UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN

BRAOV

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC

I TIINA CALCULATOARELOR

Proiect PCI

ndrumtor: Conf. dr. ing. NICOLAE George

Student:

Simionescu Adrian

Grupa: 4692

2012-2013

L1 Spectrul de radiofrecven al emitoarelor TV cu acoperire

local
1.1.Aparate de msur i control utilizat

Anten dipol asimetric

Analizor spectru 1Ghz

1.2.Spectrul de frecven al transmitorului TV cu acoperire local

Transmisia de radiodifuziune prin sisteme de televiziune se efectueaz pe mai multe
benzi de frecven. n Europa aceste benzi sunt situate n dou domenii de frecven, FIF(Foarte
nalt Frecven) care cuprinde benzile I i III i domeniul UIF(Ultra nalt Frecvene) care
cuprinde benzile IV si V). Sistemele de televiziune terestre, cu prelucrare analogic a semnalelor
opereaz, potrivit reglementrilor organismelor ETSI si ITU, n domenii i benzi de frecven
bine delimitate: -Banda I: 47- 68 MHz;
-Banda III: 174 -230 MHz;
-Banda IV: 470 582 MHz;
-Banda V: 582 960 MHz;
Determinri practice ale parametrilor unor canale TV din Banda IV
Nr.
Crt.

Frecven

Amplitudine

Putere

Tensiune intrare

[MHz]

[dBV]

[dBm]

[V]

fpi = 519,350

42

-65

150

27

fps = 524,6

37

-72

84

(RTT)

fpi = 551,3

47

-63

210

31

Nr canal

fps = 556,8

47

-58

220

(MIX-2)

fpi = 575,3

57

-55

260

34

fps = 580,850

47

-64,5

150
(TVR2)

1.3.Spectrul canalului TV

Spectrul benzii TV:

1.4.Concluzii:

a) Banda SVC fiind de 7.25MHz i fiecare band fiind cuprins ntre dou frecvene bine
delimitate rezult c fiecare band conine un anumit numr de canale.
b) Fps<Fpi i Api>Aps;
c) ntre frecvena central a purttoarei de sunet i celei de imagine este o diferen de
5.5MHz numit ecart de frecven.

L2 Semnalul video complex.

2.1.Aparate de msur i control utilizate.

Osciloscop
TV

Generator semnal TV
2.2.SVC A/N pentru o linie TV

Durata semnalului util: 52 s

Perioada de repetiie: 64 s
Amplitudine semnal util: 1,35V

Durat impuls sincronizare: 5 s

Durat imuls stingere: 12 s

2.3.SVC A/N pentru un cadru TV

2.4.Concluzii
a) Semnalul video complex pentru o linie TV conine nivelul de alb, nivelul de negru, ntre
acestea gsindu-se nivele de gri, impuls de stingere i impuls de sincronizare.
b) Duratele acestora sunt bine definite.
c) Informaia de crominan se transmite n cadrul benzii video.

L3. MIRA TV
3.1. Aparate de msur i control utilizat

Mira TV sau mira de televiziune reprezint o imagine de televiziune produs pe ecranul

televizorului compus din reele de linii, figuri geometrice i bare de la alb la negru i bare color.
Se prefer folosirea imaginilor statice de televiziune i nu a imaginilor dinamice, din timpul
transmisiei, deoarece acestea nu permit aprecierea corect i nici efectuarea unor determinri de
parametrii funcionali ca urmare a elementelor de imagine aflate n continu schimbare,
deplasare pe suprafaa ecranului i nsoite de modificri ale valorilor parametrilor specifici
(luminozitate, contrast, culoare, finee, conturan, etc.).
Dup modul cum sunt obinute, mirele TV pot fi clasificate n trei categorii:
1. Mira de control TV, este o mir obinut prin proiectarea pe catodul camerei de luat
vederi, n studioul de televiziune, a unei reprezentri (fotografii, desen, etc.) avnd un
coninut definit i adoptat prin standarde naionale sau prin decizii locale;
2. Mira electronic TV, este o mir de televiziune obinut prin mixarea mai multor semnale
generate electronic;
3. Mira soft TV, este o mir de televiziune obinut pe calculator cu ajutorul programelor
software.

Toate categoriile de mire TV pot fi produse n studioul de televiziune i transmise pe ntreg

canalul de comunicaie de televiziune, de la emisie la recepie. Mira electronic fiind obinut
pe cale electronic se poate genera i folosi i local n laboratoare TV sau la posturile de recepie.
n raport de complexitatea echipamentului de generare mira electronic poate produce
imagini de televiziune cu grad diferit de complexitate.
Caracteristicile mirelor electronice difer de la ar la ar i chiar de la un post de televiziune
la altul. Pentru efectuarea de msurri pe liniile de fabricaie i n laboratoarele
specializate au fost standardizai anumii parametrii ai mirelor electronice. Coninutul
imaginilor de televiziune determinat de semnalele de mir
TV nu este identic dar aproape toate conin: bare color, bare de gri, caroiaje, figuri geometrice
(cerc, ptrat, triunghi, etc.), fascicule de bare avnd grosimi diferite, caroiaj tabl de ah, etc.
Mira TV este folosit pentru controlul i reglarea unor parametrii ai receptoarelor de
televiziune, parametrii care definesc imaginea de televiziune.
Parametrii TV care pot fi evaluai cu ajutorul mirei TV sunt:
-dimensiunile i liniaritatea imaginii ;
-focalizarea spotului electronic i centrarea rastrului (numai la anumite tipuri de receptoare TV);
-contrastul i strlucirea imaginii ;
-geometria imaginii i distorsiunile geometrice de form ale rastrului;
-caracteristicile de frecven ale imaginii (definiia, reproducerea
-frecvenelor video joase i nalte);
-sincronizarea imaginii i stabilitatea explorrii ntreesute;
-apariia interferenelor sau a perturbaiilor pe imagine.
3.2.Vizualizarea unor tipuri de MIRA TV

a)bare vertical color

b)bare vertical alb negru

c)reea de puncte

d)tabl de sah

L4.Studiul general al Receptorului TV A/N-color

4.1.Identificarea circuitelor funcionale folosind schema bloc i schema electric.
Receptorul TV asigur captarea semnalelor de radiofrecven de televiziune, prelucrarea
acestora prin selecie n frecven, schimbare de frecven, demodulare, decodare si amplificarea
semnalelor informaie video si audio n vederea redrii transformrii acestora n imagine TV i
sunet.

4.2.Vizualizarea unor semnale video procesate n receptorul TV

Semnalele de stingere i sincronizare cadru si linie

Semnalul SVC de la ieirea AFI-CC

4.3.Concluzii:
SVC vizualizat fiind semnal furnizor de imagine variaz n timp.
Perioada impulsurilor de sincronizare si stingere linie este bine definita.

L5.SELECTORUL DE CANALE
5.1.Scopul lucrrii

Identificarea circuitelor functionale folosind schema electrica

Masurarea tensiunilor de propagare si de acord

5.2.Desfurarea lucrrii
Masurarea tensiunilor de propagare si de acord
Banda TV
I II
III
IV - V
I II
III
IV V
I II
III
IV V
I II
III
IV V

Tensiune de
banda [V]
0
0
9
0
0
12
0
12
0
0
0
12

Tensiune RAA
[V]
8
8
8
8

Tensiune varicap
[V]
7
8
11,3
4

Canal
TVR2
TVR2
TVR2
Prima
Prima
Prima
TVR1
TVR1
TVR1
B1
B1
B1

L6.BANDA DE FERCVENTE
Controlul si masurarea principalilor indicatori de calitate ai sistemului de televiziune se
realizeaza cu ajutorul semnalelor de test nserate n linii TV, denumite si linii de test (sau TSI
Test Signal Insertion). Liniile de test se transmit pe durata de stingere pe verticala a spotului de
electroni (cursa inversa de cadre TV).
Semnalele - test sunt plasate pe durata impulsurilor de stingere de semicadru si ocupa
intervale de linii bine definite, liniile - test contin permanent aceleasi semnale de test, semnale care
au caracteristici cunoscute si servesc unui anumit proces de determinare a indicilor de calitate n
televiziune.

Spre exemplu linile de test din Campul 2-C prezinta semnale formate din
sase perechi de oscilatii sinusoidale cu frevcentele: 0,5; 1,5; 2,8;4,43; 5,0 si 5,8 MHz
situate pe un piedestal corespunzator nivelului de gri. Cu ajutorul lorse poate controla caracteristica
amplitudine-frecventa, prin compararea ampiltudini relative a celor 6 pachete cu impulsul de
referinta aflet la inceputul linie de test.

m [ dB ] =20lg

Apachet
Areferinta

Areferinta =1.02V=1.02*10-3 mV
Apachet
[mV]
m[dB]

P1=0.5M
Hz
340 mV

P2=1
MHz
280 mV

P3=2
MHz
224 mV

P4=4.43
MHz
528 mV

P5=5
MHz
152 mV

P6=5.8M
Hz
88 mV

L7.AFI-VS
7.1.Scopul lucrrii
Identificarea circuitelor functionale de pe schema electrica
Determinarea parametrilor de semnal la intrarea si iesirea modulului
7.2.Desfurarea lucrrii
Semnal video complex
Alb

Negru
Stingere

Avv
Asv

ASB

Burst
Uinv-v= 10mV
Uef = Uinv-v /3 ~ 3mV
SVCC
Avv= 1,5V
ASB= 0,5V
Asv = 1V
Timpul de sincronizare
t = 0,6 * 10 = 6s
Timpul de stingere
t = 12s
Timpul de burst
t = 5s
Timp de linie
TH = 6,4*10s = 64s
Timp de linie directa
THd = 5,2 * 10s= 52s
Timp de linie inversa
THi = 1,2 * 10s = 12s

L8.DETERMINAREA RAPORTULUI SEMNAL ZGOMOT

8.1.Aparate utilizate:
-

Osciloscop
Televizor
Placa de test

Zgomotele se suprapun peste semnalul TV util. In receptorul de televiziune zgomotele

pot sinusoidale, de cuantizare si zgomote de fluctuatie; dintre acestea ultimele sunt cele mai
deranjante , acestea declansand licariri ale ecranului si obosind ochiul uman.
Potrivit ITU 98 , calitatii imaginii in sunt atribuite cinci grade te callitate, in functie de
raportul semnal zgomot.
Surse de zgomot in televiziune: activitatea industriala, zgomote atmosferice, aparate
electrice, oamenii (demonstrat in laborator).

Imagine ecran osciloscop cu linia de test numarul 329 din programul TVR2
Determinarea conform relatilor de canal: USvv si UZG ( pentru TVR1 si TVR2)
Calcularea Rzg pentru cele doua programe
Aprecierea calitatii si acordarea factorului de calitate in functie de Rsz
Linia 329 = linie de test

8.2.Masuratori
TVR2:

Usvv = 1.18 v
Ugzvv= 32 mv
U ZGef =

Uzsvv 32
= =4.57 mv
FV
7
3

Rsz=

Usvv
1.1810
=20 log
20 log 250=47.5 dB
Uzgef
4.57

TVR1:
Usvv = 1.18 v
Ugzvv= 144 mv
U ZGef =

Uzsvv 144
=
=20.6 mv
FV
7

Usvv
1.18103
Rsz=
=20 log
=15.14 dB
Uzgef
20.6

L9.SISTEMUL DE EXPLORARE VERTICAL

9.1.Scopul lucrrii

Schema sistemului de explorare

Observatii si determinarea asupra semnalelor

9.2.Desfurarea lucrrii
Schema bloc:
SVCC

Sincroprocesor

Baleiaj
Vertical

SH

SV

Semnalul SVC si semnalul de baleiaj vertical

Asvc= 1,8 * 1V = 1,8V

Asv= 3,2 * 50 mV * 10 = 1,6 V
T = 4 * 5 mV = 20 mV
Semnalul de baleiaj vertical:

ASV=1,5V
A0 baleiaj=48V
T= 20ms
Tcursa directa= 18,4s
Tcursa inversa= 1,6 s

L10.SISTEMUL DE EXPLORARE ORIZONTAL

10.1.Scopul lucrrii

Schema sistemului de explorare

Observatii si determinari asupra semnalelor procesate

10.2.Desfurarea lucrrii
Schema bloc:
SVCC

Sincroprocesor

Semnalul SVC si semnalul de baleiasj orizontal

Asvc= 0,61 * 1V = 0,61V

Asv= 3 * 0,02 * 10 = 0,6V

TP= 2 * 20 s = 40s
TN= 1,2 * 20 s = 24s

SH

BaleiajOriz
ontal

Timp de sincronizare si stingere

T = 0,44 * 10 s = 4,4s
Tcursa inversa= 1,2 * 10 s = 12 s
T cursa directa= 5,2 * 10 = 52s
A=610 V