Anda di halaman 1dari 17

Marinica Stefan Alexandru

Master MAPN, An I

A: Date de identificare a companiei


1. Numele societatii: S.C. JellyProd S.R.L.
2. Numar de inregistrare
- La oficiul Registrului Comertului: J-40/27864/1995
- Cod fiscal/cod unic de inregistrare: R2475213
3. Forma juridical de constituire: S.R.L.
4. Adresa: Str. Caraba Rosie nr. 12, comuna Jilava, judetul Ilfov
5. Tipul activitatii: Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei si a
produselor zaharoase
6. Cod CAEN: 1584
7. Natura capitalului: privat
8. Scurt istoric al societatii
JellyProd S.R.L. este o societate cu capital integral autohton , infiintata la
inceputul anului 1995, al carei obiectiv principal este obtinerea unui produs
finit de cea mai inalta calitate, in vederea satisfacerii clientilor, potentiali si
existenti. In gama de produse a societatii se afla cunoscutele jeleuri
BearJelly
Obiectul de activitate
JellyProd a patruns pe piata produselor zaharoase in anul 1995, avand
drept obiect de activitate fabricarea produselor zaharoase, cu diferite
arome de o calitate exceptionala.
B. Analiza pietei de desfacere
1. Produse:
Gama de produse a firmei cuprinde:
- Jeleuri cu fructe
- Jeleuri asortate
- Jeleuri ursuleti cu multivitamine
- Jeleuri cu fructe si ciocolata
- Jeleuri cu cola
- Jeleuri cu frisca
- Jeleuri pizza
Utilaje folosite la fabricarea jeleurilor:
-

Masini
Masini
Masini
Masini
Masini

ambalat
sortat
de mixare
de gelatizare
de dat forma

2. Tehnologia utilizata
MATERIA PRIMA
Jeleurile sunt produse cu o consistenta gelatinoasa, translucide, compuse
din conserve de fructe, sirop de zahar si sirop de glucoza aromatizat

Marinica Stefan Alexandru


Master MAPN, An I
colorat, acidulat si un material glifiat care poate fi agar-agar, pectina sau
gelatina.
Jeleurile trebuie sa corespunda N.I.D 24-69 adica sai ndeplineasca
urmatoareleprincipale caracteristici:
- aspect gelificat, transparent;
- culoarea uniforma in toata masa, caracteristica sucului din care provine;
- gustul-aroma, dulce acrisor, caracteristic fructului din care provine;
- grad refractometric % 67-69
- aciditate(in malic) % 0,70 1,3
- SO2 liber max % 0,002
- Staniu mg. max% 100
In afara de grija pentru un suc de calitate la fabricarea jeleurilor este foarte
importanta alegerea tipului si calitatii de peectina care trebuie adaugata
Fructele, principala materie prima , pentru fabricarea jeleurilor
,dulceturilor, gemurilor etc. sunt din puct de vedere botanic ,organele de
reproducere , comestibile, aleplantelor. Sunt sau pot fi utilizate, in special,
acelea care prezinta o anumita valoare alimentara, aroma si gust placut,
culoare atragatoare. Apreciate in mod deosebit sunt acelea caror
operatiuni de prelucrare pot fi mecanizate si eficiente din punct de vedere
economic.
Caracterele produselor finite, la inceput realizate exclusiv dupa aprecierea
fabricatului, actualmente sunt din ce in ce mai stict incadrate in norme si
standarde. Factorii principali ai acestei evolutii pozitive sunt progresele
tehnologice si calitatea produsului
Definitia Calitatii are o interpretare foarte vasta si nu s-au stabilit inca
norme internationale , unificate in acest sens. Cert ramane faptul ca numai
dintr-o materie prima proaspata, de buna calitate se poate obtine un
produs corespunzator. Ideea ca prelucrarea poate ,eventual, remedia sau
repara defectele unei materii prime , nu apar decat ca o conceptie eronata
cu privire la misiunea pe care o are un proces tehnologic.
CONDITII DE CALITATE
Calitatea materiei prime este determinanta in asigurarea calitatii
produselor finite.
La fabricarea jeleurilor de fructe se folosesc fructe proaspete sau
preconservate corespunzatoare calitativ conditiilor impuse de normativele
tehnice de produs.

Marinica Stefan Alexandru


Master MAPN, An I
Aprecierea calitatii materiei prime folosite in industria conservelor se face
tinand seama de conditiile impuse prin procesul tehnologic de prelucrare,
calitatea fructelor proaspete fiind definita prin indicatori generali si
individuali ai speciei si soiului.
In cadrul aceluiasi soi, proprietatile organoleptice si fizico-chimice difera si
ele in functie de factori ca: perioada de recoltare, gradul de maturitate,
conditiile de sol si clima, agrotehnica aplicata, etapele de recoltare,
conditiile de transport si stocare temporara, starea igienico-sanitara si
capacitatea de pastrare in stare proaspata a fructelor.
3. Furnizorii
Furnizorii selectati de JellyProd sunt urmatorii: S.C. Mavrexim S.R.L.,
Tropical Sun Ltd., Demonic Flavour Gmbh si Hoola Hoop Co.
4. Clientii
Principalul segment de piata vizat este reprezentat de magazine,
supermarket-uri si hypermarket-uri. Printre REAL Hypermarket, Metro
Cash&Carry, Carrefour Romania, Penny Market, Billa, Auchan, Angst
Romania etc.
5. Concurentii
Principalii cinci concurenti ai JellyProd sunt urmatorii: Kraft, Supreme
Group, Cadbury, Ferrero si Heidi Chocolat.
6. Activitatea de promovare a produselor
Pentru a realiza contracte si pentru a se face cunoscuti participa la toate
expozitiile importante de profil din Bucuresti si din tara. De asemenea,
societatea este mereu in atentia potentialilor clienti prin prezentarea firmei
in presa, prin publicitatea pe internet si prin propriul site.

7. Segmentarea pietei
Piata este formata din cumparatori care difera intre ei in privinta dorintelor
lor, a puterii de cumparare, a localizarii geografice, a comportamentului si
a practicilor de cumparare.

Marinica Stefan Alexandru


Master MAPN, An I
In vederea alegerii acelui segment de piata pe care firma sa-l poata
deservi cel mai bine, INFOSTAT a tinut cont de caracteristiciile geografice,
demografice si psihografice ale consumatorilor, cat si de posibilile reactii
ale acestora fata de avantajele oferite de produs, ori de posibilitatile de
utilizare a acestuia (caracteristicile de comportament).

8. Piaa int
Principalul segment de pia vizat l reprezint magazinele, supermarketurile i hypermarket-urile.

9. Politica de pre
Stabilirea preului depinde de : factorii interni care sunt costul, marja de
profit stabilit i factorii externi - cererea, concurena, preul pe care
clienii sunt dispui s-l plteasc.
Preul se stabilete prin negocierea dintre productor i clieni acestea fiind
persoane juridice. Indiferent de gradul de unicitate al produsului, preul su
trebuie s fie acceptabil pentru clienii poteniali ai firmei.
Scopul esenial n stabilirea preurilor l constituie descoperirea acelei
combinaii de costuri privind preul de vnzare i volumul vnzrilor care
va acoperi costurile variabile ale realizrii unui produs i va contribui la
acoperirea costurilor fixe i la obinerea unui profit.
Tehnica de determinare a preurilor va fi cea de determinare a preului de
vnzare prin adugarea unei cote marginale fixe la costuri (adaos).
Folosind aceast metod, ntreprinderea va stabili un pre format din costul
materialelor directe, a muncii directe, cheltuielile de fabricaie, costurile
administrative i de vnzare, plus o marj de profit dorit, innd cont i de
preurile existente pe pia.
Politicile de pre duse de ctre ntreprindere vor fi: preului orientat ctre
concureni i preului orientat dup cerere.
Strategia preului orientat ctre cerere se caracterizeaz prin dependena
preului de elasticitatea cererii, de comportamentul cumprtorilor la

Marinica Stefan Alexandru


Master MAPN, An I
variaia preului, de relaiile pre-calitate i pre-ciclu de via al
produselor, precum i de alte aspecte ale cererii.
Strategia preului orientat ctre

concureni-

se caracterizeaz prin

stabilirea preurilor n dependen de a concurenilor existeni, dar


totodat innd seama i de costuri, astfel vom tinde s face ct mai
dificil compararea preurilor prin diferenierea unitilor de msur
folosite, diversificarea produselor cu ajutorul unor inovaii minore. n cel
de-al doilea rnd vom recurge la publicitate, care reprezint o form mai
puin vizibil i mai greu de emitat.
Vom interpreta preul astfel nct s ne asigure meninerea cotei de pia
pe msur ce crete concurena. Dac produsele vor avea succes,
concurenii vor ptrunde pe pia, iar ntreprinderea va trebui s fac
eforturi pentru extinderea sau cel puin meninerea prii sale de pia.
Prin reevaluarea continu a preului produsului, coroborat cu folosirea
unei reclame speciale i a unor tehnici de promovare adecvate, partea de
pia va putea fi nu numai meninut, ci i mrit.

10. Politica de produs


n cadrul mixului de marketing produsul ocupa locul central, deoarece el
este cel ce satisface direct cerinele de consum i prin vnzarea lui se
realizeaz legtura cu piaa i eficiena economic a firmelor.
Scopul esenial al politicii de produs l constituie crearea de bunuri care s
corespund cerinelor, preferinelor consumatorilor i s asigure un profit
pe toat durata de via a lor. Realizarea acestui obiectiv presupune
abordarea produsului din perspectiva de marketing.
Componentele principale ce definesc un produs n viziunea marketingului
sunt: componentele corporale, ,acorporale, comunicaiile privind produsul,
imaginea produsului.
Componentele acorporale devin tot fregvent elemente hotrtoare ale
deciziei de cumprare a produsului, de aceea realizns pungi din hrtie
vom pune un mare accent anume pe componentele acorporale, care sunt

Marinica Stefan Alexandru


Master MAPN, An I
determinate de culoarea i mrimea solicitat, calitatea i aspectul
suprafeei materialului.

C. Analiza strategiei adoptate


Obiectivul strategiei firmei Jellyprod este de a identifica nevoile specifice
ale consumatorilor care pot fi satisfacute de posibilitatile si resursele firmei
si pe aceasta baza sa se dezvolte un mix de produse care sa satisfaca
aceste nevoi dar si sa aduca ntreprinderii un avantaj competitiv sustinut
(profituri pentru o perioada ct mai ndelungata de timp).
La crearea noului produs se tine seama de faptul ca avantajele solicitate
de consumatori pot fi oferite de mai multe categorii de produse. Se
considera ca o strategie de succes in domeniul produsului este cea care
"ajuta" consumatorul sa aleaga produsul ntreprinderii respective si nu pe
cel al concurentei.
TopAqua poate avea mai multe optiuni strategice n legatura cu produsul,
si anume:
- mentinerea actualului mix de produse
- modificarea produsului
- extinderea liniei de produse
- simplificarea liniei de produse
- abandonarea liniei/produsului
Mentinerea mixului de produse
Produsele realizate de firm este una din optiunile preferate de
ntreprindere, att timp ct exista profituri satisfacatoare. Exista trei
modalitati de obtinere a cresterii economice pe baza mentinerii actualului
mix de produse: cresterea consumului actualilor consumatori, identificarea
de noi consumatori si descoperirea unor noi utilizari pentru produsele
respective.
Modificarea produsului este cea mai sigura si usoara modalitate de
adaptare la noile cerinte ale consumatorilor, raspunznd n acelasi timp
noilor tehnologii si provocarilor concurentei. Vnzarile unui produs pot fi
revigorate si ca urmare a unor modificari minore ale continutului acestuia
sau chiar a modalitatii de prezentare.
Extinderea liniei de produse presupune lansarea unui nou produs dar care
sa difere n mica masura de cele existente n linia respectiva de produse.

Marinica Stefan Alexandru


Master MAPN, An I
Aceasta optiune implica riscuri mai mici pentru ntreprindere comparativ
cu lansarea unui produs complet nou.
S.C. Jellyprod S.R.L. va adopta, in principiu, strategia de diversificare a
produselor prin introducerea pe piaa de desfacere a unui nou produs i
anume paharele din jeleu.
Strategia de diversificare presupune stabilirea unor obiective prin care se
urmareasc largirea gamei de produse fabricate sau de componente ale
produselor care se vor fabrica in cadrul firmei.
Adoptarea unei astfel de strategii presupune ca firma dispune de un
potential material, financiar, dar mai ales uman considerabil, care sa
constituie premisa pentru largirea gamei de activitati ce se vor desfasura
in cadrul acesteia. Totodata, o astfel de strategie presupune si un potential
creativ deosebit sau cel putin accesul la cele mai noi realizari in domeniul
producerii de noi idei in domeniul in care functioneaza firma. La rndul ei,
diversificarea sortimental a gamei de produse poate mbrca trei forme:
- diversificarea orizontal, care se realizeaz prin mrirea numrului
liniilor de produse din cadrul gamei;
- diversificarea vertical ce are loc prin prelungirea n amonte sau n
aval a unei linii de produse, incluznd n nomenclatorul de fabricaie
i unele bunuri anterior achiziionate ca materii prime sau altele care
folosesc actualele produse ale firmei drept elemente constructive;
- diversificarea lateral, care constituie o dezvoltare a gamei de produse
n direciile conexe structurii de baz.
D. Analiza produsului

Firma S.C. Jellyprod S.R.L. , producatoare de jeleuri, a realizat succesul unui


eventual produs nou: pahare comestibile, realizate pe baza de jeleu.
Succesul acestui produs este mai mult ca sigur, deoarece ar fi ceva nou pe
piata din Romania.
Produsele ce vor fi realizate:
Pahare comestibile pe baza de jeleu, de diferite arome: capsuni, kiwi,
mere, portocale, lamaie, coacaze
Caracteristici: Paharele vor fi realizate in totalitate din jeleu, la care se va
aplica pe fundul acestora o folie de plastic, detasabila. Paharul va fi
transparent si in plus fata de jeleul obisnuit, i se va adauga un agent
chimic de intarire.
Pret: 1.5 lei
Dimensiuni:
Inaltime: 9 cm
Diametru: 4 cm (partea inferioara)
5 cm (partea superioara)

Marinica Stefan Alexandru


Master MAPN, An I
Greutate: 25 g
Pentru realizarea acestor pahare, trebuie achizitionat un utilaj nou,
programabil pentru realizarea acestui produs nou.
Avantaje:
- Utilajul este fabricat in Germania
- Fiabilitate ridicata
- Unitate de comanda computerizata usor de utilizat
- Consum redus de energie
- Productivitate mare
Parametrii:
- Productivitate: maxim 500 bucati/ora;
- Parametrii electrici: 3x400V, 10 A;
- Dimensiuni de gabarit: 300 x 180 x 160 cm;
-greutate: cca.800 kg.
Pret: 11.000 euro
2. Necesarul de personal
Viitoarea linie de productie va necesita 3 operatori, la care se adauga un
manager de productie si un angajat responsabil cu controlul calitatii
produsului finit.
3. Fonduri
Investitia va necesita un total de 40000 de euro, din care 11000 de euro
reprezinta costul achizitionarii utilajului, 25000 de euro reprezinta costul
promovarii produsului si 4000 de euro reprezinta costurile cu transportul si
integrarea utilajului in facilitatile de productie; finantarea va fi asigurata
din fonduri proprii.

E. Analiza modului de lansare pe piata a produsului


1. Date privind concurentii
Pe piata produselor zaharoase ambalate branded, dropsurile detin cea mai
mare pondere, ajungand la 9,2 milioane euro in anul 2009, in crestere cu
25% fata de 2008. Potentialul de crestere al subsectorului a fost bine
speculat de Wrigley, compania intrand pe piata cu doua branduri - "Solano"
si "Juicy Fruit". In anul 2009, jeleurile si bomboanele gumate au atins un
volum de 4.300 tone, in crestere cu 140% fata de 2008. Pastilele detin
circa 9% din acest subsector. Dar cel mai mare segment din piata totala a
produselor zaharoase este reprezentat de halva, rahat si alte produse

Marinica Stefan Alexandru


Master MAPN, An I
zaharoase similare ce au ajuns la 50 mii tone in 2009. Piata este dominata
de Kraft Foods, Kandia - Excelent, Wrigley si Perffeti Van Melle, ce detin
impreuna 68% din piata produselor zaharoase ambalate branded.
In sectorul de produse zaharoase, companiile au investit sume importante
in dezvoltarea si marketingul gamei de produse destinate copiilor. Cu toate
acestea, din cauza ratei scazute a natalitatii, producatorii de dulciuri
zaharoase au fost obligati sa-si indrepte atentia spre populatia adulta
pentru a obtine profit. Dulciurile "medicinale" si cele puternic mentolate se
adreseaza in special adultilor care urmaresc remedii comode pentru
calmarea
durerilor
de
gat
si
improspatarea
respiratiei.
In ciuda contradictiei inerente (produse zaharoase fara zahar),
sortimentele alternative cu un continut scazut de grasimi si fara zahar vor
capata o importanta deosebita in perioada avuta in vedere. In special
alternativele fara zahar sunt importante deoarece parintii apreciaza
produsele care nu pun in pericol dantura copiilor. De asemenea, in special
femeile vor prefera dulciurile fara zahar si cu un continut scazut de
grasimi, pentru a-si proteja sanatatea. In anumite zone, o dinamica
deosebita vor inregistra dulciurile cu ingrediente medicinale datorita
avantajelor pentru sanatate.
2. Promovarea
- prin intermediul radioului, televiziunii, panourilor stradale etc;
- organizarea unor concursuri online;
- participarea la targuri si expozitii.
3. Distributia
Noile produse Jellyprod vor fi distribuite la nivel national, in retelele
Hypermarketurilor Cora, Carrefour, Metro, Selgros etc. cat si in cadrul
magazinelor mai mici, de cartier.

F: Analiza ciclului de viata al produsului

In ceea ce priveste ciclul de viata al noului produs,acesta este un


concept care ncearca sa descrie vnzarile si profiturile produsului,
consumatorii, competitia si actiunile specifice de marketing ntreprinse de
la aparitia acestuia si pna la nlaturarea sa de pe piata, sau, mai precis,
intervalul de timp cuprins ntre momentul lansarii unui produs pe o piata
data si cel al retragerii sale definitive de pe piata respectiva.
n esenta, etapele unui
maturitatea si declinul.

ciclu

de viata

sunt:

lansarea,

cresterea,

Marinica Stefan Alexandru


Master MAPN, An I

n etapa de lansare a produsului, principalul obiectiv al firmei este sa


informeze consumatorii n legatura cu aparitia noului produs; cheltuielile n
aceasta etapa sunt mari, vnzarile mici iar profiturile neglijabile, chiar
negative.
Prin introducerea unui nou produs pe piata a SC JELLYPROD SRL, firma
urmareste dezvoltarea portofoliului sau de produse si cresterea cifrei de
afaceri. Fiind un concept unic pe piata din Romania, se asteapta o
imbunatatire a cotei de piata si conturarea unui brand national avand
posibilitati de dezvoltare si pe pietele vecine. Pentru atingerea acestor
obiective este necesara o investitie initiala considerabila pentru
achizitionarea utilajelor specifice si pentru promovarea intensiva a
paharelor din jeleu.
Cheltuielile in aceasta perioada vor fi ridicate, dar se estimeaza totusi un
profit satisfacator pentru aceasta etapa printr-o campanie de marketing
agresiva ce va da notorietate noului produs si printr-o retea diversificata
de distributie (lanturi cunoscute de hypermarketuri).
Un studiu sociologic a evidentiat comportamentul cumparatorilor din
hypermarketuri care sunt tentati sa incerce noi produse zaharoase ce sunt
la un pret accesibil.
Etapa de crestere este caracterizata de o crestere rapida a vnzarilor si a
profitului; Firma urmareste sa-si maximizeze cota de piata si sa-si creeze o
marca puternica. Consumatorii sunt numerosi dar apar si multi concurenti

Marinica Stefan Alexandru


Master MAPN, An I

si imitatori, iar societatea trebuie sa-si diversifice gama de produse i sa-si


extinda distributia.
n etapa de maturitate volumul vnzarilor se stabilizeaza. n aceasta
etapa,firma ncearca sa- si mentina avantajul competitiv prin
mbunatatirea caracteristicilor produsului, extinderea garantiei si a
serviciilor post-vnzare, reduceri de preturi. Se realizeaza un consum de
masa dar si competitia se afla la cel mai nalt nivel. Promovarea este
foarte intensiva si competitiva.
In eventualitatea in care apare etapa de declin in cadrul produsului,
intreprinderea verifica daca mai sunt posibilitati de a realiza profit si
urmareste momentul optim de abandonare a produsului. Linia de produse
este restrnsa la modelele cele mai cautate, distributia devine din nou
selectiva iar actiunile promotionale se limiteaza la reclama de reamintire a
produsului.

Obiective
Strategice

LANSARE
Informarea
consumatoril
or

CRESTERE
Realizarea
unei marci
puternice;
maximizarea
cotei de
piata

MATURITATE
Mentinerea
cotei de
piata si
maximizarea
profitului

DECLIN
Valorificarea
tuturor
posibilitatilor
de a obtine
profit

Vanzari

Nivel scazut

Crestere
rapida

Nivel
maxim,urmat
de usor declin

In scadere

Profit

Scazut,
aproape nul

Crestere
rapida

Nivel maxim,
urmat de un
usor declin

Scad spre zero

Competitia

Nu exista

In crestere,
apar imitatori

Concurenta
semnificativa

Concurenta
limitata

Consumatori

Inovatori

Piata de masa

Piata de masa

Concurenta
limitata

Mixul
produsului

Numar limitat
de modele

Extinderea
liniei de
produse

Linie completa
de produse

Eliminarea
articolelor
neprofitabile

Pretul

Pret
promotional

Preturi pentru
toate
categoriile de
consumatori

La nivelul
concurentei

Reducerea
preturilor

Distributia

Selectiva

Intensiva si
extensiva

Intensiva si
extensiva

Selectiva

Promovarea

Informativa

Persuasiva

Competitiva

Informativa

Structura

Publicitate;

Mass media;

Mass media;

Mass media

Marinica Stefan Alexandru


Master MAPN, An I

mixului
promotional

promovarea
orientata spre
dealeri

promovarea
vanzarilor;
publicitate;
dealeri

promovarea
orientata spre
dealeri

Planul financiar

1. Calculul cheltuielilor salariale


Salarizarea personalului administrativ si specialistii sectiei de productie
Nr
crt

Denumirea
functiei

Salariul
lunar
lei/pers

Prime
coresp.
produsulu
i
proiectat,
lei

Remunerar
ea, lei

Manager
productie

3500

500

4000

Controlor CTC

2000

300

2300

Personal direct
productiv
(3
pers)

3600

300

3900

Tota
l

10200

2. Calculul cheltuielilor pentru energia electrica


Ce= Te*Cut*Ft*Kc/*Kp
Cut= (15*1.8)+(22+0,4)= 35,85
Ce= 1,3*35,8*240*0.8/0.9*1= 9942,4 lei

Te- tariful pentru 1 kWh.lei;


Cut-capacitatea utilajului instalat, ore;
Ft- fondul de timp de lucru a utilajului, ore;
Kc- coeficientul activitii concomitente a utilajului;
- randamentul utilajului;
Kp coeficientul pierderilor n reea

Total
chelt.
salarii, lei

10200

Marinica Stefan Alexandru


Master MAPN, An I
3. Diagnosticul financiar (date luate din bilant si contul de profit si pierdere
din anii 2008-2010)
3.1

Indicatori de volum ai activitatii economico- financiare

Productia exercitiului
Indicator
Anul 2008
Productia
1.893.261
exercitiului (lei)

Anul 2009
1.529.758

Anul 2010
2.349.108

Evolutia productiei exercitiului inregistreaza o scadere in anul 2009 fata de


anul 2008 cu aproximativ 21% pe fondul scaderilor vanzarilor datorate crizei
economice., iar in anul 2010 se inregistreaza o crestere pe fondul revenirii pietei.
Aceasta crestere se datoreaza in special cresterii productiei vandute, cat si a
productiei de imobilizari (investitii realizate in productie proprie).
Cifra de afaceri
Indicator
Cifra de afaceri
(lei)

Anul 2008
17.462.172

Anul 2009
14.793.109

Anul 2010
21.638.531

Din datele furnizate de tabelul de mai sus se constata o scadere absoluta a


cifrei de afaceri in anul 2009 fata de anul 2008 cu 2.669.063 lei respectiv cu
aproximativ 15%. Aceasta scadere este datorata scaderii vanzarilor, piata
zaharoaselor fiind in declin. In anul 2010 se poate observa o crestere a vanzarilor
in baza revenirii pietei, procentul de crestere a cifrei de afaceri fiind direct
proportionala cu trendul pietei.
Venituri totale
Indicatori (lei)
Venituri totale din
care:
Venituri de
exploatare
Venituri financiare
Venituri
extraordinare

Anul 2008
19.400.065

Anul 2009
17.646.690

Anul 2010
25.282.702

19.213.012

17.491.312

24.538.892

187.053

155.378

743.810

Venituri totale inregistreaza o scadere de 10% in anul 2009, iar in anul


2010 o crestere de 42%. La aceste modificari contributia majoritara o au
veniturile de exploatare care cresc in acelasi ritm.
Veniturile financiare au o evolutie neregulata, pe seama investitiilor
efectuate si a diferentelor favorabile de curs valutar.
Ca pondere, structura veniturilor nu suporta modificari, ponderea
,majoritara o detin veniturile din exploatare.
Cheltuieli
Indicatori
Cheltuieli
care:
Cheltuieli

totale
(lei)
totale din

Anul 2008
17.214.931

Anul 2009
15.786.427

Anul 2010
21.527.685

de

17.023.852

15.349.481

20.781.998

Marinica Stefan Alexandru


Master MAPN, An I
exploatare
Chletuieli
191.079
436.946
745.687
financiare
Cheltuieli
0
0
0
extraordinare
Cheltuielile urmeaza acelasi trend ca si veniturile, avand o scadere in anul
2009 de 9%, urmata de o crestere in anul 2010 de 36%.
Cheltuielile financiare in crestere indica o politica de finantare bazata si pe
credite, atingand in anul 2010 un maxim de 745.687 lei.
Profit brut
Indicatori (lei)
Profit brut din care:
Rezultat din
exploatare
Rezultat financiar
Rezultat
extraordinar

Anul 2008
2.185.134
2.189.160

Anul 2009
1.860.263
2.141.831

Anul 2010
3.754.704
3.756.894

-4.026
0

-281.568
0

-1.877
0

Profitul brut s-a diminuat in anul 2009 fata de anul 2008 cu 15%, dar a
crescut in anul 2010, ajungand la 3.754.704 lei.
Activitatea de exploatare a condus la un rezultat in scadere in anul 2009
fata de anul 2008 atingand un nivel maxim in anul 2010 in valoare de 3.756.894.
In conditiile in care investitiile efectuate nu vor aduce economii de costuri in
perioada urmatoare, corelata cu preocuparea managementului pentru definirea
unei strategii de reducere a costurilor, societatea nu va putea obtine marja de
profit propusa.
3.2 Rate de structura a pasivului
Aceste rate reflecta ponderea diferitlor elemente de pasiv, permitand
aprecierea originii resurselor intreprinderii. Cunoasterea acestor rate este
indispensabila pentru aprecierea echilibrului financiar prin modalitatile diverse de
alocare a resurselor la nevoi.
Rata stabilitatii financiare
Rsf= (Capital permanent / Pasiv total) *100
Indicatori
Capital permanent
(lei)
Pasiv total
Rata stabilitatii
financiare (%)

Anul 2008
19.573.875

Anul 2009
20.183.918

Anul 2010
22.467.291

18.843.231
96%

20.002.563
100%

21.584.321
97%

Capital permanent= Capital propriu + Datorii pe termen mediu si lung


Rata stabilitatii financiare inregistreaza valori ridicate ceea ce ii confera
societatii credibilitate in raport cu bancile pentru acordarea creditelor.

Marinica Stefan Alexandru


Master MAPN, An I

Rata autonomiei financiare globale


Raf= (Capital propriu / Pasiv total) *100
Indicatori (lei)
Capital propriu
Pasiv total
Rata autonomiei
financiare globale
(%)

Anul 2008
19.872.218
18.843.231
105%

Anul 2009
20.193.491
20.002.563
100%

Anul 2010
22.312.873
21.584.321
103%

Rata autonomiei financiare globale arata gradul de independenta


financiara a societatii. Se considera ca existenta unui capital propriu de cel putin
1/3 din pasivul total constituie o premisa esentiala pentru autonomia financiara a
societatii. Arata cat din patrimoniul firmei este finantat pe baza resurselor proprii.
Rata globala de indatorare
Rig= (Datorii totale/Pasiv total)*100
Indicatori (lei)
Datorii totale (lei)
Pasiv total (lei)
Rata globala de
indatorare (%)

Anul 2008
3.194.341
18.843.231
17%

Anul 2009
4.219.574
20.002.563
21%

Anul 2010
3.875.432
21.584.321
18%

Rata globala de indatorare inregistreaza o crestere cu 4 puncte


procentuale in anul 2009 fata de 2008 si descreste cu 3 puncte procentuale in
anul 2010. Cresterea se datoreaza sporirii nevoilor de finantare in perioada
respectivam , ca urmare a contractarii unor credite. Scaderea din anul 2010
provine din platirea creditelor si ne contractarea altora noi.
3.3

Rate de structura a pasivului

Lichiditate generala
Lg= Active circulante/Datorii curente
Indicatori (lei)
Active circulante
(lei)
Datorii pe termen
scurt (lei)
Lichiditate
generala

Anul 2008
8.932.754

Anul 2009
9.359.342

Anul 2010
12.549.341

2.948.543

3.928.731

2.594.731

3.03

2.38

4.83

Marinica Stefan Alexandru


Master MAPN, An I

Situatia lichiditatii generale este satisfacatoare in conditiile incadrarii in


intervalul 1,8 si 2.
Valoarea acestui indicator este peste norme in toti cei 3 ani analizati ceea
ce denota ca organizatia isi poate acoperi datoriile exigibile, important pentru
obtinerea unui eventual nou credit.
Lichiditate imediata
Li= Active de trezorerie/Datorii pe termen scurt
Indicatori (lei)
Anul 2008
Anul 2009
Active de trezorerie 1.576.452
1.245.841
(lei)
Datorii pe termen
2.948.543
3.928.731
scurt (lei)
Lichiditata
0.53
0.31
imediata (%)

Anul 2010
2.458.965
2.594.731
0,9

Pentru a fi considerat favorabil, indicatorul trebuie sa afie mai mare de 0,3.


In cazul societatii noastre, rata lichiditatii imediate este foarte buna si nu
afecteaza echilibrul financiar daca organizatia si-a plasat resursele financiare in
titluri de valoare sau dispune de creante usor de recuperat.
Solvabilitate generala
Sg= Activ total/Datorii totale
Indicatori (lei)
Anul 2008
Activ total (lei)
19.431.655
Datorii totale
3.194.341
Solvabilitate
6,1
generala

Anul 2009
20.541.576
4.219.574
4,9

Anul 2010
23.651.763
3.875.432
6,1

Cu cat valoarea ratei solvabilitatii generale este mai mare decat 1, cu atat
situatia financiara de ansamblu a intreprinderii este mai buna. Valorile
inregistrate de acest indicator arata ca societatea se bucura de o marja de
securitate fata de banci. Aceasta evidentiaza ca societatea nu va intra in
incapacitate de plata, deoarece se bucura de o imagine buna in randul
partenerilor de afaceri si pe piata.
3.4

Indicatori de eficienta

Analiza rentabilitatii se bazeaza pe formula clasica: Rezultate= Venituri


Cheltuieli.
Prin intermediul unor aspecte cantitative si structurale referitoare la
rezultatele economice se ajunge la analiza ratelor rentabilitatii, importanti
indicatori de eficienta economica (indicatori calitativi).
Rata rentabilitatii comerciale
Rrc= Profit brut/ CA * 100
Indicatori (lei)
Anul 2008
Rrc
12.5 %

Anul 2009
12,5 %

Anul 2010
17,3 %

Marinica Stefan Alexandru


Master MAPN, An I

Rata rentabilitatii financiare


Rrf= Profit net/ Capital permanent * 100
Indicatori (lei)
Anul 2008
Rrf
9.4 %

Anul 2009
7,7 %

Anul 2010
14,1 %

Rata rentabilitatii economice


Rre= Profit brut/Capital permanent * 100
Indicatori (lei)
Anul 2008
Rre
11.1 %

Anul 2009
9,2 %

Anul 2010
16,7 %