 20th centuries, B.T.Batsford Ltd., Londra,
1991
***
Thorie de larchitecture de la renaissance nos jours, Taschen, 2003
***
The world Atlas of Architecture, Chancellor Press, 1998
Facultativ
Drmba, Ovidiu
Istoria culturii i civilizaiei, vol. III, Editura tiinific, 1990
Curinschi, Gheorghe
Roma, cetatea etern, ed. tehnic, Bucureti, 1971

Veneia, ed. tehnic, Bucureti, 1972
Guadet, Julien
lments et thorie de l'architecture. Cours profess l'cole nationale et spciale

des beaux-arts, Aulanier, Paris, 1901-1904, Tom I-IV
Koch, Wilfried
Comment reconnatre les styles en architecture, Solar, 1997
Munteanu, Romul
Clasicism i Baroc, 2 vol. Ed. Allfa, 1998
Paolo Portoghesi (coord.)
Dizionario Enciclopedico di Architettura e Urbanistica, vol. II, Instituto Editoriale,

Roma, 1968
Vasari, Giorgio
Vieile pictorilor, sculptorilor i arhitecilor, 3 volume, editura Meridiane, Bucureti,

1968
Metode de predare
Observaii
Nu este cazul
Bibliografie
9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile reprezentanilor comunitii epistemice, asociaiilor

profesionale i angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Coninuturile asigur formarea culturii profesionale minimale, vizuale i teoretice i sunt specifice
disciplinelor cu caracter istorico-teoretic predate n colile de arhitectur.
10. Evaluare
10.2 Metode de
evaluare
10.3 Pondere
din nota final
Tip activitate
10.4 Curs
Verificri pe parcurs
10 %
Lucrri (text i/sau desen) pe o tem

dat
40 %
Examinare final
50%
Nu este cazul
Capacitatea de a trata analitic i sintetic perioada predat
Prezen obligatorie la curs: minim 50 % (7 edine de curs)
Cel puin dou verificri pe parcurs

09.2015
FIA DISCIPLINEI
2.
Date despre program
USH
1.2.Facultatea
1.3.Departamentul
Arhitectur
Disciplin teoretic
I. + Master integrat
Arhitectur/Arhitect

Istoria Universal a Arhitecturii i Artelor V
DF

2.5. Anul de studiu
III.
2.6 Semestrul
II.
2.7. Tipul de
evaluare
Examen scris
2.8. Regimul disciplinei

curs
seminar/laborator
28
curs
seminar/laborator
28
ore
14
14
10
Tutoriat
Examinri
Alte activiti
52
66

4.1 de curriculum
Cunotine de liceu
4.2 de competene
Capacitatea de a recepta, asimila i procesa idei

Prelegerile se desfoar n sli cu acces la internet i cu echipament de predare multimedia.
5.2. de desfurare a
Competene
profesionale
Competene
transversale
Capacitatea de a aborda teoretic fenomenul arhitectural, n raport cu evoluia ideilor n timp
Formarea culturii profesionale de baz, obligatorii

1. Formarea asupra unei perspective generale asupra primului secol de modernitate, aflat la confluena cu
5000 de ani de cultur tradiional.
2. Surprinderea unei noi relaii dintre activitatea teoretic intens i orientrile din arhitectur.
3. nsuirea instrumentelor necesare analizrii obiectului de arhitectur.
Formarea bazei pentru nelegerea fenomenului arhitectural modern i contemporan
8. Coninuturi
8.1 Curs
Metode de predare
Observaii
8.I. GERMENII MODERNITII PN N SECOLUL 18. Carlo Lodoli,

Marc Antoine Laugier, Fischer von Erlach. Claude Nicolas Ledoux i
spiritul revoluiei franceze. Simbolismul demiurgic. Critica social si o nou
estetic. Spiritul romantic al secolului 19.
Conferin asistat de imagini
Se recomanda interveniii
oportune ale studenilor
8.II. ORAUL EUROPEAN TRADIIONAL N FAA INDUSTRIALIZRII.
8.V. ART NOUVEAU. Emisfera latin.

Horta, Guimard, Gaudi .a.
8.VI. ART NOUVEAU N EMISFERA ANGLO-SAXON: WIENER

SEZESSION, JUGENDSTIL, GKASGOW STYLE, DESIGN-ul. Urmaii lui
William Morris.
Ultima art elitist i prima art pentru mase. Wiener Werksttte.
Conferin asistat de imagini. Discuie minireferat
8.VII. 1900 N PERIFERIA EUROPEAN. Finlanda. Rusia. Romnia pn

la primul rzboi. AMERICA. Chicago si New York. Zgarie norii. ART
DCO.
8.VIII. CRITICA SI TEORIA ARHITECTURII. De la Heinrich Huebsch la

Camillo Boito. John Ruskin, Gottfried Semper, Viollet le Duc.
Soluiile practice ale secolului 19. Utopiile. The Garden City. Camillo Sitte
i Camillo Boito
8.III. de la Pugin prin Ruskin la Morris si prerafaliti
Bazele moderne ale esteticii arhitecturii.
8.IV. ARTS & CRAFTS
Conferin asistat de imagini. Discuie minireferat
8.XIII. AVANGARDA EUROPEAN; IDEOLOGII I DOCTRINE DE

GRUP;
Orientri teoretice ale nceputului de secol. Futurismul italian.
Constructivismul rus.
Conferin asistat de imagini.
8.XIV. DE LA SOLUIA BRITANIC LA DEUTSCHER WERKBUND.

Hermann Muthesius. Peter Behrens. Designul industrial.
8.IX. CHESTIUNEA ORAULUI INDUSTRIAL - continuare:

De la Ebenezer Howard i Tony Garnier la Hendrik Berlage.
8.X. Primele ansambluri de locuit n Olanda, Austria, Germania.
8.XI. PIONIERI i PROTOMODERNITI Auguste Perret. Adolf Loos.
8.XII. America. Llouis Sullivan. Frank Lloyd Wright tanar.
Bibliografie
Obligatorie minimal
Architectural Theory, Taschen, 2003
ARGAN, Giulio Carlo, Walter Gropius i Bauhausul, Editura Meridiane, 1976
DAVEY, Peter, Arts and Crafts in Architecture, The Architectural Press, London.
FRAMPTON, Kenneth, modern architecture, T&H, 1992.
GSSEL, Peter, LEUTHUSER, Gabriele, LArchitecture du XXe sicle, Benedikt Taschen, 1991
KUBINSZKY, Mihaly, Adolf Loos, Henschelverlag Kunst und Gesellschaft, Berlin, 1970.
MRGINEANU-CRSTOIU, Monica, Romantismul n arhitectur, Ed. Meridiane, 1990.
MIGNON, Claude, Architecture of the 19th Century, Taschen, 1994.
OVERY, Paul, DeStijl, Editura Meridiane, 1979
SANDU TOMAEVSCHI, Anca, Micarea ideilor n secolul 19., Note de curs.
SANDU TOMAEVSCHI, Anca, Locuirea modern i contemporan, Curs universitar, 2006
SEMBACH, Klaus Jrgen, L'Art Nouveau, Taschen.
TAFURI, Manfredo, Teorie et storia dell architettura, Editura Laterza, quarta editione, 1976.
Suplimentar
BANHAM Rainer, Theory and Design in the First Machine Age, 1960
CHOAY, Francoise, Lurbanisme, utopies et ralits, Editions du Seuil, Paris, 1965.
CONSTANTIN, Paul, Mic enciclopedie de arhitectur, Ed. t. i enciclop., 1977
FRAMPTON, Kenneth, modern architecture, T&H, 1992.
Funciune i form, coordonator Nicolae Lascu, Editura Meridiane, 1989.
GIEDION, Sigfried, Space, Time and Architecture, 1967.
GSSEL, Peter, LEUTHUSER, Gabriele, LArchitecture du XXe sicle,Benedikt Taschen,1991

HALL, Peter, Oraele de mine, Editura All, 1999.
PEVSNER, Nikolaus, Pioneers of Modern Design: from William Morris to Walter Gropius, New York, 1949 sau Penguin books (Art & Architecture), 2008.
TAFURI, Manfredo, Teorie et storia dell architettura, Editura Laterza, quarta editione, 1976.
WITTKOWER, Rudolf,The world Atlas of Architecture, Chancellor Press, 1998
Facultativ
CASTEX, J., Depaule, J.CH., Panerai, Th., Formes urbaines: de llot la barre, Dunod, 1980.
KRIER, Lon, Architecture choix ou fatalit, Norma, Paris, 1996.
NORBERG-SCHULZ, Christian, La significtion dans larchitecture occidentale, Pierre Mardaga diteur, Lige, 1977.
Coninutul cursului se conjug perfect cu toate manifestrile din agora profesional : Anuale, Bienale de arhitectur. Conferine ale unor invitai din strintate.
Congrese, seminarii tiinifice, expoziii. Seri profesionale ale revistelor de arhitectur. Happeninguri urbane etc.
10. Evaluare
Tip activitate
10.4 Curs
Se ine cont de: 1. Rspunsuri scrise la ntrebri;

2. Participarea cu minireferate; 3. Intervenii
oportune n timpul cursurilor
Se nregistreaz rezultatele de la punctul

10.1
40%
Prezen 80% la curs i lucrare acceptabil la examen.

09.2015
FIA DISCIPLINEI
Date despre program

1.2.Facultatea
1.3.Departamentul
UNIVERSITATEA SPIRU HARET

ARHITECTURA
Arhitectura
Ciclul I
Arhitectura

Proiectare asistata de calculator (CAD) V

CAD V

2.5. Anul de studiu
III 2013-14
2.6.Semestrul

2
din care curs
28
din care curs
Tutoriat
Examinri
Alte activiti: Pregatire pentru teste grila si examinarea final.
57
28
3
4.1 de curriculum
4.2 de competene
5.2. de desfurare a
1
14
EC
2.8.Regimul
disciplinei
1 seminar/laborator
14 seminar/laborator
1
14
ore
10
15
15
1
1
15
Prelegerile se desfoar n sli cu acces la internet dotate cu echipament de predare

multimedia si soft corespunzator.
Seminariile se desfoar n sli cu acces individual la calculator dotat cu soft corespunzator.

Competene
profesionale
Realizarea de proiecte profesionale prin utilizarea conceptelor, principiilor si metodelor specifice computerului
Competene
transversale
Dezvoltarea abilitatiilor de lucru cu ajutorul tehnologiilor de ultima ora.

Realizare de constructii virtuale cu ajutorul modelarii 3D
Redactarea proiectelor cu ajutorul metodelor moderne.

Dezvoltarea perceptiei 3D a spatiului arhitectural.
8. Coninuturi
8.1 Curs
PREZENTAREA PROGRAMULUI
Dezvoltarea deprinderilor de studiu compozitional, volumetric, plastica

arhitecturala , materiale pe machete virtuale, cu ajutorul calculatorului.
Metode de predare
Observaii
Prelegerile sunt axate pe utilizarea

de suport power-point i pe acces la
resurse multimedia.
Se recomand studenilor parcurgerea

prealabil a suportului de curs si a
tutorialului soft-ului pentru a putea
interaciona n timpul predrii.
Pregatirea uneltelor necesare vizualizarii 3D.

Configurarea si pregatirea programului pentru un model 3D nou.
TRANSFORMAREA OBIECTELOR
Idem
Idem
Unelte utile pentru transformarea obiectelor
Idem
Idem
Obiecte 2D si descrierea modului de lucru cu uneltele necesare.

TRANSFORMAREA FORMELOR 2D IN OBIECTE 3D
Idem
Idem
Realizarea obiectelor 3D plecand de la forme 2D (studii de caz)

UNELTE DE LUCRU 3D
Idem
Idem
Prezentarea uneltelor necesare modului de lucru 3D.
Idem
Idem
Idem
Idem
Realizarea obiectelor 3D complexe (studiu de caz II)

UTILIZAREA MATERIALELOR
Idem
Idem
Prezentarea paletei si a tipurilor de materiale.
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Introducere in grafica realizata cu ajutorul calculatorului.

Prezentarea generala a programului.
PREGATIREA UNELTELOR
PREZENTARE OBIECTE 2D
OBIECTE 3D COMPUSE
Realizarea obiectelor 3D compuse (studiu de caz I)
OPERATII COMPLEXE CU OBIECTE 3D
MATERIALE COMPLEXE
Prezentarea conceptului de mapare
LUMINI
Tipuri de lumini si elementele lor caracteristice.
CAMERE
Tipuri de camere de vedere.
RANDARE
Realizarea de imagini si animatii cu ajutorul randarii.
ALTE UTILITATI
Diverse utilitati oferite de acest program.
Bibliografie
Obligatorie minimal
Autodesk Viz 2008 Tutorials.
Suplimentara
3D Studio Max 2.5: aplicatii
Popovici Mircea-Mihail, Editura Teora 2000.
3D Studio Max 3 : fundamente
Peterson Michael Todd / Bufu, Ionel Valentin, Editura Teora 2001.
3DS MAX 8 - Master Visually - Step up to Success, Jon Mc Farland, Editura Wiley 2006.
Discutarea cerinelor de pregtire a temelor de seminar si prezentarea
dotarii hard si soft.
Constructii simple 3D pentru familiarizarea studentilor cu programul.
Exercitiul nr. 1. Modelarea unui obiect 3D characteristic.
Exercitiul nr. 2. Modelarea unui obiect 3D characteristic
Verificarea cunostintelor accumulate pe parcursul seminarului
Metode de predare
Prezentarea este axata pe utilizarea
de suport power-point i pe acces la
resurse multimedia.
Durata 2 ore
Se construiesc obiectele secvential.
Durata 2 ore
Se construieste obiectul secvential.
Durata 2 ore
Durata 2 ore
Durata 2 ore
Durata 2 ore
Durata 2 ore
Observaii
Se folosesc calculatoarele si proiectorul.
dem
dem
dem
dem
dem
dem
Bibliografie
Obligatorie minimal
Autodesk Viz 2008 Tutorials.
Suplimentara
3D Studio Max 2.5: aplicatii
Popovici Mircea-Mihail, Editura Teora 2000.
3D Studio Max 3 : fundamente
Peterson Michael Todd / Bufu, Ionel Valentin, Editura Teora 2001.
3DS MAX 8 - Master Visually - Step up to Success, Jon Mc Farland, Editura Wiley 2006.
10. Evaluare
Tip activitate
10.4 Curs
Implicarea n prelegere cu ntrebri,

comentarii, exemple de analiz.
Se nregistreaz frecvena i soliditatea

interaciunii la orele de curs.
Implicarea n pregtirea i discutarea

problemelor
Se nregistreaz frecvena i soliditatea

interaciunii la orele de seminar.
Examinare curs: Nota minima 5
Examinare seminar: Minimum 3 note de 5.

09.2015

final
20%
20%
FIA DISCIPLINEI
3.
Date despre program
1.2.Facultatea
1.3.Departamentul
Universitatea Spiru Haret Bucureti

Sinteze de Arhitectur
Instalaii tehnologice n construcii
Licen
IF-nvmnt cu frecven

2.5. Anul de studiu
III 2015-2016
Urbanism i echiparea localitilor II ( Instalaii i Lucrri Edilitare I )
2.6.Semestrul
2.7.
Tipul
evaluare

1
din care: 3.2 curs
7
din care: 3.5 curs
Tutoriat
Examinri
Alte activiti
63
70
2
4.1 de curriculum
4.2 de competene
5.2. de desfurare a
de
examen
1
7
Prelegerile se desfoar n sal cu acces la internet i cu echipament de predare multimedia.
Cunotine
teoretice (Ce
trebuie s
cunoasc)
Competene
profesionale
1. Se vor enumera, sintetic, ce cunostinte teoretice si practice va avea studentul dupa studiul si insusirea disciplinei respective.
-
nelegerea relaiei interdependente dintre spaiul arhitectural i echiparea tehnico-edilitar

Identificarea soluiilor tehnologice de realizare a echiprii localitilor cu utiliti
Cunoaterea problemelor actuale legate de protecia mediului, economia de energie i utilizarea surselor de energie
neconvenional
OBL
0
0
70 ore
42
7
7
1
2
4
Deprinderi
dobndite (Ce
tie s fac)
Competene
transversale
Abiliti dobndite
(Ce instrumente
tie s mnuiasc)
2. Dup parcurgerea disciplinei studenii vor fi capabili s:

-
defineasc parametri funcionali necesari de asigurat n vederea echiprii cu utiliti a localitilor

cunoasc diversele materiale i tehnologii de punere n oper a echiprilor tehnico-edilitare
identifice sursele de energii neconvenionale ce pot fi utilizate n funcie de localizarea geografic
3.
Dup parcurgerea disciplinei studenii vor fi capabili s:
contribuie la gsirea de soluii optime pentru crearea unui mediu urban propice desfurrii existenei umane
selecteze materiale i tehnologii adecvate condiiilor de alctuire i amplasare a echiprilor tehnico-edilitare, fr a agresa din
punct de vedere estetic aspectul spaiului arhitectural
coordoneze echipele de specialuti implicai n elaborarea proiectelor de implementare/ reabilitare a infrastructurii
Dezvoltarea responsabilitii civice i valorificarea creativ prin gsirea de soluii optime pentru protejarea mediului ambient
Disponibilitatea de a relaiona cu membrii echipei de proiectare i capabilitatea de a coordona activitile specifice domeniului
Cunoaterea i respectarea valorilor i eticii profesionale i identificarea nevoilor proprii de nvare i dezvoltare personal i
profesional

Cunoaterea de ctre studenii arhiteci a modului de mbuntire a calitii vieii oamenilor, prin eliminarea
disfuncionalitilor, asigurarea accesului la infrastructur, gestionarea responsabil a resurselor naturale i
protectia mediului, in scopul stabilirii i optimizrii performanelor energetice ale acestora n condiiile asigurrii
nivelului normat al utilitilor la consumatori.
-
nsuirea principiilor i normelor generale privind echiparea tehnico edilitar a localitilor.

nelegerea rolului i importanei acestora n funcionarea unei aezri urbane
Formularea i nelegerea normelor constructive i de reglementare privind ncadrarea acestor
utiliti n planul de amenajare general a unei localiti
Definirea relaiei dintre dotrile edilitare i dezvoltarea urban.
8. Coninuturi
8.1 Curs
1.Noiuni generale. Studiul relaiei spaiu arhitectural echipare tehnic cu
utiliti a localitilor.
2. Infrastructura teritorial i dezvoltarea durabil a oraelor, o nou

strategie pe plan european, obiectiv susinut prin politici i programme
specifice
3.Istoric al echiprii tehnice, aspect fundamental n cadrul procesului de
proiectare
4.Alimentarea cu ap i canalizarea localitilor, captarea,
nmagazinarea, tratarea apei i epurarea apelor uzate
5.Alimentare cu gaze naturale, alimentare cu cldur, sisteme de
cogenerare
6.Alimentare cu energie electric i iluminatul exterior al localitilor,
iluminat arhitectural
7.Managementul deeurilor urbane, colectare , transport, depozitare
ecologic, staii de ncinerare
Metode de predare
Expunere, discuii;
Prelegerile sunt axate pe utilizarea de
suport power-point i pe acces la
resurse multimedia;
Interaciunea cu studenii constituie
regul de predare.
idem
Observaii
Note de curs;
Proiecie digital; scheme; selecii
teoretice.
e-mail titular de curs:
berzavima@yahoo.com
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
Bibliografie obligatorie
ANGELESCU, M. (1996), Reele edilitare urbane, EDP Bucureti.
BERZA, V.M. (2015), Urbanism si Echiparea Localitatilor - II, curs digital, Facultatea de Arhitectur - Universitea Spiru Haret, Bucureti.
BERZA, V.M. (2008), Risc i dinamic urban, Ed. Universitar Ion Mincu, Bucureti.
BIANCHI, C.; MIRA, N.; MOROLDO, D.; GEORGESCU, A.; MOROLDO, H. (2001), Sisteme de iluminat interior si exterior. editura Matrix, Bucuresti.
STOENESCU, L. (1982), Amenajri tehneo - edilitare. Note de curs. Institutul de Arhitectura Ion Mincu, Bucureti.
VINTILA, ST.; CRUCERU, T.; ONCIU, L. (1995), Instalaii sanitare i de gaze. EDP, Bucuresti.
Manualul de Instalaii. Vol. I, (2002), S, E, Editura ARTECNO, Bucureti.
Studiu privind metodele i tehnicile de gestionare a deeurilor. INCDPM-ICIM, Bucureti

Metode de predare
Observaii
Bibliografie
Competenele dobndite vor fi utile angajailor care-i desfoar activitatea n domeniul proiectrii de arhitectur, design interior i urmrirea lucrrilor pe
antier.
10. Evaluare
Tip activitate
10.4 Curs

Prezen - 1 punct / curs
Rspuns corect test sptmnal 1 punct / test
Contribuii personale n timpul cursului

Evaluare la finalul fiecrui curs - teste i
prezen

28%
Evaluare la finalul fiecrui curs.
Bonus +10% punctaj la verificarea pe

parcurs (testele de la finalul fiecarui curs,
aplicatia practica si referatul).
15%
25%
Respectarea cerintelor.
Aplicatie practica
Referat
Titlul - din Bibliografia obligatorie
Respectarea cerinelor afiate
Rspunsuri corecte / 2 Bilete extrase
Colocviu
32%
Frecvena de 50% la cursuri si acumularea unui punctaj de minim 50% (34 puncte) din verificarea pe parcurs (testele de la finalul fiecarui curs, aplicatia
practica si referatul).

.09.2015
FIA DISCIPLINEI
Date despre program

1.2.Facultatea
1.3.Departamentul

Arhitectur
Arhitectur
Arhitectur
Licen

Finisaje si tehnologia finisajelor II ( Finisaje de exterior )

2.5. Anul de studiu
III
2.6.Semestrul

3
42
din care: 3.2 curs

din care: 3.5 curs
2
28
EC
2.8.Regimul
disciplinei
1
14
ore

Tutoriat
Examinri
Alte activiti
44
86
2
4.1 de curriculum
4.2 de competene
5.2. de desfurare a
10
20
4
2
4
4
Materiale de construcii i finisaje, Construcii i tehnologii

Desen tehnic
Prelegerile se desfoar n sal dotat cu echipament de predare multimedia.

Seminariile se desfoar n ateliere de lucru specifice activitii de proiectare, mobilate
corespunztor.

Competene
Rezolvarea problelemlor de trecere a proiectului de arhitectur de la nivel de concept la detaliu caracteristic

profesionale
Aplicarea cunotinelor acumulate i adaptarea conceptelor de studiu la situaii concrete rezultate din necesitatea
rezolvrii practice a unor probleme ancorate n realitate
Compunerea i armonizarea ntregului ansamblu n conformitate cu ntreaga gndire a proiectului-concept
Analizarea i rezolvarea punctelor cheie i a zonelor de conflict n cadrul ansamblului
Competene
transversale
Conceperea strategiei de abordare a rezolvrii interdisciplinare n punerea n aplicare a proiectului

Dezvoltarea abilitilor de comunicare cu productorii i comercianii produselor caracteristice n vederea
rezolvrilor de detaliu a unor probleme specifice;
Inelegerea mecanismului de lucru n echip i de integrare multidisciplinar a proiectului de arhitectur.

Cunoterea principiilor privind rezolvarea de detaliu a subansamblurilor
constitutive ale unui edificiu. Alegerea i adaptarea tipului de detaliu potrivit
diferitelor situaii care apar n procesul de proiectare.
8. Coninuturi
8.1 Curs
Curs introductiv: Prezentarea subiectului cursului, a metodelor de
predare i a instrumentelor de lucru, a cerinelor de evaluare pe parcurs
i la finalul semestrului.
Prezentarea bibliografiei i a competenelor ce trebuie mprosptate n
vederea unei nelegeri integrale a materialului prezentat.
SCRI, PARAPETE, BALUSTRADE
Calculul i geometria scrilor, tipuri, structur, finisarea treptelor,
posibiliti decorative, rezistena la uzur;
Condiii de protecie, montani i mini curente;
Parapete parapetele ferestrelor, parapete la logii, blacoane etc.
Balustrade alctuiri de principiu, fixare, posibiliti decorative.
PARDOSELI
Funciuni, alctuire, clasificare;
Racordarea pardoselilor cu suprafeele verticale;
Pardoseli calde i pardoseli reci;
Pardoseli cu fonoizolaie, termoizolaie i hidroizolaie;
Rosturi de tasare i dilatare la pardoseli;
Strpungeri prin pardoseli;
Pardoseli exterioare logii, balcoane, terase, trotuare, suprafee
carosabile.
FINISAJE LA PEREI I TAVANE
Finisaje aparente zidrii i betoane;
Finisaje umede n straturi tencuieli i tencuieli speciale;
Placaje umede din piatr natural i materiale ceramice;
Placaje uscate lambriuri, tavane suspendate;
Profile decorative la interior profile trase i profile prefabricate;
Utilizarea materialelor de finisaj adecvate funciunii, rezistenei la uzur,

agresiunii factorilor fizico-chimici i biologici, n raport cu poziia i solicitarea
finisajelor n cadrul construciei.
Metode de predare
Cursuri i sinteze teoretice nsoite de
proiecii.
Prezentri de materiale de finisaje i
tehnologii noi utilizate n arhitectura
contemporan.
4 prelegeri
4 prelegeri
5 prelegeri
Observaii
Vizite la expoziii i trguri de materiale
de construcii.
Vizite pe antiere, urmrind nelegerea
modului de realizare concret a
finisajelor.
Racordarea finisajelor la goluri solbancuri, glafuri, mti pentru

radiatoare;
Perei luminoi din elemente de sticl.
Bibliografie:
ACOCELLA, A. - Tetti in laterizio, Edizioni Laterconsult, Roma, 1994
ACOCELLA, A - Larchitettura del mattone faccia a vista, Edizioni Laterservice, Roma, 1999
BRATU, C.D.
Tradiional-contemporan n evoluia modalitilor de concepere a elementelor de construcie, Editura UIM, 2002
Colectiv
Construire en bois, Presses Polytechnique et Universitaires Romandes, Lausanne, 2001
HESS, Fr. Konstruktion und Form im Bauen, Julius Hoffmann Verlag, Stuttgart, 2001
HARDT, D. Proiectarea detaliilor de finisaj, Editura Tehnic, 1974
PETIANU, C. - Construcii, Editura Didactic i Pedagogic, 1979
WERNER, E.
Bauen in Holz und Stein, Veb Verlag Technik, Berlin, 1953
*** Manualul arhitectului - Versiunea italian, Milano, 1998
*** Cataloage, Normative, Standarde i prospecte de

firm, Knauf , Tegola, Alucobond, Bramac , Porotherm, Velux
Colecia revistei Detail
Metode de predare
Observaii
Metode de blansare a scrilor
Elaborarea unei teme de lucru pentru
Studenii lucreaz sub ndrumare n sala
fiecare subiect n parte.
de seminar. Predau lucrarea la sfritul
fiecrei ore sau la data menionat n
tem.
ntoarcerea scrii cu 1800 la podest
Idem
Idem
Finisarea scrilor cu structura din beton armat, lemn i metal; parapete,
Idem
Idem
balustrade
Racordarea a dou pardoseli interioare
Idem
Idem
Trotuare, carosabile, parcri
Idem
Idem
Finisarea pereilor, lambriuri i tavane suspendate
Idem
Idem
Bibliografie:
Aceleai titluri ca i n cazul cursului, completate cu informaii caracteristice fiecrei teme de seminar, adunate n fie documentare de ctre fiecare
student.
Colaborarea cu principalii productori sau comerciani de produse specifice, n vederea nelegerii tehnologiei de fabricare i de utilizare a
diferitelor produse pentru finisaje. Aducerea la zi a informaiilor pentru viitorii utilizatori ai produselor studenii arhiteci.
10. Evaluare
Tip activitate
10.4 Curs

Examen final scris subiect compus n direct
legtur cu materialul predat i cu temele
rezolvate la seminar
Lucrri pe subiecte date, realizate sub
ndrumare sau cu documentare proprie, notate
pe parcusul semestrului

final
50 %
Elaborarea unor detalii caracteristice ansamblurilor constructive studiate, corelate intre ele si raspunzand unei cerinte de tema.

09.2015
FIA DISCIPLINEI
Date despre program

Universitatea Spiru Haret, Bucureti
50%
Arhitectur
Arhitectur
Arhitectur
Licenta
Arhitectur/Arhitect
1.2.Facultatea
1.3.Departamentul
Finisaje i Tehnologia Finisajelor II (finisaje de exterior)

DTD

2.5. Anul de studiu
III
2.6.Semestrul
2.7.
Tipul
evaluare
de
ES
2.8.Regimul
disciplinei

din care: 3.2 curs
din care: 3.5 curs
28

Studiul dup manual, notie de la curs, bibliografie, .a.
Tutoriat
Examinri
70
1
14
ore
25
20
20
2
3
112

4. Precondiii
4.1 de curriculum
Cunotine elementare de desen tehnic la planet, noiuni de reprezentare pentru desen

tehnic i n natur, noiuni de geometrie descriptiv i perspectiv;
Cunotine generale despre materiale de construcii i structura construciilor ( structuri din

piatr, beton, metal, lemn, .a)
4.2 de competene
Cunotine generale de fizica construciilor;
Identificarea i realizarea cu uurin a desenului tehnic n plan, seciune, axonometrie, cu

instrumentele de desen tehnic, la planeta de lucru;
Abilitatea de reprezentare n plan, seciune, axonometrie i a schirii la faa locului ( pe

parcursul cursului i pe antier) desen la mna liber i cu instrumentele de desen tehnic;
Abilitatea de a citi documentaie de specialitate n limba englez ( de preferat i n francez,

german, .a.)
Coroborarea cunotinelor de fizica construciilor cu situaia climateric din ar.

Capacitatea de aplicare a noiunilor nvate la disciplina Materiale de construcie i Structuri
pentru alegerea materialelor necesare finisrii;
Abilitatea de realizare a legturii dintre nchiderea unei construcii (anvelop) i structura

construciei;
Abilitatea de aplicare a cunotinelor de pe parcursul prezentrii cursului n proiectele de

specialitate i cele de concepie;
5. Condiii
Prelegerile se desfasoara in sli cu acces la internet si cu echipament de predare multimedia.
Pe o tabl se deseneaz detalieri care sunt explicate, comparativ, cu materialul prezentat pe

format electronic
Seminariile se desfoar n sli-ateliere de desen care permit lucrul la planet, pentru desenarea
detaliilor n condiiile cerute i cu instrumentele de desen necesare ( planete, teuri, linie i echer)
5.2. de desfurare a
Ar fi recomandabil ca s existe un spaiu pentru depozitarea unor materiale mostre- pentru ca pe

parcursul seminariilor studenii s poat nelege i vizualiza la scar real cu ce materiale se execut
finisarea/ s recunoasc i s reprezinte pe parcursul seminariilor detalierile potrivite;
Acolo unde exist posibilitatea, va fi invitat un specialist din cadrul unei firme productoare a
unuia dintre elementele predate la curs, pentru a oferi studenilor informaii privind problematici i
exemple din experiena practic a acestora, din domeniul studiat;
Competenele specifice acumulate

Competene
Identificarea materialelor de construcie pentru finisare, utilizate pentru anvelopa unei cldiri, tehnologia folosit,
profesionale
posibiliti de finisare i tehnologia de execuie a finisrii, caracteristicile i situaii recomandate privind utilizarea i
adoptarea soluiei adecvate cerinelor;
Cunoaterea comportrii materialelor de construcie n funcie de zona (climateric) unde sunt folosite, tehnica de
montare i suportul existent, tipul de arhitectur adoptat n faza de peiectare;
Explicarea i interpretarea comparativ a alegerii unei soluii de finisare exterioar a unei construcii, pe categorie de
lucrri i subansamblul respectiv;
Analiza critic-constructiv a finisrii exterioare folosite n trecut i n prezent; Capacitatea de alegere a finisrii
exterioare pentru restaurarea unei construcii;
Fundamentarea noiunii de finisare exterioar pentru diferite tipuri de programe de arhitectur;
Identificarea problemelor care se pot ivi la alegerea unui tip de finisare, comparativ cu alte tipuri de finisare existente n
alte zone de pe glob;
Competene
transversale
Realizarea detalierii de finisare a anvelopei unei construcii n legtur direct cu structura existent;
Reprezentarea detalierii folosind cunotinele acumulate la discipline ca: reprezentri folosite n arhitectur;
Capacitatea de descriere a detalierii teoretice a unui subansamblu folosind limbajul de arhitectur prezentat pe
parcursul orelor de curs i seminar, n scris i oral;
Identificarea i alegerea finisrii la exterior a unei construcii pe subansambluri i rezolvarea finisrii pentru situaii de
restaurare, renovare, extinderi de construcii;
mbinarea diferitelor tipuri de elemente de finisare existente pn n prezent i n prezent;
nelegerea i abilitatea de combinare a diferitelor tipuri de elemente de finisare cu tehnologii diferite de execuie,
pentru exteriorul unei construcii;
Dezvoltarea abilitii psiho-sociale de negociere, de comunicare i promovare a interesului individual i colectiv n

contexte date, pentru proiectarea finisrii la exteriorul unei construcii ( inividuale sau colective)
Identificarea i asumarea responsabilitilor civice i profesionale privind alegerea soluiilor de specialitate adoptate, n
funcie de oportunitile de pia, la nivel naional i internaional ( dup caz); folosirea n interesul afacerilor bazate pe
profesionalism, pe un rela interes individual i comunitar;
7. Obiectivele disciplinei
Familirizarea conceptelor privind detalierea i finisarea la exterior a construciilor
Fundamentarea n cadrul proiectelor de arhitectur privind studiul de detalie cu introducerea

7.1 Obiectivul general
informaiilor care influeneaz decizia elaborrii detalierilor n contextul unei economii expuse competiiei
al disciplinei
globale
Dezvoltarea deprinderilor de coroborarea unor cunotine dobndite pe parcursul disciplinelor

de specialitate din anii anteriori i aplicarea lor pe parcursul elaborrii lucrrilor practice.
nsuirea modalitii de finisare a unei construcii dup elementele ei (finisare pentru- subsol,
perei la exterior, finisarea acoperirii unei construcii) odat cu identificarea problemelor i cerinelor
constructive;
Detalierea infrastructurii unei construcii, cu recunoaterea problemelor specifice fiecrei

situaii, impuse de arhitectura cldirii;
Alctuirea finisrii pentru elementele de construcie (subsol/demisol, perei exteriori,

tmplrie, nvelitoare) n funcie de materialul de finisare i tehnologia de finisare, cu denumirea straturilor
folosite, materialele folosite i indicarea tehnologiei de executare;
Anveloparea unei construcii, identificarea problemelor de specialitatea care pot aprea, s

aleag finisarea adecvat i s aleag sistemul potrivit perete/ finisaje, n funcie de desitnaia construciei,
de condiiile legate de fizica construciilor i normativele care se aplic pentru lucrrile de construcie
respective i de finisare pe antier de ideea de concept propus;
Compunerea finisrii la exterior a faadelor existente ale unei construcii- cu materiale diferite,
i indicarea tehnologiei de aplicare ;
Detalierea tmplriilor exterioare i interioare- cu realizarea racordrilor ntre elementele

constructive, pentru diferite situaii impuse din faza de proiectare, a tablourilor de tmplrie i a calculelor
de specialitate;
nchiderea la partea superioar a unei construcii cu materialele i tehnologiile contemporane;

s realizeze detaliile care se impun, sau s poat recompune cerinele de detaliere acolo unde sistemul de
nchidere nu ofer posibilitatea realizrii detalierii pentru faza de proiectare;
Alegerea soluiilor de finisare adecvate construciilor aflate pe teritoriul rii, folosind tehnici
recunoscute de documentaiile cerute la nivel european, folosirea tehnologiilor contemporane, cunoscnd
implicaiile tehnico-economie;
8 Coninuturi
Curs
NOIUNI DESPRE DETALIEREA

CONSTRUCIILOR .
Elementele unei construcii de la partea de
infrastructur pn la nvelitoare. Problematici pe
categorie de element de construcie.
Prezentarea coninutului cursului:
- probleme ridicate la detalierea unei construcii;
- cerine privind realizarea detalierii unei construcii;
- principii de baz pentru realizarea detalierii unei
construcii- noiuni introductive;
- rezumatul coninutului de curs: cunotine necesare
pentru parcurgerea cursului, cunotine prezentate,
prezentare desfurrii seminarelor-cerine, criterii
privind evaluarea n cadrul cursului, seminarelor i la
examinarea final;
8.2
PROBLEMATICI RIDICATE DE
INFRASTRUCTURA UNEI CONSTRUCII
Cldiri fr subsol, cldiri cu subsol/demisol:
principii de alctuire;
-problematici;
-izolarea n funcie de situaia terenului;
8.3
PROBLEMATICI RIDICATE DE
INFRASTRUCTURA UNEI CONSTRUCII
Cldiri fr subsol, cldiri cu subsol/demisol:
- principii de alctuire ;
- izolarea n funcie de situaia terenului;
(continuare);
Metode de predare
- prelegere pe format de prezentare care conine situaii i

elemente de teorie de detaliere, pentru fiecare obiectiv al
cursului.
-discuii cu studenii, pentru verificarea nsuirii
cunotinelor- feedbackul pentru un exemplu concret;
- desene de detaliere necesare explicrii detaliilor i
alctuirea lor, etc
- testare pe parcursul predrii, n scris, urmrindu-se ca n
cadrul fiecrui curs s fie asimilate majoritatea cunotinelor
noi prezentate;
Observaii/ Timp
alocat:
Suportul de curs
conine desene de
specialitate i
explicaii care sunt
puse la dispoziia
studenilor pentru
fiecare curs ;
Cursul se bazeaz pe
notiele pe care
fiecare student le ia
dup comentariile i
noiunile predate;
2h
- prezentare-prelegere;
-exemple pe subiect- pe suport powerpoint, completat de
desenare pe un suport oferit
suport powerpoint;
schie desen detaliere,
vizualizare exemple i schiare soluii;
2h
2h
PRINCIPII DE REALIZAREA
SOCLULUI UNEI CONSTRUCII:
-tipuri de socluri;
-realizarea detalierii;
-finisarea soclului unei construcii n funcie de soluia
adecvat i alegerea finisajului adecvat;
idem
2h
DETALIEREA I FINISAREA
CONSTRUCIILOR LA EXTERIOR.
a. Detalierea pereilor exteriori pe tipuri de materiale
din care este alctuit:
- finisare. Problematici i rezolvare/ finisare.
8.6 DETALIEREA I FINISAREA
CONSTRUCIILOR LA EXTERIORI .
- b.continuare cu perei exteriori. Teorie detalierii,
finisarea lor;
- prezentare exemple i discuii pe aceste exemple.
idem
2h
idem
2h
DETALIEREA FINISRII ANVELOPEI

CONSTRUCIILOR;
- rezumarea principiilor privind finisarea la exterior a
anvelopei unei construcii: metode, materiale i
sisteme folosite, tehnologia de realizare;
CONSTRUCIILOR LA EXTERIORI I INTERIORTMPLRII .
detaliere tmplrii. Teorie i rezolvarea detalierilor.
CONSTRUCIILOR LA EXTERIORI I INTERIORTMPLRII i PEREI CORTIN. Noiuni
introductive privind pereii cortin, definire,
idem
2h
idem
2h
idem
2h
exemplificare, cerine privind detalierea unui perete

cortin.
CONSTRUCIILOR LA EXTERIOR I INTERIOR.
TMPLRII.
- c.continuare detaliere tmplrii. Teorie i rezolvarea
detalierilor.
8.11 ELEMENTE DECORATIVE LA
EXTERIORUL CONSTRUCIEI :
ANCADRAMENTE I CORNIE, i alte elemente de
faad, privind decoraiile unei faade: Exemple,
modaliti de executare, detaliere.
Materiale utilizate, metode i tehnologii de execuie;
8.12 ELEMENTE PENTRU ACOPERIREA UNEI
CONSTRUCII:
- alctuire i principii privind rezolvarea acoperirii
unei construcii;
- tipuri de acoperire: prezentare;
- a. nvelitori n pant i principii de alctuire i
realizarea unei nvelitori n pant pentru o construcie;
- materiale folosite pentru nvelitorile n pant;
- tehnologii de realizarea nvelitorilor n pant;
- studii de caz; prezentare i discuii pe studiu de caz;
8.13 ELEMENTE PENTRU ACOPERIREA UNEI
CONSTRUCII:
- acoperirea unei construcii dup principiul alctuirii
complexe: terasa unei construcii;
- alctuire, principii de soluionare, materiale folosite;
- studii de caz; prezentare i discuii pe studiu de caz;
RECAPITULARE GENERAL PRIVIND

- rezolvarea infrastructurii unei construcii: principii
privind izolarea ( termic, hidro i fonic)
- alctuirea soclului unei construcii: principii privind
alegerea soluiei adecvate, finisarea i materialul
folosit pentru finisare;
- alegerea adecvat a finisrii la exterior a anvelopei
unei construcii: n funcie de soluia propus n faza
de proiectare, suportul anvelopei- alctuire, rezolvarea
racordrilor la schimbarea structurii n cmp, materiale
i cerine de detaliere, detalierea tmplriei n zona
golurilor, soluii estetice pentru finisarea anvelopei la
exterior;
- alegerea soluiei adecvate pentru acoperirea unei
construcii, principiul de alctuire a acoperirii,
problematici i rezolvare, materiale folosite, soluii
optime i variante pentru diferite cazuri cerute de
proiectul de arhitectur;
- realizarea racordrii n zona soclului unei construcii,
la goluri, la trecerea de la anvelop la acoperirea
construciei: alctuire, soluie i materiale folosite,
reprezentarea detalierii tehnice pentru cazurile
prezentate;
idem
2h
idem
2h
idem
2h
idem
2h
idem
2h
Bibliografie
-MATERIAL DE LA BIBLIOTECA FACULTII DE ARHITECTUR-REVISTE DE ARHITECTUR DIN AR I INTERNAIONALE ( DETAIL, REVISTA ARHITECTURA)
-DETAILS IN ARCHITECTURE- Creative Detailing by Leading Architects, The Images Publishing Group Pty Ltd, Australia, 2009
ACOCELLA, A.
Tetti in laterizio, Edizioni Laterconsult, Roma, 1994
***
Larchitettura del mattone faccia a vista, Edizioni Laterservice, Roma, 1999
Colectiv
Construire en bois, Presses Polytechnique et Universitaires Romandes, Lausanne, 2001
HESS, Fr.
Konstruktion und Form im Bauen, Julius Hoffmann Verlag, Stuttgart, 2001
HARDT, D.
Proiectarea detaliilor de finisaj, Editura Tehnic, 1974
WERNER, E.
Manualul arhitectului - Versiunea italian, Milano, 1998
PELL, BEN
The Articulate Surface- Ornament and Technology in Contemporary Architecture,
Birkhuser, Basel, 2010
Normative i Stasuri naionale i europene, ca exemplu pentru suportul cursului pentru prezentarea modului de lucru al detalierilor n faza de
proiect i pe antier;
Pliante ale firmelor de specialitate profesionale - materiale de construcie i sisteme folosite pentru finisarea la exterior a unei construcii, filme
video cu prezentatea tehnologiilor realizate pe antier- acolo unde nu este posibil vizitarea antierului pentru prezentarea practic a realizrii
detalierilor din proiecte.
8.2.1 Semne convenionale folosite la detalierea i

finisarea elementelor de construcie:
-Lucrare efectuat i predat la sfritul
seminarului;
Metode de predare
-prezentarea i explicarea liniilor i
semnelor convenionale folosite
pentru detalierea elementelor de
construcie;
-realizarea unui detaliu pentru
elementele de construcie, alegerea
scrii de desen folosite,
reprezentarea materialelor folosite;
Observaii i
Ore de lucru
-temele de seminar sunt anunate la avizierul
virtual al studenilor;
-fiecare tem cerut sub forma unui proiect
care difer n funcie de caz de la student la
student, pentru a verifica modalitatea de
nsuire individual a cunotinelor/
nelegerea noiunilor predate;
1h
8.2.2 Seminar socluri la cldiri 3 tipuri distincte de

socluri:
-exemple de socluri utilizate pentru diferite
tipuri de construcii; discuii pe cazuri
concrete, propuneri de soluionare, testarea
studenilor la sfritul seminarului, pe baza
teoriei predate n timpul cursului;
-rezolvarea izolrii unei construcii la
partea infrastructurii sale;
-principii de rezolvare, materiale folosite i
tehnologia de realizare;
Lucrare de seminar numrul 1. ( socluri i trotuar).
8.2.3 Tmplria unei construcii:
-exemple de socluri utilizate pentru diferite
tipuri de construcii; discuii pe cazuri
concrete, propuneri de soluionare, testarea
studenilor la sfritul seminarului, pe baza
teoriei predate n timpul cursului;
- rolul tmplriei, rezolvarea golului unei
construcii, probleme care apar i
soluionare, alegerea materialelor privind
realizarea tmplriei, tabloul unei tmplrii
la exterior i interior;
8.2.4 Seminar finisare perete exterior:
-perete exterior din diferite materiale de
construcie;
-finisarea acestora i realizarea detalierilor
-tehnologii de realizare i alegerea soluiei
adecvate construciei proiectate;
- A. Tipul 1 de finisarea pereilor la
exterior: materiale, tehnologie de realizare;
8.2.5 Seminar finisare perete exterior.

-perete exterior din diferite materiale de
construcie;
-finisarea acestora i realizarea detalierilor
-tehnologii de realizare i alegerea soluiei
adecvate construciei proiectate;
- B. Tipul 2 de finisarea pereilor la
exterior: materiale, tehnologie de realizare
8.2.6 Seminar finisare la exterior.
-reluarea i aprofundarea teoriei

predate la curs;
-prezentarea materialelor pentru
finisarea soclurilor
-gndirea unui detaliu de
construcie i reprezentarea lui n
desen;
-reluarea i aprofundarea teoriei

predate la curs;
-prezentarea materialelor pentru
finisare;
- invitat din partea unei firme de
tmplrie i prezentarea
problemelor din timpul proiectrii
i realizarea unui proiect reuit
privind alegerea tmplriei unei
construcii;
-.aprofundarea teoriei de la curs, cu

exemplificri i realizarea
reprezentrii unui detaliu pentru
finisarea unui perete exterior:
alegerea detalierii, a materialelor
folosite, reprezentarea n desenul
de detaliere a soluiei alese;
- invitat din partea unei firme care
produce elemente constructive de
nchidere a unei construcii,
prezentarea tehnologiilor de
realizare, montare i recomandri
privind finisarea la exterior;
de detaliere a soluiei alese; fiecare
student va aborda o tem diferit
prin sondare;
Idem
2h
idem
1h
idem
2h
idem
1h
- zona trotuarului, amenajarea la exterior a

unei construcii;
- ancadramente i decoraii constructive
pentru faade: materiale i principii de
alctuire;
Lucrare de seminar numrul 2.( detaliere
pentru finisare perete exterior i tmplrie)
Realizarea acoperirii unei construcii:
- nvelitoare ( structura unei nvelitori), materiale

folosite, elementele de susinere constructiv a
nvelitorii ( tipologie), rezolvarea din punct de vedere
constructiv i reprezentarea detalierii i a detaliilor
necesare;
Lucrare de seminar pentru nvelitorile n pant.
8.2.8 Realizarea terasei unei cldiri: straturile terasei,
materiale, dimensionare, elementele terasei,
proiectarea unei terase.
Lucrare de seminar pentru terasa unei construcii.
8.2.9 Proiect de reprezentarea detalierilor de

arhitectur: alegerea detalierii unui proiect de
arhitectur, pentru nelegerea construciei i a
modalitii de realizare a nchiderilor i a finisrii la
exterior a construciei.
de detaliere a soluiei alese;
- pe un caz concret se va rezolva
acoperirea unei construcii cu
nvelitoarea din materialul ales
pentru unul dintre proiectele de
arhitectur realizate pe parcursul
celor 3 ani de studiu;
- pe un caz concret se va rezolva

acoperirea unei construcii cu
nvelitoarea din materialul ales
pentru unul dintre proiectele de
arhitectur realizate pe parcursul
celor 3 ani de studiu;
- fiecare student va prezenta un
proiect al su i vor fi realizate
detaliile pentru fiecare
subansamblu al construciei, la
scara de reprezentare pentru
detaliere, n forma de detaliere
adecvat.
idem
1h
idem
2h
idem
2h
idem
2h
Lucrare practic recapitulativ pentru subiectele de
detaliere predate pe parcurs: socluri, izolarea
infrastructurii unei construcii, detalierea finisrii
anvelopei unei construcii, detalierea tmplriei unei
construcii, detalierea acoperirii unei construciilucrare efectuat pe un proiect realizat de studeni n
anul n curs, semestrul 1.
Observaie privind realizarea seminariilor: - Lucrrile de seminar pentru aceast disciplin vor fi executate exclusiv cu ajutorul instrumentelor
de reprezentare tehnic tradiional: teuri, echere, creion de desen tehnic, compas, abloane, hrtie de desen. Acest lucru este necesar pentru ca
studenii s i nsueasc pe perioada unui semestru cunotinele necesare, pe parcursul seminariilor n atelierele de seminar. n funcie de
decizia care se poate lua n cadrul departamentului de tiine tehnice de comun acord se poate schimba predarea seminariilor elaborate cu
ajutorul calculatorului. Examinarea avnd loc dup cerina executrii detalierii folosind desenul tehnic ca modalitate de reprezentare, cerina
privind realizarea seminariilor folosind calculatorul nu este posibil.( studenii sunt verificai n timpul seminariilor pe desene executate de ei n
timpul seminariilor, sunt notai i corectai pentru nsuirea i nelegerea modalitii de abordare a detalierii unei construcii)
Bibliografie
Aceleai materiale care sunt prezentate ca suport de curs, la care se adaug:
-proiecte realizate pe parcursul ultimilor ani pe antierele din ar/ peste hotare: sub form de desene-copii prezentate cu acordul proiectantului,
la care sunt adugate filme video cu activitate de antier;
- pe parcursul unor seminare vor fi invitai din cadrul unor firme recunoscute ca fabricani de materiale de construcie folosite curent n cadrul
antierelor din ar, care vor prezenta probleme, mostre de material i tehnologii de realizare a finisrii unei construcii [ perei din gips-carton,
crmid, sisteme de nchidere ( finisare exterioar), tmplrii i alte materiale de la firme recunoscute din punct de vedere profesional ]
9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile reprezentanilor comunitii epistemice, asociaiilor profesionale i angajatori
reprezentativi din domeniul aferent programului
Pentru predarea cursului, cadrul didactic particip la discuii de specialitate, seminarii pe tematica de specialitate, prelegeri i
conferine organizate de principalele firme de arhitectur i care utilizeaz materiale pentru alctuiri de sisteme privind tehnologii noi de
finisare i alctuirea acestora. Participarea este continu, din ultimii cel puin 20 de ani.
Consultarea documentaiei de specialitate din mediul professional internaional, prin participare la trguri internaionale de
specialitate, alturi de realizarea unor lucrri de specialitate n spaiul european contribuie la completarea discuiilor din cadrul cursurilorcomparativ cu exemplele proiectelor i antierelor din ar. Participarea n trecut la realizarea unor proiecte importante i cu valoare naional,
la trguri care reunesc specialiti din domeniu, ajut la exemplificri practice privind situaii de finisare exterioar pentru construcii speciale.
Acest lucru se realizeaz continuu.
10. Evaluare
Tip activitate
Metode de evaluare
Pondere
din nota
final
Curs
Seminar
Implicarea studenilor pentru verificarea

nsuirii noiunilor; comentarii pe parcursul
predrii i solicitarea unor exemple ntlnite
de studeni din cadrul altor cursuri, proiecte;
explicaii;
Analizarea unor exemple pe diferite proiecte
de specialitate, cu comentarii i posibilitatea
alegerii altei/altor metode i soluii de
rezolvare;
Implicarea individual n pregtirea orelor

de seminar, folosind notiele din cadrul
orelor de curs;
Capacitatea de comentare, soluionare i
reprezentare a temei date;
10.5 Evaluarea
final
n cadrul orelor de curs se verific frecvena i

participarea n timpul cursului, solicitat de cadrul
didactic ( sub forma teoretic i testare, apreciindu-se
exprimarea, soluia i comentariul fcut- care se
adaug la evaluarea lucrrilor de seminar):
-testare scris la fiecare curs;
-verificare teoretic a nelegerii noiunilor predate ( n
urma comentariilor i exprimarea soluiilor date de
fiecare student implicat)
-neparticiparea la curs atrage dup sine scderea
procentual ( n funcie de participare) de la nota final
obinut;
Se nregistreaz frecvena si activitatea din timpul
seminarului si soliditatea interaciunii studentului la
temele de seminar, care este notat la fiecare seminar.
Lucrrile de seminar predate de fiecare student sunt
apreciate pentru implicarea studentului i rezolvarea
individual. Sunt penalizate i nu sunt acceptate
lucrrile prezentate cu ntrziere sau dac prezint
informaii vizibile privind fraudarea lucrrii.
Examen : lucrare practic ce conine compunerea
detalierii cu soluia aleas pentru finisare,
exemplificarea corect a tuturor componentelor de
realizarea finisrii, cu explicitarea dimensiunilor
folosite, a denumirii fiecrui element i strat din
alctuire;
Lucrarea mai poate conine de la 3 la 5 ntrebri
teoretice pentru verificarea consolidrii cunotinelor
studenilor
20%
20%
50%

Elaborarea detalierii i soluionrii finisrii la exterior a unei construcii: organizarea detalierii, soluia aleas, folosirea limbajului i a
tuturor explicaiilor cerute pe parcursul orelor de curs i a orelor de seminar/laborator
Reprezentarea corect i complex a finisrii i detalierii unui subansamblu constructiv;
Consolidarea denumirilor de specialitate i utilizarea lor n lucrrile de seminar i la evaluarea final, ca i pe parcursul anilor viitori;
Capacitatea de elaborare profesional a proiectelor de arhitectur corobornd cunotine de detaliere i finisare;
Completarea continu a cunotinelor de specialitate prin participarea la activitile de specialitate, la prezentri de proiecte de specialitate ,
organizate pe plan naional i internaional, integrnd noiuni conexe cu specialitatea, pentru completarea i nelegerea adaptrii la schimbrile
care se petrec n contextul vieii cotidiene a omului;

09.2015
FIA DISCIPLINEI
Date despre program
1.2.Facultatea
1.3.Departamentul
Universitatea SPIRU HARET

Arhitectura
Arhitectura
Arhitectura
Licenta
Arhitectura

Structuri din lemn si metal I

2.5. Anul de studiu
III / 2013-14
2.6.Semestrul
ES

din care: 3.2 curs
28
din care: 3.5 curs
28

Tutoriat
Examinri
Alte activiti : vizita Laboratorului de acustica al URBAN INCERC Bucuresti
ore
20
6
1
1
28
56

4.1 de curriculum
4.2 de competene
5.2. de desfurare a
Prelegerile se desfoar n sli cu echipament de predare multimedia.

Competene
Proiectarea structurilor de rezistenta pentru diferite tipuri de constructii;

profesionale
Competene
transversale
Predimensionare structurilor de rezistenta pentru diferite tipuri de constructii cuprinse in temele de la atelierele de proiectare

insusirea notiunilor de baza de statica si rezistenta materialelor
alegerea solutiilor optime modelare statica a unei structuri
teori de rezistenta materialelor.

cunoasterea caracteristicilor sectionale ale elementelor structurale;
cunoasterea solicitarilor simple si a efectelor acestora asupra elementelor structurale;
tipuri de actiuni ce se manifesta asupra constructiilor;
cunoasterea principiilor de stabilire a incarcarilor care solicita structurile
constructiilor.
8. Coninuturi
8.1 Curs
1 Notiuni fundamentale
2 Actiuni si incarcari
Metode de predare
curs si sinteze teoretice, insotite de proiectii
filme de prezentare a produselor de constructii
aplicatii pentru detalierea si aprofundarea problemelor principale
Idem
3 Incarcarea din vant, incarcarea din zapada
Idem
4 Incarcarea din variatii de temperaturat, incarcarea din impingerea

pamantului
5 Seism I
Idem
6 Seism II
Idem
7 Caracteristici geometrice ale sectiunilor
Idem
8 Statica constructiilor
Idem
9 Structuri static determinate
Idem
10 Calculul structurilor static determinate
Idem
11 Rezistenta materialelor
Idem
12 Calculul de rezistenta a unor elemnte structurale supuse la solicitari

simple
13 Calculul de rezistenta a unor elemnte structurale supuse la solicitari
complexe
14 Grinzi cu zabrele
Idem
Obs
Idem
Idem
Idem
Bibliografie
D. R. Mocanu - Rezistenta materialelor Editura tehnica 2008
T.Muiu
- Elemente de fizica corpului solid i metalurgie fizic Editura Matrix, Bucureti, 2001
Cod de proiectare seismica P100-1-2006. seism
Cod de proiectare. Evaluarea aciunii zpezii asupra construciilor indicativ

CR1-1-3-2005. zpad
Cod de proiectare. Bazele proiectrii i aciuni asupra construciilor. Aciunea vntului indicativ NP 082-2004.
vnt
Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa Indicativ NP 112-04 fundaii
STAS 10107/0-92 - Calculul i alctuirea elementelor structurale din beton, beton armat i beton precomprimat
Colecia STAS 10101 - Aciuni n construcii

Cod de proiectare seismica P100-1-2006 seism
Metode de predare
Observaii
Bibliografie
9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile reprezentanilor comunitii epistemice, asociaiilor profesionale i angajatori reprezentativi din domeniul
aferent programului
Discutarea continutului disciplinei cu reprezentanti ai MDRT, INCERC , OAR, manageri ai firmelor de constructii
10. Evaluare
Tip activitate
10.4 Curs

comentarii, exemple
Se nregistreaz frecvena interaciunii la orele

de curs
conoasterea principalelor tipuri de solicitari;
determinarea eforturilor sectionale in structuri static determinate;
verificarea unor elemente structurale din punct de vedere al rezistentei.

09.2015

final
20%
FIA DISCIPLINEI
Date despre program
1.2.Facultatea
1.3.Departamentul
Universitatea SPIRU HARET

Arhitectura
Arhitectura
Arhitectura
Licenta
Arhitectura

Structuri din lemn si metal II

2.5. Anul de studiu
III 2013-14
2.6.Semestrul
VI
ES
2.8.Regimul
disciplinei

din care: 3.2 curs
28
din care: 3.5 curs
28

Tutoriat
Examinri
Alte activiti : vizita Laboratorului de acustica al URBAN INCERC Bucuresti
ore
14
4
1
1
20
48

4.1 de curriculum
4.2 de competene
5.2. de desfurare a
STRUCTURI DIN LEMN, METAL SI BETON -I-
Prelegerile se desfoar n sli cu echipament de predare multimedia.

Competene
Proiectarea structurilor de rezistenta din lemn;

profesionale
Proiectarea structurilor de rezistenta din metal.

Competene
transversale
Predimensionare structurilor de rezistenta din lemn sau metal, pentru diferite tipuri de constructii cuprinse in temele de la
atelierele de proiectare

insusirea notiunilor de baza de proiectare a constructiilor cu structura de rezistenta din
lemn si metal
cunoasterea caracteristicilor sectionale ale elementelor structurale din lemn si

metal;
cunoasterea comportarii lemnului si metalului la solicitarilor simple;
8. Coninuturi
8.1 Curs
1 Lemnul- material de constructii
2 Predimensionare elemente structurale din lemn
Metode de predare
curs si sinteze teoretice, insotite de proiectii
filme de prezentare a produselor de constructii
aplicatii pentru detalierea si aprofundarea problemelor principale
Idem
3 Calculul elemntelor structurale din lemn
Idem
4 Imbinarea elementelor din lemn
Idem
Obs
5.Sarpante din lemn

6 Lemn lamelar incleiat
Idem
7 Metalul material de constructii
Idem
8 Predimensionare elemente structurale din metal
Idem
9 Contravantuirile structurilor din metal
Idem
10 Imbinarea nedemontabile ale elementelor din metal
Idem
11 Imbinarea demontabile ale elementelor din metal
Idem
12 Calculul de rezistenta a unor elemnte structurale din metal, supuse la

solicitari simple
13 Calculul de rezistenta a unor elemnte structurale din metal, supuse la
solicitari complexe
14 Grinzi cu zabrele din metal
Idem
Idem
Idem
Bibliografie
Crian R.
- Construcii din oel Editura universitar ION MINCU 2000
Crian R.
- Construcii din lemn Editura universitar ION MINCU 2000
Alexe M.
- Structuri din metal mbinarea elementelor structurale Editura Fundaiei Romnia de Mine 2010
Darie M.
- Acoperiuri cu pante mari Editura Conspres 2000
Muiu T
- Studiul metalelor Institutul de Cercetare i Proiectare Aparataj pentru Instalaii si Utilaj pentru Construcii, 1985.
C.Dalban
- Construcii cu structur metalic. Editura E.Chesaru, Didactic i Pedagogica 1997 BUCURETI
T. Muiu,
- Materiale inginereti Institutul de Cercetare i Proiectare Aparataj pentru Instalaii si Utilaj pentru Construcii, 1999
T.Muiu
- Elemente de fizica corpului solid i metalurgie fizic Editura Matrix, Bucureti, 2001
D.Mateescu, I.Caraba - Constructii metalice calculul i proiectarea elementelor din oel Editura Tehnic BUCURESTI, 19980
P.Simina, L.Negrei
- Constructii metalice Calculul prin metoda strilorilor limit Editura Didactica i Pedagogica BUCURESTI, 1985
Cod de proiectare seismica P100-1-2006 seism
Bibliografie
Metode de predare
Observaii
aferent programului
Discutarea continutului disciplinei cu reprezentanti ai MDRT, INCERC , OAR, manageri ai firmelor de constructii
10. Evaluare
Tip activitate
10.4 Curs

comentarii, exemple
Se nregistreaz frecvena interaciunii la orele

de curs
Conoasterea comportarii lemnului si metalului la diverse tipuri de solicitari;
Determinarea eforturilor sectionale in elemntele structurale din lemn si metal, pentru structuri static determinate;
Verificarea unor elemente structurale din lemn si metal, din punct de vedere al rezistentei.

final
20%

09.2015
FIA DISCIPLINEI

1.2.Facultatea
Arhitecur
1.3.Departamentul
Arhitecur
Arhitecur
Licen
Arhitecur

Structuri din Beton Armat I

2.5. Anul de studiu
III 2015-2016
2.6.Semestrul
2.7.
Tipul de
evaluare
Vp

3.2 din care curs
42
3.5 din care curs
28
14
ore
28

Tutoriat
Examinri
Alte activiti
35
77

4.1 de curriculum
4.2 de competene

Cursurile sunt inute n sli dotate cu resurse didactice multimedia
5.2. de desfurare a
Seminariile sunt inute n sli dotate cu tabla de scris
Competene
profesionale
Competene
transversale
folosirea adecvata a notiunilor fundamentale privind betonul armat utilizat ca material de constructie (compozitie, rezistente mecanice,
tehnologie)
utilizarea curbelor caracteristice ale betonului si otelului
schematizarea structurilor constructiilor reale prin modele plane alcatuite din bare si aplicarea algoritmilor de determinare a starii de eforturi si
deformatii produse de incarcari
predimensionarea sectiunilor elementelor structurale din beton armat si dimensionarea sectiunilor necesare de armatura
formarea capabilitatii de aplicare a principiilor Rezistentei Materialelor la specificul betonului ca material de constructii
dobandirea cunostintelor de baza necesare intelegerii comportarii structurilor din beton armat
pentru constructii
identificarea particularitatilor betonului (simplu si armat), ca material de constructie, prin

comparatie cu materialul ideal elastic si omogen,
8. Coninuturi
8.1 Curs
Metode de predare
1. Lectie recapitulativa:
Determinarea caracteristicilor geometrice ale sectiunilor

transversale ale barelor (arie, moment static, moment de
inertie, modul de rezistenta)
Prelegere interactiv cu proiecii video

(2 ore)
Determinarea si trasarea diagramelor de eforturi pentru: grinda

simplu rezemata, grinda in consola, grinda cu o deschidere si o
consola
Determinarea si trasarea diagramelor de eforturi pentru: cadrul

portal, grinda cu zabrele, arcul triplu articulat

(2 ore)
Solicitarea la intindere / compresiune pura, a barei drepte din

material ideal elastic si omogen
Solicitarea din incovoiere pura a barei drepte, din material ideal

elastic si omogen (formula lui Navier)

(2 ore)
Solicitarea din incovoiere cu forta taietoare, a barei drepte, din

material ideal elastic si omogen (formula lui Juravsky)
Deformatiile structurilor elastice (relatii pentru determinarea

directa a sagetilor grinzii simplu rezemate, a consolei si a
grinzii dublu incastrate)

(2 ore)
5. Betoane cu lianti minerali
notiuni generale, clasificare
betonul proaspat, priza betonului, betonul intarit
rezistente mecanice ale betonului intarit
tehnologia betonului
6. Betonul ca material de constructie
comparatie cu materialul ideal elastic si omogen

(2 ore)

(2 ore)
Observaii
necesitatea armarii betonului
avantaje si dezavantaje ale utilizarii betonului fata de alte

materiale
scurt istoric al utilizarii betonului armat in Romania

7. Clasificarea betoanelor in functie de rezistenta
definirea marcii si a clasei betonului
avantajele utilizarii clasei
clase de beton standardizate
factorii care influenteaza rezistenta betonului

(2 ore)
8. Curbele caracteristice ale betonului si otelului:
Relatia efort unitar deformatie specifica a betonului sub

incarcari
diagrama caracteristica pentru compresiune si intindere
modulul de elasticitate al betonului (tangent, secant,

echivalent),
efectul impiedicarii, prin confinare, a deformarii transversale

asupra curbei caracteristice a betonului comprimat
Relatia efort unitar deformatie specifica a otelului beton
caracteristici mecanice ale otelurilor pentru beton armat
diagrama caracteristica pentru intindere si compresiune
clasificarea armaturilor

(2 ore)
9. Conlucrarea betonului cu armatura din otel
consideratii generale (aderenta pe suprafata laterala a barelor

si ancorarea la extremitati)
mecanismul aderentei (lipirea, frecarea, inclestarea)
ancorarea armaturilor (determinarea lungimii de ancorare,

mijloace pentru sporirea eficientei ancorarii)

(2 ore)
10. Actiuni exercitate asupra structurilor din beton armat ale constructiilor
actiuni permanente
actiuni variabile
actiuni accidentale
actiunea seismica

(2 ore)
11. Analiza simplificata a unei structuri in cadre din beton armat
predimensionarea sectiunilor elementelor componente (placi,

(2 ore)
grinzi, stalpi)
Intocmirea planului de cofraj al nivelului curent
12. Calculul sectiunilor din beton armat la incovoiere pura
(2 ore)
Algoritm de calcul
13. Calculul sectiunilor din beton armat la incovoiere cu forta axiala

(2 ore)
Algoritm de calcul
14. Calculul sectiunilor din beton armat la forta taietoare

(2 ore)
Algoritm de calcul
1. Popescu, P. Elemente structurale din beton armat Editura Fundatiei ROMANIA DE MAINE, Bucuresti, 2003
2. Bratosin, D. Elemente de mecanica structurilor
Editura Fundatiei ROMANIA DE MAINE, Bucuresti, 2001
3. Postelnicu, T., Munteanu, M. Beton armat (Note de curs) Partea I, UTCB, 1993
4. Teodorescu, M.E. - Statica constructiilor - Structuri static determinate - UTCB, 2000
Bibliografie facultativa
1. Pascu, R., Georgescu, D. Beton armat Curs partea I si a II-a Editura CONSPRESS, 2013
2. SR EN 1992-1-1 Eurocod 2: Proiectarea structurilor din beton armat. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cladiri
1.
1. Aplicatii numerice privind:
Determinarea caracteristicilor geometrice ale sectiunilor

transversale ale barelor.
Exercitii interactive (2 ore)
Determinarea si trasarea diagramelor de eforturi pentru: grinda

simplu rezemata, grinda in consola, grinda cu o deschidere si o
consola
2. Determinarea si trasarea diagramelor de eforturi pentru: grinda simplu

rezemata, grinda in consola, grinda cu o deschidere si o consola.
Metode de predare
Aplicatii numerice
3. Determinarea si trasarea diagramelor de eforturi pentru: cadrul portal,

grinda cu zabrele, arcul triplu articulat
Observaii
Aplicatii numerice
4. Aplicatii numerice privind analiza simplificata a unei structuri in cadre din

beton armat
evaluarea incarcarilor, inclusiv din actiunea seismica
predimensionarea sectiunilor elementelor componente (placi,

grinzi, stalpi)
Intocmirea planului de cofraj al nivelului curent
5. Calculul sectiunilor din beton armat la incovoiere pura si comparatie cu

cazul materialului omogen si elastic
Algoritm de calcul
7. Calculul sectiunilor din beton armat la forta taietoare si comparatie cu

cazul materialului omogen si elastic
Aplicatii numerice
6. Calculul sectiunilor din beton armat la incovoiere cu forta axiala si

comparatie cu cazul materialului omogen si elastic
Aplicatii numerice
1. Teodorescu, M.E. - Statica constructiilor -Aplicatii- Structuri static determinate - Editura Matrix Rom, 2003
2. Kber, D.- Calculul elementelor din beton armat la stari limita. Vol. I, editura Conspress, 2011
Bibliografie facultativa
2. Gabor, L., Albota, E., Zanfir. M., Enache, R. - Statica Constructiilor - Aplicatii - Editura ConspresS Bucuresti, 2003
3. Pavel, C., Petre, D. - Aplicatii si probleme de statica constructiilor si beton armat, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982
4. Kiss, Z., One, T. Proiectarea structurilor din beton armat dupa SR EN 1992-1, Editura abel, 2008
aferent programului
Continutul disciplinei urmareste dobandirea cunostintelor de baza necesare intelegerii comportarii structurilor din beton armat pentru constructii
Competentele dobandite creeaza bazele studiului, in semestrele urmatoare, a criteriilor de configurare preliminara a structurilor din beton armat
pentru constructii
Problematica abordata se integreaza in activitatea de pregtire a viitorului arhitect pentru rolul de coordonator al echipei de proiectare, n sensul
obinerii capacitatii profesionale privind propunerea soluiei constructive optime, cu ndeplinirea tuturor exigenelor impuse construciei
10. Evaluare
Tip activitate
10.4 Curs
Implicarea cu ntrebri i comentarii

pertinente
Se nregistreaz frecvena i soliditatea interaciunii la

orele de curs.
10%
Testri scrise in saptamanile a V-A si a IX-a
15%
Pregatirea continua pe parcursul

semestrului
(durata:20 minute, in ultima parte a sedintelor de curs

respective)
Competenele specifice acumulate
Verificare finala - Examinare scrisa ( durata:2 ore, in

ultima sedinta de curs - saptamana a XIV-a)
65%
Implicarea in rezolvarea aplicatiilor
Se nregistreaz frecvena i soliditatea interaciunii la

orele de seminar
10%
intelegerea si utilizarea algoritmilor pentru determinarea starii de eforturi si deformatii a structurilor simple incarcate cu forte
cunoasterea semnificatiei curbelor caracteristice ale betonului si armaturii
familiarizarea cu premisele pe care se bazeaza obtinerea betonului armat ca material compozit
intelegerea si utilizarea algoritmilor pentru dimensionarea preliminara a sectiunilor de beton si armatura ale elementelor componente ale structurilor din beton
armat
09.2015
FIA DISCIPLINEI
4.
Date despre program
1.2.Facultatea
Arhitectur
1.3.Departamentul
Arhitectur
Arhitectur
Licenta
Arhitectur

Patrimoniu construit

2.5. Anul de studiu
III-2015/2016
2.6.Semestrul
ES

din care: 3.2 curs
28
din care: 3.5 curs
28
0
ore
Tutoriat
Examinri
Alte activiti
22
50

4.1 de curriculum
4.2 de competene

5.2. de desfurare a
prelegerile se desfasoara in sali cu acces la internet si cu echipament de predare multimedia
Competene transversale
Definirea noiunilor, conceptelor, teoriilor si modelelor de baz in domeniul patrimoniului construit si utilizarea lor adecvat n
comunicarea profesional
Utilizarea cunostinelor de baz din domeniu pentru explicarea si interpretarea unor variate tipuri de concepte specifice
Fundamentarea teoretica corecta si adecvata a metodelor si principiilor de baza pentru rezolvarea problemelor specifice domeniului
patrimoniului construit
Integrarea n cadrul unui grup de lucru pentru indeplinirea cu responsabilitate a rolului rezervat in echipa de proiectare de restaurare
a patrimoniului; rezolvarea sarcinilor profesionale proprii (urmarind obiectivele stabilite), precum si dezvoltarea capacitatii de
organizare, de colaborare si lucru cu colegii de echipa si cu nivelurile superioare si subordonate
Valorificarea experientelor profesionale, a cunostintelor patrimoniul construit si transformarea lor n dezvoltarea competenelor si
abilitilor proprii

Istoria tipologiilor de intervenie, a metodelor, materialelor utilizate n restaurarea monumentelor

istorice.
Dobndirea principiilor restaurrii tiinifice a patrimoniului construit prin cunoaterea evolutiei

conceptelor, a colilor, teoriilor i doctrinelor de protecie a patrimoniului cultural n contextul
civilizaiei europene
8. Coninuturi
8.1 Curs
Metode de predare
5.
Generalitati, concepte, definitii
6.
Geneza si evolutia notiunii de patrimoniu
7.
Reglementari internationale referitoare la protectia

patrimoniului. Carta de la Venetia
8.
Reglementari internationale referitoare la protectia

patrimoniului. Cartele de la Amsterdam si Granada
9.
Legislatia romaneasca referitoare la protectia patrimoniului
10.
Evidenta stiintifica a patrimoniului construit
11.
Metode si tehnici de cercetare a patrimoniului construit
12.
Contributii romanesti teoretice si practice teoria si practica

restaurarii monumentelor istorice
13.
Lista monumentelor istorice. Arii protejate
14.
Tipuri de protectie si interventie
15.
Situatia patrimoniului construit din Romania
16.
Vizitarea unui sit de patrimoniu construit
17.
Sinteza
Observaii
Powerpoint, prelegere
Dezbateri interactive. Interaciune cu

studentii n prezentarea, audierea,
evaluarea i recapitularea
conceptelor.
Bibliografie
Boito, Camillo, Conserver ou restaurer, Les Editions de L'Imprimeur, (1910), 2000

Choay, Francoise, Alegoria patrimoniului urmata de Sapte propozitii despre conceptul de autenticitate si folosirea acestuia in practica monumentului istoric,
Simetria, (1992 resp. 1996), 1998
Choay, Francoise, The Invention of the Historic Monument, Cambridge University Press, 2001
Crisan, Mircea, Restaurarea structurala a cladirilor de cult ortodox din Tara Romaneasca si Moldova, Ed. Universitara "Ion Mincu", 2003
Glover, Peter, Building Surveys, Butterworth Heinemann, (1983), 2001
Kovacs, Kazmer, Timpul monumentului istoric, Paideia, 2003
Nistor, Sergiu, Protectia patrimoniului cultural in Romania. Culegere de acte normative, Ed. Universitara "Ion Mincu", 2002
Pickard, Robert, Policy and Law in Heritage Conservation, Spon Press, 2001
Documente internationale referitoare la conservarea patrimoniului cultural
Charter of Athens (1931/1933)
The Venice Charter: International Charter for the Conservation and Restoration of Monuments and Sites (1964)
European Convention on the Protection of the Archaeological Heritage (1969)
Convention Concerning the Protection of the World Cultural and Natural Heritage (1972)
European Charter of the Architectural Heritage (1975)
Declaration of Amsterdam (1975)
Recommendation Concerning the Safeguarding and Contemporary Role of Historic Areas (1976)
The Florence Charter: Historic Gardens (1982)
Appleton Charter for the Protection and Enhancement of the Built Environment (1983)
Convention for the Protection of the Architectural Heritage of Europe (1985)
The Washington Charter: Charter on the Conservation of Historic Towns and Urban Areas (1987)
Charter for the Protection and Management of the Archaeological Heritage (1990)
Charter for the Conservation of Places of Cultural Heritage Value (1992)
European Convention for the Protection of the Archaeological Heritage of Europe (Revised) (1992)
The Nara Document on Authenticity (1994)
Charter for the Protection and Management of the Underwater Cultural Heritage (1996)
Charter on the Built Vernacular Heritage (1999)
International Wood Committee Charter: Principles for the Preservation of Historic Timber Buildings (1999)
European Convention on Landscape (2000)
Convention on the Protection of Underwater Cultural Heritage (2001)
Metode de predare
Observaii
Bibliografie
10. Evaluare
Tip activitate
10.4 Curs
Dobandirea conceptelor referitoare

la interventii asupra monumentelor
istorice
Test si eseu
50%+50%
09 2015
FIA DISCIPLINEI
1.2.Facultatea
1.3.Departamentul
Universitatea Spiru Haret, Bucureti

Arhitectur
Arhitectur
Licen
IF-nvmnt cu frecven/ Arhitectur

2.5. Anul de studiu
Constructii si tehnologii II (Notiuni de higrotermica)

DTD
III
2.6.Semestrul
2.7. Tipul de
evaluare

1
din care: 1 curs
14
din care: 14 curs
Tutoriat
Examinri
Alte activiti
42
56
3.9 Numr de credite
2
4.1 de curriculum
4.2 de competene
5.2. de desfurare a
Examen
1
14
OBL
0
0
ore
14
8
14
2
2
2
Prelegerile se desfoar n sl cu acces la internet i cu echipament de predare multimedia.
Deprinderi
dobndite (Ce
tie s fac)
Abiliti dobndite (Ce
instrumente tie s
mnuiasc)
Cunotine
teoretice (Ce
trebuie s
cunoasc)

-
Identificarea soluiilor tehnologice pentru asigurarea confortului higrotermic n cldiri.

Cunoaterea i utilizarea reglementrilor tehnice actuale specifice .
19.
Dup parcurgerea disciplinei studenii vor fi capabili :
S defineasc parametri funcionali necesari de asigurat n vederea realizrii confortului higrotermic din cladiri.
S identifice rolul funcional al sistemelor n realizarea confortului higrotermic din cldiri.
20.
conceap i s realizeze spaiile interioare, prile componente i dotrile unei cldiri, astfel nct s nu fie periclitat igiena i
sntatea ocupanilor (mediul higro-termic, igiena aerului, igiena vizual i sanitar).
contribuie la gsirea de soluii optime pentru crearea unui mediu propice desfurrii existenei umane, ce influeneaz calitatea
vieii locuitorilor.
Competene
transversale
Asumarea responsabilitii propriilor decizii i aciuni n crearea unui mediu propice desfurrii existenei umane, ce influeneaz
calitatea vieii locuitorilor.
instalaiilor i lucrrilor edilitare, n calitate de ef de proiect.
profesional, contribuind astfel la ridicarea standardului pregtirii superioare a viitorului student arhitect.

Cunoaterea de ctre studentii arhiteci a modului de asigurare a condiiilor de microclimat interior, de confort,
pentru crearea unui mediu propice desfurrii activitii i vieii umane.
Cunoaterea fenomenelor fizice ce stau la baza proiectrii i realizrii spaiilor inconjurtoare.
Necesitatea dotrii unei cldiri, cu echipamentele adecvate, astfel nct ,s nu fie periclitat
sntatea i igiena ocupanilor.
Cunoaterea i utilizarea reglementrilor tehnice actuale, specifice, n vederea identificrii soluiilor
de proiectare, pentru asigurarea confortului interior din cldiri.
Lrgirea orizontului formativ al studentului arhitect n vederea nsuirii unui limbaj tehnic care s
permit o corect comunicare interdisciplinar cu specialitii din domeniul precum i lucrul n
echip.
8. Coninuturi
8.1 Curs
1.Curs introductiv: Obiectivele disciplinei i competenele dobndite ca rezultat
al nvrii, precizarea metodelor i instrumentelor de lucru, a surselor de date,
precum i a cerinelor i standardelor de evaluare formativ pe parcursul
studiului i de evaluare final. Noiuni generale.
2.Confortul n spaiu arhitectural. Definitie,Confortul higrotermic, igienicosanitar, vizual, acustic.
Metode de predare
Expunere, discuii,
(Interaciunea cu studenii va fi regula
de predare)
Observaii
Este distribuit suportul de curs pe
cale electronic la debutul
activitii

resurse multimedia.
idem
idem
idem
idem
idem
Video-proiector
3.Transferul de caldura in constructii, in regim stationar.

4. Transferul de caldura in constructii, in regim nestationar.
5. Difuzia vaporilor de apa in regim stationar prin elementele de constructie.
6. Infiltratia aerului prin elementele de constructie.
7. Conformarea elementelor de constructie pentru o comportarea higrotermica
corespunzatoare.
Bibliografie :
Dan Ghiocel, s.a. - Constructii Civile, Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 1985
idem
idem
idem
idem
idem
antier.
10. Evaluare
Tip activitate
10.4 Curs

Examen

Prob scris, durata evalurii 2 ore

100%

Conformarea elementelor de constructie pentru o comportarea higrotermica corespunzatoare.

09.2015
FIA DISCIPLINEI
1.2.Facultatea
1.3.Departamentul
Universitatea Spiru Haret Bucureti

Arhitectur
Arhitectur
Licen
IF-nvmnt cu frecven/ Arhitectur
Instalaii in constructii
DTD

2.5. Anul de studiu
III
2.6.Semestrul
2.7.
Tipul
evaluare

1
din care: 1 curs
14
din care: 14 curs
Tutoriat
Examinri
Alte activiti
42
56
2
4.1 de curriculum
4.2 de competene
5.2. de desfurare a
de
examen
1
14
OBL
0
0
ore
14
8
14
2
2
2
Cursurile se desfoar n sal cu acces la internet i cu echipament de predare multimedia.
Deprinderi
dobndite (Ce
tie s fac)
Abiliti dobndite
(Ce instrumente
tie s mnuiasc)
Competene
transversale
Cunotine
teoretice (Ce
trebuie s
cunoasc)
-
Cunoaterea sistemelor de instalaii aferente cldirilor

Identificarea soluiilor tehnologice de realizare a instalaiilor pentru asigurarea confortului interior n cldiri.
Cunoaterea i utilizarea reglementrilor tehnice actuale specifice privind impactul asupra mediului interior i exterior al tuturor
sistemelor de instalaii
22.
Dup parcurgerea disciplinei studenii vor fi capabili :
S defineasc parametri funcionali necesari de asigurat n vederea realizrii confortului interior

S identifice rolul funcional al sistemelor de instalaii n realizarea confortului interior din cldiri
S cunoasc diversele materiale i echipamente de instalaii precum i tehnologiile de punere n oper a acestora
23.
S selecteze materiale i tehnologii adecvate condiiilor de alctuire i amplasare a instalaiilor pentru asigurare a confortului fr
a agresa din punct de vedere estetic aspectul spaiului interior.
instalaiilor n calitate de ef de proiect
profesional, contribuind astfel la ridicarea standardului pregtirii superioare a viitorului student arhitect.

Cunoaterea de ctre studentii arhiteci a modului de asigurare a condiiilor de microclimat interior, confort, n
vederea creerii unui mediu propice desfurrii activitii i vieii umane, prin echiparea construciilor cu
instalaii i asigurarea cldirilor cu utiliti tehnico-edilitare.
Cunoaterea sistemelor de instalaii cu care sunt dotate cldirile, n vederea conceperii i realizrii
spaiilor interioare, a dotrilor unei cldiri, astfel nct s nu fie periclitat sntatea i igiena
oamenilor.
Cunoaterea funcionrii sistemelor de instalaii, precum i interaciunea complex a acestor
sisteme cu cldirea .
Cunoaterea i utilizarea reglementrilor tehnice actuale specifice n vederea identificrii soluiilor
de instalaii, pentru asigurarea confortului interior al unei cldiri.
Lrgirea orizontului formativ al studentului arhitect n vederea nsuirii unui limbaj tehnic care s
permit o corect comunicare interdisciplinar cu specialitii din domeniul instalaiilor precum i
lucrul n echip.
8. Coninuturi
8.1 Curs
1.Curs introductiv: Obiectivele disciplinei i competenele dobndite ca
rezultat al nvrii, precizarea metodelor i instrumentelor de lucru, a
surselor de date, precum i a cerinelor i standardelor de evaluare
formativ pe parcursul studiului i de evaluare final. Noiuni generale.
2. Instalaii de nclzire : Incalzirea central, sisteme de nclzire central
: local, cu ap cald, cu aer cald. Corpuri de incalzire : tipuri; Instalaii de
nclzire prin radiaie; materiale.
3. Instalaii de nclzire Centrala termic i gospodria de combustibil :
clasificarea i amplasarea centralelor termice, alctuirea general,
echiparea i organizarea spaiului unei centrale termice .
4. Instalaii sanitare : Instalaii interioare de ap rece / ap cald
menajer: reele; obiecte sanitare; hidrofor. Instalaii de canalizare
menajer i pluvial.
5. Instalaii pentru prevenirea i combaterea incendiilor: Notiuni despre
siguranta la foc a constructiilor; scenarii de securitate la incendiu.
Echiparea cladirilor cu instalatii de stingere a incendiilor norme
generale, legislatie in vigoare,
6.Instalaii de ventilare / climatizare. Asigurarea puritii aerului i a
confortului termic (integral la climatizare). Canale de aer. Dispozitive de
introducere / evacuare a aerului n / din ncperi; circulaia aerului n
incinte ventilate
7.Instalaii electrice. Surse; reele de transport; consumatori. Sisteme de
iluminat interior / exterior (arhitectural) i instalaii de cureni slabi :TV,
fibr optic, control acces, reele de calculatoare. Instalaii electrice de
for. Surse de lumina si aparate de iluminat.
Metode de predare
Expunere, discuii,
(Interaciunea cu studenii va fi regula
de predare)
Observaii
Este distribuit suportul de curs pe cale
electronic la debutul activitii
Expunere, discuii
resurse multimedia
idem
Video-proiector
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
Bibliografie
NICULESCU, N; BANDRABUR, C; BELDIMAN, M. Instalaii de nclzire i reele termice. EDP, Bucuresti, 1985
NICULESCU, N; DUTA, GH; COLDA, I; STOENESCU, P. Instalaii de ventilare i climatizare. EDP, Bucuresti, 1982
VINTILA, ST.; CRUCERU, T.; ONCIU, L. Instalaii sanitare i de gaze. EDP, Bucuresti, 1995
BIANCHI, C.; MIRA, N.; MOROLDO, D.; GEORGESCU, A.; MOROLDO, H. Sisteme de iluminat interior si exterior. editura Matrix, Bucuresti, 2001
Manualul de instalatii. Vol. I, S, E. Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L, 2002
ILINA, M. .a. Instalaii de nclzire i reele termice. Ed.Didactic Pedagogic, Bucureti, 1980
PETRESCU, A; DUTA, GH; VASILESCU, P. Instalaii de nclzire n ansambluri de cldiri. Editura Tehnic, Bucureti, 1966
Metode de predare
Observaii
Bibliografie
antier.
10. Evaluare
Tip activitate
10.4 Curs

Examen
Cunoaterea sistemelor de instalaii aferente cldirilor

Prob scris,
durata evalurii 2 ore

100%
Identificarea soluiilor tehnologice de realizare a instalaiilor pentru asigurarea confortului interior n cldiri.
Cunoaterea i utilizarea reglementrilor tehnice actuale specifice.

09.2015
FIA DISCIPLINEI
Date despre program

1.2.Facultatea
1.3.Departamentul

Arhitectur
Arhitectur
Arhitectur
Licenta
Arhitectur

Arhitectura si dezvoltare durabile Principii si tehnologii

2.5. Anul de studiu
3 / 2013-14
2.6.Semestrul
2.7.
Tipul de
evaluare

1
din care: 3.2 curs
14
din care: 3.5 curs
Tutoriat
Examinri
ES
1
14
0
0
ore
10
12
12
2
Alte activiti
4.1 de curriculum
4.2 de competene
5.2. de desfurare a
36
50
2
prelegerile se desfasoara in sali cu acces la internet si cu echipament de predare multimedia

Competene
profesionale
cunostinte de baza in proiectarea arhitecturii ecologice si solare
cunostinte de baza in materie de tehnologii si materiale ecologice
Competene
transversale
introducere in proiectarea de arhitectura si urbanism durabile - suport pentru activitatea de la Atelier

suplimentare a cunostintelor despre materiale si tehnici de constructie ecologice

introducere in principiile proiectarii ecologice
8. Coninuturi
8.1 Curs
1. introducere in sustenabilitate
relationarea la context, introducere in arhitectura vernaculara, arhitectura

solara, arhitectura mobila, adaptabila, familiarizarea cu tehnologia si
materialele ecologice, normele si label-urile (pasiv, minergie, minergie eco, eco
plus), alegerea dezvoltarii durabile dpdv ecologic, economic, social, cultural,
fiziologic.
Metode de predare
Powerpoint
Observaii
2.arhitectura vernaculara vs arhitectura culta

3.studii de caz
4.arhitectura solara
5.fisa tehnica solar house 1
6.fisa tehnica solar house 2
7.standarde
8.vizita fabrica/INCERC
9.fatade inteligente
10. urbanism durabil
11. utopii, manifeste, strategii
12-13. conferinte invitati externi
14. prezentare si discutii analize
Bibliografie
J. Acebillo, Culture of Territory, Accademia di Architettura Mendrisio (AAM), 2006
D. Schwarz Solar Architecture, AAM, 2005
P. Rahm Physiological Architecture,
P. Oliver Encyclopedia of Vernacular Architecture of the World, Cambridge University Press, 1997
M. Molina, Ecologia 2 fisica delle costruzioni, Accademia di Architettura di Mendrisio, 2004.
A. Pini, Architettura e vetro, Accademia di Architettura di Mendrisio, 2002.
V. Calderaro, Architettura solare passiva; manuale di progettazione, Kappa, Roma, 1981
A. Compagno, Intelligent Glass Facades, Birkhuser 1999
Metode de predare
Observaii
Bibliografie
pregatirea studentilor pentru proiectarea ecologica si durabila, in vederea viitoarei alinieri la normele si strategiile europene si internationale de
reducere a amprentei de carbon in constructii
10. Evaluare
Tip activitate

final
10.4 Curs
- Concept si integrare
- Structura
- Material
- Scheme functionale
- Detalii
- Imagine
- Gradul in care propunerea
raspunde necesitatilor
- Enumerarea etapelor de
interventie, a materialelor folosite
- Argumentarea solutiei alese
intelegerea principiilor arhitecturii si dezvoltarii durabile

09.2015
Analiza a unei cladiri ecologice/pasive

existente- lucrare de grup (macheta,
documentare)
50%
Propunere de reabilitare a propriei locuinte individual (planuri, descriere)
50%

Fisaan III 15

Diunggah oleh

Informasi Dokumen

Hak Cipta

Format Tersedia

Bagikan dokumen Ini

Bagikan atau Tanam Dokumen

Opsi Berbagi

Apakah menurut Anda dokumen ini bermanfaat?

Apakah konten ini tidak pantas?

Hak Cipta:

Format Tersedia

Fisaan III 15

Diunggah oleh

Hak Cipta:

Format Tersedia

FIA DISCIPLINEI

Date despre program

1.1.Instituia de nvmnt superior

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

2.Date despre disciplin

2.4.Titularul activitilor de seminar

2.7. Tipul de evaluare

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor didactice)

Sala de curs dotata cu sistem de proiectie.

6. Competenele specifice acumulate

Realizarea de proiecte de arhitectura prin utilizarea conceptelor, principiilor si metodelor specifice.

Intelegerea orasului in evolutia sa urbanistico-arhitecturala.

Intelegerea raporturilor intre oras si obiectul de arhitectura.

Stapanirea principiilor dialogului arhitectural intre existent si propunere.

Dezvoltarea capacitatilor: analitice si de de sinteza,

7. Obiectivele disciplinei (reieind din grila competenelor specifice acumulate)

Coordonarea aspectelor tehnice ale constructiei.

Proiect nr2/sem I: Teatru/Cinema i hub multimedia ARCUB Batitei

Proiect nr3/ sem I: Centru de microcartier

Proiect nr1/sem II: Ansamblu de locuinte colective cu putine niveluri

Proiect nr1/sem II: Pensiune la munte

2 schite de schita/sem 1;2 schite de schita/sem 2; 1 proiect de verificare

Proiecte fara indrumare

Este obligatorie promovarea unei

10.1 Criterii de evaluare

10.2 Metode de evaluare

10.3 Pondere din nota

Judecata cu sustinere publica

Insusirea materialului prezentat in

Integrarea in sit, coerenta partiului,

10.6 Standard minim de performan

Data avizrii n departament

Date despre program

Universitatea Spiru Haret Bucuresti

2.Date despre disciplin

2.3. Titularul activitilor de curs

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor didactice)

Cunostinte de reprezentare grafica in arhitectura

5. Condiii ( acolo unde este cazul)

Prelegerile se desfasoara in sala STUDIO

6. Competenele specifice acumulate

3-4. Categorii fundamentale privind prestatia

8-9. Relatiile dintre viitorul arhitect si specialitatile

Interactiunea cu studentii este regula de predare

10-11.Politici si practici caracteristice activitatii

Arhitectul si societatea . Metode grafice de comunicare ,

Analiza comparativa a modalitatilor reprezentarie in

Activitatea de interactiune cu studentii in

10.1 Criterii de evaluare

10.2 Metode de evaluare

10.3 Pondere din nota final

Implicarea in pregatirea si discutarea

Se inregistreaza frecventarea si activitatea in timpul

10.6 Standard minim de performan

Data avizrii n departament

Date despre program

Universitatea Spiru Haret Bucuresti

2.2. Codul disciplinei

2.4.Titularul activitilor de seminar

din care: 3.2 curs

3.4 Total ore din planul de nvmnt

din care: 3.5 curs

2.7. Tipul de evaluare

Distribuia fondului de timp