Anda di halaman 1dari 28

REVISTA COLII

MAI 2014

nvat este cel ce se nva pe sine nsui


i nva necontenit pe alii.
Nicolae Iorga

C.S.E.I. RM - SRAT

MAI 2014

UN PAS PE LUNGUL DRUM AL EDUCATIEI

Este justificata si fireasca dorinta noastra , a tuturor, de a desfasura o


activitate educativa bine gandita, organizata si proiectata in asa fel incat,
scopul propus sa fie atins.
Am pornit de la convingerea ca intotdeauna candoarea unei intrebari
merita logica unui raspuns.
Ne-am propus sa oferim un punct de plecare plin de imaginatie si culoare,
sintetizand notiuni din diferite domenii si selectand informatii utile pentre cei
ce vor cauta........
Ca si dascali , suntem datori sa cautam, dincolo de partituri bine insusite
sau de roluri invatate pe dinafara, drumul spre dialog intemeiat pe bun simt,
umor si franchete netrucata

MERIT S INCERCM!
AUTORII
3

C.S.E.I. RM - SRAT

MAI 2014

Bucurie n ochi de copil


Motto:
Luati decizia sa daruiti oriunde v-ati afla ,tuturor celor cu care va intalniti.Atat timp cat veti
darui veti primi.Cu cat veti darui mai mult cu atat mai mare va deveni increderea dumneavoastra in
efectele miraculoase ale acestui legi a daruirii.
Deepak Chopra
ARGUMENT
Nu tiu dac poi s mergi alturi de muli, dar tiu c poi s devii prietenul oricui pentru totdeauna , dac-i
eti alturi ntr-un moment al vieii cnd, prbuit fiind, nu se mai poate ridica singur. Poi fi mna ntins , poi
s nu lai sperana s ngenuncheze, poi s-i ari un alt orizont, o alt dimensiune a vieii pentru care merit s
lupte.
Dac depinde puin de ine s prelungeti cu o clip
via unui prieten,coleg,necunoscut, dac-i poi, o clip,
lumina privirea ncrcat de durere , dac poi, o clip, s
-i nlocuieti ,imposibilul cu sperana, dac poi... trebuie
s nu ratezi aceast ansa . .
Este minunat s ajui! Este o experien care nalt,
purific!
Daruiti iubire, oameni buni! Sunt atatia oameni striviti
de tavalugul vietii, sunt atatia copii care n-au zambit
niciodata, ingeri tristi, bolnavi sau fara parinti, zbatanduse singuri in neputinta. E imposibil ca iubirea sa nu nasca
iubire si recunostinta.
Cei care se implica in actiuni de voluntariat fac
acest lucru cu constiinta clara a valorii pe care aceasta
activitate o are pentru ei ca persoana in absenta oricarui
castig financiar.Te transforma intr-o persoana constienta de mult mai multe aspecte ale lumii din jurul tau pe care
in mod curent nu le vezi pentru ca,aparent ,nu ai nici o
legatura cu ele.Am inteles ca putem face o schimbare ,ca
exista resurse si disponibilitatea de a contribui,ca este
nevoie de curaj si de un spirit organizatoric care sa puna
totul in miscare si ca nu trebuie sa asteptam totul de la
altii,ci trebuie sa ne asumam responsabilitatea de a lua
initiative si de a trece la actiune.
Iar dac i nvm i pe elevii notri frumuseea
acestor momente ,nseamn c-i vom nva s fie
generoi,altruiti, empatici, gata oricnd s devin mna
ntins pentru a ajut!

Scopul proiectului: Educarea elevilor n spiritul dragostei , generozitii , empatiei pentru persoanele n
suferin i implicarea ,responsabilizarea lor la nivelul grupului din care fac parte: de la familie la comunitate
Intr-o lume egoista, in care trecem unul pe langa celalalt fara sa ne pese, ce se intampla in Valea Screzii

C.S.E.I. RM - SRAT

MAI 2014

pare greu de crezut. Aici, egoismul a fost sters din dictionar.


Pe Valea Screzii si in Valea Plopului, de 20 de ani, functioneaza o alta Romanie. O Romanie care uimeste.
Una a generozitatii si dragostei, o Romnie care are nevoie in continuu de sustinere ca sa mearga mai departe .
Aici parintele Nicolae Tanase a pus bazele unei alte Romanii. Mai buna, mai curata, lipsita de egoism. Cu
Asociatia ProVita, parintele Tanase duce o lupta pentru viata.
De mai bine de 20 de ani are grija de copii abandonati, de copii fara parinti, de tinerii alungati din
caminele de copii.. Un sat al copiilor fara parinti.Acum valea s-a umplut si de case si de copii. Copii abandonati
prin spitale, copii fara parinti, copii ai strazii, copii lasati aici de mame imediat dupa nastere. Pe toti, preotul
Tanase i-a adunat in tabara dintre dealuri. Povestea a inceput in 1990 . In 97, in tabara din vale erau 30 de locuri.
Acum, in viitorul despre care vorbea acum 13 ani, tabara e tot neincapatoare. Pana acum, pe aici au trecut 1600
de suflete. Asa ca in vale apar mereu case.
Pe cei care ajung in Vale manati de curiozitate ii duce prin camerele copiilor cu gandul ca poate ii
convinge sa se intoarca si sa ajute. Incolonati, copiii pornesc care satul din deal, la scoala. Pentru sateni sunt

copii din tabara sau copii parintelui. Fara sa-ti dai seama, se prind de mana ta si merg alaturi de tine. Te fac sa
intelegi ca asa e viata facuta: sa mergem impreuna si sa ajutam. In drumul spre scoala copii predau o lectie
invatata de la parintele: iti ofera fara sa te cunoasca ce au ei mai de pret: dragoste.
CAMPANIA UMANITARA DESFASURATA IN DATA DE 8 11.2013,CU AJUTORUL ASOCIATIEI DE
VOLUNTARIAT ,,F.O.R.T.E.S.,PRIMARIEI RM.SARAT SI 12 PROFESORI DE LA C.S.E.I.,ACTIUNE
DESFASURATA IN CADRUL PROIECTULUI ,,O RAZA DE LUMINA
Cea mai importanta lectie pentru mine este faptul ca nimic nu se compara cu zmbetul de pe chipul unui
copil cu care viata a fost mai dura, chiar daca pentru acest zmbet facem naveta, lucram ore n sir si ne lovim de
barierele mentalitatii gresite tocmai a celor care sunt n pozitia de a ocroti acesti copii
Coordonator: Prof. Done Daniela

C.S.E.I. RM - SRAT

MAI 2014

coala altfel - S tii mai multe, s fii mai bun

Lumea de astzi este una complex, intr-o permanent schimbare, iar copiii trebuie sa neleag i s accepte
noile provocri, devenind astfel factori ai schimbrilor viitoare lucru care se realizeaz in cadrul orelor de la
grdini i coal.

Programul Scoala altfel sa stii mai multe , sa fii mai bun propune un alt mod de a pregti elevii pentru
acesta lume - un mod practic, creativ, inovator care sa-i implice pe copii in activitati deosebite si interesante
pentru ei.

Scopul acestui program este implicarea tuturor copiilor, precolari/elevi dar i a cadrelor didactice, in activiti
care s raspund intereselor si preocuprilor diverse ale copiilor, s pun in valoare talentele si capacitaile
copiilor in diferite domenii, s stimuleze participarea lor la aciuni variate in contexte nonformale.

C.S.E.I. RM - SRAT

MAI 2014

coala altfel vine precum un rspuns la o intrebare foarte cunoscut, ca o rasplat a cutarii noastre la nou. In
prag de vacan programul rupe barierele monotoniei, ale procesului de asimilare-reproducere punnd
creativitatea elevului pe primul plan, pentru o saptaman, far curriculum sau program colar.

E sptmana in care ora de curs nu inseamn patru perei, o tabl i un profesor, e saptamna in care bncile vor
duce dorul elevilor, formatul claselor se preschimb in parcuri, biblioteci, terenuri de sport, chiar intregul
ansamblu civic. Astfel se intareste relatia dintre factorii ce compun triunghiul educational elev-profesor-parinti.
Obiectivele urmarite de acest program sunt atinse in totalitate iar rezultatele inregistrate sunt pe masura
asteptarilor.

Consilier educativ: Prof. Oancea Cristina


Director: Prof. Done Daniela

C.S.E.I. RM - SRAT

MAI 2014

Inteligena Emoional
Motto:
Nu ntrebai ct de detepi suntei, ci, cum suntei inteligeni.
Howard Gardner
Pn de curnd emotiile erau considerate ceva de care trebuie s scapi dac
vrei s nu ai neplceri. Emotiile noastre constituie factorii care ne
influenteaz cel mai mult modul n care reactionm, lum decizii, ne
raportm la propriul sistem de valori si, nu n ultimul rnd, comunicam cu
ceilalti. Emotiile sunt cele mai importante resurse ale omului i felul cum este
construit creierul uman i permite acestuia mai nti s iubeasc. Emoiile pot
fi educate cu ajutorul inteligenei emoionale si beneficiile obtinute n urma
acestui proces sunt enorme. Inteligenta emotional este cea care redefineste
imaginea despre lume si om.
Ce este Inteligenta Emotionala?
Termenul inteligenta emotionala a fost folosit pentru prima data intr-un articol din anul 1990 de catre
psihologii, Peter Salovey si John Mayer. Inteligena emotional este abilitatea de a percepe si exprima, de a
asimila emoii n gndire, de a nelege prisma emoiilor i de a regla emoiile proprii si ale altora (Salovey,
Mayer, Caruso, 2000).
Inteligena emoional(EQ) reprezint capacitatea de a recunoate propriile emoii i sentimente i pe cele ale
celorlali, de a ne motiva i de a face un mai bun management al impulsurilor noastre spontane, ct i al celor
aprute n relaiile cu ceilali. Ea descrie caliti complementare, dar distincte de inteligena pur cerebral (IQ).
Aa se explic faptul c multe persoane dotate cu IQ sfresc prin a lucra pentru oameni cu IQ mai sczut dect
al lor pentru c nu au inteligena emoional dezvoltat.
Inteligena emoional fusese identificat nc din 1920 de ctre E.L.Thorndike i definit ca inteligen
social - "abilitatea de a nelege i lucra cu femei i brbai, biei i fete - de a te comporta cu nelepciune n
relaiile umane" (E.L.Thorndike, 1920). Mai trziu, prin anii '80, acest tip de inteligen a fost mprit n
inteligen inter i intra personal. Primul tip - cea interpersonal - fiind abilitatea de a i nelege pe alii (ce i
motiveaz, cum lucreaz, cum poi coopera mai bine cu ei), iar cea de a doua - intrapersonal - aceeai abilitate,
numai c ndreptat spre propria persoan. Inteligena emoional este astfel o "inteligen social" care nseamn
abilitatea de a stpni emoiile personale i ale celorlali, a le diferenia ntre ele i a folosi aceste informaii
pentru a ghida modul de gndire i aciune.
Salovey i Mayer (1990) definesc inteligena emoional ca instana capabil de a controla i regla
propriile sentimente i pe cele ale celorlali i de a ne dirija gndurile i aciunile.
Importana planului emoional este clar dac ne gndim ca tririle afective sau emoiile noastre sunt
informaii de la propriul corp n legtur cu ceea ce i-ar putea asigura starea de bine, de optim funcional. Tririle
interne de factur afectiv s-au structurat n cursul a milioane de ani de evoluie i rafinare, pentru a ne ajuta s
supravieuim i s ne adaptm. Inteligena emoional nu nseamn numai a fi amabil, a da fru liber
sentimentelor, ci s-i controlezi afectele pentru a le da expresia cea mai adecvat i mai eficient, ceea ce

C.S.E.I. RM - SRAT

MAI 2014

permite o cooperare fr friciuni ntre oameni, n vederea realizrii unor obiective comune.
n 1995, psihologul american Daniel Goleman a publicat o carte care a devenit best seller - "Emotional
Inteligence: Why It Can Matter More Than IQ" ("Inteligena emoional: De ce poate fi mai important decat
IQ), aducnd n actualitate i definind practic noiunea de inteligen emoional. Considerat de autor cheia
succesului personal i profesional, inteligena emoional este un amestec de stpnire de sine, motivaie,
empatie, gndire liber, tact i diplomaie. Aceste atribute ale unei persoane o fac s aib o inteligen
emotional ridicat. Astfel, ea i poate controla reaciile emoionale n raport cu alte persoane, datorit faptului
c este contient de toi factorii care contribuie la apariia reaciei respective.
n legtur cu inteligena, ca aptitudine general, exist mai multe mituri:
1.

Inteligent nseamn doar IQ.

Adevrul: IQ este doar o parte a inteligentei noastre generale. IQ-ul nu poate fi dezvoltat si nici educat.
Inteligenta general creste dac se dezvolt inteligenta emotional.
2. Succesul la locul de munc si n viat depinde de IQ.
Adevrul: Cercetrile au artat c succesul nostru la locul de munc sau n viat depinde 80% de inteligenta
emotional si doar 20% de intelect. n timp ce intelectul ne ajut s rezolvm probleme, s facem calcule sau s
procesm informaii, inteligenta emotional (EQ) ne permite sa fim mai creativi si s ne folosim emotiile pentru
a ne rezolva problemele.
Muli ani au existat dispute ntre cei care susin diverse teorii n legatur cu coeficientul IQ. Principalele
dileme le-au reprezentat ntrebrile: Este cineva innascut cu un anumit IQ si nimic nu poate modifica asta sau
este IQ-ul o abilitate care poate fi nvat i antrenat? i De ce anumite persoane inteligente au performante
scazute i de ce anumite persoane slab pregatite au performante marite?. Nu sunt deocamdat rspunsuri clare,
dar in general este acceptat faptul ca exista un numar mare de factori de interferent precum stresul, aptitudinile
i imaginea de sine care pot influena performanele i care au o influen i mai mare asupra succesului
comparativ cu abilittile nnscute. In prezent, problema este legata nu de cat de mult ai sau de unde provine
ceea ce ai, ci ce poi face cu ce ai. Intr-un mod asemanator se pune problema i in cazul inteligentei emotionale.
Dect sa se msoare anumiti coeficienti, este mai util s se identifice factorii care impiedic folosirea optim a
aptitudinilor care exist i de a nvata cum s se foloseasca acesti factori eficient.
De asemenea este foarte important ntelegerea mai bun a propriilor emoii i gestionarea eficient a
acestora, nelegerea mai bun a celor din jur i crearea de relatii mai bune la toate nivelele .Toate acestea au ca
efect creterea semnificativ a calitatii vietii, convietuirea cu cei din jur cu un grad de confort ridicat, creterea
productivitii i a imaginii personale.
Inteligena emoional nu are limite; oricine e pregtit i dorete poate s-i mbuntteasc nivelul de
inteligent emoional.

Prof. Psihodiagnoz: Telehoi Gabriela

C.S.E.I. RM - SRAT

MAI 2014

Sptmna educaiei globale


Motto:
Motto: "Toi trim sub acelai cer, dar nu toi avem acelai orizont." - Konrad Adenauer
Abordarea provocrilor i a discriminrii grave cu care se confrunt copiii cu dizabiliti, reprezint o
problem urgent. n primul rnd, negarea dreptului la educaie rpete copiilor beneficiile viitoare pe care le
aduce educaia, dar i lipsete i de ansa de a avea acces la alte drepturi de exemplu, limitndu-le ansele de a
se angaja sau de a participa mai trziu la viaa civic. Lipsa educaiei restrnge participarea deplin n societate,
adncete marginalizarea i poate limita ansele unei persoane de a scpa de srcie. Acestea i multe alte bariere
cu care se confrunt persoanele cu dizabiliti le fac pe acestea s se numere printre cei mai sraci dintre sraci.
Sistemele de educaie incluziv pot fi definite prin faptul c toi copii nva mpreun, n coli de mas
aflate n localitatea sau comunitatea lor, indiferent de abilitile sau dizabilitile lor, iar metodele de predare,
materialele didactice i mediul colar sunt adaptate nevoilor tuturor elevilor. Crearea unor sisteme incluzive de
educaie este esenial pentru asigurarea unei mai bune caliti a educaiei i pentru respectarea drepturilor
fundamentale de care trebuie s beneficieze toi copiii, contribuind, de asemenea, la abordarea nevoilor
altor categorii vulnerabile de copii.
n ciuda angajamente asumate de state, excluderea copiilor cu dizabiliti din colile de mas continu s
fie generalizat i sunt puine rile care i-au dezvoltat legislaia, politicile, obiectivele i planurile necesare
pentru a asigura educaia incluziv a copiilor cu dizabiliti. O problem esenial ntmpinat n asigurarea
dreptului la educaie pentru copiii cu dizabiliti este reprezentat de lipsa grav de date statistice, care face ca,
n ochii factorilor de decizie, nevoile educaionale ale copiilor cu dizabiliti s fie invizibile sau s nu fie corect
nelese. Pentru a putea planifica i monitoriza resursele n mod eficient, autoritile au nevoie de date statistice
de ncredere, care s le permit s adopte inte ambiioase, dar realiste.
n final, atitudinea societii reprezint un factor puternic care st la baza marginalizrii copiilor cu
dizabiliti. Atitudinile negative fa de capacitatea copiilor cu dizabiliti limiteaz ansa acestora de a frecventa
orice fel de coal. Chiar i atunci cnd li se ofer ansa la educaie, exist o opinie generalizat conform creia
colile speciale reprezint cea mai potrivit opiune. Este nevoie de campanii de contientizare a opiniei publice
care s abordeze aceste atitudini adnc nrdcinate fa de perspectivele educaionale ale copiilor cu dizabiliti,
deoarece opinia public reprezint de multe ori o barier puternic n calea colarizrii multor copii cu
dizabiliti.

Coordonatori proiect:
Director: Prof. Done Daniela
Consilier educativ: Prof. Oancea Cristina
Scopul proiectului:
Contientizarea elevilor c, n ciuda diferenelor dintre ei, copiii cu dizabilitati pot dovedi c sunt capabili
de fapte i gnduri frumoase, c TIU, c POT, c simt i c, de asemenea, merit cunoscui, merit apreciai,
merit tratai cu nelegere i respect, acordndu-li-se astfel drepturi i anse egale tuturor n procesul de

10

C.S.E.I. RM - SRAT

MAI 2014

integrare social i educaional.


Obiectivele proiectului:
- Dezvoltarea capacitii de empatizare fa de nevoile i caracteristicilor copiilor cu dizabiliti;
- Implementarea de noi posibiliti de abordare i relaionare cu acetia;
- nlturarea unor prejudeci i stereotipii fa de persoanele cu dizabiliti;
- Contientizarea elevilor de faptul c aceti copii merit s fie cunoscui, nelei, asculai i respectai ca
orice alt fiin uman.
Beneficiari: elevii din invatamantul primar, ginazial si liceal din C.S.E.I. Rm. Sarat, parinti.
Durata proiectului: 5. 05. 2014- 9. 05. 2014
Calendarul activitatilor:
Luni, 5. 05. 2014
- Promovarea proiectului in randul elevilor si parintilor
- Discutii ( Ce este dizabilitatea? Feluri de dizabilitati: fizice, intelectuale, senzoriale, de sanatate mintala, de
dezvoltare. De ce este important pentru copiii cu dizabilitati sa poata invata?

Marti,6.05.2014
-Prezentarea unor materiale demonstrative in PP , ce contin realizari ale copiilor cu dizabilitati;
-Discutii pe margine celor prezentate;

11

C.S.E.I. RM - SRAT

MAI 2014

Miercuri, 7. 05. 2014


- Studii de caz culese la nivel internaional, privind copii cu dizabiliti al cror drept la o educaie de calitate nu
este respectat;
- Studii de caz primite de la elevi i profesori din Romnia, privind copii cu dizabiliti de la noi din ar, care,
datorit sprijinului primit de la profesori, colegi i familie, beneficiaz pe deplin de dreptul la o educaie de
calitate.

Joi,8.05.2014

-Desfasurarea unui moment artistic in care elevii C.S.E.I Rm. Sarat isi exprima gandurile, dorintele de a fi
intelesi si acceptati;

12

C.S.E.I. RM - SRAT

MAI 2014

Vineri, 9. 05. 2014


- Desene/ picturi prin care sa-si exprime gandurile, sentimentele fata de persoanele cu dizabilitati.
- Expozitie

Modaliti de monitorizare a proiectului:


- album cu fotografii de la toate activitile;
- portofoliu cuprinznd: proiectul, protocoale de colaborare ale activitilor derulate, CD cu imagini din timpul
activitilor;
- procese-verbale ale ntlnirilor de lucru ale echipei de proiect pentru organizarea activitilor;

Rezultate ateptate ca urmare a implementrii proiectului:


- dezvoltarea deprinderilor de lucru n grup, colaborare i ntrajutorare;
- creterea coeziunii grupului prin: participarea copiilor la activiti, implicarea lor n rezolvarea sarcinilor
comune, interaciunea lor n situaii diverse (n pregtirea i derularea activitilor, n realizarea portofoliului, a
albumului de fotografii);
- optimizarea adaptrii la cerinele colare prin: exersarea abilitilor sociale, creterea stimei de sine prin
asumarea responsabilitilor avute n cadrul proiectului
Evaluarea:

schimburi de impresii, prin comunicare internet sau direct;

analizarea materialelor realizate / portofolii

aprecierea progresului elevilor n capacitatea de comunicare cu ali copii.

13

C.S.E.I. RM - SRAT

MAI 2014

Romnia - ara furitorilor de neam,


intr-o Europa nou
DACIA- ar antic din estul btrnului continent,
locuit de daci sau gei, popor de origine traciccei
mai viteji i mai drepti dintre traciaa cum i numete
Herodot .Dacia i dacii au constituit cadrul actualului
popor romn, ei reuind s reziste multor atacuri i
ocupaii strine iar prin contactele permanente cu
exteriorul, n principal cu romanii, s-a creat poporul
romn de astzi i limba romn.Cel dinti i cel mai
mare dintre regii Traciei Burebista pune bazele
primului stat dacic :el reuind s ia in mini crma
neamului su, s ridice poporul copleit de nevoi din
pricina razboaielor nesfrite i prin anumite
deprinderi, viaa cumpatat i ascultare de reguli, n caiva ani furete o mparie respectat i de temut.
Aezarea strategic a Daciei mai apoi a rilor Romne a fost un element de atracie i disput pentru marile
puteri ale lumii. Ajungnd n zilele noastre, Romnia face parte integrant din frumosul continent Europa.
Mergnd pe urmele legendelor se spune ca Europa era una dintre cele ase fice ale Pangeei, mama teluric a
ntregii planete, al crui trup l reprezint ntreg pmntul primitor .Legendele spun c Pangeea se hotrte s
lase ficelor sale motenirea sa de suflet, ns locul cel mai disputant fiind chiar inima Pangeei-adic inelul
Carpailor n care era ascuns pocalul dragostei.Acest loc , dup ndelungate cutri ,se pare c a fost descoperit
de frumosa Europa, care i-a dat viat nsufleindu-l cu atingerea sa. Aici se mpleteau miraculos linitea i
umbra racoroas i odihnitoare a codrilor seculari cu moliciunea dealurilor i aurul cmpiilor, legnate de
susurul rurilor molcoame i bogate i rmuri udate de briza marii.
Astfel btrnul continent se hrnete din sufletul Europei devenind, prosper, rentinerit, primitor, dornic de
via. Odat sosit pe aceste pmnturi mirifice eti vrjit de frumuseea i parfumul trandafirilor bulgreti ,
veselia lalelelor olandeze, dulceaa portocalelor greceti, pasiunea vulcanic a spaniolilor, umorul si politeea
englezesc, perfeciunea nemeasc, charmul franuzesc la care adaugm caldura si ospitalitatea romneasc
care primete i omenete orice strin, nveselindu-l cu aroma bucatelor romneti stropite din plin cu licoarea
lui Dionysos.
Exist parerea ca Tracia, actuala Romania era o regiune viticol, cauz pentru care era considerat locul de
natere a zeului vinului Dionysos.Att via de vie ct i oamenii acestor locuri au avut aceiai capacitate
miraculoas de a trai chiar i n cele mai grele condiii devenind astfel un simbol al statorniciei si continuitii
pe locurile nsufleite de frumoasa fic a Pangeei, constituind astfel casa mea Europa.
Elev: Marin Aurelian
Indrumtor: Prof.Oancea Cristina
Clasa a-VIII-B

14

C.S.E.I. RM - SRAT

MAI 2014

tiai c...
Stiati ca termometrul a fost inventat de catre parintele stiintei Galileo Galilei? In anul
1593, el a construit un termometru, folosind dilatatia si contractia aerului dintr-un glob
pentru a misca apa dintr-un tub atasat. Forma etans a termometrului a fost realizata abia
in 1650.
Fizicianul german Gabriel Fahrenheit a fost primul care a utilizat mercurul ca lichid
termometric si a fabricat primele termometre de dimensiuni reduse ce puteau masura
temperatura umana si temperatura atmosferica pana la 96 de grade.
Tot el a propus si prima scala termometrica care ii poarta si numele.
In anul 1742 astronomul suedez Anders Celsius a propus o scara termometrica ce-i
poarta numele.
Stiati ca prima masina de
calcul care poate realiza
operatii de impartire si
inmultire apare in 1671 si
este realizata de Wilhelm
Gottfried Leibnitz?

lovi solul la multi kilometri distanta de nor. Chiar daca


un fulger nu te loveste direct, te poate ucide. Daca
acesta loveste foarte aproape, poate interfera letal cu
ritmul inimii.

Stiati ca gazele dintr-o pata


solara sunt cu 1.650 grade
Celsius mai reci decat
zonele inconjuratoare de pe
Soare

Stiati ca luminii de la Soare


ii ia 8 minute pana atinge
Pamantul? Daca Soarele s-ar
stinge acum, in 8 minute am
ramane in intuneric.

Stiati ca fulgerele sunt


foarte periculoase si chiar
daca ca nu esti sub un nor
de furtuna, nu inseamna ca
esti in totala siguranta?
Fulgerele
pot
calatori
departe de o furtuna si pot

Stiati ca gravitatia este fenomenul fizic natural prin


care obiectele cu masa se atrag reciproc, cu o forta a
carei intensitate depinde de masele acestor? Este una
din cele patru interactiuni fundamentale, alaturi de
interactiunea tare, interactiunea electromagnetica si
interactiunea slaba.
Stiati ca primul telescop a fost
construit in 1672 de catre
Isaac Newton?

Prof. Otilia Nica

15

C.S.E.I. RM - SRAT

MAI 2014

Tehnica quilling minuni realizate prin rsucirea hrtiei

Tehnica quilling este o art care implic folosirea de benzi de


hrtie care sunt rulate ntr-o form i lipite mpreun pentru a obine
diferite modele decorative. Aceast tehnic este utilizat de ctre
iubitorii de handmade pentru a realiza numeroase obiecte i
decoraiuni personalizate. Articolul de jos prezint o scurt istorie a
acestei tehnici.

Tehnica quilling a aprut n Egiptul Antic, ns pe atunci consta


n procesul de rulare a papirusului i nu a hrtiei. n timpul perioadei
de Renatere, clugrii i clugriele din Italia i Frana au utilizat
tehnica quilling pentru a decora cri i obiecte religioase,
transformndu-le n obiecte de art cu adevrat speciale.

Odat cu secolul al XVIII-lea, tehnica quilling devine n


Europa una din principalele activiti i hobby-uri pentru
doamnele din nalta societate, dar i una din disciplinele
artistice studiate n colile din acea perioad. Cu ajutorul
acestei tehnici handmade acestea confecionau rame foto,
cutii de bijuterii, felicitri sau suporturi de lumnri.

Realizator articol: prof. Untea Liliana


Realizatori lucrari: prof. Puiu Laura si Untea Liliana

16

C.S.E.I. RM - SRAT

MAI 2014

Instruirea practic i activiti de pre - profesionalizare


Sunt discipline n cadrul crora activitile
desfurate sunt mijloace tot att de bogate ca i
limbajul,

permindu-le

elevilor

creeze,

realitate ,ceea ce au vzut, trit sau imaginat. Discplina


instruire practic se adreseaz elevilor cu deficiene
medii iar disciplina activiti de pre-profesionalizare
elevilor cu deficiene grave , severe , profunde sau
asociate. Inseria socio-profesional a persoanelor cu
deficiene grave, severe , profunde sau asociate se
prezint ca o problem complex, cu multe variabile cam peste tot n lume.

Activitile de pre-profesionalizare i profesionalizare vin n ntmpinarea elevilor de a-i pregti pentru


via, de a le dezvolta abiliti menite s le asigure o ct mai bun integrare socio-profesional.
Activitile practice contribuie la dezvoltarea personal a abilitilor de via ale copiilor cu deficiene i,
totodat, la creterea gradului de toleran al acestora:

Elevii inva s i aprecieze munca lor i pe a celorlalti colegi;

Un produs estetic i motiveaz pe elevii implicai, iar acetea, la rndul lor motiveaz ali elevi;

Efortul depus de elev este diminuat prin adaptarea activitilor la particularitile i necesitile elevilor cu
deficiene;

Munca elevilor poate fi valorificat prin realizarea rapid de produse finite care s corespund unui
standard calitativ;

Dezvoltarea , abilitilor specifice realizrii activitilor de pre-profesionalizare servesc ulterior la participarea


elevilor la cursuri de instruire profesional i ulterior la integrarea lor profesional pe piaa muncii.
Prin intermediul disciplinelor instruire practic i activiti de pre-profesionalizare se dezvolt acele abiliti
socio- profesionale necesare exercitrii unei profesii prin participarea elevilor la activiti de educaie prin
munc i adaptarea cerinelor i resurselor cu caracter tehnic i procedural la nevoile i caracteristicile
individuale ale persoanelor cu deficiene, acestea desfurndu-se intr-o manier interdisciplinar.
Pentru mbuntirea potenialului de angajare a elevilor cu deficiene este nevoie de cadre didactice bine
pregtite, cu studii corespunztoare n domeniu, de coli bine dotate, de o societate care sprijin asistena social,
de prini care doresc s-i aduc copiii la coal astfel nct s se produc inseria social.
Prof. Iuliana Balcu

17

C.S.E.I. RM - SRAT

MAI 2014

Frumuseea mediului prin ochi de copil


Copiii vd lumea altfel dect adulii.
Asta se ntmpl pentru c n ochii copiilor exist o lume de care numai ei tiu. n ochii lor locuiesc tot
felul de fpturi: zne, spiridui, elfi, unicorni... care le pstreaz ochii curai, inoceni i puri.
Pentru a face acest lucru, locuitorii lumii din ochii copiilor nu au dect o singur pretenie: vor joac i
veselie. De aceea, pe msur ce copiii cresc i nceteaz s se mai joace i s se bucure de cele mai mici lucruri,
fpturile fantastice ncep s plece din ochii lor, astfel nct n cele din urm, copiii ncep s vad lumea la fel ca
adulii, devenind la rndul lor aduli. Cteva din desenele lor sunt redate mai jos.

Prof. Serea Viorica

18

C.S.E.I. RM - SRAT

MAI 2014

Violena n coal - modaliti de prevenire


Violena este o problem care i face
simit prezena din ce in ce mai mult in
societate, iar de ceva timp in coli.
Exist un nivel de indisciplin inerent n
coli, ca rezultat al faptului c elevii sunt la o
vrst la care sunt tentai s treac peste reguli,
iar aceast indisciplin poate duce la un
comportament violent. Lipsa modelelor
sociale, mediatizarea excesiv a cazurilor de
violen i indisciplin pot influena
comportamentul elevilor, acetia putnd fi
tentai s imite aciunile vzute la televizor.
Societatea romneasc trece printr-o criz din punct de vedere al valorilor sociale. Violena este din pcate pentru
mijloacele de informare n mas o afacere rentabil, iar formele dramatizrii i exagerrii atrag publicitatea
dorit, rating-ul. n mass-media se pune accentul pe ideea c nu este nevoie s ai mult coal pentru a avea
succes in via si c succesul se msoar n primul rnd n bani. Aceste modele sunt perpetuate i n familie, pe
strad, iar coala are puine anse de a schimba mentalitatea elevilor in condiiile n care toate celelalte surse de
informare spun contrariul.
Copii sunt n coal ase sau apte ore pe zi. n rest sunt acas, pe strad, se uit la televizor. Tot ce nva n
coal (cum s vorbeasc, cum s se poarte) este contrazis de ce vd n rest.
Prinii nu se implic suficient de cele mai multe ori deloc. Tema ,,violenei invit din pcate i la
respingerea vinoviei i a rspunderii. Prinii pot nfiera educaia lips sau greit din familie. coala singur nu
poate s reziste tendinei actuale. Este nevoie de o politic hotrt de combatere a violenei sociale i de educare
a adulilor.
Agresiunile ntlnite in coal sunt injuriile, jignirile, mbrncelile, intimidrile, vulgaritile. Conflictele au
de cele mai multe ori o justificare minor, ns pot culmina cu agresiuni fizice. Alt problem este aceea a taxelor
de protecie cerute de elevii mai mari sau de persoane din afara colii. Elevii nu discut cu profesorii i prefer s
-i rezolve singuri conflictele ce apar intre ei, fr implicarea cadrelor didactice, dar simt nevoia unor ore n care
s discute despre problema conflictelor, metode i tehnici de negociere a lor sau despre consecinele
comportamentului violent.
Este necesar prezena n fiecare coal a unui psiholog care s consilieze elevii i s colaboreze cu
profesorii, dar se face simit i necesitatea educrii prinilor, mai ales c unele conflicte au fost escaladate
tocmai prin implicarea acestora, ajungndu-se la ameninri cu moartea i bti n strad. Situaia devine
problematic atunci cnd aceste incidente se repet foarte des, fie cnd violena este foarte puternic sau se
manifest asupra profesorilor. Sunt necesare msuri pentru ntrirea securitii, respectiv angajarea unor firme de
paz i o mai bun colaborare cu poliia, instalarea unor sisteme de supraveghere video n curtea i holurile colii.
n aceast problematic este vorba de rspunderea cetenilor, adolesceni i aduli deopotriv.

19

C.S.E.I. RM - SRAT

MAI 2014

O importan deosebit o are ntrebarea pedagogic, cum pot nva copii si adulii s-i recunoasc rspunderea
de a avea o atitudine clar fa de violen, s exerseze forme panice de a stinge conflicte, s ndeprteze
violena din drumul lor i s reacioneze mpotriva violenei.
Exist consens n prerea c cea mai mare parte a potenialului de agresiune si violen care apare in coal
este importat. Dar este sigur c exist i factori colari care duc la violent, ncepnd cu relaia profesor-elev i
climatul social pn la modele de predare, evaluare, eec, izolare. Atitudinea violent a unor elevi are cauze att
externe ct i interne.
Cauzele externe ocup un loc uria de mare: climatul educativ restrictiv din familie, alturarea la grupuri
agresive i consumul regulat de filme cu violen. Elevii care triesc ntr-un astfel de mediu se comport agresiv
la coal.
Se mai poate preveni violena i prin ntrirea curajului civil. n coal i n afara colii este vorba de doua
obiective: clarificarea noiunii de curaj civil i antrenarea, exersarea acestui curaj. Orice situaie conflictual este
determinat de factori concrei. Ea este , n ciuda unui model de baz asemntor, unic in felul ei. Curajul civil
se bazeaz pe hotrrile personale i nu pot fi prescrise. Curajul nu poate fi desprit spre exemplu de dreptate.
Asta trebuie s neleag copii prin curaj civil, s intervin pentru cineva, chiar dac ar fi mai simplu s treac cu
vederea i s plece, s fie pregtii s ia n considerare i eventuale dezavantaje legate de intervenie, s nu se lase
intimidate, s ajute la nevoie, s-i exprime prerea, chiar dac aproape toi din grup au alte opinii, s cear
ajutor, s descrie fptaul. Lecie foarte important pentru curajul civil este exersarea. Jocul de rol, prin care
devenim contieni de temerile i limitele noastre de aciune. n jocurile de rol i exersrile concrete cu situaii de
violen direct putem descoperii noi rspunsuri creative la situaii de conflict.
Sportul are un rol deosebit de mare in
prevenirea violenei i a intoleranei. El
poate canaliza i ndeprta agresivitatea din
perspectiva fiziologic i psihologic, poate
promova integrarea social, ndeosebi prin
jocurile de echip. Sportul promoveaz
recunoaterea
regulilor,
respectarea
adversarului.
i religia joaca un rol important in
acest sens. n centrul nvrii despre
rezisten fr violen trebuie s se afle
iubirea. A plti ura cu aceiai moned nu nseamn dect s contribui la creterea urii.
Comparaiile dintre religii pot ncuraja nelegerea i tolerana. Aciunea, intervenia curajoasa pentru demnitatea
uman i pentru o convieuire panic, tolerana presupun gsirea unui punct de vedere, a unei hotrri personale.
Acest lucru se poate ntmpla cu ajutorul mijloacelor argumentative ale nvrii. n procesul de instruire accentul
cade pe rolul rspunderii personale.
Nu trebuie promovat atitudinea de a tolera violena, ci de a lua atitudine, dup posibiliti, mpotriva
acesteia.
Maistru Instructor: Petra Cristian

20

C.S.E.I. RM - SRAT

MAI 2014

Limbajul florilor
Limbajul florilor a fost folosit de mii de ani, fiind practicat n diferite
culturi n Europa, Asia i Orientul Mijlociu. Florile au fost folosite i n
Biblie, ca simbol al dragostei, al pcii, dar i n literatur, un exemplu
fiind sensurile atribuite florilor de ctre William Shakespeare n Hamlet,
prinul Danemarcei.
De asemenea, n epoca victorian florile i diversele aranjamente
florale se ofereau cadou, ele reprezentnd un mesaj codat care
permitea celui ce trimitea florile s exprime diverse sentimente ce nu
puteau fi transmise altfel n societatea victorian.
Mesajele transmise cu ajutorul florilor s-au extins, aprnd chiar i dicionare, precum Dictionnaire du language
des fleurs, aprut n 1809 (primul dicionar de acest gen ) sau La langage des Fleursaprut cu civa ani mai
trziu.
Bujorul nflorete n ultimele zile de primvar, simboliznd prietenia i
armonia. n China era considerat floare a prosperitii, simbol al bogiei
i frumuseii. In Japonia bujorul este un simbol al prosperitii , in trecut
numai familiile cu adevrat bogate permindu-si sa l aib in gradina

Ghiocelul reprezint pentru muli o emblema a speranei , pata de


verde din interiorul petalelor acestuia semnificnd mult ateptata
ntoarcere a primverii.
ntr-o legend german se spune c atunci cnd Dumnezeu a fcut
toate lucrurile i fiinele de pe pmnt i-a spus zpezii s mearg la
flori s le cear s-i dea puin culoare; toate florile au refuzat-o, cu
excepia ghiocelului, care i-a druit culoarea lui alb. Drept rsplat,
ghiocelul este prima floare care rsare dup trecerea iernii. n unele
ri ghiocelul este considerat o floare a morii. Chiar i acum, n
Anglia aducerea ghioceilor n cas este considerat c aduce
ghinion.
Frezia semnific sinceritatea, prietenia si ncrederea. Ea a fost considerata
floarea ce simbolizeaz misterul. Iar taina ei se refera la faptul ca nu i
elibereaz mirosul att de mbttor, de inconfundabil si de atrgtor, dect
intr-un ambient prietenos, att ca temperatura si umiditate, cat si ca emotia
cu care este ngrijita.

Anemonele nfloresc destul de trziu in primvara, uneori chiar la


nceputul verii. Dei iniial avea o conotaie negativa si simbolizau
tristetea, anemonele semnifica statornicie si druire.

21

C.S.E.I. RM - SRAT

MAI 2014

Iris. Cuvntul Iris nseamn Curcubeu. Iris era in


mitologia greaca zeia mesagera a iubirii. In limbajul
florilor, irisul nseamn deci elocventa, comunicare si
mesaje.
In funcie de culoare, iriii mai au si alte semnificaii:
irisul mov este un simbol al nelepciunii si al
complimentelor, irisul albastru simbolizeaz credina si
sperana, irisul galben simbolizeaz pasiunea, iar cel alb
reprezint, bineneles, puritatea.

Lalele. Lalelele roii, care sunt cel mai puternic


asociate cu ideea de dragoste adevrat, n timp ce
lalelele de culoare violet simbolizeaz regalitatea,
distincia, transmit mesajul c persoana creia i le
trimii este una foarte special i creia i acorzi un
respect deosebit.
Semnificaia lalelelor galbene a evoluat de-a lungul
timpului. Dac n trecut reprezenta dragostea fr
speran, n prezent acestea exprim gnduri de
bucurie, optimism i ncredere c totul va fi bine.
Lalelele albe pot fi folosite pentru a transmite un
mesaj de preuire, dar i o modalitate prin care se cere
iertare.

Liliacul este supranumit i "floarea memoriei"; oamenii


spun ca mirosul sau trezete amintiri de mult uitate, care pot
fi retrite in amnunt. Liliacul semnifica misterul iubirii,
care poate face ca o persoana sa uite de sine in dragostea
pentru altul. De aceea, in funcie de culorile sale, liliacul
poate sa transmit mesaje de dragoste sau sentimente
prieteneti.
Liliacul este floarea nunilor si aniversarilor, a petrecerilor
in aer liber. Pentru ca un arbust de liliac are o viaa destul
de lunga, el mai semnifica tradiia, familia, motenirea
spirituala putnd fi druit mamei, prinilor si rudelor.

Prof. Voinea Marius

22

C.S.E.I. RM - SRAT

MAI 2014

Daca noua ne pasa.TERRA va fi sanatoasa!


Motto:
Nu ntrebai ct de detepi suntei, ci, cum suntei inteligeni.
Howard Gardner
Dupa viata , mediul este lucrul cel mai important pentru
om.Ca sa existi ai nevoie de un mediu propice, de un loc
unde sa atingi acea bunastare fizica si psihica.
Daca mediul este ostil sau degradat din cauza poluarii,
lipsei de hrana, incalzirii globale etc. atunci omul nu
poate trai nici macar decent.Mediul inconjurator , asigura
toate elementele necesare vietii de zii cu zii:apa,
hrana,energie
electrica,
imbracaminte,
oxigen,
combusatibil.
Pentru ca toate acestea sa dainuiasca in timp trebuie
ca omul sa devina un mic ecologist, macar cu propria
viata.Cu toata emanciparea sa materiala si spirituala omul ramane din punct de vedere biologic un component al
biosferei si un stapan al acesteia.Existenta fiintei umane este conditionata de posibilitatea interventiilor dintre
elementele componente ale biosferei. Omul face parte din natura, toate elementele vii sau nevii sunt intr-o stransa
interdependenta creindu-se astfel un echilibru natural.Insa de multe ori , omul in nechibzuinta lui, fara sa-si dea
seama, provoaca dezechilibre, afectand astfel viata atat a lui si lucru mai grav viata Terei.
In evolutia sa omul a parcurs mai multe perioade de convietuire cu natura.Astfel in perioada de culegatorvanator, aparitia focului a determinat primele incendii care au distrus zone intregi de vegetatie.Avand nevoie de
alimente, cererea fiind tot mai mare, suprafete uriase de padure au cazut rapuse de securea omului, iar locul
acesteia fiind luat de campii.Insa odata cu agricultura s-a dezvoltat si cresterea animalelor iar suprapasunatul a
dus la degradarea multor teritorii, declansandu-se alunecari de teren, inundatii.Dezvoltarea industriei, aplicarea
unor noi tehnologii, cultivarea unor noi specii de plante care sa devina materii prime pentru diferite ramuri ale
industriei, folosirea exagerata a combustibililor naturali si implicit cresterea cantitatii de deseuri , a favorizat
aparitia unui factor distrugator pentru natura si anume poluarea.
Prin activitatea lui, omul extrage din
natura materii prime dar arunca in mediul
inconjurator o serie larga de produse,
majoritatea toxice si nocive care polueaza solul
il schimba si il distruge. Din dorinta de a avea o
viata imbelsugata, omul trece ca un tavalug
peste viata si existenta multor soiuri de plante si
animale iar la randul lor sunt confruntati cu
diferite boli cauzate de poluare, iar interventiile
civilizatiei au provocat mediului pagube grave.
Impreuna trebuie sa intelegem ca traim pe
aceiasi planeta de care trebuie sa avem
grija.Ceea ce natura a creat in milioane de ani ,
omul poate distruge in cateva zile, luni sau ani.

23

C.S.E.I. RM - SRAT

MAI 2014

Pentru a evita distrugerea mediului, trebuie sa cunostem legile acestuia si sa actionam in conformitate cu ele,
trebuie sa-i invatam pe copii si sa ne invatam pe noi insine ca protejand si conservand mediul inconjurator ,
defapt protejam viata pe Terra, viitorul planetei stand in mainile noastre.
Conservarea naturii va deveni eficienta si reala numai atunci cand va face parte integranta din filosofia si
comportamentul tuturor.Acest lucru este posibil numai atunci cand de la clasele mici copii invata ce inseamna
mediul inconjurator si importanta lui pentru existenta omului.Scoala este cea care , prin intermediul unor ore
specifice ,trebuie sa le faca elevilor o educatie ecologica inca de la abc-urile invatarii.
Educatia ecologica urmareste formarea unui om cu un comportament adecavat care sa manifeste prin actiuni
concrete respectul si grija pentru natura.Elevii trebuie sa observe direct transformarile negative pe care le suporta
natura atunci cand omul in nechibzuinta lui vrea sa progreseze cu orice pret.
Copii aflati la varsta scolara sunt foarte receptivi si doritori sa participe la o mare diversitate de activitati
ecologice si sa-si lase asupra lor o amprenta de durata.
Spre exemplu a planta un pom nu trebuie sa ramana
o propozitie intr-un caiet ci o activitate placuta si utila.
Un pom o viata de om nu trebuie sa ramana doar
niste cuvinte rostite de dragul de a le rosti ci trebuiesc
transformate in realitatea de zi cu zi.
Plecand de la importanta protejarii si conservarii
mediului copii trebuiesc invatati ca exista anumite legi
ecologice care trebuiesc respectate cu sfintenie , cum ar
fi:
-in natura toate sunt legate de toate-adica sistemele
ecologice nu sunt isolate ci integrate in mediu;
-totul trebuie sa duca undeva-adica din punct de vedere
ecologic in natura nimic nu e de prisos, nu exista
deseuri ci totul foloseste altui organism;
-natura se pricepe cel mai bine-adica ea are metodele ei de autoreglare important e ca omul san nu intervina in
ecosistem;
-interactiunea om-ecosfera emisa de Donsereau in 1957 orice modificare serioasa in ecosfera are consecinte
asupra vietii sociale, de exemplu taierea masiva a padurilor din Mesopotamia a influentat negativ , in lant clima ,
agricultura , intr-un cuvant viata omului.
Cu alte cuvinte copii trebuiesc invatatti ca trebuie sa realizeze si sa-si assume responsabilitati privind impactul
pe care viata omului il are asupra vietii planetei.
Prin implicarea directa si prin contactul cu natura , copiii vor intelege mai usor ca mama natura este cea care
da cele necesare vietii, care creaza si protejeaza viata, vor invata sa o aprecieze la justa ei valoare sis a o
ocroteasca asa cum merita.
Mediul este cel mai mare dar al nostru, iar daca noi nu avem grija de elatunci cine?
Consilier educativ: Prof. Oancea Cristina

24

C.S.E.I. RM - SRAT

MAI 2014

Probleme distractive
Problemele distractive pot fi folosite cu real succes n activitatea didactic n special cnd este vorba de elevi cu
cerine educative speciale. Acestea au rolul de a spori atractivitatea leciei, de a menine atenia elevului treaz pe
o perioad mai mare de timp, crend o stare de bun dispoziie menit s previn apariia monotoniei i a
oboselii. Totodat, jocul fortific energiile intelectuale i fizice, genernd o motivaie secundar stimulativ.
Cteva exemple de astfel de probleme distractive:

Gndii-v la un numr. nmulii acest numr cu 2 i apoi adunai 1. Apoi nmulii cu 5 i


scdei 5. mprii numrul la 10. Ce numr ai obinut?
Aranjai numerele 9, 16, 23, 30, 37, 51, 58, 65 n ptratul magic, astfel nct suma numerelor
pe fiecare vertical, orizontal i diagonal s fie aceeai.

Soluie

Prof. Voinea Marius

25

C.S.E.I. RM - SRAT

MAI 2014

S rdem mpreun
nvtoarea: Cum e posibil, Ionele, ca tema ta la
compunere cu titlul Cinele meu este att de
asemntoare cu a fratelui tu Gigel?
Ionel: Simplu, avem acelai cine!

Mama: Cristi, de ce nu te duci afar, s te joci cu bieii?


Cristi: Nu pot, mam. Sunt nevoit azi s stau n cas.
Mama: De ce?
Cristi: Trebuie s-l ajut pe tata s-mi fac leciile.

Mama: Cum, ai mancat tot borcanul cu


dulceata?!
Alinua : Nu mi-ai spus chiar dumneata,
mamico, sa nu las pe maine ce pot face azi?

Tata: Spune-mi, Adisor, de ce toamna berzele


pleaca in tarile calde?
Adior: Pentru ca si oamenii de-acolo vor sa aiba
copii.

La sfarsitul programului educatoarea observa un


barbat supraponderal plimbandu-se in sus si-n jos
pe trotuarul din fata gradinitei.
-Domnule, asteptati un copil?, intreaba educatoarea.
-Nu, doamna, asa sunt eu, gras, raspunde domnul.

Gigel m-a muscat de nas, se plange Raducu.


-Nu-l credeti! El singur s-a muscat!, vine replica
lui Gigel.

nvtoarea: Cataline, tu stii de ce iese puiul din ou?


Ctlin: Da...Pentru ca-i e frica sa nu-l fiarba cineva.
Prof. Voinea Marius

26

CUPRINS:
Un pas pe lungul drum al educaiei... 3
Bucurie n ochi de copil..4
Scoala altfel - s tii mai multe, s fii mai bun ... 6
Inteligena emoional .. 8
Sptmna educaiei globale . 10
Romnia - ara furitorilor de neam,
intr-o Europa nou 14
tiai c 15
Tehnica quilling minuni realizate prin rsucirea
hrtiei .16
Instruirea practic i activiti de pre profesionalizare . 17
Frumuseea mediului prin ochi de copil .... 18
Violena n coal - modaliti de prevenire ... 19
Limbajul florilor ... 21
Daca noua ne pasa.TERRA va fi sanatoasa! .
..23
Probleme distractive .... 25
S rdem mpreun . 26
Coordonatori revist:
Director: Prof. Done Daniela
Consilier educativ: Oancea Cristina
Colaboratori:
Prof. Telehoi Gabriela
Prof. Balcu Iuliana
Prof. Untea Liliana
Maistru Instr. Petra Cristian

Colectivul de redacie:
Consilier Educativ: Prof. Oancea Cristina
Prof. Psihopedagog: Serea Viorica
Prof. Psihopedagog: Puiu Laura
Prof. Psihopedagog: Voinea Marius

Educaia este cea mai puternic


arm pe care o poi folosi
pentru a schimba lumea