roncea.

ro
http://roncea.ro/2008/11/03/gen-r-gheorghe-dragomir-recviem-pentru-spioni-implicarea-serviciilor-de-spionaj-si-contraspionajungare-in-actiuni-impotriva-romaniei/

Gen (r) Gheorghe Dragomir "Recviem pentru Spioni":

Implicarea serviciilor de spionaj si contraspionaj ungare in
actiuni impotriva Romaniei
Gheorghe Dragomir
Recviem pentru Spioni
Editura Romania in Lume, 2008
Extrase:
Implicarea serviciilor de spionaj si contraspionaj ungare, alaturi
de alte servicii interesate in actiunile premergatoare si in timpul
evenimentelor din decembrie 1989 si a celor din 15 martie 1990
de la Targu Mures, a fost evidenta si a vizat dezmembrarea
statului national unitar Roman si alipirea la Ungaria a unor
importante teritorii romanesti.
Dupa esecul acestor operatiuni, serviciul de spionaj ungar, prin
agentura creata la nivelul UDMR, FORUMULUI CIVIC
MAGHIAR cat si a administratiei centrale si locale, a trecut la
un nou mod de actiune si anume de a ataca si intimida
(ajungandu-se pana la anihilare), activitatea serviciilor de
informatii romanesti lansand vanatoarea ofiterilor si agenturii
care desfasurase actiuni de politie politica ce trebuie
descompirati si ingraditi in drepturile si libertatile cetatenesti,
creandu-se astfel un curent de neincredere la nivelul populatiei
romanesti fata de reprezentantii autoritatilor de stat.
Actiunea viza pe etape: serviciile secrete, clasa politica,
administratia publica, justitia, oamenii de cultura si mass-media,
ca in final sa atace clerul ortodox cu precadere cel din Banat,
Ardeal si Bucovina si nu cu totul intamplator.
Referindu-ne la religie, spionajul ungar prin cadrele si agentii acoperiti din randul prelatilor maghiari, inca din
perioada horthysta s-a lovit in Ardeal de rezistenta romanilor in fata procesului de maghiarizare impus prin
violenta, de aceea s-a gasit modalitatea cea mai perversa si anume Biserica Unita si ordinele religioase
cavaleresti aflate sub controlul Vaticanului, la care a fost ademenita sa adere elita romaneasca, indiferent de
confesiune.
Aceasta bresa odata realizata s-a trecut la o alta etapa si anume de a se lansa dialogul intre Biserica Ortodoxa
din Romania cu Biserica Catolica atat in cadrul Consiliului Ecumenic, dar si direct, argumentandu-se ca in
conditiile actuale aceasta reprezinta o necesitate religioasa, in realitate fiind o necesitate politica pentru Ungaria
de a se realiza unirea celor doua biserici, bineinteles, sub autoritatea Papala.
Desi Ungaria si Romania sunt membre cu drepturi egale in NATO si UE, totusi guvernele ungare, indiferent de
coloratura politica, care s-au perindat la conducerea tarii nu au renuntat la pretentiile teritoriale si nici la campania
de defaimare a Romaniei pe langa cancelariile europene si administratia americana, folosindu-se din plin de
posibilitatile informative si de influenta, de care dispun serviciile secrete ungare.
Guvernele post-decembriste care s-au succedat la conducerea Romaniei nu au avut si nu au reusit sa includa pe
agenda de lucru clarificarea de fonda problemelor in disputa cu Budapeste in baza principiilor care guverneaza
relatiile dintre statele democratice membre NATO si UE, cu respectarea suveranitatii si demnitatii nationale, ci au
preferat adoptarea unei atitudini confuze si de multe ori complice, care au incurajat atat guvernele de la
Budapesta cat si minoritatea maghiara din Romania, in actiunile lor denigratoare si provocatoare.
Pe acest fond a devenit o practica periculoasa prezenta unor personalitati politice si guvernamentale ungare in

comunitatile de maghiari si secui din Transilvania cu ocazia unor sarbatori religioase, pentru a asista la
manifestari de omagiere a unor martiri (in realitate criminali de razboi ori militari care au avut merite in
reprimarea cu salbaticie a unor revolte sau miscari sociale impotriva asupririi austro-ungare) ori pentru a participa
la lucrarile UDMR sau ale FORUMULUI CIVIC MAGHIAR, care sustin deschis, cu aroganta si in mod provocator,
revizionismul maghiar.
Poate ca ar trebui ca pe baza de reciprocitate sa avem o prezenta mai activa a personalitatilor romane in
comunitatile romanesti din Ungaria, pentru a le cunoaste problemele cu care se confrunta si a le ridica cu
fermitate spre rezolvare autoritatilor ungare. Dar pentru asta este nevoie de o clasa politica si responsabili
guvernamentali animati de puternice sentimente de mandrie nationala si de respect fata de electoratul roman
care i-a propulsat spre sferele puterii.
Realitatea dureroasa ne dezvaluie ca prin privatizarile frauduloase sau retrocedarile dubioase, s-a deschis calea
abuzurilor la nivelul autoritatilor centrale si locale si s-au creat oportunitati de afaceri intre clientela din jurul
partidelor romanesti si clientela maghiara din jurul UDMR, creindu-se o adevarata mafie transpartinica si multietnica care s-a imbogatit ilicit prin dezmembrarea patrimoniului national.
Vesnica prezenta la guvernare a UDMR a creat serviciului de spionaj ungar oportunitati informative si de influenta
nesperate, la nivelul structurilor de putere din Romania, cat si in locurile in care se concentreaza bani publici si de
la UE pentru finantarea unor proiecte de interes strategic (infrastructura de transporturi si comunicatii, protectia
mediului, consolidarea mediului de afaceri si antreprenorial, etc).
Atitudinea pasiva si lipsa de reactie prompta a oficialitatilor romane la actiunile neprietenesti ale oficialitatilor si
Parlamentului Ungar, sau actiunile deschise anti-romanesti ale maghiarilor din Romania, te duce cu gandul la
tradarea intereselor nationale de clasa politica romaneasca care este mai interesata de realizarea unor intelegeri
cu UDMR numai pentru a intra in coalitii guvernamentale. De aceea se mimeaza reactii ferme fata de unele
manifestari deschise revizionist maghiare din partea unor membri ai cabinetului.