COLEGIUL NAIONAL DE MEDICIN I FARMACIE

Raisa Pacalo
Catedra Discipline Farmaceutice
Disciplina CHIMIA TOXICOLOGIC

REFERAT
pe tema:

Rolul negativ al pesticidelor

asupra sntii populaiei

Chiinu, 2012

PLAN:
1.
2.

Noiuni generale;
Acumularea

ngrmintelor chimice i a pesticidelor;

3.

Cele mai folosite pesticide

cu efect dezastruos asupra ecosistemului si

sanatatii;

DDT (diclor-difenil-tricloretan)
Heptaclorul
Aldrinul
Dieldrinul
Endrinul
Clordanul
Hexaclorbenzenul
Dioxinele si furanii

4.
5.
6.
alimente;

Efectele pesticidelor;
Toxicitatea pesticidelor;
Cele mai contaminate

7.

Msuri de combatere a

patrunderii pesticiedelor n organism;

8.
Pesticidul-

Bibliografie.
produs mineral sau organic (sruri

de cupru,

de

arsen, acid sulfuric etc.), destinat s protejeze oamenii, animalele

sau plantele impotriva diferitilor flageli (germeni, paraziti, animale
daunatoare) distrugandu-i.
Este vorba, dupa caz, de insecticid, erbicid, fungicid, nematocid
(produs care distruge viermii), raticid etc. Pesticidele pot fi
responsabile de intoxicatii prin inhalare, prin contact cutanat sau
prin ingestie. Este important deci sa se respecte strict modul de
utilizare si sa fie pastrate in locuri care nu sunt la ndemana copiilor.
Nutriionistii

si

endocrinologii

sustin

ca

acumularea

ingrasamintelor chimice si a pesticidelor are efecte asupra

organismului uman ce duc, in timp, la probleme grave de sanatate. Cu
alte cuvinte, trebuie sa fii foarte atent cu ce te hranesti si sa fii sigur ca
hrana nu contine astfel de substante nocive. Principiul fundamental
in utilizarea oricarei substante e cel al riscului dinainte asumat. Nici o
tara civilizata nu-si asuma riscul sa nu poata hrani populatia si, in
consecinta, utilizeaza astfel de substante", spune dr. Mihai Voiculescu.
Sunt intrebuintate 3 000 de formule chimice pentru acestea si 25 000
de denumiri comerciale. Exista doua riscuri: de a infometa populatia

sau de a utiliza pesticide si, implicit, al intoxicatiilor care produc

pierderi la animale si om", a adaugat dr. Voiculescu.
Cele mai folosite pesticide cu efect dezastruos asupra
ecosistemului si sanatatii
Multe substante chimice au fost folosite contra unor daunatori din
agricultura inca din cele mai vechi timpuri, unele dintre ele fiind
produse naturale (sulf, piretru, etc.). Ulterior, necesarul in continua
crestere de astfel de produse a condus la dezvoltarea unei industrii de
sinteza care produce o gama extrem de variata de substante denumite
generic

"pesticide".

Iata

care

sunt pesticidele

cele

mai

periculoase:
1. DDT (diclor-difenil-tricloretan)
Acest compus se prezinta sub forma de cristale sau pudre de
culoare alba, inodore sau cu miros slab, insolubile in apa, solubile in
solventi organici, produs cunoscut sub urmatoarele denumiri
comerciale: Agritan, Anofex, Arkotine, Azotox, Bosan Supra,
Bovidermol, Chlorophenothan, Cloropenothane, Chlorophenotoxum,
Citox, Clofenotane, Dedelo, Deoval, Detox, Detoxan, Dibovan. DDT-ul
este un pesticid care a fost mult utilizat in cazul culturilor agricole,
mai ales la cele de bumbac, pentru controlul unor boli (malarie, tifos)
transmise prin intermediul unor insecte ca vectori (tantari, purici,
paduchi). Produsul a fost interzis a fi utilizat sau sever restrictionat in
numeroase tari (inclusiv in tara noastra).
De regula, efectele acute pe termen scurt ale DDT-ului asupra
organismului uman sunt relativ limitate, dar expunerile pe termen

lung au fost asociate cu boli cronice si cu risc de cancer la san. De

asemenea, expunerea la DDT poate apare si prin consumul anumitor
alimente, pesticidul fiind detectat pretutindeni in hrana (oua, legume,
fructe, carne) si chiar in laptele sugarilor.

2. Heptaclorul
In stare tehnica acest pesticid se prezinta sub forma de cristale
albe, moi ca ceara, insolubile in apa, dar solubile in solventi organici si
inflamabile. In comert este cunoscut sub denumirile de Drinox,
Heptamak si Heptam.
Heptaclorul este o substanta cu efecte toxice, periculoase asupra
organismului uman, fiind absorbit prin ingestie si contact dermic si
regasindu-se, in principal, in tesuturile adipoase. O cale importanta
de eliminare a reziduurilor de heptaclor din organism o reprezinta
laptele mamar. Heptaclorul a fost identificat ca un posibil cancerigen
care afecteaza sistemul imunitar.
Fiind destul de volatil pentru a se distribui in atmosfera, se fixeaza
rapid in sedimentele acvatice si se bioconcentreaza in grasimile
organismelor vii.
3. Aldrinul
In stare pura se prezinta sub forma de cristale albe inodore, iar in
stare tehnica este de culoare roscata catre brun-inchis si un miros slab
de compus chimic. Este insolubil in apa, iar in comert este cunoscut

sub denumirea de Aldrec, Aldrex, Aldrex 30, Aldrite, Altox, Copound

118, etc.
Aldrinul este un insecticid foarte toxic, putand fi periculos pentru
organismul uman, la adulti doza letala fiind estimata la 5g, echivaland
la 83 mg/kg masa corporala. Expunerea la acest insecticid poate apare
prin consumul anumitor produse zilnic (cum ar fi cele lactate),
simptomele intoxicatiei cu acesta incluzand dureri de cap, greturi,
vome, contractii musculare, spasme si convulsii.
Aldrinul are efect letal asupra organismului uman, pasarilor si
pestilor, iar reziduuri ale dieldrinului au fost detectate inclusiv in
laptele sugarilor. Aldrinul folosit ca insecticid reprezinta o sursa
majora de dieldrin (pana la 97%) in mediul inconjurator.
Aldrinul si, respectiv, dieldrinul produs, sunt rapid absorbiti in sol
(in special in soluri cu continut ridicat de materie organica), rezultand
arareori contaminarea apei freatice.
4. Dieldrinul
Dieldrinul, ca principal produs de transformare rapida a
aldrinului, are concentratii in mediu mai ridicate decat in cazul
utilizarii sale ca atare. Proprietatile fizice si chimice ale dieldrinului
(slaba solubilitate in apa, stabilitate ridicata si semivolatilitate)
favorizeaza transportul acestuia pe distante lungi. Astfel, acesta a fost
detectat chiar si in mediul si in organismele din Arctica.
Utilizarea aldrinului si a dieldrinului in agricultura genereaza
existenta unor reziduuri care pot persista o perioada foarte

indelungata, timpul de injumatatire fiind de 4-7 ani. Reziduuri de

aldrin si dieldrin au fost detectate in pasari moarte, oua, animale
necrofage, pradatori, pesti, amfibieni, nevertebrate si in sol.
5. Endrinul
Endrinul este un insecticid foliar utilizat in principal la plantele
din cultura mare (cereale, bumbac, etc.), dar este folosit si in lupta
contra rozatoarelor (rodenticid). Datorita toxicitatii a fost interzis in
numeroase tari. Este o pulbere cristalina alba, insolubila in apa,
solubila in cetone, esteri si hidrocarburi cu urmatoarele denumiri
comerciale: Compound 269, Endrex, Hexadrin, Isodrin, Epoxide,
Mendrin.
Endrinul este foarte periculos pentru organismul uman actionand
asupra sistemului nervos. La adulti doza letala este estimata la 10
mg/kg masa corporala. Efectele endrinului asupra solului si
ciupercilor sunt minime, dar este foarte toxic pentru pesti si
nevertebrate acvatice, fiind rapid metabolizat de animale. Ajunge in
atmosfera prin evaporare, putand prin ploaie contamina apele de
suprafata. Perioada lui de injumatatire este lunga, persistand in sol 12
ani.
6. Clordanul
Este un insecticid cu spectru larg, utilizat la culturile agricole, in
special la legume (cartofi), cereale (porumb), plante tehnice (sfecla si
trestia de zahar, oleaginoase, iuta, bumbac) si pomi fructiferi.
Clordanul a fost folosit pe scara larga impotriva termitelor, dar
actualmante este interzis in mai multe tari.

Este un lichid vascos de la incolor pana la brun-galbui sau de

culoarea chihlimbarului, cu miros picant asemanator cu cel al
clorului, fiind insolubil in apa, dar miscibil cu solventii alifatici si cu
hidrocarburile. Denumirile comerciale sub care este cunoscut sunt:
Aspon, Chlordane, Belt, Chloriandine, Chlorkil, Corodan si Cortilanneu.
Clordanul este o substanta foarte toxica, periculoasa pentru
organismul uman, expunerea la acesta putand apare prin consumul
anumitor alimente. La adulti doza letala este estimata la 25-50 mg/kg
masa corporala.
7. Hexaclorbenzenul
Hexaclorbenzenul (HCB) este un fungicid folosit cu aspect solid,
cristalin, sub forma de ace albe, fiind insolubil in apa, dar solubil in
benzen, cloroform si eter. Este o substanta toxica, periculoasa, la
adulti doza letala fiind estimata la 0,13 mg/kg masa corporala.
Ingerarea de HCB are urmatoarele simptome: leziuni cutanate
fotosensibile, hiperpigmentare, colici, slabiciune severa, debilitate,
dermatoze. Efectele nocive ale compusului apar si asupra reproducerii
si a aparatului genital, acesta trecand prin placenta de la mama la fat
si apare in laptele matern, mortalitatea sugarilor putand ajunge pana
la 95%.
Hexaclorbenzenul este foarte raspandit in mediul inconjurator
datorita mobilitatii si stabilitatii sale chimice, astfel ca a fost detectat
in aerul, apa, sedimentele, solul si organismele din toata lumea.
Prezinta o toxicitate mare fata de organismele acvatice.

8. Dioxinele si furanii
Dioxinele si furanii prezinta numeroase efecte nocive. Expunerea
la dioxine este asociata cu riscurile aparitiei leziunilor dermice, cu
alterarea functiilor ficatului, cu stari de oboseala, cu pierderi in
greutate si scaderea imunitatii. Expunerea la acesti compusi poate
interveni si prin consumul alimentar (mai mult de 90%). Odata cu
fructele si legumele nespalate pot fi ingerate fragmente de sol
contaminat, inhalarea aerului si absorbtia la nivelul dermei fiind surse
minore.
Expunerea la dioxine si furani poate surveni prin producerea de
erbicide, accidente industriale, arderea substantelor chimice, precum
si prin arderea necontrolata a deseurilor. Dioxinele si furanii au fost
clasificati ca posibili cancerigeni pentru organismul uman.
In mod natural, dioxinele si furanii sunt amestecuri de 210
compusi, din care 17 au un grad de toxicitate ridicat. Unul dintre
acestia

(cunoscut

sub

numele

de dioxina

Seveso)

este

considerat cel mai toxic compus fabricat de om. Dioxinele

patrund in mediul inconjurator ca rezultat al utilizarii pesticidelor si a
altor substante clorurate.
Dioxinele si furanii sunt putin solubili in apa, fiind foarte stabili si
persistenti in mediul inconjurator. Acesti compusi au fost detectati in
sol chiar si dupa 10-12 ani de la prima expunere. Proprietatile fizice
(solubilitatea slaba in apa, stabilitate ridicata si semivolatilitate)
favorizeaza transportul acestora pe distante lungi, acesti compusi
fiind detectati in organismele din Arctica. Expunerea animalelor la

dioxine provoaca reducerea fertilitatii, defecte genetice si mortalitatea

embrionilor.

Efectele pesticidelor
Specialistii atrag atentia asupra faptului ca pesticidele modifica
secventele de ADN, initiind dezvoltarea cancerului. Mai mult,
studiile au aratat o crestere a cantitatii de zahar si grasime in sange la
femei. De asemenea, s-a observat cresterea in greutate si faptul ca
ficatul se mareste. La barbati, s-a constatat pierderea in greutate,
sensibilitate sporita a rinichilor si anumite dezechilibre ale ficatului.
In cazul femeilor insarcinate, cercetatorii americani de la
Universitatea California din San Francisco au descoperit ca pesticidele
cresc activitatea genei asociata si cu greutatea anormala a bebelusilor
la nastere. O a doua gena cu activitate sporita a fost semnalata in
randul femeilor care sufera de o inexplicabila infertilitate.
De asemenea, pesticidele pot trece bariera placentara. Actioneaza
asupra fatului in diverse stadii de dezvoltare si duc la diverse
malformatii precum lipsa membrelor sau a degetelor. Hrana produsa
cu ajutorul pesticidelor a dus in ultimii ani la inregistrarea unei
mortalitati infantile la cote alarmante.
In primul rand, pesticidele se acumuleaza in plante, consumate
apoi de animale, iar in final ajung la om. Sigur, noi, prin consumul

produselor de origine animala si vegetala, ingeram cantitati foarte

mici de pesticide, dar care, in timp, produc efecte ireversibile",
considera dr. Voiculescu.
Pe de alta parte, consumul de pesticide mai poate duce la aparitia
cancerului, a bolilor nervoase si poate avea efecte asupra sistemului
imunitar, provocand probleme sexuale si de reproducere. Dr. Mihai
Voiculescu sustine ca genele sensibile la reziduuri toxice joaca un rol
central in reproducere si se gasesc in tesuturile care produc steroizi.
Toxicitatea asupra omului este direct legat de structura chimic a
produsului, lucru reliefat de urmtoarele aspecte:
majoritatea pesticidelor patrunse prin ingestie cauzeaza
colici, greturi, voma si diaree;
actioneaza asupra sistemului nervos producand tulburari
senzoriale si de sensibilitate, nevrite, convulsii, paralizii si
tulburari psihice;
in cazul anumitor clase de pesticide apar manifestari hepato
- renale, tulburari de ritm cardiac si respiratorii, modificari
cutanate si modificari sanguine;
un aspect particular il constituie tulburarile biochimice
enzimatice si de metabolism intalnite in intoxicatiile cu
pesticide.

Toxicitatea pesticidelor.
Majoritatea produselor fitofarmaceutice folosite in practica
agricola sunt toxice pentru om si animalele domestice. Aplicarea
stropirilor sistematice in pomicultura, legumicultura, etc, duce la
acumularea de produse fitofarmaceutice pe fructe, legume, frunze,
care nu se descompun in totalitate si nu au timp de a fi spalate de
ploi. Aceste reziduuri prezinta un pericol pentru sanatatea omului. Ele
pot actiona direct sau prin intermediul laptelui, carnii, untului,ca
urmare a hranirii animalelor cu furaje ce au fost tratate cu pesticide.
Este important de retinut faptul ca unele substante, desi nu au
toxicitate acuta se pot acumula in organism prin consumarea
sistematica a alimentelor contaminate, putand produce tulburari
importante. S-ar putea ca unele produse sa intre in combinatii cu
componentele alimentelor dand compusi chimici toxici sau sa
inactiveze alimentele, scazandu-le valoarea nutritive. Pe de alta parte
se pot produce schimbari ale gustului si mirosului alimentelor
scazandu-le valoarea comerciala .

Toxicitatea pesticidelor se apreciaza in primul rand dupa doza

toxica letala (DL50) a 50% din alimentele de experienta. Doza toxica
letala (DL50) nu poate reflecta decat in mod simplificat gradul de
periculozitate al unei substante. Cu toate aceste considerente,
statisticile demonstreaza ca 86% din totalul intoxicatiilor cu pesticide
in lume sunt provocate de substante avand DL50 sub 50 mg/kg corp.
Pentru protectia consumatorilor, masura cea mai adecvata o
reprezinta fixarea unor limite de toleranta, alimentele contaminate cu
reziduuri peste aceasta limita fiind scoase din comert si in general din
consum. Respectarea limitelor de toleranta in comercializarea
produselor vegetale impune producatorilor acestora respectarea
dozelor recomandate, precum si respectarea unui interval limita intre
tratament si recoltare (timp de pauza).
In scopul aprecierii toxicitatii pesticidelor s-au stabilit urmatorii
termeni :
-doza fara efect respectiv cantitatea de substanta (mg/kg corp
animal) care, administrata in hrana in mod continuu, timp de
minim doi ani si absorbita de animalele de experienta (minim doua
specii) nu produce nici un fel de efecte nocive;
-doza zilnica acceptabila pentru specia umana (DJA) reprezinta
cantitatea de substanta absorbita zilnic pe tot parcursul vietii si care
nu reprezinta nici un risc previzibil, pe baza tuturor datelor
toxicologice cunoscute (DJA se calculeaza ca 1/100 din doza fara efect
si se exprima in mg/kg corp);

-reziduuri acceptabile sau tolerabile, reprezinta cantitatea de

pesticid (inclusiv metabolitii sai stabili) aflata intr-un produs
alimentar si care poate fi ingerata odata cu aceasta, zilnic, tot timpul
vietii, fara pericol;
-limita practica de reziduuri, reprezinta cantitatea maxima de
reziduuri autorizata intr-un anumit produs alimentar (limita maxima
se stabileste in functie de DJA, de cantitatea ingerata si de importanta
alimentului);
-limita maxima admisibila (LMA) se stabileste obiectiv pe baza
datelor toxicologice, dar in practica la stabilirea ei se tine seama si de
considerente privind sensibilitatea mijloacelor analitice disponibile
pentru a se asigura eficienta controlului;
-doza zilnica acceptabila pentru individ este data de produsul
DJA x greutatea individuala;
-toleranta reprezinta DJA x greutatea corporala in kg/produs
alimentar consumat in kg ;
-limita maxima de contaminare admisa (Lc) este data de
raportul N/F (in mg/kg aliment) in care N reprezinta doza fara efect
(la stabilirea careia se iau in consideratie toate modificarile constatate
chiar si cele reversibile), iar F reprezinta un factor de toxicitate cu
valoare intre 100 500 in functie de gravitatea efectelor constatate la
animalele de experienta;

-doza maxima zilnica admisa pentru om (DMZA) se stabileste

dupa formula N x 60/F in (mg/om/zi). La DMZA se aplica un factor
de prudenta (0-30) in functie de frecventa ingestiei alimentului
contaminat.
La calcularea acestor valori se tine seama in special de efectul
mutagen al substantei, adica de capacitatea ei de a influenta structura
acizilor nucleici, purtatori ai informatiei ereditare a organismului.

Alterarea structurii acestora poate provoca:

-un efect cancerigen, daca afecteaza celulele unor tesuturi din

organisme mature;
-un efect teratogen sau malformatii, daca sunt afectate celulele
embrionare;
-embriotoxicitatea, cand efectele teratogene devin incompatibile cu
viata;
-mutageneza (modificarea caracterelor de specie), in cazul afectarii
celulelor reproducatoare.
Cei care se ocupa de agricultura spun ca nu au ce sa faca, fara
astfel de substante nu ar putea face fata pe piata. Periculoase sunt mai
ales piersicile, boabele de struguri, merele, fasolea verde, capsunile si

rosiile. Acestea pot avea efecte grave asupra fertilitatii si a sistemului

nervos.
In Europa de Vest, ar putea fi interzise peste 90 de pesticide.
Medicii au descoperit ca, in cazul copiilor, asemenea substante
afecteaza functionarea creierului. Efectele secundare sunt autismul,
hiperactivitatea si, in multe situatii, un coeficient de inteligenta
scazut. In cazul adultilor, reziduurile de pesticide de pe fructele sau
legumele consumate pot provoca maladii grave, precum cancerul.

Otrava care feminizeaza barbatii

Cercetatorii

americani

au

mai

descoperit

ca

erbicidul

numit atrazina feminizeaza" barbatii. Despre atrazina se stia deja ca

provoaca anomalii sexuale. Acum s-a aflat ca aceasta altereaza si

semnalele hormonale in celulele umane, desi este al doilea cel mai

folosit erbicid in agricultura.

Cele mai contaminate alimente

Din studii a mai reiesit ca fructele si legumele contin cele mai
multe pesticide. Astfel, la nivel mondial, 55,6% din esantioanele
prelevate de la fructe si legume nu contin reziduuri de pesticide,
38,4% au cantitati reduse, in timp ce 6,3% sunt neconforme, deoarece
depasesc limita maxima admisa. Depasirile cele mai mari de reziduuri
toxice sunt la ardei gras, ardei capia, linte si vinete. Cele mai reduse
cantitati sunt la cartofi, andive, morcovi si rosii. In Romania, analizele
au aratat ca aproximativ 20% din legume si fructe depasesc
concentratia admisa.

Spalati bine fructele si legumele

Spalarea legumelor si fructelor cu apa curata ajuta la
indepartarea a pana la 50% din pesticidele continute de acestea.
Inmuierea lor intr-o solutie de apa, otet, bicarbonat de sodiu si sare
ajuta de asemenea la reducerea cantitatii de chimicale. Din pa-cate,
un astfel de tratament practicat un timp indelungat duce la pierderea
continutului de vitamine si minerale. Doua minute de baie sunt
suficiente. Este bine sa periati legumele cu coaja tare, precum
dovleceii, vinetele, castravetii.
Curatarea legumelor care nu sunt bio este indispensabila, caci o
mare parte din chimicalele periculoase se gasesc in coji. Merele si

lamaile mai ales trebuie decojite, caci contin nu doar pesticide, ci si o

ceara speciala, numita morfolina, considerata foarte periculoasa de
catre OMS. Studiile realizate pe fructe si legume pentru demonstrarea
beneficiilor asupra sanatatii au loc de obicei pe vegetalele decojite,
deci au ca obiect de studiu doar pulpa. Asadar, este doar legenda
credinta ca in coji se gasesc majoritatea nutrientilor din legume si
fructe. Iar de la salata, varza, andive etc. e bine sa indepartati primele
frunze, care intra in contact cu mediul, cel mai mult.

Bibliografie:

Curs de chimie toxicologic; Tatiana Brodicico,

Vladimir Valica.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Pesticid
http://www.didactic.ro/materialedidactice/129241_proiect-influenta-pesticidelorasupra-organismelor
http://ru.scribd.com/doc/53079148/CURSpesticide

 http://www.copilul.ro/print_articol.php?
id=1208&id_pag=
http://europa.eu/legislation_summaries/food_sa
fety/contamination_environmental_factors/ev0
023_ro.htm