UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN

BRAOV
FACULTATEA DE INGINERIE
MECANIC
Secia : Simulare i testare n Ingineria Mecanic
Program de Studii Inginerie Mecanic

Proiect la disciplina
Metode de eficientizare
Energetic

Metodogolie de calcul a performanei energetice a cldirilor

Breviar de calcul al performanei energetice a
cldirilor i apartamentelor / Indicativ Mc 001/4 - 2009
Student :
Grupa :

BRAOV 2015

1. Obiectul lucrrii
Exemplul de calcul privind evaluarea energetic pentru un apartament din Braov dintr-un
bloc de locuine, avnd S+P+4 niveluri, este efectuat pe baza datelor i observaiilor
obtinue n urma analizei apartamentului i a instalaiilor de inclzire, preparare a apei calde
de consum i iluminat. Apartamentul nu este dotat cu sistem de ventilare mecani sau de
climatizare. Evaluarea s-a realizat pe baza documentaiei tehnice.
Rezultatele obtinue pe baza evalurii energetice a apartamentului i instalaiilor de inclzire,
preparare a apei calde de consum si iluminat aferente acesteia servesc la Certificarea
energetic a apartamentului.

1. Analiza termic i energetic a apartamentului

2.1. Caracteristici geometrice i de alctuire a apartamentului
2.1.1. Descrierea arhitectural a apartamentului
Apartamentul evaluat este situat intr-un bloc de locuinte din Braov, administrat de
Asociaia de Proprietari.
Construcia a fost executat in anul 1983 i a fost proiectat de Institutul de Proiectare,
Braov.
Apartamentul studiat este situat la etajul al treilea (apartament pe col), orientarea
principal fiind SE. Apartamentul este decomandat. Dimensiunile in plan ale acestuia
sunt 13,1 m x 5.7 m cu o suprafata total construit de 74.66 m2.
Accesul n apartament se face pe o scara interioar comun, cu o singura ramp si podest
de nivel.
Solutia de compartimenate arhitectural existent pentru apartamnet:
camera de zi
buctrie
dormitor
dormitor
hol
baie
balcon
Inlimea liber de nivel este 2,5 m.

2.1.2. Descrierea alctuirii elementelor de construcie i structurii de rezisten

Pereii exteriori care alctuiesc anvelopa apartamentului sunt alcatuii astfel:
zidrie beton armat avnd grosimea de 28 cm;
tencuieli de cca. 3 cm grosime la exterior;
130
Pereii interiori sunt beton armat., iar cei in contact direct cu casa scrii sunt din beton armat.

Tamplria exterioar a apartamentului este din PVC, cu 2 foi de geam simplu.

Ua de intrare n apartament este din lemn masiv, iar uile de la apartament sunt din lemn.
Finisajele interioare sunt obinuite:
tencuieli de cca. 3 cm grosime la interior, zugrveli n culori de ap;
peretii bii au fost prevzui cu faianta pe toat suprafata peretilor;
pardoseli, in camere si bucatarie, din parchet; pardoseli de gresie in baie si hol;
Structura de rezistenta a blocului deasupra cotei 0,00 este alcatuita astfel:
elemente verticale din beton armat monolit stalpi de rezistenta;
elemente orizontale plansee prefabricate din beton armat si grinzi realizate atat prefabricat cat
si monolit; scarile sunt prefabricate.
Infrastructura este realizat dup cum urmeaz:
pereti structurali din beton armat atat pe linia elementelor structurale ale suprastructurii cat si
suplimentari fata de acestia;
planseul peste nivel realizat din beton armat turnat monolit;
fundatii continue de tip talpa si cuzinet din beton armat.

2.1.3. Descrierea tipurilor de instalatii interioare si comune si alcatuirea acestora (incalzire,

ventilare/climatizare, apa calda menajera, iluminat)
Incalzirea apartamentului analizat este asigurata prin alimentarea cu agent termic de la un
punct termic propriu. Corpurile de incalzire din apartament sunt din Cupru.
Casa scarii nu este incalzita in mod direct.
Apartamentul este alimentat cu apa rece de la reteaua oraseneasca. In apartament sunt
montate 3 puncte de consum apa rece si 3 de puncte de consum apa calda.
Sistemul de iluminat este echipat cu becuri incandescente.
2.1.4. Regimul de ocupare al apartamentului
Regimul de ocupare al apartamentului este de 24 de ore pe zi, iar alimentarea cu caldura
se considera in regim continuu. Apartamentul nu este echipat cu sisteme de ventilare mecanica,
racire sau conditionarea aerului.
2.1.5. Anvelopa apartamentului si volumul incalzit al apartamentului

Anvelopa apartamentului reprezinta totalitatea elementelor de constructie care inchid

volumul incalzit, direct sau indirect, al acestuia.

2.2. Caracteristici termice

2.2.1. Calculul rezistentelor termice unidirectionale
R=R i+

1
1
+ Re = + j +
a j j
i
a j j e

Nr. Crt.

Material

[-]

[-]

[ ]
m2 K
W

Tabel 2.2.1.1 Perete Exterior

a
[m]

[W/mK]

[-]

'

[W/mK]

[
m2 K /W

1
2

Beton armat
Tencuial din

0,28
0,03

2,03
0,87

1,03
1,03

2,09
0,89

0,30
0,20

mortar-var-ciment
Total
R 0=

0,50
0,66

1
1
+ R+
ai
ae

ai - coeficient de transfer termic superficial interior

[W/

24

[W/

m2 K
ae - coeficient de transfer termic superficial exterior
m2 K
a coeficient de majorare a conductivitii termice n funcie de starea si vechimea materialelor
conductivitatea termic de calcul
conductivitatea termic corectat de calcul

1 0.28 1
R 1= +
+ =0.30
8 2.09 24

1 0.03 1
R 2= +
+ =0.20
8 0.89 24
1
1
R0= +0.50+ =0.66
8
24

Tabel 2.2.1.2 Perei adiaceni casei scrii

'
a

Nr. Crt.

Material

[-]

[-]

[m]

[W/mK]

[-]

[W/mK]

[
m2 K /W

Tencuial din

0,03

0,7

1,03

0,72

0,25

2
3

mortar-var
Beton armat
Tencuial din

0,20
0,03

2,03
0,87

1,05
1,03

2,13
0,89

0,30
0,24

mortar-var-ciment
Total
R 0=

0,79
0,99

1
1
+ R+
ai
ae

ai - coeficient de transfer termic superficial interior

[W/

12

[W/

m K
ae - coeficient de transfer termic superficial exterior
m2 K
a coeficient de majorare a conductivitii termice n funcie de starea i vechimea materialelor
conductivitatea termic de calcul

conductivitatea termic corectat de calcul

1 0.03 1
R 1= +
+ =0.25
8 0.72 12
1 0.20 1
R 2= +
+ =0.30
8 2.13 12
1 0.03 1
R 3= +
+ =0.24
8 0.89 12
1
1
R0= +0.79+ =0.99
8
12

Tabel 2.2.1.3 Tmplrie Exterioar

Material
[-]

R
[ m K /W
2

Tamplarie PVC

0,54

1.2.2. Calculul rezistentelor termice corectate

R=rR=0,650,66=0,439
r=0,65
Elementul de

Tabel 2.2.2.2 Rezistene termice corectate

A
R

construcie

m
[ 2]

[ m K /W

Perete exterior
46.5
A = aria elementelor anvelopei apartamentului;

0,66

R
2

[ m K /W

0,198

R = rezistenta termic specific unidirectional aferent ariei A (Conform C107/1);

R= rezistenta termic corectat;
r = coeficient de corecie pentru punile termice.

2.3. Parametrii climatici

2.3.1. Temperatura conventional exterioar de calcul

Pentru iarna, temperatura conventional de calcul a aerului exterior se consider in

functie de zona climatic in care se afla localitatea Braov, conform STAS 1907/1 astfel:
c =19 C

2.3.2. Intensitatea radiatiei solare si temperaturile exterioare medii lunare

Intensittile medii lunare si temperaturile exterioare medii lunare au fost stabilite in
conformitate cu Mc001 PI, anexa A.9.6, respectiv SR4839, pentru localitatea Brasov.

Luna
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie

Tabel 2.3.2.1 Valori medii ale intensitii radiaiei solare

2
Intensitatea radiaiei solare [W/ m ]
N
13,2
19,9
28,9
37,6
57,7
67,7
71,2
65,0
46,7
24,3
15,0
11,5

S
82,1
105,3
95,1
81,2
75,9
82,1
97,0
114,1
114,8
120,2
76,1
74,3

E
32,2
52,8
61,2
66,4
64,0
69,6
73,4
68,3
73,2
63,3
33,6
28,6

V
32,2
52,8
61,2
66,4
64,0
69,6
73,4
68,3
73,2
63,3
33,6
28,6

Tabel 2.3.2.2 Valori medii ale temperaturii exterioare

Luna
Temperatura medie [ C ]
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie

-2,2
-0,5
4,7
10,5
15,6
18,7
20,6
20
15,3
10,3
6,6
-0,6

2.4. Temperaturi de calcul ale spatiilor interioare

2.4.1. Temperatura interioara predominanta a incaperilor incalzite
Conform Metodologiei Mc001- PI (I.9.1.1.1), temperatura predominanta pentru cladiri de
locuit este:
i=20 C

2.4.2. Temperatura interioar a spatiilor neincalzite

Conform Metodologiei Mc001- PI (I.9.1.1.1), temperatura interioara a spatiilor
neincalzite de tip subsol si casa scarilor, se calculeaza pe baza de bilant termic.
Temperatura casei scarii neincalzita, este:
ucs 17 C

2.4.3. Temperatura interioara de calcul

Conform Metodologiei Mc001 2006/PII, daca diferenta de temperatura intre volumul
incalzit si casa scarilor este mai mica de 4

C , intregii cladiri se aplica calculul monozonal.

In
acest caz, temperatura interioara de calcul a apartamentului, este:
i =

Aj

ij A j
[ C]
Aj

aria zonei j

m
[ 2]

ij temperatura interioara a zonei j

i =

[ C ]

20 17,68+20 3,4+20 9,66+20 11,9+20 7,18+20 4,4

=20 C
17,68+3,4 +9,66+11,9 +7,18+4,4

2.5. Calculul coeficientilor de pierderi de caldura HT si HV

a. Calculul coeficientului de pierderi de caldura al apartamentului, H
H=H V + H T =35,87 + 392,74 = 428,61 [W/K]

b. Calculul coeficientului de pierderi de caldura al apartamentului, prin ventilare,

H V=

a c a na V 1,2 1,005 0,6 187,5

=
=35.87 [W / K ]
3,6
3,6
kg
]
3
densitatea aerului (Mc001-P II-1, pag.14);
m

ca

= 1,005

na

= 0,6 [h ] numarul mediu de schimburi de aer (conform Mc001-PI);

HV

= 1,2

kJ
]
caldura specifica a aerului;
kgK

V = 187,5 m

- volumul incalzit, direct sau indirect, al apartamentului.

c. Calculul coeficientului de pierderi de caldura al apartamentului, prin transimise,

HT

H T =L+ H U = 392.74
-

L coeficient de cuplaj termic prin anvelopa exterioara a apartamentului [W/K];

L= U 'j A j=6.9 x 56,92=392.74 [

'

Uj

Aj

W
]
K

= transmitanta termica corectata a partii j din anvelopa apartamentului;

'
= aria pentru care se calculeaza U j

Tabel 2.5.1 Coeficieni de cuplaj termic ai spaiului inclzit al apartamentului

R 'j
Elementul de construcie

U ' j=

1
R'j

Aj

U 'jx Aj

2
[ m K /W

Perete
Tmplrie
-

HU

Exterior
PVC

0,198
0,54

2
[W/ m K]

m
[ 2]

[W/K]

5.05
1,85

46.5
10,87

234.8
20.1

coeficient de pierderi termice prin anvelopa apartamentului pe spatii neincalzite,

(conform SR EN ISO 13789)

W
H U =0 [ ]
deoarece diferenta dintre
K

i=20 C

si

ucs=17 C

este mai mica

de 4 C

2.6. Stabilirea perioadei de inclzire preliminare

In prima faza a calculului consumurilor de energie se stabileste perioada de inclzire
preliminar, conform SR 4839. In acest caz temperatura conventional de echilibru este:
eo =12 C .

Tabel 2.6.1 Determinarea perioadei de inclzire

Luna
[-]
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
Ianuaria
Februarie
Martie
Aprilie
Mai

eo
[ C
12
12
12
12
12
12
12
12
12
12
12

t
[zile]
0
0
8
31
30
31
31
28
31
30
7

22 Septembrie 7 Mai
Valori convenionale
e
[ C
20,6
20
15,3
10,3
6,6
-0,6
-2,2
-0,5
4,7
10,5
15,6

em
[ C

0,52

Iunie

12

0
227

18,7
Zile de inclzire

Temperatura exterioar medie pe sezonul de inclzire se calculeaz ca o medie ponderat

a temperaturilor medii lunare cu numarul de zile ale fiecarei luni.

2.6.1. Calculul pierderilor de caldur ale apartamentului

eo =12 C

(calcul preliminar, pentru

QL =H (i e )t
-

QL

= 428,61 x ( 20 0.52 ) x 5448 = 45487.11 [kWh]

H = 428,61 W/K coeficient de pierderi de caldura al cladirii;

i
= 20 C temperatura interioara de calcul;
e

= 0,52

temperatura exterioara medie pe perioada de incalzire;

Dz = 227 zile durata perioadei de incalzire preliminara determinate grafic;

t = 227x24=5448 h numar de ore in perioada de incalzire.

Calculul
eo =12 C

aporturilor de caldura ale apartamentului

Qg

(calcul preliminar, pentru

Qg =Q i+ QS = 1634,4 + 2198,159 = 3832.55 [kWh]

-

Qi

= degajari de caldura interne [kWh];

Qi=[i , h+(1b) i ,u ]t
-

i ,h

=1409,506 [kWh];

fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile incalzite;

i ,h=i A inc= 4 74,66 = 298,64 [W]

-

i=4 W /m2 fluxul termic mediu al degajarilor interne, conform Mc001 PII;

A inc=74.66

i ,u

m2 aria totala a spatiului incalzit;

= 0 fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile neincalzite;

Dz = 227 zile durata perioadei de incalzire preliminara determinata grafic;

t = 227x24=5448 h numar de ore in perioada de incalzire.

QS
= aporturi solare prin elemente vitrate

QS = [ I sj A snj ] t = 2198.159 [kWh]

-

I sj

radiatia solara totala medie pe perioada de calcul pe o suprafata de 1

m
[ 2]

A snj = A F S F F g

A aria totala a elementului vitrat n [m ] ;

FS

avand orientarea j;
A snj
aria receptoare echivalenta a suprafetei n avand orientarea j;

F S=F h F o F f

g=F W g

factorul de umbrire a suprafetei n;

=0,9

Fh =0,9

Fo =1

factorul partial de corectie pentru proeminente;

F f =1

factorul partial de corectie pentru aripioare;

FF

- factorul partial de coretie datorita orizontului;

factorul de reducere pentru ramele vitrajelor;

= 0,675

g transmitanta totala la energie solara a suprafetei n;

FW =0,9
factor de transmisie solara;
g=0,75

- transmitanta totala la energia solara pentru

radiatiile perpendicular pe vitraj;

Tabel 2.6.1.1 Valori medii ale intensitii radiaiei solare pentru perioada de nclzire
Luna
Zile
N
S
E
V
Ianuarie
31
13,2
82,1
32,2
32,2
Februarie
28
19,9
105,3
52,8
52,8
Martie
31
28,9
95,1
61,2
61,2
Aprilie
30
37,6
81,2
66,4
66,4
Mai
7
57,7
75,9
64,0
64,0
Iunie
0
67,7
82,1
69,6
69,6
Iulie
0
71,2
97,0
73,4
73,4

August
Septembri

0
8

65,0
46,7

e
Octombrie
Noiembrie
Decembrie

31
30
31

24,3
15,0
11,5

38,225

114,1
114,8

93,183

120,2
76,1
74,3

68,3
73,2

57,216

63,3
33,6
28,6

68,3
73,2

57,216

63,3
33,6
28,6

Intensitatea radiatiei solare medii pe sezonul de incalzit se calculeaza ca o medie

ponderata a intensitatilor medii lunare, cu numarul de zile ale fiecarei luni.

Tabel 2.6.1.2 Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate

Tip

Nr.

Orientare Lime nlime

As

Fs

FF

As

m
[ 2]

Ferestre
-

[m]

[m]

m
[ 2]

F1

SE

1.5

1,2

1.8

0,9

0,81

0.54

0.70

F2

SE

1.5

1,2

1.8

0,9

0,81

0.54

0.70

F3

SE

0.5

0.5

0.25

0,9

0,81

0,54

0,04

F4

SE

0.85

1,2

1.02

0.9

0,80

0,54

0.39

F5

SE

1,5

0,9

0,86

0,54

2.5

Analog, determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetelor vitrate se face pentru

fiecare fereastra, in functie de orientare, rezultand:
Orientare

Tabel 2.6.1.3 Aporturi solare pe orientri

m
W /m
[ 2]
I sj [ 2]

A snj
4,33
Total

Fluxul aporturilor de caldura se calculeaza astfel:

93.183

Qsj [W ]

403.48
403.48

Q g 3832.55
=
=0.703[W ]
t
5448

2.6.2. Determinarea factorului de utilizare preliminar, 1

Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional, ,
care reprezinta raportul dintre aporturi, Qg si pierderi, QL, astfel:
=

Q g 3832.55
=
=0,084
Q L 45487.11

Deoarece coeficientul adimensional

1 =

1 a
10.084 2,36
=
=0,99
1 a +1 10.0842,36 +1

1 , atunci:

=0,221 coefficient adimensional reprezentand raportul dintre aporturi si pierderi;

a = parametru numeric care depinde de constanta de timp ;

a=a0 +

47
=0,8+ =4,851
0
30

a0

=0,8 parametru numeric;

=30h;

= constanta de timp termica care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului

incalzit, h;
=
-

C 72586225
=
=169.352 sec 47 h
H
428.61
C capacitatea termica interioara a apartamentului.

C= x j A j= ij cij d ij A j

Tabel 2.6.2.1 Determinarea capacitii termice interioare a cldirii

Elementul de
c
d
A
construcie

Componente

[m]

[m ]

C
[J/K]

[
Perei interiori
Perei
exteriori
Tavan

J
]
kgK

Tencuial
Beton
Tencuial
Plac beton

1700
2600
1700
2600

840
870
840
870

0,03
0,15
0,03
0,28

110.25
110.25
41.75
41.75

4723110
37407825
1192380
25530960

Tencuial
Plac beton

1700
2600

840
840

0,03
0,15

74.66
74.66

3213000
24570000

= densitatea materialului;

kg
]
m3

c = capacitatea caloric masica a materialului;

d = grosimea stratului;
A = aria elementului.

C = 72,58

[MJ].

2.6.3. Determinarea temperaturii de echilibru si perioada de inclzire real a

apartamentului.
ed =id

a
0.99 x 403.48
=20
=19.06 C
H
428,61

ed

temperatura de echilibru;

id

= 20 C

= 0,99 factorul de utilizare al aportului;

a
= 403,48 W aporturile solare si interne medii pe perioada de incalzire;

H = 428,61 W/K coeficient de pierderi termice ale cladirii;

temperatura interioara de calcul;

Tabel 2.6.3.1 Determinarea perioadei de nclzire

t

Valori convenionale
e

em

[ C ]

[zile]

[ C ]

[ C ]

19,06

20,6

Luna

ed

Iulie

August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
Ianuaria
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie

19,06
19,06
19,06
19,06
19,06
19,06
19,06
19,06
19,06
19,06
19,06

0
0
15
30
31
31
28
31
30
0
0
196

20
15,3
10,3
6,6
-0,6
-2,2
0,606
-0,5
4,7
10,5
15,6
18,7
Zile de incalzire

2.7 Programul de funcionare i regimul de furnizare a agentului termic

Cladirea de locuit are un program de functionare continuu, avand un regim de furnizare a
agentului termic continuu.

2.8 Calculul pierderilor de cldura ale apartamentului

QL =H ( ie ) t =428.61 x ( 200.606 ) x 4704=39101.822
-

[kWh]

H = 428,61 W/K coeficient de pierderi de caldura al cladirii;

i
= 20 C temperatura interioara de calcul;
e

= 0,606

temperatura exterioara medie pe perioada de incalzire;

Dz = zile durata perioadei de incalzire preliminara determinate grafic;

t =196x24= 4704 h numar de ore in perioada de incalzire.

2.9 Calculul aporturilor de cldura ale apartamentului

Qg =Q i+ QS=39101,822+1897,92=40999,74
-

Qi

= degajari de caldura interne [kWh];

Q i=[ i , h+ (1b ) i , u ] t=258,72 4704=1217,018

-

i ,h

[kWh];

fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile incalzite;

i ,h=i A inc= 4 x

74,66 = 298.64 [W]

i=4 W /m

A inc=74,64

i ,u

QS

aria totala a spatiului incalzit;

= 0 fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile neincalzite;

Dz = zile durata perioadei de incalzire preliminara determinata grafic;

t = 196x24= 4704 h numar de ore in perioada de incalzire.
= aporturi solare prin elemente vitrate

QS = [ I sj A snj ] t
-

fluxul termic mediu al degajarilor interne, conform Mc001 PII;

I sj

= 403,48 x 4704 = 1897,92 [kWh]

radiatia solara totala medie pe perioada de calcul pe o suprafata de 1

m2

avand orientarea j;
A snj
aria receptoare echivalenta a suprafetei n avand orientarea j;

A snj = A F S F F g

m
[ 2]

2
A aria totala a elementului vitrat n [m ] ;

FS

factorul de umbrire a suprafetei n;

Fh

- factorul partial de coretie datorita orizontului;

Fo

factorul partial de corectie pentru proeminente;

Ff

factorul partial de corectie pentru aripioare;

FF

F S=F h F o F f =0,9

factorul de reducere pentru ramele vitrajelor;

g=F W g =0,675

g transmitanta totala la energie solara a suprafetei n;

FW
factor de transmisie solara;
g

- transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile

perpendicular pe vitraj;

Tabel 2.9.1 Valori medii ale intensitii radiaiei solare pentru perioada de nclzire
Luna
Zile
N
S
E
V
Ianuarie
31
13,2
82,1
32,2
32,2
Februarie
28
19,9
105,3
52,8
52,8
Martie
31
28,9
95,1
61,2
61,2
Aprilie
30
37,6
81,2
66,4
66,4
Mai
0
57,7
75,9
64,0
64,0
Iunie
0
67,7
82,1
69,6
69,6
Iulie
0
71,2
97,0
73,4
73,4
August
0
65,0
68,3
68,3
38,225 114,1 93,183
57,216
57,216
Septembri
0
46,7
114,8
73,2
73,2
e
Octombrie
Noiembrie
Decembrie

15
30
31

24,3
15,0
11,5

120,2
76,1
74,3

63,3
33,6
28,6

63,3
33,6
28,6

Tabel 2.9.2 Aporturi solare pe orientri

m
W /m
[ 2]
I sj [ 2]

A snj

Orientare

SE

4,33
Total

Qsj [W ]

93.182

2.10 Necesarul de caldur pentru nclzirea apartamentului,

403.48
403.48

Qh

Necesarul de caldura pentru incalzirea spatiilor se obtine facand diferenta intre pierderile
de caldura ale caldurii,

QL

, si aporturile de caldura

Qg

factor de diminuare, , astfel:

Qh=Q L Q g=39101,8220,686 x 40999,74=10976

QL - pierderile de caldura ale cladirii ;

Qg - aporturi totale de caldura ;

, cele din urma fiind corectate cu un

 factor de utilizare;

Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional, , care
reprezinta raportul dintre aporturi, Qg si pierderi, QL, astfel:
=

Q g 40999,74
=
=7,048
Q L 39101,822
Deoarece coeficientul adimensional

1 =

1 , atunci:

1 a 11,0482,366
=
=0.686
1 a +1 11,0483,366

a=a0

coefficient adimensional reprezentand raportul dintre aporturi si pierderi;

a = parametru numeric care depinde de constanta de timp ;

=
2,366
0

a0

=0,8 parametru numeric;

=30h;

2.11. Consumul de energie pentru nclzire ,

Qfh

Qfh =Qh +Qth Qrh ,hQrwh = 10976 + 2957,69 = 13933,69

Qh

- necesarul de energie pentru incalzirea apartamentului;

Qth

-totalul pierderilor de caldura datorate instalatiei de incalzire, inclusiv pierderile de

caldura recuperate. Se includ de asemenea pierderile de caldura suplimentare datorate

distributiei neuniforme a temperaturii in incinte si reglarea imperfecta a temperaturii
interioare, in cazul in care nu sunt luate deja in considerare la temperatura interioara
conventionala;

KW
= 1526,74 + 1430,956 = 2957,69 [ h ]
an

Qth =Qem +Qd

Qem

- pierderi de caldura cauzate de un sistem non-ideal de transmisie a caldurii la

consumator;
Qem =Qem. str +Q em.c
Qem. str

Qem. str =

- pierderi de caldura cauzate de distributia neuniforma a temperaturii;

1em
Q h =
em

em =0,93

= 826.15 + 700.59 = 1526,74 [

KW

10,93
0,93

x 10976 = 826,15

eficienta sistemului de transmisie a caldurii in functie de tipul de corp de

incalzire;
Qh

Qem. c =

necesarul de energie pentru incalzirea cladirii;

1c
10.94
Q h=
10976=700,59
c
0.94
c =0,94

eficienta sistemului de transmisie a caldurii in functie de tipul de corp de

incalzire;
Qh

necesarul de energie pentru incalzirea cladirii;

Qd = U 'i (m ai ) Li t H
i

0,156 (7020) 39 4704=1430,956

Qd

energia termica pierduta pe reteaua de distributie;

U 'i

valoarea coeficientului de transfer de caldura;

U ' i=

1
0,66 = 0,156
1
0,33

iz =0,0462

da

= 0 diametrul exterior al conductei cu izolatie;

di

= 0,06 cm diametrul conductei fara izolatie;

a=

m =

1
0,33

- coefficient de conductive a izolatiei;

coeficient global de transfer termic;

tur +retur
=70[ C ]
2

temperatura medie a agentului termic;

ai

= 20 temperatura aerului exterior conductelor

Li

= 39 m lungimea conductei;

t H =t 24

Lea=4 [m]

=4704 numarul de ore in pasul de timp;

lungimea echivalenta a armaturilor pentru conducte neizolate, cu

diametrul < 100 mm si

Lea=1,5 [m]

lungimea echivalenta a armaturilor pentru

conducte isolate, cu diametrul < 100 mm.

2.12 Consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum,

Qacm

Qacm=Q ac +Qac .c +Qac. d = 7818,17 + 416,98 + 858,57 = 9093,72

Q ac = c V ac (ac ar ) = 983,2 x 4,183 x 136,87 x ( 60 10 ) = 28145437/3600 = 7818,17
Qac necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de consum livrata;

= 983,2 [kg/ m3 ] densitatea apei calde de consum la temperatura de 60 C ;

c = 4,183 [kJ/kgK] caldura specifica a apei calde de consum la temperatura de 60

C ;
V ac

Nu
1000

V ac =a

volumul necesar de apa calda de consum pe perioada consumata;

5
75

=0,375 x 365=136,875 m3
=
1000

a=75 [l/om zi] necesarul specific de apa calda de consum pentru o persoana in cladiri de

locuit multifamiliale;
Nu
= 3 [personae] numar de personae;

Qac . c = c V ac . c ( ac .c ar ) = 983,2 x 4,183 x 9,125 x 40 = 416,98

= 983,2 [kg/ m3 ] densitatea apei calde de consum la temperatura de 60 C ;

c = 4,183 [kJ/kgK] caldura specifica a apei calde de consum la temperatura de 60

C ;
V ac . c

=5,475 volumul corespunzator pierderilor si risipei de apa calda de consum pe

perioada considerata;
in cazul armaturilor intr-o stare tehnica buna in proportie de 30%, atunci se estimeaza
pierderi de 5 l/om,zi x (

nac

/24), unde

nac

reprezinta numarul zilnic de ore de livrare

a apei calde menajere (valoare medie anuala);

Vac,c = 5 x Nu 1000 [ m3/an ] = 5 x 5 / 1000 = 0,025 x 365 = 9,125
Vac,c = 3,65 [ m3/an ]
Qac. d = U ' i (m ai ) Li t H
i

Qac . d

U 'i

= 0,156 x 30 x 39 x 4704 = 858,57

pierderi de caldura pe conductele de distributie a apei calde de consum;

valoarea coeficientului de transfer de caldura;

U ' i=

d
1
1
ln a +
2 iz
di a da

iz =0,0462

d a=0

d i=6 cm

a=

= 0,156

- coefficient de conductive a izolatiei;

diametrul exterior al conductei cu izolatie;

1
0,33

diametrul conductei fara izolatie;

coeficient global de transfer termic;

m =50[ C ]

temperatura medie a agentului termic;

ai

temperatura aerului exterior conductelor

Li

t H =t 24

=40 m lungimea conductei;

=4704 numarul de ore in pasul de timp;

Pierderile de caldura recuperate ale conductelor de apa calda de consum calculate pentru
perioada de incalzire:
Qrwh=Q coloaneacc +Qdistributie acc =0

3. Certificarea energetic a apartamentului

Notarea energetica a apartamentului se face in functie de consumurile specifice
corespunzatoare utilittilor din cladire si penalittilor stabilite corespunzator exploatarii.
Incadrarea in clasele energetice se face in functie de consumul specific de energie pentru
fiecare tip de consumator in functie de scala energetica specifica.

3.1. Consumul anual specific de energie pentru incalzirea spatiilor

qinc =

Qinc
=
A inc

13933,69
=185,78
75

Qinc=Q f ,h

= 185,78

Unde

Suprafata incalzita a apartamentului este

A inc=74,66 m2 .

Clasa D
3.2. Consumul anual specific de energie pentru prepararea apei calde de consum
q acm=

Qacm 9093,72
=
=121,24
A inc
75

Clasa E
3.3 Total nclzire ap cald
q total =185,78+121,24=307,02

3.5. Penalizri acordate apartamentului certificat

P1 - coeficient de penalizare functie de starea armaturilor de inchidere si reglaj de la

corpurile statice;

P1 = 1
P2 - coeficient de penalizare functie de spalarea/curatirea instalatiei de incalzire
interioara;

P2 = 1
P4 - coeficient de penalizare functie de existenta echipamentelor de masura pentru
decontarea consumurilor de caldura
P4 = 1

P5 - coeficient de penalizare functie de starea finisajelor exterioare ale peretilor exteriori;

P5 = 1

P6 - coeficient de penalizare functie de starea peretilor exteriori din punct de vedere al

continutului de umiditate al acestora;
P6 = 1

P7 - coeficient de penalizare functie de starea acoperisului peste pod;

P7 = 1

P8 - coeficient de penalizare functie de starea cosului/cosurilor de evacuare a fumului;

P8 = 1

P9 - coeficient de penalizare care tine seama de posibilitatea asigurarii necesarului de aer

proaspat la valoarea de confort;
P9 = 1

P10 - coeficient de penalizare care tine seama de starea tehnic a apartamentului;

P10 = 1

3.6. Nota energetic

Relatia de calcul a notei energetice este urmatoarea:
N=exp (B1 qtot p 0+ B2 ) daca q tot p 0 qTm ;
N=100

daca

B 1=0,001053 ; B 2=4,73667

p0

qTm

q tot p 0=

q tot p 0< qTm

coeficienti numerici;

coeficient de penalizare a notei acordate cladirii;

consumul specific anual normal de energie minim.
[kWh/ m

an].

N = exp (-0,001053 x 307,02 x 1 + 4,73667 ) = 82,49

N = 82,49

Bibliografie
ntocmirea raportului de audit energetic al apartamentului s-a efectuat n
conformitate cu prevederile noii Metodologii Mc 001/2006, privind
calculul consumurilor de energie a cldirilor. Alte documente conexe
sunt:
1) Legea 325/27.05.2002 pentru aprobarea O.G. 29/30.01.2000 privind
reabilitarea termic a fondului construit existent i stimularea
economisirii energiei termice.
2) O.G. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termic a fondului construit
existent i stimularea economisirii energiei termice.
3) O.G. 18/04.03.2009 Ordonanta de urgenta privind cresterea
performantei energetice a blocurilor de locuinte publicata in MO nr.
155/2009.
4) Norma Metodologica din 17.03.2009 Norma metodologica de
aplicare a O.G.
18/04.03.2009
5) Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii.

6) NP 008-97 - Normativ privind igiena compoziiei aerului n spaii cu

diverse destinaii, n funcie de activitile desfurate n regim de iarnvar.
7)_GT 032-2001 - Ghid privind proceduri de efectuare a msurrilor
necesare expertizrii termoenergetice a construciilor i instalaiilor
aferente.
8) SC 007-2002 - Soluii cadru pentru reabilitarea termo-higroenergetic a anvelopei cldirilor de locuit existente.
9) C 107/1-2005 - Normativ privind calculul coeficienilor globali de
izolare termic la cldirile de locuit.
10) C 107/3-2005 - Normativ privind calculul termotehnic al
elementelor de construcie ale cldirilor.
11) C 107/5-2005 - Normativ privind calculul termotehnic al
elementelor de construcie n contact cu solul.
12) SR 4839-1997 - Instalaii de nclzire. Numrul anual de grade-zile.
13) SR 1907/1-1997 - Instalaii de nclzire. Necesarul de cldur de calcul.
Prescripii de calcul.
14) SR 1907/2-1997 - Instalaii de nclzire. Necesarul de cldur de calcul.
Temperaturi interioare convenionale de calcul.