Manualul Instalatorului Incalziri

Asociatia Inginerilor de lnstalatu din Romania
Asociatia Inginerilor de lnstelatii din Romania

~. "-

",'

a

I

Autori:

Coordonator: Prof. univ. dr. ing. Mihai lUNA

Prof. univ. dr. ing. Mihai lUNA: 1 (1.1; 1.3; 1.6; 1.7); 3; 4 (4.1; 4.5);

6 (6.3; 6.6; 6.7); 8 Ing. Dan BERBECARU: 1 (1.2; 1.4); 4 (4.8; 4.1D) Conf. dr. ing. Gabriel STAN: 1 (1.5)

Ing. Mihaela GEORGESCU: 2 (2.1; 2.2; 2.3; 2.4) Prof. univ. dr. ing. Miron POPESCU: 4 (4.2)

Conf dr. ing. Octavia COCORA: 4 (4.3; 4.4); 5 (5.4) Prof. univ. dr. ing. Draqos HERA: 4 (4.6)

Ing. Rodica GABREANU: 4 (4.7)

Dr. ing. Florin IORDACHE: 4 (4.9)

Prof. univ. dr. ing. Costlca BRANDABUR: 5 (5.1; 5.2; 5.3) $ef lucrari ing. Dan Paul STANESCU: 5 (5.5)

Prof. univ. dr. ing. Nicolae ANTONESCU: 5 (5.5; 5.6) Prep. ing. Nicolae N. ANTONESCU: 5 (5.5; 5.6)

Prof. univ. dr. ing. Vasile CALUIANU: 6 (6.2)

lng. Tudor DRAGANESCU: 6 (6.5)

lng. Lurnlnlta DUMITRESCU: 7

lng. GabrieIIVANESCU: 6 (6.7); 9

Prof. univ. dr. ing. Maria CRACIUN: 10 (10.1; 10.2) Ing. Mihaela VULPESCU: 10 (10.3)

Ing. Gheorghe DABELA: 10(10.4)

$ef lucrarl ing. Rodica FRUNZUucA: 11 (11.1; 11.2; 11.4) $ef lucrari ing. Mirela Sanda TOROPOC: 11 (11.3)

Prof. univ. dr. ing. Mircea BELDIMAN:-12;-13·-----_. __ ...

I Dr: ing. A1exandru COSTACHEL I: 6 (6:1; 6.4)

ling. Alexandru CIMPOIA I: 6 (6.7)

ling. Achile PETRESCU I

Prof. onor. dr. ing. Liviu DUMITRESCU

Membru al Academiei Central Europene de $tiinta sl Arta:

Doctor Honoris Causa al Unlversltatll Tehnice de Constructii . Bucurestl

- -_ - - __ Co_ord_QI)_ar_eJtdlt_orial~: i Director General ing. Doru PETRESCU

Tehnoredactare~r~I~€§~~:~··---------~---

Coordonare ~i recenzie ~tiintifica:

MANUALUL DE INSTALATII ISBN 973-85936-0-3 lnstalatil de tncalzlre ISBN 973-85936-1-1

e Editura ARTEONO Bucuresti S.R.L., 2002 @ Asociatia Inginerilor de lnstalatli din Romania

CUPRI·NS·

I. INSTALATII DE INCALZIRE

1. PROBLEME GENERALE

1.1. lmportanta lnstalatiilor de incalzire 1

1.2. Exigente de calitate 1

1.2.1. Calitatea unei constructii 1

1.2.2. Exigente de calitate ale lnstalatiilor de Incalzire centrals 1

1.3. Ctasfficaree lnstalatlltor de incalzire · 2

1.4. Reglementari privind proiectarea $i realizarea instalatlllor de Incalzire 2

1.4.1. incadrarea constructlilor $i lnstalatiilor aferente in mediul construit al localitatli 2

1.4.1: 1 Autorlzatia de construire 2

1.4.1.2 Planurile urbanistice 2

1.4.1.3 Avize $i acorduri : .

1.4.2. Reqlernentari tehnice pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatitor de lncalzlre centrale "

1.4.3. Tema de proiectare 3

1.4.4. Faze de proiectare sl contlnutul proiectelor 4

1.5. Functionalitatea si alcatuirea cladirllor .4

1.5.1. Clasificarea constructiilor .4

1.5.2. Subsistemele cladirli .4

1.5.3. Actiunl in cladlri ; · ; ..• _ 5

1.5.4. Functionalitatea cladirllor : 5

1.5.5. Analiza si alcaturea antlselsmica a lnstalatillor $i echipamentelor : .. 7

1.6. Date generale privind calculul mstalatlllor de Incalzire : 8

1'.6.1. Transmisia caldurl' 9

1.6.2. Elemente de transfer de rnasa 9

1.6.3. Curgerea fiuidelor in conducte 9

1.7. Marimi $i unitatl de rnasura 11

1<2. PROTECTIA TERMICA A CLADIRILOR

2.1. Elementele de constructli ale cladirllor 12

2.1.1. Anvelopa ciadirii ..

2.1.2. Aria anvelopei unei cladiri -A - 14

2.1.3. Volumul cladir]] - V· 14

2.1.4. Alegerea elementelor de constructll din punct de vedere termotehnic : ~ 14

2.2. Dimensionarea elementelor de constructii perimetrale din punct de vedere termotehnic 16

2.2.1. Obiectivele calculului termotehnic : 16

2.2.2. Calculul termotehnic pentru stabilirea grosimii stratului termoizolator 16

2.2.3. Determinarea rezlstentelor termice specifice ale elementelor de constructii opace 17

2.2.3.1 Rezistente termice specifice efective 17

2.2.3.2 Rezistente termice specifice normate :· 19

- Exemple de calcul 20

2.2.4. Hezlstente termice ale suprafetelor vitrate 23

2.2.5. Difuzia vaporilor de apa prin elementele de constructii. 24

- Exemplu de calcul 27

2.3. Stabilitatea terrnlca a elementelor de inchidere a cladirllor sl a Incaperllor din cladirile civile 30

2.3.1. Criteriile de pertorrnanta ale stabilitatii term ice 30

2.3.2. Indicele lnertlel term ice D 30

2.3.3. Coeficientul ¢i de stabilitate a elementelor de inchidere a cladirilor 31

2.3.4. Stabilitatea terrnlca a Incaperilor Incalzlte din cladlrlle civile ~· re " •• r 32


2.4. Determinarea si verificarea coeficientului global de izolare terrnlca 35

2.4.1. Determinarea si verificarea coeficientului global de izolare terrnlca G la cladirile de locuit 35

2.4.2. Determinarea $i verificarea coeficientului global de izolare terrnica G1 .

-ta cladirlle cu alta destlnatie decat cea de locuit 38

- Exemplu de cal cui

3. NEG£:SARUL DE CALDURA PENTRU TNGALzIRE

3.1. Necesarul de cal dura pentru oladir] oblsnuite : 42

3.1.1. Fluxul termic cedat prin transmisie Or 42

3.1.2. Adaosuri la pierderile de cal dura LA .43

3.1.3. Sarcina terrnlca Oi 43

3.1.4. Particuiarltatl de calcul al necesarului de cal dura pentru cladiri industriale : .45

3.1.5. Particularltatl de calcul al necesarului decaldura pentru loculnte 45

3.2. Necesarul de cal dura la sere 46


3.3. Necesarul de caldura pentru cladirlle amplasate subteran .47

3.4. Calculul necesarului de cal dura pe baza de indici .48

3.5. Galculul necesarului de cal dura anual al cli~dirilor de locuit.. 48

3.5.1. Necesarul de caldura anual al cladirilor de locuit existente : 48


3.5.2. Necesarul de cal dura anual al cladlrllor de locuit nou proiectate 49 '

4. SISTEME DE INGALzIRE

4.1. Incalzirea locala ::~ 56

4.1.1. Prescrlptll privind uti liz area incalzirii locale w 56

4.1.2. Sobe cu acumulare de caldura :·:'::·: 56

4.1.3. Sobe tara acumulare de cal dura _ 57

4.1.4. Sobe de constructle speciala (semineuri) ;t.~:':~:~:~: 58

4.1.5. Elemente de calcul ·~~::: 59 r?i_( ...

4.1.5.1 Pierderile de caldura : :·:·~ 59

4.1.5.2 Calculul $i alegerea sobelor ~ :.: . u ••• · •• :·~~: •••••••••••• ~~~ •• 59 .'_ .',;":.:';,.'~>~~,~{:~.

--::,.-~. ··4.~1.5.3 Dlmenslunl'e cosulul de fum: :·~~:~ 60

. ~

4.2. incalzlrea cu apa calda si fierbinte .: .. : 61'" .. ,;!tl,

4.2.1. Clasificarea sistemelor de Incalzire cu apa calda :,~:.~~~ 61 ::!i:~: < ~·:,:!'b

4.2.2. Criterii privind a~egerea sistemului de Incalzire '~':.:.~.~ 61'/H.- '!J:'t;'f;,

4.2.3. lnstalatf de j'ncalzire cu circulatie natural a , 62:;:·);····

4.2.4. lnssalati! de lncalzire cu clrculatle tortata :.63

4.2.4.1 lnstatatli de lncalzire cu distribute individuala 64

4.2.4.2 lnstalatti de incalzire cu dlstributie centrallzata 68

4.2.5. Descrierea si montarea modulelor termohidraulice MTH : 70

14.2.6. j\I1cmtarea conductelor de distrlbutie.. 72

- - - - -- -- - zt2:7;-lnstalatii-de-j'nGal~ire-Gu-apa_fie~binte ~ '.".'._. 73

4.2.8. Dimensionarea conductelor lnstalatiiior de lncalzire cu ap~calda-.~.:.-:-.-.:-:-:::::~.~.::.~.-:-.~:~.:-.-:-:-.:-:::::=~;:-:;:-.-.-:-.;~;-;:;:-;.;;-.3-4.- ---- --.~

4.2.8.1 Pierderi de sarcina in conducte 74

4.2.8.2 Operatluni sl date preliminare calculului de dimensionare : 75

4.2.8.3 Dimensionarea conductelor instalatiilor bitub cu circulatle naturals 75


4.2.8.4 Dimensionarea conductelor instalatiilor bitub cu clrculatle fortata si dlstributle centralizata ~ 89

4.2.8.4.1 Dimensionarea coloanelor r 89


4.2.8.4.2 Dimensionarea retelei de dlstrlbutie arborescente 90

- Exemplu de calcul : 90

4.2.8.4.3 Dimensionarea retelei de distrlbutie inelare 92

- Exemplu de calcul .:. 92

4.2.8.5 Dimensionarea conductelor lnstalatiilor de Incalzire cu circulatie tortata sl distributie lridivlduala 93

4.2.8.5.1 Retele bitub cu distrioutie arborescenta 95

- Exemplu de calcul : 95

4.2.8.5.2 Retele bitub cu dlstrlbutie raotala : 101

- Exemplu decalcul 101

4.2.8.5.3 Retele bitub inelare 105-·· -

- Exemplu de calcul 1 05

4.2.8.6 Dimensionarea conductelor lnstalatlilor de indilzire rnonotub

cu clrculatle fortata pentru consumatorii individuali ...............•.......•..................•••.••................•••..•.•......•.......... 111

- Exemplu de calcul , ....................................................•.........•.•... 111

4.3. Sisteme de lncalzlre cu abur de presiune joasa .....................•................................................................................... 119

4.3.1. Criterii privind utilizarea lncalzlril cu abur de presiune joasa , 119

4.3.2. Particularitat! ale lnstalatiilor cu abur de presiune joasa .............................................•.......•..........•...................... 119

4.3.3. Racordarea corpurllor de Incalzlre 120

4.3.4. lnstalatli cu intoarcerea condensatului prin cadere llbera , 121

4.3.5. lnstalattl cu intoarcerea condensatului prin pompare , ..................................................•................. 122

4.3.6. Dimensionarea sifoanelor de condensat ................................................................................................•............... 122

4.3.7. Calculul hidraulic al conductelor " , 122

4.3.7.1 Dimensionarea conductelor de abur , , 122

4.3.7.2 Dimensionarea conductelor de condensat , 124

- Exemplu de calcul , 125

4.4. Incalzlrea cu aer cald 127

4.4.1. Criterii privind utilizarea lncalzlrll cu aer cald 127

4.4.2. lnstalatf de lncalzire cu preparare locala a aerului cald 127

4.4.2:1 incalzirea cu agregate cu focar propriu : 1:?7

4.4.2.2 Incalzlrea cu aeroterme , 1::..

4.4.2.3 Incalzirea cu dispozitive de destratificare a aerului cald 129

4.4,2.4 Incalzlrea cu agregate rnultlfunctionale 131

4.4.3. Incalzirea cu aer cald cu preparare centralizata 131

4.4.4. Calculul lnstalatiilor de lncalzire cu aer cald 134

- Exemplul de calcul , 135

4.5. Incalzirea prin radiatie 136

4.5.1. CriteJ'ii privind utilizarea Incalziril prin radlatie 136

4.5.2. Incalzirea prin radlatie de temperatura joasa 137

4.5.2.1 Incalzirea prin plafon , : ;.-.,:;~; :;;.;:-;.:-::::::-;;:-;;;:::-::::::-=;-:.;::.: .. : 137

4.5.2.2 Incalzirea prin pardoseala , , , : 139

4.5,2.3 Executarea panourilor radiante , , : 140

4.5.2.4 Racordarea la reteaua de distrlbutie 141

4.5.2.5 [ncalzlrea cu panouri montate in perete 142

4.5.2.6 Scheme de alimentare cu caldura , 142

4.5.2.7 Dimensionarea lnstalatlilor , , 143

- €xemple de calcul 147

4.5.3. lncalzlrea prin radiatie de temperatura medie 15·

4.5.3.1 Panouri radiante utilizand aqenti termici 1t. .

4.5.3.2 Panouri (tuburi) radiante cu gaze 152

4.5.3.3 Amplasarea panourilor radiante ., , , 152

4.5.3.4 Dimensionarea lnstalatiilor ,.153

- Exemple de calcul , , 154

4.5.4. lncatzlrea prin radiatle de temperatura inalta : 156

4.5.4.1 Panouri radiante ceramice 156

4.5.4.2 Amplasarea panourilor radiante ceramice 157

4.5.4.3 Panouri radiante cu halogeni _ 157

4.5.4.4 Amplasarea panourilor radiante cu halogeni , , , 158

4,5.4.5 Dimensionarea lnstalatillor , , ,., 158

- Exemple de calcul : 158

4.6. incalzirea cu pompe de caldura 161

4.6.1. Criterii privind utilizarea pompelor de cal dura 161

4.6.2. Indicatori energetici sl economici referitori la pompele de caldura utilizate pentru incalzire 161

4.6.3 II .. d • -I' till d d -Id - / 164

. nsta atii e Inca zire u iuzan pompe e ca ura aer aer ..

4.64 In tit" d • -I' t'I" d d -Id - / -. 166

'. s a a.1I e Inca zire u I izan pompe e ca ura aer apa ..

'l6S In t I tOO d • -I' tillzand d -Id - ::'1 168

. .. sa a.II e Inca zlre u II pompe e ca ura apdlaer .

4.G 6 In t I tOO d • VI' tT· d d vld - ::'1 - 169

_~". __ . '. s a a. II e Inca zlre u I Izan pompe e ca ura apdl apa .

-167 In tit" d • -I' tT· d d -Id - II . II v ------. 170

. " s a a.1I e Inca zire u utzan pompe e ca ura so aer $1 so apa .

4.6.8. Dimensionarea instalatiilor cu pompe de caldura 172

• Exemplu de calcul 172

m Cuprins

4.7. Incalzlrea electrica : 174

4.7.1. Criterii privind utilizarea energiei electrice 174

4.7.2. Incalzlrea elsctrlca directa : •...............•...... 174

4.7.3. Incalzlrea electrlca locala cu acumulatoare de caldura ........•.............................•.•.•.............................................. 176

4.7.4. [ncalzlrea electrica centralizata 178

4.7.5. [ncalzlrea electrlca integrata In elemente de constructli : 179

4.7.5.1 Incatzlrea electrica prin pardoseala .............................................................................•..................................... 180


4.7.5.2 Incalzlrea electrica prinplafon 186

4.7.5.3 Incalzlrea electrloa prin peretl 186

4.7.6. [ncalzlrea electrlca "bijonctiune" 186

4.7.7. [ncalzlrea electrlca mlxta , ; 187

4.8. [ncalzlrea cu apa gt9otermala ; 18!:)

4.8.1. Utilizarea apelor geotermale pentru lncalzlre : 189

4.8.2. Surse geotermale 189

4.8.3. Pozltla lnstalatlllor termice In lantul de valorificare cornplexa a energiei geotermale 190

4.8.4. Sisteme de alimentare cu cal dura 190

4.8.5. Echipamentul circuitului de apa geotermala ",., ~ 191

4.8.6. Scheme functionale utllizand apele geotermale ;:;, : 195

4.8.7. Dimensionarea lnstalatlilor geotermale ',', 196

4.8.8. Indicatori energetici sl economici 4;; 197

4.9. Incalzlrea solara · 198

4.9.1. Criterii privind utilizarea incalzirii solare "' •• ,,·., 198

4.9.2. Sisteme de incalzire a spatlllor utlllzano energia solara "''''''.,~w · 198

4.9.2.1 Sisteme pasive de lncalzire solara .r.: 198

r 4.9.2.2 Sisteme active de lncatzlre solara 'i'; :; 202

",,:Y 4.10. lnstalatll de incalzlre utlllzand caldura recuperate ; : ::: 204

~.10.1: CIE1:si~icar.~?_.l?~~!~~~!C?r_d_~.~ecuperare a caldurf :::: 204

4.10.2. Recuperarea caldurii din gazele de ardere .: 204·.·.··

- Exemplu de calcul ;.7; 209· •. " ..

4.10.3. Recuperarea caldurli din ape tehnologice t: 211.;( ..

4.11. Conexiunea instalatillor $i echipamentelor cu structura de rezistenta · 214 .~,'"

4.11.1. Piese $i subansambluri speciale de sustinere sl prindere ; 214

4.11.2. ~anale tehnice :: 215

4.11.3. Nise sl sllturl 215

4.11.4. Strapunperl in zldarle 215

. ~ . .::-",.,

5. CENTRALE TERMICE

- --------·5;-1-~~Glasificarea-centralelor"iermice~=~-~~:-:-=~-:-:-:.-=-:~.-~:-:-::-.~.--:-:: .--:::'-~-:-::'.=~ ::=~-:~~'-~:~.:= ~-:-::. : ', .. --:.:.-:-~~-:~ :::-~-:: ~~:~.~::~~-:-~-:~-:.:-.~2~-O- -r--r- _----- --- - - -

5.2. Alegerea tipului de centrala terrnlca 220

5.3. Centrale termice cu apa calda 220

5.3.1. Centrale termice cu puteri mici, pi'ma la 100 kW 220

5.3.2. Centrale term ice cu puteri medii Intre 100 sl 2000 kW , 222

5.3.3. Centrale termice cu puteri mari, peste 2000 kW 225

5.3.4. Centrale term ice echipate cu cazane de condensatie sau cu recuperatoare de caldura : 225

5.3.5. Asigurarea instalatiilor de incalzlre cu apa calda : 226

5.3.6. Pozltla pompelor In circuitul agentului termic 229

5.3.7. Dimensionarea echipamentelor din centrala tsrrnlca 230


5.3.8. Amplasarea centralei termice : 237

5.3.9. Organizarea centralei term ice 237

/ '. . . ----._:;:;;;,

>7' 5.3.1 O. Montarea echipamentelor el a conductelor ln centrala terrnlca 238

. 5.4. Centrale termlce cu abur"de preslunel joasi!i ~~::.:::.: .-.:~ : : 240

5.4.1. Centrale term ice cu un singur rezervor de condensat 241

5.4.2. Centrale termice cu rezervoare de condensat intermediare 241

5.4.3. Centrale termice cu alimentarea cazanelor prin pompare Tn doua trepte 242

5.4.4. Alegerea cazanelor _,,, 242

5.4.5. Asigurarea lnstalatlilor de incalzlre cu abur de presiuna joasa 242

5.4.6. Rezervoarele de condensat 243

5.4.7. Dispozitive pentru ~epararea condensatului ···············; ···.·•· 244

5.4.8. Alegerea pompelor de condensat 245

5.4.9. Distribuitorul de abur 245

5.4.10. Dimensionarea conductelor de abur sl condensat din centrala terrnlca 246

5.4.11. Tratarea apei de adaos : .. : .. .. 246

5.4.12. Organizarea spatlului In centrala terrnica ~; 246

- Exemplu de calcul :: 247

5.5. Gospodarla de combustibil 248

5.5.1. Proprletatile fizico-chimice ale combustibililor 248

5.5.2. lnstalatll de ardere a combustibililor lichizi 250

5.5.3. lnstalatli de ardere a combustibililor gazo:;;i. 251

5.5.4. lnstalatii de ardere a gazelor petroliere lichefiate 252

5.5.5. lnstalatli de ardere a combustibililor solizi : 252

5.5.6. Arzatoare de combustibil gazos 253

5.5.7. Arzatoare de combustibil lichid : 255

5.5.8. Arzatoare mixte de gaze-lichid 256

5.5.9. Reducerea ernlsillor poluante 257

5.5.10. Dimensionarea lnstalatlilorde gospodarire a combustibilului ~ 2f

y 5.5.10.1 Consumuri de combustlbll) 25b

5.5.10.2 Dimensionarea principalelor elemente ale instalatiilor de ardere a combustibililor 260


5.5.11. Amplasarea sl montarea rezervoarelor de combustibil 262

5.6. Evacuarea gazelor de ardere 265

5.6.1. Solutii constructive 265

> 5.6.2. Calculul cosului de fum 269

I

5.6.3. Cosul sl lnfluenta vaporilor de apa din gazele de ardere 270

-' 5.6.4. Calculul cosulul cu camasa exterloara de aer 271

-----.- .. -- . 5.B.5. Optimizarea cosulul ::.-:.~.=.::.:~.- .. :.~.~ ~272


5.6.6. Calculul cosurllor pe baza normelor de mediu .: 273

5.6.7. Suprainaltarea cosulul 274


6 ECI-tIPAMENTE $1 MATERIALE

__ -c/o 6.1. Corp uri de incalzire 278

6.1.1.Criterii privind utilizarea corpurilor de lncalzlre 2~

6.1.2. Clasificarea corp uri lor de Incalzire 27b

6.1.3. Radiatoare din elemente 278

6.1.4. Radiatoare-panou : .. 280

6.1.5. Corp uri de incalzire tubulare 281

6.1.6. Radiatoare din tea va sl tabla 283

6.1.7. Convectoare 284

6.1.8. Amplasarea, montarea :;;i racordarea corpurilor de lncalzfre 284

6.1.9. Alegerea sl dimensionarea corpurilor de incalzire 285

, _ Exemple de calcul :: 286

. \1

/ -. 6.2. C~zane: 288

6.2.1. Clasificarea cazanelor 288

6.2.2. Criterii privind executia sl alegerea cazanelor : 288

6.2.3. Cazane de apa calda 288

6.2.4. Cazane de apa fierbinte : 296

6.2.5. Cazane de abur 298

6.2.6. Cazane recuperatoare 299

6.2.7. Recuperatoare de caldura cu condsnsatie 301

6.3. Pompe - 07 •• -,.~, •• - 302

6.3.1. Caracteristicile hidraulice sl term ice ale pompelor 302


6.3.2. Pompe de circulatie 304

6.3.3. Pompe de presiune rldlcata : : 304

6.3.4. Pompe cu rotl dlntate 304

6.3.5. Reglarea pomp.elor : 304

6.3.6. Alegerea pompelor 308


6.3.7. Montarea pompelor , 309

6.4. Schlmbatoare de cal dura 320

6.4.1. Clasificarea schlrnbatoarelor de caldura·· 320

6.4.2. Cerlnte de. calitate ; 320

6.4.3. Criterii de optlune la alegerea schlmbatoarelor de caldura 321

6.4.4. Schimbatoare de caldura rnultltubulare 321

6.4.5. Schlmbatoare decaldura cu plaol 321

6.4.6. Calculul schlmbatoarelor de cal dura , 322

- Exemplu de calcul ; 324

6.4.7. Amplasarea sl montarea schlrnbatoarelor de caldura 325

6.5. Aparate de Incalzlre a aerului 326

6.5.1. Criterii privind utilizarea aparatelor de incalzire a aerului 326

6.5.2. Aeroterrne ~ 326

6.5.3. Generatoare de aer cald 331

6.5.4. Masuri de siguranta lafoc sl explozie ;.,,~ 335

;:j' 6.6. Materiale si elemente comune instalatlilor de incalzire 336

6.6.1. Tevl 336

6.6.1.1 Tevl din otel : 336

6.6.1.2 Tevi din materiale cu structura termoplastlca 338

6.6.1.3 Tevi din cupru ~ ;·.: 340

6.6.1.4 Tevi preizolate ;·:; 340

6.6.2. Robinete de reglare la corpurile de Incalzire ;; 341

6.6.2.1 Robinete manuale .; 341 ..

6.6.2.2 Arrnaturl de reglare pe conducta de Tntoarcere -=""....-.=n=.~.~=., ,~ ; 341 ..

- Exemplu de calcul :;;·: 341: ..

6.6.2.3 Robinete termostatice : .' 342· ..

- Exemplu de calcul 344. .

6.6.2.4 Robinete cu 4 cai 346

- Exemslu de calcul 348

6.6.3. Robinete de lnchldere pe conducte 348

6.6.4. Robinete de echilibrare hldraulica 350

6.6 .. 5. Robinete (clapete) de retinere 354

6.6.6. Clapeta antitermosifon 355

------ ~ ~ 6.6:7. - Robinetededezaerisire.~.~~=~::~.~.~.~.~=.~.~.:~.~.~.~.~.~~.~:~.~:~~::==.~: .. ~~.~~:~=.~::=.~~==-:-.~.~.=~355 -0--- -

6.6.8. Robinete de golire 356

6.6.9. Supape de siguranta 356

6.6.10. Regulatoare de debit sl presiune dlferentiala 356

6.6.11. Vane de amestec · 356

6.6.12. Reductoare de presiune 356

6.6.13. Aparate pentru masurarsa debitelor 357

6.6.14. Aparate pentru rnasurarea presiunii \ 357

6.6.15. Aparate pentru rnasurarea temperaturii : 358

r: _"' ~:.9--'J.§!._CQ[l~are pentru rnasurarea consumului de cal dura 359

) / 6 7 I I t .----.. 362

*' .. _ -{6~7:~~ ~:~er~;I:I;;~i·~~·I~~~~·:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::362

. 6.7.2. Executarea lzolatlel termice 362

6.7.3. Grosimea lzolatiel termice 363


:/7. GESTIUNEAENERG!EI TERML<2f..

7.1. Hecornandarl privind necesitatea gestiunii energiei termice 368

7.2. Etapele si ciclul gestiunii energiei " 368

7.3. Contabilitatea energetica 369

=

Il 7.4. Indicele de consum energetic ..................•........................•.....................................................................................•..... 369

7.5. lnfluenta factorilor de utilizare ai unei cladlrl asupra consumurilor energetice ..............................•.................•.•....... 369

7.6. Aslstenta tshnlca la elaborarea lucrarii privind gestiunea energiei ; .......................•....•.... 370

7.7. Flnantarea proqramelor de gestiune a energiei 370

7.8. Evaluarea masurilo~ de gestiune energetica 371

7.9. Conceptia sistemului de gestiune tehnlca a unei cladlr! ; ; 371

7.10. Sisteme de gestiune a lnstalatlilor de lncalzlre E' 375

7.11. Sisteme de gestiune tehnlca la nivelul cladirii /~J 376

-:;~ 7.12. Stabilirea consumului de caldura : :.- 377

8. SISTEME DE INCALzIRE PENTRU UNELE CATEGORII DE CLADIRI

8.1. Cladlrl de locuit 382

8.1.1. Loculnte unifamiliale 382

8.1.2. Loculnte multifamiliale · 386

8.2. Sali de spectacole 388

8.2.1. Sisteme de incalzlre 388

8.2.2 .. Date de calcul 389


8.3. Cladiri cu caracter special : 2'

8.3.1. Incalzlrea bisericilor 30::1

8.3.2. Incalzirea muzeelor 390

8.4. Cladir! comerciale. bancl si constructil similare 390

8.5. Spitale ;.391

8.5.1. Microclimatul in spitale 392

8.5.2. Sisteme de incalzire 392

8.5.3. Sursa terrnica 392

_;;:.L /. .•• ---- - --- ..... --...... -.. . .--~

'.. .r 8.5.4. Consumuri de energie terrnlca. 393

8.6. Sail· de sport :: .. ~ . ..::.::.:::~::: .- ::::::~ .. .;; .. ::: 393

8.6.1. Sall de sport comune 394

8.6.2. Piscine ;.: 395

8.7. Cladirl industriale 395

9. EXPLOATAREA $1 INTRETINEREA INSTALATIILOR DE INCALzIRE

9.1. Reglemetari privind exploatarea sl lntretinerea lnstalatiilor de incalzlre 398

9.2. ~unerea In functiune a lnstalatiilor 398

9.3 Receptia lucrarllor 399

9.4. Cartea tehnica a constructiel ::-

9.5. Exploatarea instalatiilor de Incalzlre .4LJIJ

9.6. Exploatarea centralelor term ice 401

9.7. Exploatarea rete lei or term ice de distributie exterioare : .. .40 1

9.8. Exploatarea lnstalatiilor interioare .40 1

9.9. intretinerea si reviziile instalatiilor de lncalzlre ; .401

II ALiMENTAREA CU CALDURA

10. CARACTERISTICILE GENERALE ALE ALIMENTAAII cu cALDuRA

10.1 Structura necesarului de cal dura in ansamblurile urbane Si industriale 404

10.1.1 Cladirile alimentate cu cal dura .404

10.1.2 Necesarul de caldura : .404

10.1.2.1 Necesarul de caldura pentru incalzlrea cladirllor 404

10.1.2.2 Necesarul de cal dura pentru ventilare si climatizare .406

JO.1.2.3 Necesarul de cal dura pentru prepararea apei calde de consum 407

10.1.2.4 Necesarul de cal dura tehnologic .407

10.1.2.5 Necesarul de caldura in alimentarea ansamblurilor urbane : .407

10.2 Eficienta solutiilor de alimentare cu cal dura -:-.-;;;;; .. z: 408

10.2.1 Criteriul cheltuielilor de calcul .408

10.2.2 Criteriul cheltuielilor totale actualizate (CTA) .409

10.2.3 Criteriul duratei de recuperare .409

10.3 Structura extern a a sistemelor de alimentare centrallzata cu caldura ; ........•....•.•.......•.............••......... .409

10.3.1 Surse de energie ..........•...... : ............•..................•................•........•.•...........•..•...•...•.....•...•...•..•.•.•....•...•...•.........••.• 409 10.3.2 Agentul termic ................•.................................•................................••....................•...........................• ; .........•.......• 41 0

10.3.3 Hetele de transport sl distributie 41 0

10.3.4 Racordarea consumatorilor 411

10.4 Surse de energie ~ 412

10.4.1 Crlterliprlvlnd alegerea surselor de energie ; : ::·.: 412

10.4.2 Clasificarea centralelor 412

10.4.3 Economia de combustibil rsallzata prin termoficare :.412

, 10.4.4 Scheme de centrale de termoficare echipate cu turbine de abur .413

10.4.5 Centrale cu turbine de gaz .. ': 414

10.4.6 Centrale cu ciclu mixt abur-gaze 415

10.4.7 Centrale cu motoare Diesel 416

10.4.8 Centrale termice 416

10.4.9 Sarcina terrnlca a centralelor de termoficare urbana .418

10.4.10 Sarcina termlca a centralelor de termoficare lndustrlala 419

11. RETELE TERMICE DE TRANSPORT $1 DISTRIBUTIE

11.1. Elemente privlnd constructla retelelor termioe ,d .422

.... ( 1.1.1. Criterii privind constructia retelelor termice ,~ A22

.';'11.1.2. Amplasarea subterana in canale 422

>'11.1.3. Amplasarea subterana fara canal ,,;i 422

.,>,11.1.4. Amplasarea aeriana , 423

)'11.1.5. Tevi, elemente de legatura ;:·;.-,,"",.·;.· 423

11.1.6. Reazeme mobile · 425

11.1.7. Reazeme fixe , 425

11.1.8. Compensatoare dedilatare ::.. 426

11.2. Calculul hidraulic al retelelor term ice _ ;·,', 428

'-11.2.1. Calculul hidraulic al retelelor de apa fierbinte : ~~.~-:-:~.:~~:-:-:: .. :.::- .. :)j.'2·9--·:

._ Exemplu de calcul :- :.431

11.2.2. Graficul piezometric al retelelor de ape. fierbinte " .431

11.2.3. Graficul piezometric al retelelor de condensat aferente retelelor de abur de presiune medie .433

11.2.4. Calculul hidraulic al retelelor de abur de presiune medie .433

_ Exemplu de calcul ·;;· 436

11.3. Calculul t~rmic al retelelor termice ·." 438

11.3.1. Calculul pierderilor de caldura ; 438

_ Exemple de calcul 439

11.3.2. Calculul caderli de temperatura 442

~__11~.9~ ~rlf[~qr~§_j£::)_QJill!LaJlJ_[iUfLS_l.JpL8,fCi!a_e)<tedoa(a.ajzoJatieLterm ice 443--- -- -,--- -- ~-~

-i-11.3.4. Calculul grosimii optime a stratului de Izolatie terrnlca 443

11.4. Calculul mecanic al retelelor termice 443

11.4.1. Conslderatll privind calculul mecanic : 443

11.4.2. Calculul grosimii peretllor conductelor .444

_ Exemplu de calcul 444

11.4.3. Calculul distantel Tntre reazemele mobile sl fixe 444

_ Exemplu de calcul ; 446

11.4.4. Calculul configuratiilor natural elastice : 446


11.4.5. Calculul compensatoarelor curb ate Tn forma de "U" .450

_ Exemplu de calcul .450

11.4.6. Calculul compensatoarelor lenticulare (cu burduf) .451


11.4.7. Calculul fortelor Tn reazemele fixe 452


11.4.8. Verificarea rezlstentel tevllor Tn sectiunea cu solicitare maxima .454

11.4.9. Calculul mecanic Tn ipoteza utlllzarll.conductelor preizolate 454

11.5. Executarea retelelor termice 457

11.5.1. Probleme generale 457

11.5.2. Executarea retelelor termice amplasate subteran, in canal ...............................•......•.•.......•..•... , .•...•...............•. .457

.' 11.5.3. Executarea retelelor term ice amplasate direct in sol, utlllzand t~~~ pr~J~~late cu spuma de poliuretan .457

}{ 12. REGLAREA FURNlzARlI CALDURII

12.1. Principii .460

12.2. Constructlile in procesul de incalzire : .460

12.3. Solutf de reglare .461

12.4. Calculul graficelor de reglare ;:~: .462

12.4.1. Racordarea directa ::.~ .462

12.4.2. Racordarea directa, cu amestec ::';~ .463

12.4.3. Racordarea indlrecta :: .463

12.5. lnfluenta vitezei vantulul asupra parametrilor de furnizare a caldurll pentru lncalzlre .464

13. INSTAU\TII DE TRANSFORMARE A PARAMETRILOR

13.1. Statiile de transformare .468

13.2. Solutll privind racordarea consumatorilor la retelele de apa fierbinte (apa calda) .468

13.2.1. Racordarea lnstalatiilor aferente cladirilor industriale 468

13.2.2. Racordarea lnstalatillor aferente cladirllor civile 470

13.3. Solutil prlvind racordarea consumatorilor la retelele de abur de presiune medie .4-

13.4. Proiectarea lnstalatiilor de racordare a consumatorilor la retelele termice .470

13.4.1. Masuri privind proiectarea : .476

13.4.2. Etapele elaborarll proiectului .476

Y13.4.3. Alegerea schlrnbatoarelor de caldura pentru lncalzire 476

13.4.4. Alegerea schlrnbatoarelor de caldura pentru prepararea apei cal de de consum .476

13.4.5. Alegerea pompelor 477

13.4.6. Alegerea robinetelor de reglare in cazul apei ca agent termic .478

- Exemplu de calcul .480

13.4.7. Caracteristicile pompelor de adaos .481

13.4.8. lnstalatia de expansiune-asigurare -:-:: .482

13.5. Echipamente si materiale pentru puncte termice 482

ANEXA I - Caracteristicile termotehnice ale materialelor de constructii

ANEXA II - Temperaturile medii lunare $i anuale pentru principalele localitati din Romania

ANEXA III - Durata, temperatura me die exterloara sl Iimitele perioadei de Incalzire

I. Instalalii de incalzire

,

----------

--!1~

- ','j !

, ,. - -i II ,- j -' "',-fl

':,:1 -. :

, I

. '., "

:. \

,.

,.'

r

CapilQ',lul

Probleme generale .: .;"y,

•

Capitolul1: Probleme generale

I. Instalatii de Incalzlre

1.1. Import~mt9 lnstalajllior de lncalzlre

Principalul rol al lnstatatlllor de inciUzire este de a asigura in perioada rece temperatura optima in lncaperl, acolo unde omul locuieste sau lsl desfasoara activitatea productiva. lnstalatlllor de lncalzire Ie revin rolul ca procesul destul de complex al schimbului de caldura $i rnasa intre om sl mediul tnconjurator sa se desfasoare fara urmari negative asupra organismului.

Acestea participa activ la realizarea bllantului energetic al unei lncaperl, acoperind pierderile prin cal dura cedata de sistem, aslqurand astfel, pentru om, conditlile de termoneutralitate senzoriala (lipsa senzatlel de cald sau de rece).

Aproximativ 40. % din energia primara este toloslta sub forma de energie terrnlca pentru nevoile qospodaresti din constructille de locuit sl sectorul tertiar (cladiri administrative, social culturale etc.), din care, 2/3 pentru incalzire. Este evident ca aceste consumuri sunt destul de ridicate, ceea ce face ca rolul lnstalatlilor de Incalzire sa fie la acelasi nivel avand in vedere ca, de modul in care aceste lnstalatll sunt proiectate sl exploatate, depinde consumul de energie sl eficlenta lot.economlca..;

Odata cu crestersa gradului de confort in cladlri, speciallstli care se ocupa cu asigurarea lui sunt oblipati a fua 0 serie. de mas uri ape land la: gasirea de: aparate moderne performante, 0 noua conceptle privind proiectarea in instalatllle de Incalzlre, solutll moderne de Incalzlre, 0 exploatare si 0 gestionare eficlenta prin 'comanda automata etc.

lnstalatillor de Incalzire, fiind mari consumatoare de energie, Ie revin sl rolul de a utiliza rational st eficient aceasta energie. Se impun 0 serie de mas uri lncepand cu consumatorii si terrninand cu sursa terrnica,

La consumatori este necesar sa se asigure solutf de lncalzire adecvate, in concordanta cu potentialul actual al tehnicii (aparate de Incalzire maderne, solutii de Incalzire eficiente etc.).

Sursa terrnica trebuie sa fie echipata, de asemenea, cu aparatura perfarmanta, producerea de energie terrnica sa se faca cu consum redus de combustibil, iar intregul proces sa fie automatizat.

Rolul instalatlilor de Incalzire nu se rezurna numai fa proiectarea si realizarea de solutil moderne sl eficiente, ci sl la modul in care acestea sunt exploatate, respectiv, modul in care se face gestiunea energiei consumate. De aceea, pe langa solutille adoptate, se cere ca ele sa fie urrnarlte continuu atat in ceea ce prlveste conditilte pe care Ie realizeaza la consumatori cat sl

modul in care se realizeaza aceste conditil, adlca cu ce consumuri de energie. in felul acesta se va realiza dezideratul ca lnstalatla de incalzire adoptata unei ccnstructil date sa-sl indeplineasca rolul in totalitate, adica realizarea condltlilor de confort cu consumuri cat mai reduse de energie.

Fata de cele rnentionate se poate concluziona ca rolul unei lnstalatii de lncalzire este de a realiza:

- rnentlnerea in tncaperl a unei temperaturi cat mai uniforme, sltuata in jurul valorii cerute, atat in plan orizontal cat $i in plan vertical;

- in lncaperl, 0 temperatura a supratetelor elementelor de constructii astlel incat sa evite pe cat posibil fenomenul de radiatie rece (schimb activ de caldura intre om $i aceste suprafete) precum sl fenomenul de condensare a vaporilor de apa pe suprafata acestor elemente;

- 0 reglare a temperaturii interioare in functie de necesitatl, tinand totodata seama de inertia terrnica a elementelor de constructii:

- 0 incalzlre fara poluarea aerului din lncaper: (degajari de praf, noxe, zgomote etc.), precum si fara poluarea mediului lnconjurator;

- 0 incalzlre fara curenti perturbatori ai aerului din Incapere:

- solutll eficiente $i economice atat . din punct de vedere al lnstalatlilor cat sl al exploatarii.

1.2. Exigen!e de calitate

1.2.1. Calitatea unei construcjil

Oefinirea notiunilor de:

• perforrnanta - comportarea unui produs in raport cu utilizarea lui; produsul poate fi constructia in ansamblul ei sau 0 parte a acesteia ca, de exemplu, instalatia de incalzire;

• exigenta a utilizatorului - csrlnta, necesitate a uilizatorului fata de constructia (instalatla) ce trebuie realizata:

• criteriu de perforrnanta - enuntarsa unui principiu de apreciere, eventual cu indicarea valorilor numerice, in raport cu care se evalueaza indeplinirea unei exigente.

Calitatea unei constructii este rezultanta totalitatii perforrnantelor de comportare a acesteia in exploatare, in scopul satisfacerii, pe intreaga durata de existenta, a exigentelor utilizatorilor si colectlvltatilor.

Rolul proiectantului este, in primul rand, de a identifica exigentele utilizatorilor, apoi, de a gasi solutille care satisfac cat mai deplin aceste exigente, tinand cont de diversi aqenti care actioneaza asupra cladirii: aqenti cfima-

tici, agenti provenlti din ocuparea cladirii etc., totul in condltil normale de economicitate.

1.2.2. Exigen!e de calitate ale lnstalajltlor de lncalzlre centrals

Calitatea poate fi deflnlta cu ajutorul

urrnatorulul set de exlqente:

a) confortul termic;

b) adaptarea la utilizare;

c) izolarea terrnlca sl economia de energie;

d) igiena, sanatatea oamenilor, refa-

cerea sl protectla mediului; e} slquranta in exploatare;

f) siguranta la foc;

g) rezistenta sl stabilitatea;

h) durabilitatea; i} etanseltatea:

j) protectia impotriva zgomotului

(confortul acustic); k) puritatea aerului; I) confortul vizual;

m) confortul tactil;

n) confortul antropodinamic; 0) economicitatea.

in aprecierea unei lnstatatli de Incalzire, unele dintre aceste categorii de exigente au 0 lrnportanta mai mare, iar altele mai mica. Astfel, confortul termic, adaptarea la utilizarea si econo-

. mia de energie sunt exigentele care trebuie indeplinite cu prioritate de catre lnstalatie: de asernenea, au 0 importanta majora siquranta in exploatare, siquranta la foc, rezistenta si stabilitatea. etanseitatea, sanatatsa oamenilor si protectia mediului.

Legea privind calitatea constructlilor prevede obligativitatea realizarii $i mentinerii, pe intreaga durata de existenta a unei constructii $i a instalatlllor aferente, a un or niveluri de performanta corespunzatoare pentru categoriile de exigente: c, d, e, f, g, j. Este clar ca specificul instalatlilor de Incalzire impune includerea in aceasta clasa de obJigativitate cel putin si a categoriilor de exigente a $i b. Evaluarea indeplinirii unei exiqente se face cu ajutorul unuia sau mai multor criterii de pertormanta.

Exemplificativ, pentru exiqentele a, b si c vor fi indicate criteriile de performanta corespunzatoars, urrnand ca ghidurile de pertorrnanta sa trateze aceste probleme sl in detaliu.

• Exlqenta confortul termic Criterii de perforrnanta:

- temperatura Interioara a aerului [0C]; . - stabilitatea si uniformitatea temperaturii interioare a aerului [OC];

- temperatura interloara rezultanta [0C];

- ecartul de temperatura, pe verticala,

intre nivelul capului $i nivelul gleznelor [K];

- indicele global de confort termic;

- viteza curentilor de aer [m/s];

I. lnstalatil de lncalzlre


distincte din aceasta. PUG, PUZ cuprind, in mod obligatoriu, solutli privind lrnbunatatlrea asigurarii indilzirii locuintelor, edificiilor pub lice sl unitatilor pro~ ductlve ale localltattl (dotarea oorespunzatoare a surselor term ice, asigurarea rezervelor de combusti~j1rreabjJjtarea sl modernizarea retelelor t~rinice existente, extinderea sistemulur(t'tie alimentare

1.4.1.1 Autorizetie de construire cu caldura a localltatli, dl$pecerizarea f?i

Constructllle si lnstalatille se pot reali- telegestiunea slstemulul-etc.)

za numai pe baza unei autorlzatli de PUD stablleste condltlile de ampla-

construire. sare sl de executle ope un anumit teren

Autorlzatia de construire este actul a uneia sau mai multor constructii cu de autoritate al admlnlstratiel locale pe destinatie precizata, tinand searna de bazacarula se aslqura aplicarea rnasu- particularltatlle generale -de teren, de rilor legale referitoare la amplasarea, e- veclnatatile acestula sl - de cerintele xecutarea sl functlonarea constructiilor. functionale, PUD prezinta interventiile

Se pot executa fara autorlzatie de asupra slsternulul" de a'llmentare ou construire doar unele lucrerl de repa- cal dura din zona studiata sl svalueaza ratil la constructil sl reparatille la insta- lrnpllcatlile acestora in ansamblul siste~ latil sl la echiparea tshnlco-sanltara a mului. Se dau - solutii pentru alirnentacladirllor, fara irnplicatii asupra structu- rea cu caldur~f"a consumatorilor care rii de rezlstenta sau a aspectului arhi- pot fi dupa caz, de la 0 sursa proprie tectural al acestora. (centrala terrnlca de imobil), de la cen-

Autorizatia de construire se eliberea- trala terrnlca def'cartier sau de zona, de' za de cafre prefecturi sau prlrnarille de la un punct termic racordat la termofl- ,~,municipiu, oras sau com una, in functie care etc. Se preclzeaza sarcinile termi-:: de irnportanta constructiel sl de amp la- ce, parametriFl:lgehtilor<,terrnici;echipa-;-

sament. rea surselor terrnlce, tipul de combus-es

in ceea ce privesc instalatiile, intra tibil utilizat, conditiile de exploataresn~~f.isub incidenta autorizatiei de construire de lntretlnere etc..-.;,t;~·,",. urrnatoarels: instalatiile interioare de in----- -Toateplanurils' urbanistice evidentia:;,~iS~" calzire centrala a cladlrllor (autorlzarea .za masurlle de<protectie siconservare_~.~~ referindu-se in acest caz la ansamblul a mediului avarrd in vedere pericoleIEi"\'(lr:'. cladlri! Incalzlte), centralele termice $i de poluare a m~diului de catrecompo;;,1~)rt punctele term ice realizate in construe- nentele sisternulul de alimentare cu caP'i,)!'_1: tii independente, gospodariile de com- dura (centrale term ice; gospodarii de bustibil care deservesc cenfraiele ter- combustibil, rete Ie' terrriice exterioare).

1.3."Clasifi~areva lnstalajlllor mice, retelele termice exterioare.

de incalzlre Desfiintarea constructlilor $i lnstala= 1.4.1.3 Avize~i cicorduri

tiilor aferente, precum sl a dotarilor ten~" Heallzarea'unel constructii in ansam-

lnstalatltle de tncalzlre se pot clasifi- nico-edilitare (centrale si puncte termice, blul ei este conditlonata de obtinerea

ca dupa mai multe criterii sl anume: retele termice aeriene sau subterane) se unor avize slacordurl de la organele

- modul in care se face transmisia face pe baza unei autorlzatii de des- competente ale adrninlstratiel locale sl .

--caldur.ii;-incalzire-wir1-cGnvectie-.---ra-~fiir:ltare,..-Qbtinuta--ir:l-prealabil.---eliberata-Ge--Gentrale.-----IFI-FlIl:ls,iFlstalatiile-de-inG·alzire----;_______

diatle; prfrnarll sau prefecturi, dupa caz. centrals sl de alimentare cu caldura

- natura agentului termic: incalzire cu Cererea de eliberare a autorlzatlei de necesita obtinerea unor avize specifice

apa calda, apa fierbinte, abur cu construire trebuie Insotita de un certifi- de la forurile in drept.

presiune joasa, abur cu presiune cat de urbanism, emis de catre orga- Unele dintre principale avize si acor-

medie, aer cald; nele competente, cu respectarea ur- duri sunt:

- modul de amplasare a sursei terrni- rnatoarelor reqlementari de urbanism sl • certiflcatul de urbanism, care cu-

ce: incalzke locala, centrals l?i la amenajare a teritoriului: prinde elemente privind regimul juridic,

distanta: - regulamentul general de urbanism; economic sl termic al terenurilor sl

- natura energiei utilizate: lncalzlre - planul urbanistic general (PUG) l?i constructlllor: el este emis de catre prl-

cu energie conventionala (combus- planul urbanistic zonal (PU;Z); marii sau prefecturi, dupa caz; _

tibili fosili: gazosi, lichizi, solizi), in- - planul urbanistic de detaliu (PUD); • acordul energetic care constituie

calzlre cu energii neconventionale - regulamentul local de urbanism. baza pentru montarea de noi instalatil

(energie solara, energie geoterma- Aceste documente se elaboreaza, in consumatoare de combustibil si ener-

la, blornasa etc.), incalzire electrica, principal, de catre arhitecti l?i specialisti gie pentru obiective de lnvestitii si rnoIncalzire cu pompe de cal dura, in- in plan general, dar la ele contribuie si dernizarea, extinderea sau retehnologistalatii de recuperate a caldurli re- inginerii de lnstalatii de lncalzlre, prin zarea celor existente.

ziduale; probleme specifice ale profesiei lor. Acordul energetic este emis, dupa

- modul in care se asigura parametrii caz, de catre:

din interiorul Incaperilor: Incalzire 1.4.1.2 Pteiiuiiurbenlstlce a) Aqentia Rornana pentru Conserva-

normala si-incalziredegarda. PUG si PUZ stabilesc strategia -sireaErfergier (ARCE),-p-entru utilizarea prioritatile privind dezvoltarea localltatii combustibililor Iichizi, solizi si gazo$i, in ansamblul ei, respectiv a unei zone '. pentru utilizarea energiei termice din

- umiditatea relativa a aerului [%]. • Exiqenta adaptarea la utilizare Crtterll de pertormanta:

- mas uri care sa permita reglarea sarcinii termice de incalzire in functle de parametrii climatici exteriori;

- aparatura de masura sl control pentru cunoasterea parametrilor instalatiel de lncalzlre:

- stabilitatea hlcraullca a retelel;

- conditll si mas uri care permit ca in-

stalatla sa faca fata unor sltuatil speciale: extinderi, functionare partlala,

avarii;

- mas uri care sa perrnita 0 buna integrare a lnstalatlei in cladlrea deservita, • Exigenta izolarea terrnica sl economia de energie

Criterii de pertormanta:

- rezlstenta.terrnlca a elementelor de construct]! care constituie anvelopa cladirii [m2·KIW];

- necesarul specific global de caldura pentru incalzire al cladlrll [W/m3·Kj

- randamentul energetic al utilajelor (cazane, pompe etc.) [%];

- randamentul termolzolatlel conductelor [%];

-eficienta termica a suprafetelor de schimb de caldura ale corpurilor de Incalzire sl schirnbatoarelor de caldura [W/m2·K];

- energia inglobata in lnstalatie [J].

Obsevetie: primete doua criterii de performanta sunt proprii constructiei, dar au impliceiii majore in dimensionsrea instalatiei de incalzire.

1.4 .. Re.gleme'1tari prlvlnd prolectarea ~I realizarea lnstalajtllor de lncalzlre

1.4.1. incadrarea construcjlllor $i lnstalajlllor aferente in mediuJ construit aJ localitalii

, Capitolul1: Probleme generale

I. Instalatii de incalzire

. ,

centralele electrice de termoficare sau 'I' centrale term ice cu debite orare de dildura mai mad de 5,8 MW sl pentru I utilizarea resurselor energetice refolosl- I bile sl a surselor noi de energie; I

b) S.C. Electrica S.A, pentru utiliza- I rea energiei termice din centrale electrice de termoficare sau centrale term ice aflate in administrarea sa, cu debite orare de caldura mai mici de 5,8 MW;

c) S.C. Distrigaz Sud (Nord) S.A, pentru utilizarea gazelor naturale pentru mstalatiue de lncalzire a locuintelor individuale (centrale terrnlca sau soba)

si pentru producerea apei cal de de consum;

• avizul de racordare la furnizorul de energie terrnica care stablleste solutia de alimentare cu energie terrnlca a consumatorilor precum si conditlile tehnice, organizatorice sl de tarife aferente.

Avizul este emis de catre agentul economic care furnizeaza energia termica la consumator; el poate fi producater de energie terrnica sau numai distribuitor;

• acordul de mediu care este actul tehnico-juridic prin care sunt stabilite condltille de realizare a unui proiect sau

a unei activltatl din punct de vedere al impactului asupra mediului. Acordul de mediu se emite, dupa caz, de catre MAPPM sau Agentia de Protectla Me- '.' diului si este obligatoriu pentru urrnatoarele obiective din domeniul alimentarii cu cal dura: lnstalatil termoenergetice, lnstalatli geotermice $i rezervoare destinate stocarii de combustibili;

• autorizatia de mediu care este actul prin c~re sunt stabilite conditiile $i parametrii de functlonare pentru activitatlle existente $i pentru cele noi pe baza acordului de mediu; ea se emite de catre Agentia de Protectia Mediului. Pentru a se putea emite acordul de mediu sau autorlzatia de mediu este necesar sa se realizeze, in prealabil, un stu diu de impact asupra mediului pentru urrnatoarels obiective din domeniul alirnentarf cu caldura:

a) centrale term ice destinate productlei de energie cu putere mai mare de 10 MW;

b) lnstalatll geotermice;

c) rezervoare de stocare a combustibilului lichid pentru centrale term ice;

d) depozite de carbune pentru centrale termice;

• avize pentru asigurarea utilltatllor pentru centrale sl puncte termice: energia electrica, gaze, apa, racordare la canalizare, telecornunlcatli etc.; avizele se emit de catre aqentil econoinici care

----, aslqura utilltatile:

• alte avize si acorduri (pompieri, protectia muncii, sanatate etc.).

1.4.2. Reglementari tehnice pentru proiectarea, executa rea ~i exploatarea instalatiilor de fncalzire centrala

Realizarea unei lnstalatii de tncalzlre este guvernata dec serie de reqlementari tehnice $i prescrlptll, pe tot ciclul ei de vlata, de la proiectare pana la deI molare si postutilizare. Categoriile de reqlernentarl care actioneaza in acest domeniu sunt:

- acte legislative (Iegi, decrete, hota-

rari sl ordonante); - normative;

- ghiduri, regulamente, lnstructiunl;

- standarde.

Principalele acte legislative sunt: legea privind calitatea in constructll (nr. 10/1995), legea privind autorizarea executarii constructiilor (nr. 50/1991), legea privind protectia mediului (nr. 137/1995), legea energiei etc.

Activitatea de proiectare, executle $i exploatare a lnstalatlllor de Incalzlre este reglementata, in primul rand, de urrnatoarele normative:

• I 13-1994 Normativul pentru proiectarea $i executarea instalatlilor de Incalzire centrale:

• I 13/1-1996 Normativ pentru exploatarea instalatiilor de Incalzire -centrala.

o serie de alte normative sl norme au aplicabilitate $i in domeniul instalatiilor'de incalzire, cum sunt: Normele geoerale de prevenire si stingere a incendiilor (1994), Norme tehnice de proiectare in realizarea constructillor privind protectla la actiunea focului (P 118-83), Normativ privind proiectarea cladrilor civile din punct de vedere al cerlntel de siquranta in exploatare (CE 1-1995), Normele generale de protectie a muncii (1996), Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de loculnte, social-culturale, agrozootehnice $i industriale (P 100-1992) etc.

Conceperea $i realizarea instalatillor de incalzlre centrala trebuie sa se bazeze pe standardele in vigoare, dintre care, cele mai importante sunt:

• STAS 1907/1 lnstalatf de indilzire.

Calculul necesarului de cal dura. Prescrtptll de calcul;

• STAS 1907/2 lnstalatii de Incatzire.

Calculul necesarului de caldura. Ternperaturi interioare conventionaie de calcul;

• STAS 4839 lnstalatii de Incalzlre.

Nurnarul anual de grade-zile;

• STAS 7132 lnstalatii de incalzire centrala, Masuri de slquranta la lnstalatia de incalzlre centrala cu apa avand temperatura maxima de 115°C;

• STAS 1797/1 Dimensionarea corpurilor de incalzire. Prescriptf generale. • STAS 647213 Termotehnica. Cal-

I culul termotehnic 'al elementelor de consfructle ale cladirllor,

I 1.4.3. Tema de proiectare

I Proiectul _instalatiei de lncalzlre cen-

i trala se elaboreaza pe baza unei teme I de proiectare, terns care face parte din : fazele lnltlale de prolectare, SPF sl SF. , inainte de a se trece la elaborarea fazei , PT, tema de proiectare se definitiveaza

de cafre seful de proieot complex pe

~ baza cerlntelor beneficiarului sl prin conlucrare intre prolectantli de specialitate: arhitectul sau tehnologul - inginerul de structuri - inginerii de lnstalatf de alte speciaiitatl,

Tema de proiectare pentru instalatia de lncalzlre preclzeaza:

- amplasarea cladirii (Iocalitatea, planul de amplasare in zona);

- tipul si destinatla cladirii sia incaperilor componente (planurile de arhitectura, la scara 1 :50. cu specificarea dimensiunilor si destinatlilor lncaperlor conditri speciale de confort termic;

- caracteristicile constructive ale cladirii (materialele de constructll folosite sl caracteristicile lor termotehnice; detalii constructive, sectiunl prin cladlre):

- date privind caracteristicile procesului tehnologic si amplasarea utilaje. lor, in cazul cladlrllor de productie sau al unor cladlrl civile ca: spitale, magazine alimentare, spalatorii etc.;

- regimul de functionare si de exploatare a cladiril, gradul de ocupare; necesitatea unei gestiuni tehnice;

- date de terna de la celelalte lnstalatii: ventilare, climatizare, sanitare, gaze, electrice;

- date privitoare la sursa terrnica: posibilitatile de racordare la 0 sursa termica exlstenta in zona (debit de caldura disponibil, parametrii agentului termic) sau necesitatea prolectarf unei surse proprii;

- cotele de teren (ridicarea topometrical si date privind natura solului (studiul geo) pentrutraseul retelelor exterioare.

Proiectantul instalatiei de incalzlre centrals trebuie, la randul sau, sa dea celorlalti prolectanti date de terna concretizate in planuri cu golurile de trecere a conductelor, planuri cu arnplasamentul utilajelor - pentru postamente, necesarul de energie electrlca sl combustibil pentru alimentarea utilajelor, racordul de apa pentru umplerea instalatillor sau statia de tratare a apei de alimentare a cazanelor etc.

1.4.4. Faze de proiectare ~i conjlnutul proiectelor

Docurnentatiile tehnico-economice pentru obiective de lnvestitii se elaboreaza in urrnatoarele faze:

I. lnstalatll de Incalzlre

Capitolul1: Problerne generale

1.4.4.3 Proiectul tehnlo

Proiectul tehnic reprezlnta documentatla scrlsa sl desenata pentru care se elibereaza autorlzatia de construire sl care face parte din documentele de licltatie pentru reallzarea lnvestitlel,

PT se lntocmeste de catre elaboratorul SF si cuprinde, in principal, urrnatoarele:

• descrierea lucrarllor: principalele piese ale acestei parti sunt memoriile tehnice pe speciatitaj] in care se includesl memoriul tehnic pentru lnstalatlile de lncalzlre -centrala (lnstalatii interioare, retele term ice sl surse de caldura):

• caietele de sarcini: acestea expliclteaza nivelul de pertormanta a lucrarilor, descriind solutiile tehnice sl tehnolog ice folosite care sa asigure exigentele de calitate impuse. Caietele de

sarcini fac parte inteqrata din docu- 1.5.1. ctastncarsa construcjlilor

mentele de Ilcitatie pentru adjudecarea -

executiel lucrarllor de investitie, iar Oonstructillensunt 0 components

continutul lor este: esentiala in procesu: extrem de com-

- breviar de calcul pentru dimensio- plex al adaptc?kiI.pmului la mediul tn-

narea elementelor componente; con jurator, fie}n:a~t1rlill, fie artificial, in-;

- nominalizarea planselor care guver- stituit. ConsfrucfIilg·')pot fi claslficate;

neaza lucrarea; dupa mai multei5f-iterii, cele mal impor:~:'

- specificarea dimensiunilor, proprie- tante fiind: destTn"atia sl lrnportanta lof;it;!;~

1.4.4.2 Studiul de fezabilitate tatllor fizice, chimice, de aspect, de ca- Dupa destinatl.e constructllle se irn~~1~}

_ .. ~tl!dju.!.de fezabilitate reprezinta do- litate, tolerante, teste etc., pentru ma- part in::'i::;~;':

cumentatla care cuprinde principalele terialele componente ale lucrarii: - cladiri: civile,]ndustriale, agr'ozo6leh'~it:

caracteristici sl indicatorii tehnico-eco- - descrierea executlei lucrarll; nice;~:~;' ·:'S:'.

nomici ai lnvestitlel prin care trebuie sa - conditli de receptie: - constructiIiB':gineresti: caile de.co'~[::

se asigure utilizarea rationala si eficien- - standarde, normative sl alte pre- rnunicatii, tuneluri, retele sl linii de tran-:

ta a cheltuielilor materiale si de capital scriptii care trebuie respectate; sport ale energierelectrice, baraje hi-::

in scopul prop us. SF se Intocmeste de • listele cu cantitaf de lucrari si uti- drotehnice etc.

catre I() firma de proiectare speclallza- laje; Cladlrlle se claslfica in clase de im-

ta, desernnata, de regula, prin ticitatle. • graficul general de realizare a inves}( portanta,

SF detaliaza continutul SPF si cu- titlei: Clasa I - Cladiri de lmportanta vltala

prinde: • piese desenate, care pentru insta- pentru societate, a carer functionallta-

• date generale; latiile de Incalzlre cuprind urmatoa- te, in timpul cutremurului $i imediat du-

• datetehnice; se descriu solutlile a- rele planse: pa cutremur, trebuie sa se asigure in-

-- - -- -- - ---aopt'El1e pent~instalatiileae1nca:lzi;-e--~~-planunITturorniveII1Filorclfrdirii;-Ia-Te-graqspitale-;-statn-de-p-ompieri;--mu=--centrala, echiparea surselor termice, scara de 1:50 cuprlnzand amplasarea zee de lrnportanta natlonala etc.); cornponenta retelelor term ice (Iungimi, receptoarelor de caldura (corp uri de in- Clasa II - Cladiri de lmportanta deodiametre, materiale, conditii de pozare), calzlre, aero term e) si a retelelor de seblta la care se impune limitarea avasolutiile tehnice de asigurare a unltatllor: conducte aferente; rillor avandu-se in vedere conseclntele

• date privind forta de rnunca ocu- - schema coloanelor si, in cazuri acestora (scoli, crese, gradinite, sali de

pata dupa realizarea lnvestitiel: deosebite, schema izornetrica a insta- spectacole, biserici etc.);

• devizul general; latiel; Clasa III - Cladirl de irnportanta nor-

• indicatori tehnico-economici ai in- - detalii principale de montare; mala (care nu fac parte din clasele I si II).

vestitlel: - planuri de sltuatie, la scara 1 :500 Clasa IV - Cladirl de lrnportanta re-

• surse de finantare: sau 1:1000, cuprlnzand traseele retele- dusa (cladiri de locuit cu parter sal

• avize si acorduri; lor termice exterioare; partersl etaj etc.).

• planul de amplasare in zona sl pla- - profilul longitudinal al retelelor ter-

nul general; mice exterioare;

• planuri de arhitectura pentru princi- - planul de amplasare a utilajelor

palele obiecte de constructii;pe pla- (postamente) in centrala termica (punct in cadrul unei cladirl, subsistemele nuri se evldentlaza functlunlle de in- termic), realizat la scara 1 :50 sau la un prim stadiu de descompunere

stalatll: lncaperea centralei termice, 1: 1 00; sunt: spatule inchise, structura de

punctul termic sau racordul termic, - planul .9E?Q~ralei termice, cu con- rezistenta, inchiderea - anvelopa; corn-

_!J'_C!s§_u_lr_~te~LoL_t§rrnjc;~ _ _§r:>§Jii_tehni:- ducte realizate monofilar. la scara 1:50;. partlmentarile interioare. instalatii S ce etc. . =s-chema functionala a -centralei ter- - - echTp-amente:--Sp-aWIe inchise- n3iult~

Aprobarea SF se face conform preve- mice; prin ccmpartimentarlle interioare. ata

derilor legale si are in vedere asigurarea - schema desfasurata (de montare) a- in plan vertical pe inaltime, cat sl ir

- studiul de prefezabilitate - SPF;

- studiul de fezabilitate - SF;

- proiect tehnie - PT; .

- detalii de executie - DE.

surselor de finantare ale lnvestltlel,

1.4.4.4 DetaliiJe de executle

Detaliile de executle (DE) sunt docui rnentatllle care fac poslbllaexecutla lu! crarilor pe santler, explic~l'Id to ate 50- i lutille tehnice de realizar~~tpe baza in! forrnatlilor din PT..-;';,;

DE se elaboreaza, de regula, de ca. tre executantul lucrarllor de investij:ie.

1.4.4.1 Studiul de prefezabilitate

Studiul de prefezabilitate reprezlnta docurnentatia tehnlco-econornlca prin care investitorul fundarnenteaza necesitatea sl oportunitatea reallzaril oblectivului de investltle. SPF se lntocrneste de catre investitor, se aproba decatre conducerea acestuia sl cuprinde:

• date generale ale obiectivului de lnvestltie; .

• date tehnice: caracteristicile constructillor, principalele utilaje de dotare a constructlllor (cazane de lncalzlre etc.), lungimile si diametrele retelelor, modul de asigurare al utilitatilor;

• evaluarea costurilor: valoarea totala a lnvestitlei, cheltuieli pentru .elaborarea SPF $i SF, cheltuielile pentru obtinerea avizelor;

• surse de finantare a lnvestltlel;

• planul de amplasare in zona sl planul general; in planul general realizat, de regula, la scara 1:1000 seevidentiaza sursele termice (centrale si puncte term ice) sl traseele retelelor termice exterioare.

centralei termice, la scara 1 :50 (pe verticala),

1.4.4.5 Verificarea proiectelor

Proiectele de lnstalatil de incalzire se verlfica pentru toate cerintele de calitate sl pentru toate categoriile de constructtl, de verificatori atestatl fv1I:-PTL pentru specialitatea .Jnstalatf term,!ge - It".

':~':i.

1.5. Funclionalitatea ~i alcatuirea .cladlrllor

1.5.2. Subsistemele cladirl!


1. lnstalatll de incalzlre

plan orizontal. Ele asigura functlonalita- i ocupare a spatiulul,

tea cladlrll conform destinatiei sale. Analiza functionala a spatillor inte-

Structura de rezlstenta ~ste un an- ! rioare conduce la criterii de amplasare samblu spatial foarte complex care: optima a lnstalatlllor sl echipamentelor asigura rezlstsnta sl stabilitatea cladlrl! in raport cu elementele structurale porperrnltand functlonalitatea acesteia. tante sl neportante, de pe 0 parte, sl

inchiderea sau anvelopa este subsis- cu conflquratla geometrica a acestor temul care separa spatiul interior de spatll.de pe alta parte:~Astfel, instalamediul exterior, fiind alcatulta din ele- tiile ~ncalzire, sanitare etc.) trebuie sa mente ale structurii de rezlstenta. An- raspunda sl aces tor criterii functionale velopei i se impun exigente diferite: in stransa corel are cu exigentele de izolarea tonlca si terrnlca, etanseltate si conformare, dimensionare sl alcatulre izolare la patrunderea apei sl aerului; specifice domeniului respectiv.

estetice, de rezlstenta sl stabilitate etc. in conceptul de functlonalltate interioa-

Compartlmentarlle interioare se fac in ra a c1adirilor, pe langa exigentele de mai plan vertical cu plansee, lar in plan ori- sus, se includ l;li exlgente referitoare la zontal, cu peretl care pot fi structurali instalaff sl echipamente. Stabilirea trasau nestructurali, respectiv, despartitorl. seelor conductelor sistemelor de instalaff

lnstalatli si echipamente. Functionall- trebuie sa se faGa, respectand in stransa tatea sistemului cladlre se aslqura, pe corelare reclproca, atat exigentele funcde 0 parte, prin crearea de spatil co- tiona Ie ce se impun structurii de rezisrespunzatoara destlnatlel alese sl, pe tenta, elementelor nestructurale, spatlilor de alta parte, prin cresterea conditiilor interioare, cat si exigentele ce se impun de locuire sl anume: termice, fonice, instalatiilor $i echipamentelor.

acustice, de Incalzlre etc.

1.5.3. Acjlunl in cladir!

Sistemul cladire se afia, pe Tntreaga sa durata de existenta $i exploatare, supus unei mari diversttati de actluni provenite din mediul exterior sl sau interior. Prin actiunl se rntelege orice cauza capablla sa genereze start de solicitare rnecanlca, eforturi sau deferrnatii, lntr-o cladlre.

Precizarea principalelor tip uri de actiuni este foarte lrnportanta pentru calculul sl verificarea sigurantei cladirllor, deoarece pe baza acestora se stabileste alcatuirea sl celelalte componente ale sistemului ~Iadire. Un rol important ln procesul de precizare 9 actiunllor il au sistemele de instalatii $i echipamente care, din punct de vedere al structurii de rezlstenta, constituie actiunl pentru aceasta.

in acest sens actlunlle exercitate de instalatf si echipamente constituie date importante de terna in vederea calculului sl verlficarli sigurantei cladlrilor, precum sl alcatulrll acestora. Stabilirea actlunilor inseamna precizarea originii acestora, a modului de manifestare, a evolutlel In timp, a dlstributlel spattale, a caracteristicilor conditillor reale sl locale de aplicare.

1.5.4. Funcjlonalltatea cladlrllor

Functionalitatea unei cladirl, ln raport cu unul sau mai multe scopuri pe care trebuie sa Ie tndeplineasca, este un crlteriu esential tn alcaturea unei destinattl date. De asemenea, organizarea functionala a spatiului contlne si raspunsul la exlqente ca: eficienta tehnico-econornica: de confort sl de grad de

1.5.5. Analiza ~i alcatulrea antlselsmtca a lnstalatillor ~i a echipamentelor

lnstalatiile $i echipamentele trebuie sa aiba siguranta necesara in exploatare irnpreuna cu celelalte componente care alcatuiesc sistemul cladlre, tapt pentru care in faza de proiectare, conformare, alcatulre, S9 urrnareste obtinerea unui raspuns seismic considerat favorabil atat pentru cladire, care constituie suportul lnstalatillor, cat si pentru instalatille propriu-zise.

Analiza functional a a instalatiilor $i echipamentelor constituie 0 etapa prellrnlnara in procesul de proiectare in care se urrnareste identificarea tuturor elementelor $i componentelor de instalatii si echipamente ce intra in alcatuirea cladlril si anume:

- se identifica toate punctele sau zonele de conexiune: ancorare,· prindere, strapunqere, traversare intre lnstalatli $i echipamentele respective;

- se stabileste lmportanta tuturor elementelor sl componentelor instalatlilor, in raport cu sistemul cladlre, precum sl lrnportanta lor rsclproca:

- se stabileste nivelul de implicare al fiecarui sistem, pe categorii de instalatil sl echipamente, in cadrul producerii unui eveniment seismic.

La toate aceste aspecte ale analizei functlonale participa toti factorii de raspundere: proiectant, investitor, executant.

Asigurarea nivelului de siguranta in functionare - exploatare, in cazul producerii unui eveniment seismic, se refera simultan la trei serii de obiecte:

- ansamblul sistemului, elementelor sl componentelor tuturor instalatiilor $i

echipamentelor:

- elementele sl componentele structurale sl/sau nestructurale purtatoare de lnstalatll si echipamente;

- conexiunile dintre aceste doua serii

de obiecte mai sus mentlonate, repreI zentate de prinderi, ancorarl, traversarl,

I sfrapunqeri, sustlnerl etc.

Referitor la toate lnstalatllle sl echiII pamentele care se prolecteaza, legi5la-

tla actuala prevede conform Normati: vului P100/92 cinci categorii seismice , ale lnstalatiilor sl echipamentelor.

1.6. Date generale prlvlnd calculul instalaf1ilor

de lncalalre

Stabilirea caracteristicilor tehnice l;li constructive ale elementelor. cornponente l?i ale echipamentelor lnstalatlllor de incalzire se bazeaza pe calcule termotehnice si hidraulice, pe fenomene de transmisia caldurl! si urnldltatii l?i pe fenomene de curgere a fluidelor in conducte.

Pentru solutlonarea acestor prebleme, sunt prezentate succint principaleIe legi de baza sl formulele cele mai importante folosite in calculele de dimensionare ale instalatiilor de Incatzlre.

1.6.1. Transmisia caldurll

Toate schimburile de cal dura din natura sl tehnica cuprind procesele elemen tare de conductie, convectis $i radlatie, Cunoasterea si aplicarea fenomenelor de transmisie a caldurii este esentiala in problematica economiei de energie, a utllizarll surselor de energie precum si pentru valorificarea resurselor energetice secundare.

in toate cazurile, etectul termic pune una din problemele lntenslficarii sau reducerii schimbului de caldura. Aceste doua probleme sunt legate, in cea mai mare parte, de economia de energie si de buna functionare a lnstalatiel. Astfel:

- in cazul lncalzlrf unei cladlr], se urrnareste, pe de 0 parte reducerea schimbului de cal dura cu exteriorul, adlca realizarea unor elements de constructii cu rezlstenta mare la trecerea caldurii;

- in cazul suprafetelor Incalzitoare, se urrnareste ca schimbul de cal dura sa fie cat mai activ, adica realizarea unor echipamente de lnstalatii cu rezistente termice cat mai mici intre fluidul lncalzltor $i mediu.

Transmisia caldurl' de la un corp cu temperatura rldicata la un corp cu temperatura mai scazuta este un fenomen complex, in care se disting trei forme elementare de schimb de caldura, conductie, convectie si radlatie.

· -: .. : . ~ ..

o • : ~ 0; •

I: lnstalatii de incalzi~e

Capitoiul1: Problema ·generaie'··

_________ o __!_ ._o_. __ . . _ .• _. __ . .. . ... _ ,._. _ ..... _. _

1.6.1.1 ConducJiatermlca ,_. .' domeniul lnstalatlllor se tntalnesc pro-. uscarea rnaterialelor umede etc.',

Este modul de transrnlsle a ealdurii blerne de transmisie a caldurii prin. Metodele utilizate pentru rezolvarea' printr-un mediu material, cum este ca- conductle in regim statlonar, In aeeste problernelor de conductle in regim nezul solidelor sl al straturilor foarte sub- cazuri este necesar sa se determine stationer sunt: metoda analltlca, metotiri. campul de temperatura in corp liii flu- da analizei dimensiunilor, metodele

Pentru un punct dlntr-un corp sau xul termic. Astfel: numerice aproximative ~i:metoda ana-

ale unui sistem de corpuri de eoordo- • pentru un perete plan simplu de logiei electrotermice. J~

nate x, y, z la momentul T,' valoarea grosime 8, cu un coeficient de eon- . )l~ temperaturii poate fi comprlrnata prin ductivitate A, cu suprafetele dellrnlta- 1.6.1.2 ConvecJia termicat"

relatla: toare paralele, cu temperaturi constan- Este schimbul de energi'i sub forma

T = TI,x, y, z, T) (1.6.1) te T1 sl T2 (unde T1 > T2),' de cal dura intre un fluid l?i suprafata

ce poate capata forme diferite in - fluxul de caldura unui corp solid, aflate la temperaturi

functle de regimul de varlatle a tempe- A () (1.6.4) diferite.

.. Q=_. T1- T2 S [W] C

raturn: 0 onvectla terrnlca este totdeauna

- daca temperatura varlaza in timp sl S reprezentand suprafata peretelui, tnsotita de conductle datorata contac-.

spatiu, regimul este considerat nesta- - carnpul de. temperatura in perete tului direct intre particulele componen-

tionar; T = T1- T1- T2 X [0C] (1.6.5) te ~Ie fluidului aflate la teR1peraturi di-

- daca temperatura se rnentlne con- 8 ferlte.!~

stanta in jlmp, variind numai in functle x reprezentand distanta in masape- I Transmisia de calduraprin convec-

de eoordonatele spatfulul, regimul este retelui." I tie apare la majoritatea proceselor dEl considerat statlonar. • pentru un perete plan compus din i schimb de caldura din tehnica instals-

Legea fundarnentala a conductlei este mai multe straturi, ! tiifor sub forma schimbului intre un li-

Legea lui Fourier sl este data de relatla: - fluxul de caldura : ~hid sau un ga~'~1 suprafata unui corp

q = -A. grad T ry.//m2] (1.6.2) T1- Tn+' r",,] . solid. Exemplelesunt foarte multe, din

adica fluxul de caldura este proper- Q= n 8j LYY (1.6.6) care se pot 'mentlona: la suprafetele

tional cu gradientul de temperatura T ~ A.j elementelor de constructll interioare sl

liii coeficientul de conductivitate termi- /=1 exterioare, in int!'?r19rQI tevllor prin care

ca .:I.. unde i 8j reprezlnta suma rezisten- curge un Iichid;d~"s..9himbatoarele de

Coeficientul de conductivitate termi- i=,Aj telor termice corespunza- caldura prin care •. clrcula doua fluide:,;wt

ca este 0 marlme caracterlstlca fleca- toare fiecarul din cele n straturi; (apa-apa, apa-abur, apa-aer etc.). .i"tli

rei substante sl depinde de stare a de • pentru un perete cifin<:lric simplu In practica curenta se intalnescf&fi':i;:

agregare, temperatura, presiune, urnl- , Iimitat de 0 suprafata interioara dedia- doua feluri de transmlsli prin convec-ar,:~ ditate etc. . .. . ...... _ ... - -.-- metru d1- 2r1 sl de una exterioara de tie, in functle de·modliTincarEf'se face~\;,~"

• La soli de, conductivitatea termlca diametru d2 == 2 re, ale caror tempera-. rnlscarea fluidului: ":r.iKI:

varlaza cu temperatura sl se exprlma . turi T1 respectiv T2 sunt constante· - convectle f9rtata unde miliicarea(1!.;i;z

prlntr-o relatle de dependents Ilneara : (Tl> T2), fluidului este realizata sub actiunea,,,,,~., i

.:I. = .:\0.(1+,61) ry./lm·K] (1.6.3)' - fluxul de cal dura unor forte exterioare (pornpe, ventila- ..

Tn care: ( ) toare etc.); ".' .

- .:\0 este conductivitatea termlca la I Q= 2nl T,- T2 [W] (1.6.7). -convectie libera-unde rnlscarea flu-

tempefatura de 0 °C; 1 In r2 . ~.,.1 idului se datoreste diferentei de densi-

- f3 - un ooeficient, care depinde de : rl tate intre zonele calde sl reci ale flui-

materialul, a carul valoare se determi- : I reprezentand lungimea peretelui cllln- dului. ...

na experimental. i dric; Legea fundarnentala a convectiel

La materialele de constructll, care i - campul de temperatura calduril, cunoscuta ca legea lui New-

o~structura_poroasa,_Jibr:Qasa~:_r=_T ~(-T~h-,j_nr Ir'--[2G]~~-(1.6,8)- ton,_Rermite calculul fluxului termic

sau granulara, in care spatlile Iibere ' 1 \ 1 2) Inr,1 r, unitar, cu relatia: ,

din structura sunt pfine cu aer, coefici- r reprezentand dlstanta in peretele cl- q = cd,Tp - Tf) [W/m2] (1.6.10)

entul de conductivitate terrnlca este cu Iindric; unde a este coeflclentul de convec-

atat mai redus cu cat aeeste spatli • pentru un perete cilindric compus tie a caldurll [W/m2.K].

sunt mai dese sl de dimensiuni mai din mai multe straturi

mici. Prezenta umldltatli in materiale - fluxul de cal dura

deterrnlna 0 crestere substantiala a nl(T,- Tn~')

conductlvltatll termice a acestora. Q = -n:-'--:"1--.!...

• La Iichide, conductivitatea terrnica ~ 2A .In~

este dependents de viteza de propa- /=, J r,

gare a undei elastice in Iichid, tempe- unde i-1-ln~ reprezlnta rezlstenta ratura, densitate, cal dura rnaslca ~i 1=.2M r. terrnlca a tuturor rnasa moleculara, Conductivitatea ter- straturifor componente. mica a Iichidelor scade cu temperatura, cu exceptia apei ~i glicerinei, dar creste 1.6.1.1.2 Conducjla termlca in regim

eu presiunea. ne~staJionar

• La gaze, conductivitatea terrnica 1 In procese tehnologice complexe, ca-

are valori mici, ceea ce Ie contera ca- I racterizate de fluxuri de caldura variIitatea de bune izolatoare termice. , abile (incalzirea sau racire-ci."corpurifor), , ca-de-exernplui-treeerea caldurii sau a radlatiel solare prin elementele de constructll, tratarea terrnlca a metalelor, inghetarea solului, congelarea Iichidelor,

[W]

(1.6.9)

! t.s.t.z.tOonvecjla fOrJata

Este cel mai important mod de transfer de caldura prin convectle, fiind in; talnita la majoritatea sltuatlilor practice din dornenlul lnstalatlllor,

Forma generala a ecuatlel criteriale a convectlei fortate este

Nu = ORem• Pr"

" sau .

m n

~ = C·Re ·Pr·AII ry./lm2'K]

In care:

I - Nu este criteriul Nusselt; I - Re - criteriul Reynolds;

! - Pr - criteriul Prandt;

!- -.I\.·-·coeficientul· de.conductlvitate:

I - I - lungimea caracteristlca.

in practica curenta se lntalnesc urlmatoarele cazuri:

(1.6.11)

(1.6.12)

1.6.1.1.1 Conducjlaterrnlca in regim stajlonar

in majoritatea apllcatiilor tehnice din

. I. .lnstalatll de incaliire

. .

cu urrnatoarele precizari: • temperatura de reterlnta este tem-

peratura curentului exterior de fluid Te:

• lungimea caracterlstlca I = X-Xo

• domeniul de aplicare Re 5105 cu urrnatoarele precizari:

- curgerea in regim laminar prin con- I • 104 < Gr·Pr < 108

ducte cilindrice, pentru care se poate I • temperatura de referinta este tern-

aplica relatla: ( Pr )0,25 (X)O.1 , peratura fluidului in afara stratului lirnlta,

Nux=O,33Re~5·PrD,43 -. - . - I 1.6.1.3 RadiaJia termlcii

Pr, d I Reprezlnta procesul de transform are

(1.6.14) I a energiei interne a unui corp, aflat la cu urrnatoarele precizarl: 0 anurnlta temperatura, in energie • temperatura de referlnta este tern- radlanta sl propagarea ei in toate peratura medie in sectlunea plasata la ! dlrectiile sub forma de unde elec-

distanta .x; ; tromagnetice.

• relatia este varlablla pentru 'Ca si conductia sl convectia, radiatia 1.6.1.4 SchimbuJ global de caldura

(xla)S216 $i Re<105; terrnica are un mare rol in tehnica in- I Caracteristica cantltatlva a procesu-

• criteriul Prp se calculeaza pentru stalatiilor. In multe aparate sl lnstalatii !Iui general de schlrnb de cal dura il fluidul aflat la temperatura peretelui ' cu agenti termici cu temperaturi ridica- I constituie coeficientul global de transconductei; te, radlatia reprezinta una din formele I misie a caldurll k sau rezistenta termi• efectul curburii peretelui este cu- de baza ale transmisiei caldurii intre ; ca globala R.

prins in raportul (xlc1)O.l. corp uri. Sistemele de lncalzlre prin ra- I in regim stationar, schimbul global

- curgerea in regim' turbulent prin . dlatie sunt exemplele cele mai eloc- : de caldura se exprima sub forma

conducte cilindrice, pentru care se vente care se bazeaza pe schimbul de ! 0 = kSM [W] (1.6.23)

apllca relatla'brlterlala -a-lOrMiheeV-C'ardUi'a'Tcfdicrt . . sau.--------

. Badlatille termice (lnfrarosll) se ba- , 0 = (SL1WR [W] (1.6.24) zeaza pe aceleasl legi fundamentale: in carezi! este diterenta dintre cele ca sl radlatlile luminoase (Planck, i doua fluide, iar S suprafata de schimb

cu urrnatoarele precizarl: . Wien. Stefann sl Baltzmann, Kirchoff sl I de caldura,

• se apllca pentru Re > 104 Lambert). deosebirea constand in: Expresiacoeficientului global de

• diametrul interior al tevli este con- I ceea ce priveste lungimea de unda I transmisie a caldurli printr-un perete

siderat lungime caracterlstlca: (A. = 0,811 ... 80011) $i efectele lor fizice.· plan, compus din mai multe straturi,

• propriet~tile fizice ale fluidului se Ecuatia transmisiei de cal dura prin i are forma:

stabilesc pentru temperatura medie a radiatle intre doua suprafete S1 sl S2 i k 1

fluidului; de temperaturi T1> T2 asezate oricum i .1+ ik+-'-

• coeficientul 81 introduce varlatia in spatlu $i care schlmba lntre ele cal- i al 1'1 iLl a2

transmisiei caldurli pe portlunea de . dura prin radlatie are forma generala. .

stabilizare. [( Tl)4 (T2 )4~ cosexcose» 1 exprirnand rezlstenta terrnlca cu:

O,2=c'2 - - - ff 2 dSo5, I 1 n 8· 1

1.6.1.2.2 Convecjla libera '00 100 152 ref : R=-+ :?,.!:..L+_ [m2.K/W] (1.6.26)

Transmisia caldurf] are loc ca urmare [W] (1.6.18)! . al 1=1 iLj a2

a mlscarf unui fluid pe langa 0 supra- . notand cu: Expresia coeficientului global de

fata datorlta diferentei de densitate. : : transmisie a. caldurii printr-un perete

ffl1-_ f f cos co, cos Clk • d'cd'c (1 6 19) .

Acest mod de transmisie a catduril se 'Y.! VI Vl •• ! cilindric compus din mai multe straturi

5152 7rr2 ,

lntalneste: tn incaperi, la curgerea ae- i i are forma:

rului cald sau rece de-a lungul elemen-: in care c[J21 este coeficientul de ira- ; k= '.

telor de constructil: la curgerea aerului ! diere reclproca (coeficientul unghiular I _,_+ i-'-.In~+-· _1_

pe suprafetele tncalzltoare: la clrculatia I mediu sau factorul de forma) sl se cal- i cad, 1=,2aj d, a2di+l

lib era a lichidului in jurul supratetel I culeaza prin metoda integrarii directe I' [W/m2'K] (1.6.27)

Incalzitoare de la schlmbatoarele de sau metode aproximative (metoda exprlmand rezistenta terrnlca cu: caldura etc. Fenomenul este lntluentat ! coeficlenplor lui Poleak sau metoda in- R=-'-+ i_'_.lndi+1 +_,_

de trei factori: tortele gravitationale. i te~rarii cu dlferente finite). I a-d 1 /=12A.j a, azdl.,

cele de viscozitate sl difuzia terrnlca i In calculele practice se utlhzeaza i [m2.K/W] (1.6.28)

din zonele cu temperatura rldlcata ] metoda coeficientilor lui Poleak, adlca; I Valorile coeficientilor de schimb de

catre cele cu temperatura scazuta. I c[J2,=cp,2=cp,zS,=q>z,& (1.6.20) ! cal dura a1 $i ae sunt determinate din

Pentru cazurile practice se pot utili-! • ! condltllle de stare $i rnlscare a fluidelor.

za urrnatoarele relatli: i In care ip12 si ip21 sunt coeficlentii :

- convectia libera la 0 placa plana i unghiulari medii $i se pot calcula I'

vertical a sau cilindru vertical: I tlnand seama de forma, pozltla sl rna-

(1.6.13)

Nu = C~Gr'Pr)m : . . (1.6.16)

. cu urmatoarele preclzarl:

• pentru Gr·Pr = 104 ... 108 -C=0,59 sl m=1/4

• pentru Gr·Pr=109 ... 1012_C=0,13 $i

171=1/3 .

- convectia libera la conducte orizontale

Nu = 0, 5( Gr. Pr r(J:!:_)'V4

Prp

(1.6.17)

rimea .suprafetel~r ;care ·.schimoa .cal- ....... _ ... dura intre . ele .. La calculut lnstalatlilor

de incalzire prin radlatle, determinarea coeflclentllor unqhlularl medii ip129i ip21

nu pun probleme deosebite dat fiind

faptul cli suprafetele care schirnba

cal dura intre ele au forme geometrice

bine definite (dreptunghice, patrate

etc.), iar pe de alta parte' pozittllor lor

in spatiu, una fata de cealalta, sunt

paralele sau perpendiculare. .

ln calcule se utillzeaza sl ecuatia: 012 = S1 ip12 CXr·(t1 - t2) [W] (1.6.21) in care coeficientul de schimb de caldura prin radlatie

(T, r (T2 r

a ,=C'2 100 100 e'2 b[W/m2'K] .

t,-t2

.. .. - curgerea .Iamlnara,-in -Iungul -unel pliici plane, cu temperatura varlabila $i o portlune netncalzltaIneraclta), pentru care se apllca relatla generala:

( P )0.25 ( )0.2

Nux=0,33Re~5.PrD.33 p~ . x~xo

.. --.- .. --.-.-----.._-----.-~----.------ -_ -_-- -_---- _:_.

(1.6.22) unde b este factorul de temperatura, lar C12 este coeficientul de varlatle redus pentru cele doua suprafete.

( )0.25

Nux=0,021Re~·a·PrD·43 ::p '8/(1.6.15)

[W/m2'K] (1.6.25)

'1'"" ,~,,,,,,,,,,,,,c"':~7o/~~~~~~'Pt<'3'_

i':' 1. Instalafii de incalzire Capitolul1: Pro'ble'me gener!ll~)

r

, '1.6.2. Elemente de transfer ,-,-'" rea, 'transportul ~i dtstrlbutlafluldelor, - '-;(aV2) -'-,"-;-. ,_:-:.:;--,:_c_·._:--.. "

de masa ,.:. ...._, formeaza sistemul hidraulic sau . lnsta- 2g ". '" ~~.' f' '... .:

I f' hld I' v ,15;2 '

- a~a:l·raulca. ",:-," ,' .. ,; .. : .... ; -, _ .. ; .•.. ,.: ,':'.

Materialele de constructn opun 0 In lnstalatllle de lncalzlre, se intal- - energiile cinetice in punctele 1 ~i 2

anurnlta rezlstenta la trecerea vaporl- nesc in general doua sltuatil distincte: de pe tronsonul de conducts.

lor, in functle de structura lor sl de - .data filnd lnstalatla cu toate vele- h'1.2 este energia disipata intre punc-

. contlnutul lor de umiditate. mentele componente, se cere sa se .tele 1 sl 2 .

In termotehnica constructlllor, pro- determine diametrele conductelor prin - retetllle pentru calculul pierderilor

cesele de difuzie a lichidelor, gazelor care clrcula astfel incat la consumatori de sarcina

~i vaporilor prin porii materialelor (casa, f~e asi~ur~te debitele d? caldura • pierderile de sarcina ./ineare, re- -i1

ramida, beton, lemn, lzolatil etc.) re- sollc:tate, lndlferent de pozltia aces- prezentand consumul de energie meprezlnta exemple de transfer de masa tora In raport cu punc!ul de producer: canlcaa unitat!i de greutate a fluidului, Insotlt de transmisia caldurll, absorbtla sau de racord. O?eratl~nea se rezum~ cand acesta parcurge dlstanta I, adica

sau modificarea fazelor. la calculul de ?Imens!o.nare a rete lei este energia consumata pentru invin-

Relatiile generale ale carnpulul de de con~uc.!e a.lnstala!lel. gerea rezlstentslor de frecare a fluldu-

umiditate sl ale fluidului de vapori dintr- - data fiind lnstalatia cu toate ele- lui pe Reretii conductelor

un element de constructil se obtln pe mentele componente, inclusiv diame- tlPd = RI [Pal (1.6.35) baza eouatiel difuziei vaporilor a lui Fick. trele conductelor care alcatuiesc retea- Pierderea de sarcina liniara unitara g = f3dC = fl,.C1 - C2) [kg/m2] (1.6.29) ua de alimentare cu agent termic, se este data de relatla:

in care f3 este coeficientul de schimb c~re s~ se. verifice din punct de ~edere R=~ '[Palm] (1 636)

prin difuzie a vaporilor de apa [m/s] , hlcraullc ~I anume daca sunt aslgurate I I ..

iar C1 :;;i C2 sunt concentratlile vaporl- debitele de caldura solicitate la con- I Este dependents de raza hidraulica

lor intre planurile unde se produce dl- sumatori. Operatlunea se rezurna la i r, de viteza fluidulul v, de natura fluidufuzia [kg/m2]. verificarea corectitudinii calculului hi- i lui (caracterizat prln densitatea p:;;i co-

Expresia fluxului de vapori difuzat se dr~ulic de dimensionare al conductelor. ; eficientul de viscozltate dinamic 1]) prepoate calcula sl in functle de dlferenta In lnstalatlile de incalzire, rniscarea : cum sl de rugozltatea E a peretllor conpresiunilor partiale ale vaporilor de fluidelor este, de obicei, turbulsnta sl I ductei, exprlmata prin coeficientul de

apa, numai in cazuri exceptlonale este larni- i frecare A, ~i se;P9?te4scrie sub forma ..

g = b{pV1 - pv2) [kg/m2] (1.6.30) nara, ' A v2 ;.,il~:ihJ.;~l;' .' .

in care b este coeficientul de schimb La calculele hidraulice ale unei retele R= d '2"P'K [Palm] (1.6.3n.;;;"

prin difuzie a vaporilor. : de conducte este necesar sa se tina,,,,..~~~;,<,

Campul de concentratle pv al vapo- seama de caracteristicile: Coeficientul d~~frecare sau de rezis-}{U,'

rilar dintr-un element de constructli se - geometriee: numarut de noduri, nu- tenta hidraulica lirieara A a fost studiatg~;;'<' dsterrnlna, in mod analog, ca sl c~m-- . rnarulde tronsoane sl 'Iurigiriiea-ace~- , prin cercetarl experimentale :;;i a rezul-d«i,;: pul de temperatura T cu relatia: . tora precum sl de numarul de inele; . tat ca: . ". "'i%Zi:\,

. - hidrauliee: debite (fluid, cal dura), . ' - pentru curgere larninara in conduc--s, .. '

[Pal (1.6.31) : vi.teze .a~e fluidului, sarcini hidraullce : te R < 2320 se c'alculeaza curelatialuL:;;!;;;,':'

dlsponlblle, Darcy: "

Retelele de conducte din lnstalatiile il = 64 (1.6.38)

in care: I de inci:'lIzire sunt inelare (inchise), iar I Re :.;

- fJv'f si pv2 sunt presiunile partiale . curgerea fluidelor este considerata ca . - pentru curgere turbulenta se utili-

ale vaporilor din aer din cele doua me- ' 0 rnlscare permanents sl unidimensi6".::"':· zeaza formula lui Colebrook - White:

dii separate de elementul de construe- ~ nala, fiind caracterizata prin doua rna- 1 [ 2 51 k-

til: . rimi principale: .fi. =-2/of/ '.fi +-- (1.6.39)

- Rvx - rezlstenta la va pori a elemen- i - viteza fluidului v [m/s] il, Re A 3,71.d_

tului de constructli pana in stratul Xi, : - cota plezornetrlca H =z+.J!_ in care:

,-------'----.-.~ ., ,~"". . p~ <-;-"--;-;"~- '-~'~

- R» - rezistenta la vapori a elemen- : pg - d este diametrulconductei [mm];

tului de constructil [m/s] care se calcu- I care reprezlnta caracteristica de - k - rugozitatea absoluta [mm].

leaza cu relatla: : presiune a curentului unidimensional,! • pierderile de. sarcina locale apar

n M ' variabil in lungul curentului de la 0 : de-a lungul conductelor in zonele de

Rv= IDjf:; [m/s] (1.6.32) : sectlune la alta, datorlta disiparii con- : neunlforrnltati (curbe, coturi, robinete,

i= ! : tinue a energiei hidraulice in cal dura ' vane etc.) sl se calculeaza cu relatia:

in care: i prin lucrul mecanic al fortelor interne ' " j! v2

I i tlp,=Z= £"''''-2P. [Pal (1.6.40)

- Mj este coeficientul de difuzie al i de viscozitate.

vaporilor de apa in functle de tem- : in care 1:'; . sunt coeflclenti de

peratura medie a stratului [5-1]; i 1.6.3.1 Modelul matematic al unei : rezlstenta locala, dependentl de forma

- Dj - grosimea flecaru! strat em]; ! reJele inelare este dat de: i obstacolului care produce rezlstenta 10-

- ko; - factor de rezlstenta la +. - ecuetle de con tinuita te: I cala.

abilitate la vapori a stratulul j. G = VtS1 - V2S2 = eonst. (1.6.33) I ~

I _ ecuetie energiilor (Bernoulli}. i 1.6.3.2 EcuaJia fundamentala a ! pierderilor de sarcina

(z+.E....) +(aV2) =(z+.E....) +(av2)+hrI2 i Pentru retelele din lnstalatllle de incal: pg 1 2g 1 pg 2 2g ! zire, tlnand seama de relatiile 1.6.37 :;;1

(1.6.34) I 1.6.40 se prezlnta astfel:

Lip = ~. ~2 p+ L; ~P [Pal

1.6.3~ Curgerea fluidelor In conducte

Ansamblul de conducte lmpreuna cu i utilajele (cazan, pompe, schlrnbatoare I in care: (z+...E....)

de cal dura etc.) sl accesoriile respec- : pg 1..,2

tive (robinete, vane, clapete de reglare ! - sunt energiile potentlale in punctele I sl de sens etc.), care asigura produce- I 1 sl 2 de. pe tronsonul de conducta;l

sau

A-y2 ()) - ~ J:) - "[-P ']' ... ('-1-6"4-'1-)' . este-mai'dificila,-deoarece coeficientullui lnterloare -'-_. _., -_. ---.-.-:~-._ ...

LlP=-2P -d +.£..J':J a . . .

.Darcy - A - depinde de diametrul conduc- a = 0,33, iar pentru retelele de transport

, unde linand seama de ecuatla de tei l?i de viteza v a fluidului. .: a = 0,10, In cazul necunoasterf presiunii continuitate 1.6.33, in care, exprlmand Calculul de dimensionare a unei retele se disponibile H, diametrele prellrnlnere ale sectiunea conductei in functie de dia- face printr-un cal cui iterativ, impariindu- conductelor se stabilesc in functls de demetrul d [mm} si debutul de fluid se in etapeJe: bitele de fluid G ~i de vltezele yale fluG [kg/h} se obtine forma finala a pier- a - caJculuJ preliminar, in care se stabi- idului in tronsoanele de conducte, Vite-

derilor de sarcina totale. lesc diametrele preliminare ale conducte- zele vale fluiduluiin tronsoanele de con-

G2 (AI) lor, presupunand cunoscute, fie presiu- ducte se consldera, in general, cres-

..1p=6,25,104, d4p cr+ L~ [Pal nea disponiblla H (ex.: lnstaiatille de in- catoare de la consumatori spre sursa

calzlre prin gravitate, lnstalatilie cu abur terrnlca, '

(1.6.42) de presiune joasa etc.) fie viteza v a flu- b - calculul de verificare consta in a verelatii pe baza carula se fac calculele idului (ex.: lnstalatflie de incalzire cu apa rifica daca pentru diametrele preliminare hidraulice de dimensionare ~i de veri- calda cu crculatle prin pompare etc.). stab ilite , pierderile de sarcina inregistrate ficare a retelelor de conducte din in- In cazul cunoasterf presiunii disponibile la debitele nominale pe diversele circuite

stalatiile de incalzlre. H, diametrele preliminare ale conductelor alimentate dintr-un nod sunt mai rruct

se stabllesc in functle de debitele de fluid sau sensibil egale cu presiunea dis- 1.6.3,3 Ca/culul hldreultc a/ reJefelor de G si de pierderea de sarcina Rm. VaJoa- ponibila in noduJ respectiv, adica: conducte rea Rm se deterrnlna din relatla care ex- :r (RI + Z) ::; Hd [Pal (1.6.45) Tn calculele practice pot interveni eazurile: prima legatura dintre pierderile de sarcl- Pentru calculul hidraulie al conduetelor

- cunoscuta fiind reteaua de conducte na totale :r (RI + Z) ale circuitului consi- sunt necesare urrnatoarele operatli preli-

a lnstalatiel, cu caracteristicile fiecarui derat sl presiunea dlsponlblla H cunos- minare:

tronson (Iungimea I, diametrul d, debitul cuta, a acefuiasi circuit, adlca: - intocmirea schemei coloanelor instala-

de fluid G) l?i traseul cu rezlstentele Ioca- H <:: :r (RI+Z) [Pal (1.6.43) tiel de incalzire care se deseneaza la

Ie, prin inlocuirea valorilor date de relatia unde se aproximeaza ca pentru pierderi- scara 1:50 sau 1:100 plansele dintre nl-

1.6.40 sl efectuarea operatltor respective Ie de sarcina in rezistentele locale se vel uri, coloanele, corpurile de lncalzlre cu

se obtine pierderea de sarcina sp. consuma 12 = aH, rezultand pentru in- legaturile la coloane;

- cunoscut fiind traseul retelel de con- vingerea rezlstentel lineare: - intocmirea planului profilului retelel de

ducte sl caracteristicile fiecarul tronson I :r (R~ = (1 - a)H, de unde se obtine: I dlstributie a conductelor care alimentea-

(Iungimea I ~i debitul de fluid G) ~i, in (1-a)H I za coJoanele;

unele cazuri, presiunea disponiblla H, se ! Rm = "I [Palm] (1.6.44) - inscrierea pe fiecare tronson de con-

cere sa se determine diametrele con- '£.. , oucta din plan ~i schema: debitul de

---ducte!ol=--care-alcatuiesc .. tronsoaneJe .re-j _!?i _in care yaloarea ~~~_fl<::~ntului a este i caldura a, sau debitul de fluid G; lungimea ,

telel, In acest caz problema se reduce la ; stabilit pe baze statistice considerandu- i I ~I dlameli'OfCJ ale condoctefiirlipn1ot~ez~ar-----_:..j dimensionarea retelei de conducte, care," se pentru instalatllle de incalzire! verificarii regimului hidraulic al instalatiei). .,

4

'j

s- ' .• :' ~S~';""':'-:i'" .';,:-_." r~; ,r 1. ...... - 1'.' C "-;;~.T"'" .":\ .. ~.~, •

. ','- r. ::, .. ' <.»: ,·,:,··,:'L·;· .;.';' ....

.' -. ~ ..

I. lnstalatii de iricalzire

,. . .

1.7. Marimi ~i unlts]! de masura

Nr Denumirea I Sistemul de unitati I
crt. t ! SI M kgf s ! Relatll de eonversie
1 Caldura rnasica I Jlkg,K kcal/kg·oC I 1 W/m2'K = 1/4185,5 keallkgf.OC
2 Cal dura latenta de vaporizare I Jlkg kcal/kg I 1 Jlkg = 1/4185,5 kcallkg
I
3 Coeficient de transfer de ealdura I W/m2'K kcal/m2·h·oC I 1 W/m2·K = 1/1,1623 keal/m2·h,oC
I
4 Conductivitate termica i W/m·K keal/m·h·oC I 1 W/m·K = 1/1,1623 keal/m,h,oC
I
5 Debit (flux) de cal dura I W,kW kcallh ! 1 kW = 103 W/m2 = 860 kcallh
6 Densitatea fluxului termic I W/m2, kW/m2 kcal/m2·h I 1 kW/m2 = 103 W = 860 keal/m2·h
7 Energie I J, kWh kgf'm, keal I 1 J = 0,102 kgf'm
I I 1 kW = 103W = 860.kcallh
I
8 Entalpie speclfica I Jlkg kcal/kgf I 1 Jlkg = 1/4185,5 kcallkgf
I
9 Forta I N kgf ! 1 N = 0,102 kgf
10 Presiune I Pa, N/m2, bar kgf/cm2, at, i 1Pa = 1 N/m2 = 10-5 bar = Q_,102 kgf/m2
kgf/m2 I 1 at = 1 kgf/m2
11 Putere I W = J/s ·kgf·m!s I 1 W = 0,102 kgf'm/s
kcal/h 1 kW = 103 W = 860 kcal/h
12 Putere calorlca I kJlkg kcallkg I 1 kJlkg = 1/4,18 kcaJ/kg
1
13 Rezistenta terrnlca i m2,KIW m2,h·oClkcal i 1 m2·KIW = 1,1623 m2·h,oClkcal
14 Temperatura I K °C I 1 K = 1 °c
I
I Punct triplu al apei: 0 "C = 273,16 K
15 Viscozitate dinamica I kg'm's kgf·slm2 1 kg'm's = 0,102 kgf's/m2
: t':"'O·~'~:?':;:';Y:~!::~'~~l~d$t~:ft~t??;7.·~!i:":tY'1'~·~""~~".T:::,~r,~~?,~y>!:~~ .. ~>t:'~~~·1><::""""·!!'1:":~i;!:~"L;f:~}~.'.rry~~:~~t~:~x:~f~f,tf:~~!t;~·:''fJ;~~~~r·~[*,~~r·

.. ',,' .'~ ,.; ":'.. -_ ',.

/' .~ , , ,1

, I,

'.

" .... !- +,

..........

"" "

_ .....

I. Insta-Iatii de incalz:ire

,

CapilQlul

Protectia termlea a cladirilor

,

-------- --.--~.~-----.-------

">:~~~{!;:: 1

.;., ::",'t:~~l'''\;, ~ ,", .: \"'~'~:r" .~{~. ::.~.; j ~; .,'- ,,·:-:·~~z~:~/;l"·:·

. ",;.

2

.. : - ; : ... ~ ~

. -_:'.--: :::

......

. - :~.; .

-. ". "

_.<,.1. .:» .~. -:'

. ~ __ 2.1. Elementele ---- - ...

de constructll ale cladirilor

Protectla terrnlca a elementelor de constructll care dellrnlteaza Incaperile lncalzlte, se reallzeaza in vederea aslgurarii clima!ului interior impus de exlgentele igienico-sanitare si de confort la cladirlle de locuit !?i tertiare, de condltiile necesare desfasurertl muncii sl procesului tehnologic la cladirlte industriaJe, precum sl pentru reducerea consumuJui de energie sl de combus!ibil in exploatare. Protectia termica se reallzeaza atat pentru elementele de constructil perimetraJe, cat sl pentru elementele de constructii interioare care despart spatf intre care exlsta 0 dlferenta de temperatura mai mare de 5 K.

2.1.1. AnveJopa cladirii

1. Instalatii de incalzire ..

1=====j.INT

,3:

24

EXT •

24

EXT •

f====j'INT

bs

Fig. 2.1.1. Pere]! exteriori:

a - monostrat;

al - zidarie de caramidii. plina; a2 - zidiuie de caramida eficientii. GVP; a3 - zidarie de blocuri din beton celular BGA GBN35 sau GBN50;

Tamplarla exterioara (ferestre ~i usl) este cornpusa din ansamblul rama (toe !?i cercevea) sl folie de geam.

Rama se executa din lemn, din metal (aluminiu sau otel) - cu sau fara insertle de material termoizolator pentru ruperea puntllor termice. Dupa modul de deschldere ramele pot fi simple, cuplate sl duble (fig. 2.1.2).

2.1.1.2 Elemente de construcJii vitrete Vitrajele se executa din unul, doua sau

Prin aces tea se rsallzeaza iluminatul mai multe foi de geam; pot fi simple sau natural, trecerea partiala a radiatlel I termoizolatoare{duble sau triple).

solare si ventilare natural a .. a jspatlllor Geamul simplu poate fi clar incolor,

interioare. Ele sunt: tarnplarla exterioa- i absorbant sau reflectant.

ra (ferestre $i usl), peretil vltratl, I Geamurile termoizolatoare (termo-

luminatoarele. pan) sunt executate din doua sau trei

EXT •

I~

~
F
XT F
= g
~
~. IN
f2:. E

Este alcatuita din totalitatea suprafetel or elementelor de constructll perimetrale care dellmlteaza volumul interior (incalzit) al unei cladlrl, de mediul exterior sau de spatli neincalzlte din exteriorul cladirii.

Calculele sl verlficarile termotehnice se refera la urrnatoarele elemente de constructil perimetrale: • partea opaca a peretllor exteriori, -. - inclusiv-suprafatcradiacenta lOS lor lto ...--'--t--_-_,_._t__,.__._-='---"-_-L...I._ deschise;

• componentele transparente sl translucide ale peretllor exteriori sl acoperlsurllor (tamplaria exterioara, peretii vitratl sl turnlnatoarele);

• planseele de pe ultimul nivel, de sub terase !?i'p0duri; • planseele care detlrniteaza cladirea la partea lnferloara fata de mediul exterior (bowindouri, ganguri de trecere etc.); • planseele de peste pivnlte si subsoluri nelncalzlts: • placlle amplasate pe sol sl peretii de I pe conturul exterior al subsolurilor partial sau complet ingropate in parnant;

• peretll ~i plan$eele care separa volumul cladirf de spatil adiacente neincalzite sau mult mai putin incalzite, precum sl spatlul rosturllor inchise.

2.1.1.1 PereJii exteriori

In zona lor opaca - sunt exacutatl dintr-un singur material (monostrat) - figura 2.1.1 a - sau din mai multe straturi de materiale diferite (multistrat) - figura 2.1.1 b.

INT

T

bs

b - multistrat;

b, - structurali din beton armat, ceptusit cu zidarie de INT bloc uri BCA; b2 - structurali din beton armat captu$iti cu termoizolatie din polistiren celular sau vata minerala protejata cu ziderie de caramida eticients; b3 - panouri mari

din beton armat tip sandwich, cu termoizola.tie din polistiren celular sau placi din vata minerala G100; b~ - structurali sau nestructurali din ziderte de caramida eficienta, cu termoaoleiie din polistiren celular sau vata minerala protejata cu zidarie de caramida eficienta; bs - cu strat de aer neventlletib« - cu strat de

aer ventilat; br - cu strat de termoizotetie situat la interior.

foi de geam, sudate sau etansate pe contur, astfel Incat intre foi sa se ereeze un spatiu inchis, ermetic, umplut cu aer sau cu alte gaze inerte (argon,

i kripton, xenon etc.) sau un spatlu pari tial vidat, in scopul reducerii transferui lui conductiv sl convectiv intre foile de ~ geam. Una sau ambele foi ale geamuI lui termopan pot fi tratate special.

. Ferestrele sl uslle cu cercevele meta: lice sunt prevazute cu tampoane ter. moizolante pentru intreruperea puntilor ! termice (fig. 2.1.3).

Este important ca la elementele mo-

I bile ale tamplariei exterioare sa se ia mas uri speciale de etansare contra

't .' '. ~ .~~;~;~~, );:;:J:; :;'i: .. ~~:;::;·:;;·:~:f.~~~;~~:~:;:·:-;'i <.:;~:~ -:/;:")~,:. ·:r:.~:::;:~:;~:;:{T·'··· -

.'

. - : - : .'. - :- - .. ::'.~~. -. :~:-.:~:;;:.~~?i.~~G~; : -;:.:::.T.-~:.:;;;/~:" . ';: ;:.~: ~::; ~:.".: ;':~;;;:~;~~~~}~r;'

.... '; -

I. Instalajii de incalzire

Capitolu) 2: Prntectia termica a ~Ul~iri.ICli' :

lnflltratlilor de aer, prevazandu-se garnituri din cauciuc sau din alta materiale similare.

~

1 2

a

c

2 4

~~

~

2

c! e

:nplarie exterloara: ferestre ;:i u§ii din lemn:

.;;imp/a; b - fereastra cup/ata; a dub/a; d - usa vitrata; e - usa

---._ -----.- _- ... -- --'-'.~~~- - .-. -.- - .- - .. _- _, '-.---. - ... --.--- --_._------

2.1.1.3 Terase ~iplan~ee spre poduri - 2.1.1.4Plan~ee spre cattdoere

neincalzite exterioare

Plan$eele de teras a (fig. 2.1.4) au, Au structura' unui planseu oblsnult la

obllqatorlu, in components lor $i urrna- care se adauga un strat de termoizolatoarele straturi: tie, amplasat fie la Interior sub pardo- straturi cu rol termo $i hidroizolator; seala,fie la exterior, montat in cofraj

- beton de panta, pentru realizarea odata cu turnarea betonului placii sl

fnclinatiei necesare in vederea colecta- protejat cu tenculala.

I di apelor pluviale; .

I - bariera contra vaporilor de apa, ' 2.1.1.5 Pleneee spre pivnije

! arnplasata pe partea calda a stratului I ~i subsoturl neincalzite -

I termoizolator; I Sunt prevazute cu uri strat de teri - strat de dlfuzie sau strat de aer -,' rnolzolatle (polistiren, vata . mlnerala, ! ventilat, amplasate deasupra elemente- vata de sticla, poliuretan etc.) amplasat ! lor din care trebuie elimlnatl vaporii de I fie sub pardoseala, fie la intradosul

i apa (sape, beton de panta etc.); _ I plan$eului(fig. 2.1.6). .

I _ protectia exterloara a hldrolzolatlek ] La planseele spre Incaperile nein, strat de pletrls de 4 cm grosime - la te- ! calzfte este necesar a se avea In i rase necirculabile, dale prefabricate din i vedere $i tipul de pardoseala preva; beton - la terasele circulabile, sau pe- ! zut. Se stle ca temperatura norrnala a • licule speciale. ! talpf plciorului tncaltat este de 29 ...

Planseele spre poduri (fig. 2.1.5) sunt i 30°C $i ca _ pierderea de 'caldura s.

- prevazute cu un strat de -termolzolatle : fer ita de acesta,in directia pardoselii, (zgura, cenusa de termocentrala, vt;ita , in sezonui rece, creeaza senzatia de minerals etc.) protejat cu 0 sapa de disconfort. La piciorul tncattat corect ciment de 3 cm grosime. (pantofi, ciorapi), transferul termic se

face preponderent prin convectie $i\;

"--1 ~i b

'.~ercevea; ., - geam (simplu, dublu \ - panou opac.

I

d

p------'y T ~ _ __._:J.-.l._.._'

9 ~±
11

4 'C
3 .
0
2 .-
l
<0 <0
.- .-
C\i C\i
.-
C\I -A2 C\I 12
a b ~ ~- -- -- ~-. -:~1:~2~~_jt_~J~_ _ __ .. :~g~!~~;. :;~~/:~~~~~ ~I~;!:: ~:~~r~:~:~:~; .

a 1 - planseu din beton armat;2 - b-eton-de-panta;--8-:--banera--GGntra_vapoCllor; _ 4 - terrnoizolatle (polistlren, vata rninsrala etc); 5 - strat de difuzie a vaporllor:

6 - sapa de protectle; 7 - hidroizolatie; 8 - nisip; 9 - dale de mozaic 20 x 20 x 2 em; 10 - pietris margaritar; 11 - stratde protectls cu folie reflectanta: 12 - tenculala,

c ,

' .. :'.: ' ....

...... .....

.. ".'.'.

1. d T

b

Fig. 2.1.3. Ferestre ~i usl din metal:

a - varianta cu tampoane avand ;t = 0,2 ... 0,3 W/m·K si Ibj 5 0,2 b,; b - variantii cu tampoane avand

). = 0,1...0,2 Wlm-K $_i Ibj 5 0,3 b~ d = dlstanta minima intre profilele din _ alurninlu opuse:

bj = latimea tampoanelor termoizolante; bf = latimea tocului si a cercevelei;

c = tam on termoizolant.

Fig. 2.1.5. Alcatuiri de plansee spre pod a - cu potistiren sau vata minera/a;

b - cu zgura expendets;

1 - planseu din beton armat; 2 - tencuiala: 3 - terrnolzolatle (polistiren, vata mlnerala etc); 4 - terrnolzolatie (zgura expandata);

5 - $apa de mortar din ciment.

5

4

a

b

Capitolul 2: Protectia termica a eladirilor

1. lnstalatll de lncalzlre

c

Fig. 2.1.6. Alcatulr] de plansee peste

pivnite ~i subsolurl nelncalzlte:

a - tetmolzoleile: polistiren sau vata minerala sub $apa; b - termolzoletie: placi BCA la intradosul plan$eului; c - tetmoizoleiie: spumii poliuretanica la intradosul plan$eului;

1 - planseu din beton armat; 2 - sapa de mortar din ciment; 3 - termoizolatle din polistiren sau vata rnlnerala; 4 - termolzolatle din placl de SCA; 5 - spurna polturetanlca; 6 - mortar din ciment.

°C
30
2

20 3
4
10
5
0 2 3 4 [h]
a
°C OL---------~------~~

10

20 b

Fig. 2.1.7. Senzatia de contort pentru talpa piciorului incaltat in functie de temperatura pardoselii ep:

a - durata de steiionere pe pardoseala [h]; b - temperatura aerului interior tj tC];

1 - prea cald; 2 - admisibil; 3 - racoros:

4 - rece; 5 - foarte rece .

4 6

, radiatie, iar senzatia de rece depinde 1 de temperatura pardoselii, de temperatura aerului in apropierea pardoselii $i de timpul de statlonare (fig. 2.1.7).

La piciorul incaltat usor sau descult

I tranferul termic spre pardoseala se reallzeaza, in cea mai mare parte, prin conductle, in functle de temperatura acesteia sl de coeficientul de asimilare a caldurf la contact - b - caracteristic materialului din care este compus stratul superior al pardoselii finite:

b=~Acp [W·s-1/2/m2·Kj (2.1.1)

in care:

- i\. - conductivitatea termlca a materialului [W/m·Kj;

- p - densitatea aparenta a materialului [kg/m3j;

- c - capacitatea calorica rnasica,

••

a b

-

c

Fig. 2.1.8. Pardoseli reci: a - beton asfaftic pentru hale industriale; b - dale din piatra naturala (marmura, bazalt, gresie etc); c - mozaic; 1 - planseu din beton armat; 2 - beton asfaltic; 3 - mortar mixt de var si ciment; 4 - platra naturala: 5 - mozaic.

conform datelor din Anexa I [J/kg.Kj.

In functle de valoarea coeficientului b, pardoselile se pot clasifica din punct de vedere al senzatlel de cald-rece (tab. 2.1.1.).

Relatla de corespondenta tntre coeficientul b $i coeficientul de asimilare S24 este:

Sz4=~.b=0,008526.b [W/m2·Kj (2.1.2) in care TO este perioada de oscilatle dlurna a temperaturii exterioare

(TO = 24 ore = 86.400 s).

In categoria pardoselilor reci sunt incluse: marmora, piatra naturala, asfaltul, betonul, mozaicul de ciment, piatra sparta, mozaicul venetian, gresla, placlle ceramice etc. (fig. 2.1.8).

In categoria pardoselilor calde sunt incluse: parchetul, covorul PVC, mocheta etc. (fig. 2.1.9) .

2.1.1.6 Ptensee amplasate pe pamant

Sunt prevazute cu un strat ter_f0izolator pe toata suprafata sau cel putln pe 0 fasie cu latlmea de 1,0 m pe tot conturul, amplasat fie peste placa din beton - sub pardoseala, fie sub placa din beton. Pentru reducerea pierderilor de ealdura perimetrale, este obligatorie prevederea unui strat termoizolator la nlvelul soclului.

2.1.1.7 Pere!;; care separa spa/iile incalzite de cele adiacente neincalzite sau mu/t mai puJin inca/zits

Aceste elemente pot fi sau nu prevazute eu un strat termoizolator.

Anumite elemente de mobilier, de exemplu, dulapurile in perete sau

c

Fig. 2.1.9. Pardoseli cal de:

a - parchet lipit pe $apa de mortar; b - covor din PVC; c - mochetii;

1 - planseu din beton armat; 2 - terrnoizolatle; 3 - sapa de egalizare; 4 - lamele parchet de 10 sau 17 mm grosime; 5 - covor din PVC (linoleum) de 15 mm grosime; 6 - covor tip mocheta de 10 ... 20 mm grosime.

Tabelul 2.1.1. Clasificarea pardoselilor din punct de vedere al senza iei de cald-rece

Tipul pardoseUi dupa Coefieient de asimilare I Coeficientul de asimilare

senzatia de confort terrnica la contact -b- terrnica S24

la contact cu talpa [W·s-1/2/m2·Kj [W/m2·Kj

iciorului

Foarte calc! -f--___ < 350 t < 3_,Q_ _

Cald 350 700 ~--'O ... 6,Q __

1 ."'-OQtimal 700 1050 ___§&_,~,-O _

t :_:_R~:~~ZS 10~014Jci00 -+ 9,~.;}~Q---

..

1. lnstalatii de lncalzlre

Capitolul 2: Protectia termica a cladirilor

· 2.1.1.8 constdetetit generate privind sub forma sumei rezistentelortermice slcstulree anve/opei

(fig. 2.1 .. 10). ~ Din punct de vedere termotehnic,

Relatia de calcul a rezlstentel termice : elemetele de consfructll care alcatueste: • iesc anvelopa unei cladiri sunt realizate R = LRj = 4Ri + 2RL [m2·KJWj (2.1.3) : din straturi omogene, cvasiomogene $i • din puntl termice.

· Straturile omogene au grosime con: stanta cu caracteristici termotehnice uniforme sau care pot fi considerate uniforme.

Straturile cvasiomogene sunt alcatul" te din doua sau mai multe materiale ! avanc conductivltati term ice . diferite, dar care pot fi considerate ca straturi omogene avand conductlvltatl terrnice echivalente.

Pun tile termice (fig. 2.1.11) reprezinta zone ale anvelopei unel cladlri In care rezlstenta terrnlca, altfel unltorrna, este sensibil rnodlflcata ca urmare a faptului ca izotermele nu sunt paralele cu suprafetele elementelor de' constructll, In consecinta, fluxul termicalttel unidirectional - este· senslbll mo: dificat. In zonele puntilor term ice se modifica $i temperaturile superffciale i interioare.

: Puntlle termice apar datorlta: Se face astfel InG~t sa se realizeze,

- penetrarll partlale sau totale a In principal, urmatoarele: ..

elementelor de constructii perimetrale, - rezlstenta termica minima necesara cu materia Ie avand 0 conductivitate pentru aslqurarea climatului interior,

termlca diferita; limitarea fluxului termic si economisirea

- schlrnbarll grosimii elementului de energiei In exploatarea cladlrilor:

constructll; - evltarea condensarf vaporilor de

- diferentei Intre ariile suprafetelor apa pe suprafata interloara a elemeninterioare $i exterioare, asa cum apar telor de constructli;

la colturile dintre pereti, precum $i la - rezistenta la permeabilitate la va-

- - ~~ ~~ ~.-Gele-Elintre-Flereti-$i-plan$ee-. -'~.-~~~ --pori;-p-entrcr-limitarea sau eliminarea -- ~~-~ ~

~ Din punctul de vedere al lungimii lor, fenornenulul de condensare a vaporilor

puntlle termice se clasifica In: punti ter- de apa In' interiorul elementelor de

mice liniare; puntl term ice punctuale. constructil;

Din punctul de vedere al alcatulrf lor, - stabilitatea terrnlca necesara, atat

puntlle termice sunt: pe tlrnp de larna, cat sl pe timp de

- constructive, realizate prin inclu- vara,

ziuni locale de materiale avand 0 con- De asemenea, la realizarea unui

ductivitate terrnica diferita; element de constructll perimetral tre-

- geometrice, realizate ca urmare a buie avute In vedere urrnatoarele:

unor forme geometrice specifice (colturl, - amplasarea stratului termoizolator

schimbari ale grosimilor etc.); se face de preferlnta spre exterior; ma-

- mixte, avand ambele caracteristici terialele cu proprletati termoizolatoare

de mai sus. bune, dar fara rezlstenta mare la per-

lnfluenta puntllor term ice liniare si a meabilitate pentru vapori, oreeaza celor punctuale asupra zonelor cu condltil defavorabile la difuzia vaporilor alcatulre ornoqena se cuantlflca, In de apa daca sunt amplasate catre calcule, prin coeflclenti liniari Po res- interior; ele provoaca 0 cad ere brusca pectiv, prin coeflcientl punctuali X, de a curbei de temperaturi prin grosimea transfer termic, care amplltlca sau, In elementului, nu IllS? sl 0 cagere cor~s:-Onelecazurf, ~dimin~Lieaza- -ampToarea punzatoare a presiunii, astfel ca apare

fluxului termic unidirectional. pericolul forrnarf condensatului pe fata reee a terrnolzolatlel;

Fig. 2.1.11. Claslficarea punjllor termlce: a - zone cu arii diferite la exterior fata de interior; b - zone cu grosimi seu/si materiale diferite; c, e - zone cu incluziuni pertiele din materiale cu conductivitei! diferite; d, f - zone cu incluziuni totale din materiale cu conductivitatidiferite; a, b, c, d - punti termice

__ L_ !_ __!} i a_~ _r__

e, f - punii termice punctuale;

1 - punte termica punctual a; 2 - agrafa in-

biblioteca, pot reprezenta elemente de separare a spatiilor interioare cu rezistenta la transfer termic sl capacitate de acumulare a caldudl, deloc neglijabila.

In sltuatla separarll a doua spatii de temperaturi diferite trebuie luata In considerare rezlstenta terrnica introdusa de un astfel de element de mobilier

I I
q
T1 T2
Ri Ri Ri Ri
RL RL
I

I I

I I
q
T1 T2
Ri Ri Ri Ri
RL RL
I I

I I 2.1.2. Aria anvelopei unei eladiri - ~ -

In care:

- R, este rezistenta terrnlca superficiala lnterioara (Ri = 0,125 m2·KIW); - RL - rezistenta terrnlca specifica prin peretele de lemn al elementului de mobilier [m2·KlWj.

Se calculeaza ca suma tuturor ariilor elementelor de constructll perlrnetrale ale acesteia prin care au loc pierderile de caldura. Suprafetele se dellmiteaza prin axele geometrice ale elementelor de constructf interioare sl prin fetele interioare ale elementelor de constructll perimetrale.

Fig. 2.1.10. Schema de calcul a elementelor de mobilier interior pentru separarea spatlilor cu temperattiri diferite.

a

b

c

2.1.4. Alegerea elementelor

de constructll dln-punct de vedere . terrnotehnlc

d

e

2.1.3. Volumul eladirii - V-

Reprezinta volumul delimitat pe contur de tetele interioare ale elementelor de constructil perimetrale. Volumul V include atat Incaperile lncalzite direct (cu elemente de Incalzire), cat sl Incaperlle Incalzite indirect (fara elemente de incalzlre), dar la care .caldura patrunde prin peretii adiacenti, Jipsiti de 0 terrnolzolatle semnificativa. In acest sens se consldera ca .. _ facand parte din volumul cladirii: camari, debarale, vestibuluri, holuri de .. .lntrare, casa scerll, putul llftului sl alte spatll comune. Nu se includ In voluml!I'ic;liidirii: camerele de

. ,~" ,,,:I~: :;.;..,\::,~

pubele, verandeIEl;;,;,precum sl bal-

coanele $i logiile,6hlatln sltuatla In care .' elesunt Inchisecu'famplarie exterloara, .

" . "'i'.

:il~':'~~i/~~~~~'

'. '.' Capitolui 2: Prot~~lia te~mica a'cHidiriior .. , ".: i·~~~~~i~i~ii~:~·:j~~~·iz~re·-·;.;···:·

~-.-:- barlerele "de vaporl, "alcatulte -din rnaterlale cu rezlstenta mare la permeabilitatea vaporilor de apa, trebule amplasate pe fata calda a termoizolatiller:

- pentru ca un element usor sa fie echivalent cu unul mas iv, este necesar sa alba 0 rezlstenta terrnlca sporlta cu atat mai mult cu cat este mai usor:

- sunt de preferat, in general, solutllle fara straturi de aer neventilat, deoarece prin acestea vaporii de apa trec cu usurlnta, ei neavand, practic, rezlstenta la permeabilitatea vaporilor.

co-sanitare ":;;ide 'confort.vastfellncat '. interior,-prin-asigurarea indicilorglobali .... - sa fie limitata dlferenta A.t'maX intre tem- de confort termic PMV sl PPD, in funcperatura aerului interior sl temperatura tie de temperaturlle medii de pe suprasuperflclala medie a suprafetel Interlo- fetele interioare ale elementelor de

are (conf. 2.2.3.2.); consfructll perimetrale (conf. .STAS

- rezlstentele termice minime nece- 13149 j,Fizica constructlllor, Ambiante sare R'nec 8 din considerente igienico- term ice moderate. Determinarea indicisanitare sl de confort, astfel incat tern- lor PMV sl PPD:;;i nivele de performanperaturile pe suprafetele interioare, atat ta pentru amblante"),

in camp curent, cat sl in dreptul puntl- c) Calcululla difuzia vaporilor: de ape. lor term ice, sa fie mai mari decat tern- prin elementele de consfruotll perimeperatura punctului de roua 8r, fiind evi- trale pentru limitarea concensarn vapotata aparitia condensatului pe supra- rilor de apa in interiorul acestora (2.2.5). fetele interioare (conf. 2.2.3.2); d) Calculul la stabilitate termica a

- rezisteniele termice minime, nor- elementelor de constructll perimetrale mate R'min In scopul reducerii consu- in vederea Iimitarii oscllatlilor temperamului de energie in exploatare (conf. turii pe suprafata lnterloara a acestora, 2.2.3.2); precum s! a temperaturii aerului interior

- rezlstentele termice specifice co- (conf. 2.2.6).

rectate R' cu luarea in considerare a lntluentel puntllor term ice, pe fiecare

2.2.1. Obiectivele calcululul element de constructll perimetral (conf.

termotehnic 2.2.3.1).

I De asemenea, se fac urrnatoarele

Verificarea termotehnica se face atat verlflcarl; , 2.2.3.1 Rezistentele termice specifice

la cladlrlle nol, cat si la cele existente I • compararea valorilor R', calculate efective

care urrneaza a fi sup use unor lucrari i pentru fiecare Incapere in parte, cu Se deterrnlna pornind de la cele unl-

de reabilitare sl de modernizare, in- i rezlstentele termice minime necesare i dlrectionale la care, pentru determinadiferent de sistemul de Incalzire utilizat. : R'nec stabilite din' considerente igieni- : rea rezistentelor termice specifice 'Co-

Verificarea terrnotehnica a cladlrilor, I co-sanitare sl de confort (conf. 2.2.3.2); rectate se ia in considerare intluenta

se face la trei niveluri: . • compararea valorilor rezlstentelor , puntllor termice.

- pe ansamblul cladirii, prin verifica- ' termice corectate medii R:n calculate

rea rezistentelor termice specifice me- . pentru fiecare element de constructil , 2.2.3.1.1 Rezlstenja termica specifica dii ale tuturor elementelor de construc=-'~ 'pe ansamblul ciaairi~--c-u 'rezlstentele ---ur1iarrect10nala-R -

tii care alcatuiesc anvelopa cladlril sl : termice minime normate R:nin in' scopul Rezistenta terrnlca speclfica unidiprin verificarea cuantumului coeficien- ; reducerii consumului de energie in rectionala a unui element de consfructii tului global de izolare termlca, ambele exploatare (conf. 2.2.3.2); . alcatult din unul sau mai multe straturl pe considerente termoenergetice; Rezlstentele termice specifice coree- ,din materiale omogene, fara punti

- pe fiec8{e tncepere, prin verificarea . tate R' servesc sl la: ' termice, inclusiv, din eventuale straturi

rezlstentelor termice specifice corecta- i • determinarea coeficientului global i de aer neventilat, dispuse perpendicu-

te pe considerente de confort, precum de izolare termlca G sau G 1 (conf. : lar pe dlrectla fluxului termic, se calcusl pentru obtlnerea datelor necesare normativelor C 107/1 .Normativ privind ; leaza cu relatia:

prolectarli lnstalatlel de Incalzlre; calculul coeficlentllor globali de izolare R = Rsi + LRs + LRa + Rse

- verlticeri generale: verificarea ab- . terrnica la cladlrtle de locuit" sl C 10712 [m2·KJWl

sentel pericolului de condensare a va- i .Normativ privind calculul coeflclenflor in care:

porilor de apa pe suprafata lnterloara ' globali de izolare terrnlca la cladir] cu - Rsi sl Rse sunt rezlstentele termice

a elementelor de constructll; verifica- alta destlnatle decat cea de locuit"), in : superficiale determinate cu relatiile rea lipsei acumularll de apa de la an la scopul stabilirii nivelului de performan- i Rsi = 11 ai' Rse = 11 ae Tn care ai $i ae rean in structura lnterloara a elementelor ta terrnotehnlca de ansamblu a cladirii : prezinta coeficientii de transfer termic de constructli sl eliminarea posibilitatii :;;i compararll cu valoarea norrnata, ; superficial interior' sl, respectiv, exteumezirii excesive a materialelor termo- stabllita ln vederea Ilrnltarll consumului rior; valorile rezlstentelor $i ale coefiizolante; verificarea stabilitaW termice de energie pentru tncalzlrea cladirilor; clentllor se consldera in calcule In

a elementelor de constructll si a inca- • calculul necesarului de caldura, Tn functle de dlrectla sl sensu I fluxului ter-

peril or. vederea prolectaril lnstalatlllor de mic conform tabelului.2.2.1; la determi-

Se admite ipoteza ca transferul ter- tncalzlre. narea rezistentelor terrnice ale elemen-

mic se face In regim stationer. b) Determinarea temperaturilor pe telor de constructll interioare, pe am-

suprafata interioerii a elementelor de bele suprafete ale elementului se conconstructil (utilizand programele de sldera valori ai = Cte = 8 W/m2·K; in calcul automat), in vederea: spatlile nelncalzlte, indiferent de sensul

- verlflcarll riscului de aparltle a I fluxului termic, se consldera condensatului superficial, prin cornpa- a, = ae = 12 W/m2·K;

Dimensionarea stratului termoizolator rarea temperaturilor minime pe supra- I - Ra - rezlstentele termice ale stratula elementele de constructll perimetrale fata interloara tsi min CU temperatura : rilor de aer neventilate (tab. 2.2.2) se cuprinde: punctului de roua 8r a starii aerului din I iau in functle de directia sl sensul a) Determinarea rezistentelor termice lncapere (deterrnlnata in functie de , fluxului termic :;;i de_gr.9~imea stratului

sl anume: i temperatura lili umiditatea relativa a I de aer; valorile din tabel, din coloana

- rezis ten tete termice minime II aerului interior); 'I "flux termic orizontal" sunt valabile :;;i

necesare R'nec din considerente igieni- - verificarii condltlllor de confort pentru fluxuri termice inclinate eu eel

2.2. Dimensionarea elementelor de construcjll perimetrale din punct de vedere termotehnic

2.2.3. Determinarea rezlstenjelor termice specifice ale elementelor de construcjll opace .

~:

(2.2.1)

2.2.2. Calculul termotehnic pentru stabilirea gr.osimii stratulul termoizolator

" ,

.. ' ~ .". ~'. .'

". ;." .. '" .', .. ~. ,,~. " ...

.. .

mult 300 fata de vertlcala, iar cele din rior prin intermediul unor gauri dedicoloanele "flux termic vertical" sunt mensiuni reduse. Daca intre stratul de valabile l?i pentru fluxuri inclinate eu cel aer l?i mediul exterior nu exista niei un rnult 300 lata de ortzontala (m2KJW); strat termoizolant sl gaurile prevazute

Rs - rezlstenta terrnica specflea a sunt astfel dispuse lncat sa nu se poaunui strat omogen al elementului de ta naste un curent de aer prin stratul

constructs se deterrnlna eu relajla: de aer considerat, stratul de aer se

Rs= d [m2 .. KIW] I poate considera in caleule ca un strat

A. (2.2.2) de aer neventiiat. .

in care: I - Strat de aer slab venti/at, cand stra-

- d - grosimea de calcul a stratului, i turile de aer au legatura cu mediul ex-

[m]; , teriar prin intermediul unor gauri avand

- A. - conductivitatea termlea de cal- ; dimensiuni Intra 500 si 1500 mm2/m2 cui a materialului (Anexa I)! pentru structuri verticale sl intre 500 $i [W/m·K]. : 1500 mm2/m2 pentru straturi orizontale.

Relatla 2.2.1 se utilizeaz8 sl pentru : in aceste conditii, rezlstenta termica a determinarea rezlstentel termiee speci- i stratului de aer slab ventilat seconsiflee in camp curent, a elementelor de . dera in calcule ca jumatate din valorile constructii neomogene (cu punf terrril- . prevazute in tabelul 2.2.2; daca rece). zlstenta termlca Rs a straturilor amp la-

In calculul unidirectional, supratetele sate intre stratul de aer $i mediLiI exizoterme se eonsldera ca sunt paralele terior depaseste 0,15 m2.K/W, reziseu suprafata elementului de constructii. tenta terrnica a aces tor straturi, care se

Laelernentele de constructs eu per- consldera in calcule, se llmlteaza la

rneabilitate la aer rldlcata, determina- valoarea de 0,15 m2.K/W; Trebuie sa in care:

rea rezlstentel termice specifice unidi- se respecte, de asemenea, condltla ca - R este rezistenta termlca specifica

rectlonale se face cu luarea in conside- gaurile sa nu fie dispuse astfel incat sa 'unidireetionala'arerenta ariei A

rare a prevederilor STAS 647217. favorizeze un curent de aer prin stratul ; [m2.K/W];. ':-t;';";\.,;;;,,;,:,

Cand exlsta un oarecare grad de de aer cohsiderat. ' - I - lungimea puntllor termiceliniare

ventilare a spatiulu! de aer, deei 0 co- - Strat de aer bine venti/at, cand . de acelasi fel, dirroadrul suprafetei A

.----.·-municare .curnedlul .exterior, apar. ur- . straturil!Ld~J.ler au leg?tura cu mediul : [m]. . ...

matoarele situatii: exterior prin intermediul unor gauri. Coeficlentf speeifici liman 'F$T-'~",

- Strat de aer -toene- slab venti/at care, pentru straturi verticale, depa- . punctuali X de traristerterrnlc aduc 0 cand exista 0 legatura· cu mediul exte- sese 1500 mm2Jm2 si pentru straturi corectle a calcululUi unidirectional" ti-

Tabelul 2.2.1. Coeficien!ii de transfer termic superficial ai I ae in W/m2.K ~i nand seama atat de prezenta puntllor ".

rezlstenjele termice superficialeRsi I Rse, in m2.K/W . termice constructive, cat sl de cornpor-

t---------..------------:----------'---l . tarea reala, bldlrnenslonala, respectlv, ..

Elemente de constructli Elemente de conetructn i tridirnenslonala, a fluxului termie, in zo-

in contact cu: in contact" cu spatll . Dele de neornoqenltate ale elementelor

ventilate nelncalzlte: \'8e constructll, ,.

• exteriorul • subsoluri sl plvnlte Se fac urrnatoarele precizari:

.. pasaje deschise (ganguri) 8 poduri _ puntlle termice punctuale rezultat

_____ _ _ • rosturi deschise • balcoane sl logii inchlse 'Ia intersectla unor punti term ice !iniare,

----~~ -~-~~-~~----- • rosturi inchise . de regula, se neglijeaza In calcule;

~ --.aHe Incan-eri----·---t---..,.---,...---=---+-_::.;.;..=,..;~.:;.:.I-'c:...;;:;'..;---_:_~_l ~-;:---c_o·eficientii-'F-$i-X_..Se-determ]Q~~_

t- __ ~ _t---a-i/R-Si-_t--a-el-R-s-e-_l_--a-JR-s-i-+--ad-R-s-e--l i baza "calculului numeric automat al --

T -:'U__-: Te ! campurilor de temperaturi $i ei se in-

I IT: (Tu) 8/0,125 2410,042") 8/0,125 12/0,084: troduc in relatla (2.2.3) cu semnele lor

etel AI ~ T~(Tu) 8/0,125 24/0,042") 8/0,125 1210,084: algebrice. SemnuI(+) reprezinta 0 re-

~et~i ~f =~.=~; iTLI -+---...:_--+----~--~--+----_1 : ducere a rezlstentel term ice corectate

I etj: I ;T 6/0,167 6/0,167 : R' fata de rezlstenta terrnlca unidirec-

Cle ,T~(Tu) 24/0,042*) 1210,084 ' tlonala R; sernnul (-) are 0 frecventa

t;,"):-;P~e-n-:t-ru..;__c-o-n-:d~iti::-i ~d:-e..1.v-a~ra::-:-ae-=-:1-:::2-:W-:-:-;/m-'-;;-2.7K-;-, -=R:-s-e=-:O:-,o=-8=-4-:-'--m-:2:-:.K,NV:-:-::-:-:---'-------I mal redusa $i sernnlflca 0 marlre a

valorii R' fata de valoarea R. Tn C 107/3

"Normativ privind calculultermotehnic !

al elementelor de constructll ale cladi- . I

rilor" liIi in C 107/5 .Normatlv privind

Grosimea stratului Directia si sensul fluxului termic Ra [m2·KlWj II calculul termotehnic al elementelor de

de aer Orizontal . Vert,!§L_ __ ._____ constructll in contact cu solul", se dau

r- __ .>.:.[Im~m"'--J--_t---::-:-:----·_-.=:a::..sc=::e:.;.n-:-:d:.:e~n:..:.t---l __ -=d::..es::..c:.:e:.;.n;,::d:.:e;;_;n:;:_t_-l I tabele cu coeflcientn 'F si X pentru 0

1--. 5 0;11.. . 0, 11 ' 0,11 . serle de detalii utilizate in mod curent;

7 0,13 .,- -'_ ----0;13 i 0 '-3---" i - pentru calcule la faze preliminare

.. -JQ~ ,_ .. __ .. __ - . .Q,1§-. .' 0,15 ' 0,15 : de prolectare, rezlstenta terrnica speci-

-- 1§ ._0':;.17-- -_. ~- .. _::..o,i~~~~-~~·-·-i~~~_:=-Q,.·,.i~~~ .. i fica corectata a elementelor de con-

25 0,18 0,16 I 0,19 - I strucfjlneomog-ene-poate-fi deterrnlna-

~_--_. _-. --150~ ._ .-. ~,' ~ ~ :-~-_-=-_-~', ~ ~ ! ~,-~--._ ! ta cu metoda aproximatlva de calcul

: data in C 107/3. Se procedeaza astfel:

300 ._ 0.1_8_ 0,16 0,23 • se imparte e!ementul de constructli

orizonta!e, .. 1500' mm2/m2• ln aceste conditii rezlstenta terrnlca se calculeaza atfitfara aportul stratu!ui de aer, cat sl fara ce! a straturiloramplasate intre stratul de aer ~i mediul exterior.

2.2.3.1.2 RezistenJa termica specitica corectata - R' -

Hezlstenta terrnlca specific~ corectata se determina Iaelementele de constructf cu alcatulre neomogena; ea tine seama deinfluenta puntllor termice asupra valorii rezlstentel term ice specifice determinate pe baza unui ca!cul unidirectional in camp curent, respectiv in zona cu alcatulre predominant omogena.

Rezlstenta termlca ispeclflca coreetata R'respectiv, coeficientul de transfer termic corectatU' se calcuieaza

cu relatia generala: . " .

Lf=...:!.=~+ I,{'FW) +kt [Wfm2.K]

R'R kr A."·

(2.2.3)

Dlrectla sl sensu! fluxului termic

Tabelul 2.2.2. Rezlstentele termice ale straturilor de aer neventilate Ra [m2.KfW]

I

t- -

.. ~ ,:.: :~? ~(·}~~'r~t;t#~it.~;~t~~,~·~~~;~r;::~ .. ,~ /. ->;:,,:~ . ~t" .• ~\~~\.: ~ .; .• ;::f'-~:J:'::;;':-~- ~~, ~.~:. .. ; .. : ..... ",. -l" ." • . .: .• :. ~.:,.'~;"'.:.~.'::.' : •• .1{~';"'.' •.• - ".:,'.' "'." •. '~_" ...•• '~~.~.-~~.':- '.'~;, .. - •..•• )~~.,.~.~ ... ~:.~ •. ';_~.' .. ;' ••. ~:,' ... ' ... ' ...• ' ...••. ' ••.• ; .•.• :~ .. : .• : .•.• : •.. ~ ..•• _ ..• : ••. ~.::,~ .• : •• : •.. , .. ~ •• , ', ~ .•••.•• ; ... - ...

. '. ",', · ,.; ',~<:: r ~r~~.;~\-:.'·.:.~':.I'· .. ·· _ w ••• • .. ·f'·· ··~···"·r~·-· ::,: ~.-.''' .. -.- r: "_~; I.. tl. ._- ~~. -', '-. :-, ,:.1",'

~ Ga~·ito'I~~k:·~·rotecJia termicaa CI~d~rilor \~. G t~ r' ~', t;lnstalalii de incalzire

i~'~atu~i paralele .cu supreiata-eie--- -siun~-reaiiZ~te"aiJitr~url material avand '- maxima posibifa, lnprocente: -- .... -~---:-- -- ----

mentului sl in zone perpendlculare. pe 0 oonductlvltate terrnlca echlvalenta: . '1 . '. ,- 1 .'

suprafataacestuia,a~acumsearatain Aj=EL" [W/m.K] (2.2.11) :. ~;RnIn~100 [%] (2.2.14)

figura 2.2.1.' Straturile se definesc R.

j U = 1, 2, 3) iar zonele se definesc In care Ra este rezlstenta terrnlca a De' exemplu, pentru un raport

m (m = a, b, c, d). Straturile au grosimi stratului de aer [m2.KIW]. RmalRmin = 1,5 eroarea maxima este de

dj, iar zonele au arii Am' Se calculeaza • se calculeaza valoarea minima: a 20%, pentru un raport RmalRmin= 1,25, ariile zonelor Am (Aa, Abl ACI AJ sl reztetentel termice Rmin cu relatia: eroare maxima este de 11 %, iar pentru ponderea acestora fm fata de aria Rmin= Rsi+ LRj+ Rse [m2.K!W] (2.2.12) RmalRmin = 2, eroare maxima este de

totala A = LAm: • se calculeaza rezistente termica 33 %.

A Ab Ac Ad (2 2 4) specifica corectata R' ca medie aritme-

f.=-2..·fb=-·fa=-·fd=- ..

A ' A ' A ' A tlca a valorilor Rmax sl Rmin:

unde fa + fb + fc + fd = 1 (2.2.5) R' = Rnax + Rnin [2 KIW] (2 2 13)

In acest fel, elementul de constructf 2 m . . .

a fost Irnpartlt in fragmente m; care • se calculeaza eroarea relative.

sunt om ogene din punct de vedere termic.

Fiecare fragment ml (de ex., at, a20 a3, bt, b2 ...... ) are 0 conductivitate tercladirii

mica Amp 0 gros_imedp 0 pondere fm sl

o rezlstenta termlca Rmt

• se deterrnlna valoarea maxima a rezistentei termice (RmmJ, folosind relatla de calcul:

_1_=~+!E..+.fE._+k [W/m2·K] (2.2.6) n.: R. At, R, R,

in care: Ra, Rb, Rc sl Rd reprezlnta rezistentele termice R, calculate cu relatia (2.2.1)

• se deterrnina rezistentele term ice echivalente RJ ale flecarul strat neo-

mogen in parte: i - , Cladlr! sociale cu regim 'I'

·--1-f-f,--f.:--t;-,-"II'T7m7.Kr--H---+--:-::---,---:----=-....l.----J· ------- --

_=_a_+_b_+_a_+....!.E- lvv/m""l\j I ridicat de umiditate 'I'

R J Raj Rbi R c] Rdj . (2.2.7)

III .. Cladiri de productie i

in care: I cu regim normal de \

R d, 'R o, 'R d, 'R d, I urnldltate 'I \'

aF Aaj' bj= Abj' aj= Aal' dj= Ad, 1----1--=.:.:. =.:.::=..:::..........-----_;_-----;:------------.---

· Cladlrl de productie I $75 I 0,8 . ~ti max 3,5

I

I

de umiditate I ! ~ti max = ti - S*)r

2.2.3.1.3 RezistenJa termlcs specifica medie - R/n-

Hezlstenta terrnlca speclfica medie a unui element de constructll se

Tabelul 2.2.3. Valorile normate pentru L1tl max [K]

2,0

Grupa

Destinatla cladirii

I

camlne, internate I · Spitale, policlinici s. a. !

· Cladiri de locuit,

· Crese, gradinte

· Scoll, licee s.a,

<Pi I

[%]

~~~~~-----=--~~~

I Peretl Tavane Pardoseli

Valori normate Litj max [K]

2,5

(2.2.8)

Rezlstentels termice echivalente Rj se pot calcula, In varlanta, cu relatla: d

Rj= A.; [m2.K!W] (2.2.9)

in care A] este conductivitatea terrnlca echlvalenta a stratului j, care se calculeaza cu relatia:

Ai = Aaj'fa + Abj'fb + Acj'fc + Adt'd[W/m'K] (2.2.10) in aceasta varianta de calcul, straturile de aer neventilat trebuie sa fie lnlocuite cu straturi de aceleasi dimen-

II

· Alte cladiri social

60 I 4,0

50 I 4,5

I

3,0

3,5

cu regim ridicat

50

4,5

3,5

2,5

3,0

IV

60

6,0

4,5

'J Sr - este temperatura punctului de roua corespunzatoars lui ti sl <pi din

Incapere.

Tabelul 2.2.4. Temperatura punctului de roua Be [0C]

Umiditatea relative.

a aerului <Pi

12

14

Temperatura aerului interior t, [OC]

18

. [%1

16

20 22
+ 20,0 + 22,0
+ 19,2 i + 21,2
+ 1a,3 , + 20,3
+ 17,4 ! + 19,4
+ 16,5 1 + 18,4
+ 15,4 i + 17,4
+ 14,4 I + 16,3
+ 13,2 I + 15,1
+ 12,0 I + 13,9
+ 10,7 i + 12,5
+ 9,3 I + 11,1
+ 7,7 I + 9,5
+ 6,0 i + 7,8
+ 4.1 ! + 5,9
+ 1,9 I + 3,6
- 0,5 I + 1,1 I + 17,2 i

100

+ 12,0

+ 14,0

+ 16,0

+ 18,0

95

+ 11,2

i + 13,2

+ 15,2

90

+ 10,4

+ 12,4

+ 14,3

! + 16,3 ;

85

+ 9,6

+ 11,5

+ 13,5

i + 15,4

80

+ 8,7

i + 10,6

+ 12,5

I + 14,5 I

75

+ 7,7

I + 9,7

+ 11,6

I + 13,5 i

70

+ 6,7

I + 8,6

i + 10,5

I + 12,4 I

65

+ 5,7

i + 7,5

! + 9,4

I +11,3 I

60

+ 4,5

j + 6,4

i + 8,2

! + 10,1 \

55

+ 3,2

, + 5,1

+ 7,0

I + 8,8 !

50

+ 1,9

! + 3,7

+ 5,6

I + 7,4 j

45

+ 0,4

+ 2,3

+ 4,1

. + 5,9

40

- 1.0

j + 0,6

+2,4

i + 4,2 '

Fig. 2.2.1. Schema de calcul pentru detenninarea rezistentei tennice corectate R' prin metoda aproximativa.

---------'

35

- 2,6

- 1,1

+ 0,5

, + 2,3

30

- 4,5

: - 2,9

- 1,3

I + 0,2 I

25

- 6,6

I - 5,0

- 3,5

I

I - 2,0 I

MfW?

"';; .>;:'. ''-';:::-/\',":":,::'''7'':'';. "::·'~·::.:c.i .

.•• ".~ : .: :!, .. ~:.:: ~~··:"j>7f;;?~t;2:~~A~:-~i~~~~~~t:;~~f~;:~;~'<i~:::::~~~i;;~}~~:~~~~iifff:f~t~~~;"

• •• ~ •• R •• :

L'Inetalatil de incalzire

... _- -_. - --.- .. -- .•. --~--- ... -.;..--, ... _. - _, _. __ .----_- ... _ - - ---------:--_._-------------------_._

in care Uj sunt coeflclentl de transfer termic corectatl, aferentl supratetelor Aj [W/m2·K];

Rezlstentele termice medii R/n se pot calcula:

- pentru 0 Incapere avand mai multe

" suprafete aferente unui aceluiasl ele(2.2.15) ment de constructli, de exemplu, pere-

1ii exteriori la 0 lncapere de colt; . .. pentru un nivel al cladirii;

.. pentru ansamblul unei cladiri.

2.2.3.2 Reztstent« termice specifice . normate

Hezlstentele term ice specifice efective, calculate dupe metodoloqla indicata la

calculeaza cu relatla:

Tabelul.2.2.? Presiunile desaturatle-alewaporllor, de. apEL-ps'- pentru.dlferlte.temperatuelale aerulul [Pal ,
t Fractluni de 0c-
0,0 I 0,1 0,2 I 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 I 0,8 0,9
°C Presiunea de saturatie a· vaporilor de apa p, [Pal
Pentru domeniul de temperatura de la 30 pana la 0 °C
30 4244 4269 4294 4319 4344 4369 4394 4419 4445 4469
29 4006 4030 4053 4077 4101 4124 4148 4172 4196 4219
28 3781 3803 3826 3848 3871 3894 3916 3939 3961 3984
27 3566 3588 3609 3631 3652 3674 3695 371.7 3793 3759
26 3362 3382 3403 3423 3443 3463 3484 .3504 3525 3544
25 3169 3188 3208 3227 3246 3266 3284 3304 3324 3343
24 2985· 3003 3021 3040 3059 3077 3095 3114 3132 3151
23 2810 2827 2845 2863 2880 2897 2915 2932 2950 '. 2968'
22 2645 2661 2678. 2695 2711 2727 2744 ,2701 277.7 2794
21 2487 2504 2518 2535 2551 2566 2582 2598 2613 2629 ,
20 2340 2354 2369 2384 2399 2413 2428 2443 2457 2473
19 2197 2212 2227 2241 2254 2268 2283 2297 2310 2324
18 2065 2079 2091 2105 2119 2132 2145 2158'" :"':"';2172 . 2185
17 1937 1950 1963 1976 1988 2001 2014 2027 """2039 2052
16 1818 1830 1841 1854 1866 1878 1889 1901 ',',~' 1914 1926 i',;~;;'
15 1706 1717 1729 1739 1750 1762 1773 1784 i 1795 1806
14 1599 1610 1621 1631 1642 16.53 1663 1674 1684 1695
1~ 149a__ -. _1508 .. .1518 . 1528 .. 1538 1548 ..!.5q9 19.f)9 'cI·.; 1578 1588 . .. "~'::"
. .. , .. _-
12 1403 1413 1422 1431 1441 1451 1460 1470 1479 : 1488 .+.
. 11 1312 1321 1330 1340 1349 .1358 1367 1375 1385 1394
10 1228 1237 1245 1254 1262 .1270 1279 1287 1295 1304
9 1148 1156 1163 1171 1179 1187 1195 1203 1211 1218
8 1073 1081 1088 1096 1103 1110 1117 1125 1133 1140
7 1022 1008 1016 1023 1030 1038 1045 1052 1059 1066
6 I 935 942 949 955 961 968 975 982.· .988 995
5 872 878 884 890 896 902 907 913 919 925
4 813 819 825 831 837 .843 849 854 861 866
3 759 765 770 776 781 787 793 798 803 808
2 705 710 716 721 727 732 737 743 748 753
~.--~-. 1 657 662 667 672 677 682 687 691 696 700
0 611 616 -- 621 6"2"6 630 -~635~' ~~'640-~ ~-. 645~-- -.~. -648-~ -653--
I~
Pentru domeniul de temperatura de la 0 pana la -20°C
0 611 605 600 595 592 587 582 577 572 567
-1 562 557 552 547 543 538 534 531 527 522
-2 517 514 509 505 501 . 496 492 489 484 480
-3 476 472 468 464 461 456 452 448 444 440
-4 437 433 430 426 423 419 415 412 408 405
-5 401 398 395 391 388 385 382 379 375 372
-6 368 365 362 359 356 353 350 347 343 340
-7 337 336 333 330 327 324 321 318 315 312
-8 310 306 304 301 298 296 294 291 288 286
-9 284 281 279 276 274 272 269 267 264 262
-10 260 258 255 253 251 249 246 244 242 239
-11 237 235 233 231 229 228 226 224 221 219
-12 217 215 213 211 209 208 206 204 202 200
-13 198 197 195 193 191 190 188 186 184 182
-14 181 180 178 177 175 173 172 170 168 167 I
-15 165 164 162 161 159 158 157 155 153 152
-16 150 149 148 146 145 144 142 142 139 138
-17 137- 136 135 133 .132 131 129 128 127 126
-- .-._
-18 125 124 123 122 121 120 118 117 116 if5
-19 114 113 112 111 110 109 107 106 105 104
-20 103 102 101 100 99 98 97 96 95 94 ~~~~1f~1~~~~;~IT~4Z;;~;~~~ii;:~~$£~~Y~¥!;;~~~~'2"

{; ii'Capitolul2: Protectia 'termica a cladir~lo'r ' , ~ Llnstalatii de inbalzire ,:" ..

, -,- § 2.2.3.1,··e-sts·-riece&i(et"fi comparatecu ,'7":;-Pentru -incaperile '-cladirilor -de -pro--" -indreptul tuturor pi.mtilor'termice"'":'~-,-' . -- -. - . rezlstentele termice specifice normate, cele care asigura, pe .de 0 parte, condtiile lqlenlco-sanltare $i de confort lar, pe de alta parte, reallaeaza economii Importante de energie in exploatare. Aceasta se face pentru fiecare incapere in parte, respectiv, pentru ansamblul cladlrli,

2.2.3.2.1 RezistenJe term ice specifice normate pentru asigurarea condiJiilor igienico-sanitare ~i de con fort

Hezistentele termice specifice normate (necesare) se determine. astfel incat se. se asigure Iimitarea dlferentelor de temperatura tltj max intre temperatura aerului interior tj si temperatura superflclala medie tsj m corespunzatoare flecarel lncaperi;

..1tj max = t; - ts; m . [K] (2.2.16) Pentru toate categoriile de cladiri, se calculeaza pentru fiecare element de constructii perimetral rezlstenta termica necesara din considerente ingienico-sanitare.

Pentru elementele de constructii I

apace, se utllizeaza relatla: I

rr.: M [m2.KIW] (2.2.17)!

a,-tlt,max ;

i

in care tlt; max este data ln tabelul I 2.2.4 in functie de destlnatia cladirii sl '

._,de_tjp_uL~I.~mentului de constructii. :

La elementele de constructll care se- ' para incaperea incalzita de un spatlu ! neincalzlt, in loc de valoarea tlt = ti - te, ; in relatla 2.2.17 se introduce diferenta ' de temperatura (ti - tu), in care tu re- ' prezlnta temperatura in spatlul nelncal- : zit, deterrnlnata pe baza unui calcul de I bllant termlt:.

La elementele de constructll care se- : para incaperea incalzita de un spatiu : mai putln lncalzlt, in loc de valoarea tlt, :

In relatia (2.2.17) se introduce diferenta 1 dintre cele doua temperaturi interioare : conventionale de calcul. !

Rezlstentele termice specifice coree- : tate R' ale tuturor elementelor de con- : structli perimetrale calculate pentru fie- : care Incapere in parte, trebuie sa fie ; mai mari decat rezistentele terrnlce ne- :

cesare: i

R' ~ R~ec [m2'KfI/I/] (2.2.18) !

Oonditla 2.2.18 se apllca $i la ele- i mentele de constructil adiacente rostu- l rilar Inchise, izolate fata de mediul ex- i terior, la verificarea terrnotehnlca a e'e-I mentelor de constructll interioare, spre , lncaperlle nelncalzlte sau mai putln in- I calzlte, precum $i la cladirile tncalzlte I cu sobe.

La elementele de constructll ale in- ! caperllor in care statlonarea oamenilor I este de scurta durata (de exemplu, ca- ! sa scarii, holurile de intrare Tn cladirlle i de locult etc.) valorile tltimax din tabelul I 2.2.3. se maresc cu 1°C.

',:1'

"

ductlecu degajariimportante de caldura, valoarea tlt; max nu se norrneaza, daca este indeplinita una din urrnatoarele conditll;

- degajarile de caldura depasesc cu cel putin 50 % necesarul de caldura de calcul;

- densitatea fluxului termic degajat este 'de cel putln 23 W/m2 de element de constructil;

- supratata interloara a elementului de constructli este sup usa unui flux radiant permanent sau este spalata de aer uscat si cald.

Relatia 2.2.17 nu se apllca la suprafatele vitrate.

Pentru elementele de constructll uscare - cu exceptia suprafetelor vitrate - sunt valabile valorile R ~ec de mai jos, prin care se urrnareste a se compensa inertia (exprirnata prin greutate) redusa, prin rezlstente termice specifice sporite:

pentru 20 kg/m2 R~ec = 2,50 m2.K/W, pentru 50 kg/m2 R~ec = 2,00 m2.K/W pentru 100 kg/m2 R~ec = 1,80 m2.K/W pentru 150 kg/m2 R~ec = 1,60 m2.K/W

ts,(tSi min. tSi coil) ~ 8, [0C] (2.2.19) Temperatura punctulul de roua se poate determina din tabelul 2.2.4, in functle de temperatura interioarii. conventlonala de cal cui tj sl de umiditatea relatlva a aerului interior, !pj. De asemenea, temperatura punctului de roue. se poate calcula sl astfel:

- se deterrnlna presiunea partlala a vaporilor de apa din lncapere, cu relatia:

-&!Pl

PA - 100 [Pal (2.2.20)

in care:

- Ps este presiunea de saturatle corespunzatoare temperaturii aerului interior, conform tabelului 2.2.5 [Pal;

! - !Pi - umiditatea relative. a aerului

I umed interior [%];

I-din tabelul 2.2.5. se determlna tem, peratura pentru care presiunea partlala I a vaporilor de apa, calculata cl;l relatia : 2.2.20, devine presiune de saturatie; ; valoarea obtlnuta este temperatura · punctului de roua 8,.

· Temperatura pe suprafata interioarii. , a elementelor de constructli fii.ra punf , term ice (sau in carnpul curent al ele-

· mentelor de constructli cu puntl termice) se determina cu relatla:

t'i=t-~ [0C] (2.2.21)

(X.·R

La elementele de constructil adiacente sj:iatillor-neincaiiite;' in' locu' valorii tlt = t; - ta In relatia de calcul 2.2.21 se introduce diferenta de temperatura (tj - tu)'

Tabelul 2.2.6. Rezlstente termice minime Rmin ale elementelor de constructil,
pe ansamblul cladirilor de locult
Nr. R:nin [m2.K!W]
crt. Elementul de constructii Clii.diri proiectate
pana la 1.01.1998 dupa 1.01.1998
Pereti exteriori .
1 !
(exclusiv supratetele
vitrate, inclusiv peretil 1,20 ' 1,40
--- adlacentl rosturi.lor deschise) __ ---~- -- -- ._- - ---- - -- - ----- --
2 Tarnplarle exterloara 0,40 0,50
3 Plansee peste ultirnul
--. nivel, sub terase sau eoduri ---- , ___ .g,9_9 ____ , ____ SQQ__
4 Plansee peste subsoluri i
neincalzlte si plvnlte 1,10 ; 1,65
5 Peretl adiacentl rosturilor inchise 0,90 .. 1,10
Planses care delimiteaza cladrea I
6 la partea inferloara, de exterior 3,00 i 4,50
!
(Ia bowindouri, ganguri de !
trecere s.a) I
7 Placi pe sol (peste CTS)' 3,00 j 4,50
8 Placi la partea lnterloara a I
demisolurilor i
I
sau a subsolurilor tncalzlte I
Jsub CTSl ____ 4,20 i 4,80
-- -- -- _ .. _----_ .. -- ----------- -----,
9 Pereti exteriori, sub CTS, la
demisolurile sau la I
subsolurile lncalzlte 2,00 I 2,40 2.2.3.2.2. RezistenJe termice specifice normate pentru efiminarea condensiuit vaporilor de apa de pe suprafeJele interioare

Se deterrnlna astfel tncat sa asigure limitarea temperaturilor pe suprafetele interioare ale elementelor de constructii perimetrale sub temperatura punctului de roue. e, atat in camp curent, cat $i

. ~ : '" ' .. :, :,' ,

: .. , '

. '

, • I '. ~,-, .', • ::' • ~r .,'. '.

CapitohJl2: Protectla termiea a cliidir.iloj -,

. ..... .,

...... :

I.·lnstalatiide Incalzlre .

f~~~na' p~~iii~~ 't~~;;i~~~;:t~~~~r~t~~i~

Ie tSi' se deterrnlna prlntr-un calcul automat al carnpului de, temperaturi. In mod cure nt, pentru determinarea ternperaturilor mini me tsi min este suficient a se face calculul carnpului plan, bidimensional, de temperaturi.

Temperatura superficlala media aferenta . suprafetel interi6are a unui elementde constructll se' poate determina cu relatla:

ts/m=t-_!1!_ a..R'

in care R' este rezlstenta termlca speclflca corectata, dupa necesitatl, fie a unei incaperl, fie a ansamblului cladlril.

La . elementele de constructll adla- 2.2.3.2.3. RezistenJe term ice specifice 'cents spatlllor nelncalzlte.fn locul valo- normate pentru reduceree consumului rii ,M se introduce diferenta de tempe- de energie

ratura (tt - tu)' Rezlstentele termice medii R;" pe

Cu ajutorul temperaturilorsuperficia- I ciadire, pe fiecare element (cont.

Ie medii tsi m determinate cu relatia ! § 2.2.3.1.3) se cornpara Cll rezistentele 2.2.22 se pot calcula slveritlca indicii j termice minime R;"in indicate de actele globali de contort termic PMV sl PPD, I normative Tn vigoare, astfel incat sa fie precum sl indicatorii specifici dlscon- I lndepllnlta conditia:

fortului local: temperatura supratetel ] R;" 2! R;"in [m2.K!W] (2.2.24)

pardosel], varlatia pe vertical a a tem-! Pentru cladlrlle de locuit valorile nor-

(2.2.22)

peraturii aerului $i asimetria temperatu-" rii radiante, in conforrnltate cu STAS 13149.

Pentru toate categoriile de cladiri, se calculeaza pentru flecare element de constructli perimetral rezistenie terralca neceseiii R~ec II dlnconditla de llrnltare a temperaturilor superficiale astfel lncat sa nu apara fenornenul de condensat pe suprafata lnterloara a elementelor de constructll, curelatla:

R - L1t R;~ [m2·KJW]

necO- a.(t;- e.) t;- e,

(2.2.23)

I II
,
~ ~ r ~:';';':~
T'"
1 E: '" C\l ......... ··I~' ___ .--
I"'--E: r- II~ /5 - ._--_._-- . -
I~- r---- ':t f-N 1- - 3
C\l I-- 4
~, - ~ r- , '........_ r- .... , ...... ' ...
I-- _j_ ,. '.
~. b t:... -r::V/&
I ~ r+
eo !-o-g "<, lO
1<0: ~ r- - >--
2 E q ,r-L I\e ,_
~Ii'v T'"
,.- 0 I
- C'l lO
, ~tc lO
i - ,_
~ - ~~ 0 :"
• C\I I
L
~ f V ~ ,
i'-c
LO I
co C\I
------_-_ -,,_.- -.-_ 0 -0 eo !
-~-~~ '<t- C\J - .. ~~---- ~,----~ -_ ~---.----- ---.:. -N' -_--_ .. _--
II 0 0 II
T'" ...J -e- C\I OJ :c i
..,.: N
'I___ /f I
- .- I
L !
== I - ~ i
~
~ ~ !
3 ..... ~ eo /E I
3/ I§:.
~i s I lO
/_ OJ
~ a 2/ - ~ /d
~ 1/ _>--- - rr:
1, t :.:.: .:-:.:.: ~,_.
§~- ~,~~~ ~ -~ .... ""'- >---
- f'- ~ on
....
E
~ I.'t..
5
2 1
=f£i+ P=t I
4 4
I
Fig. 2.2.2. Scheme pentru exemplul de calcul1: I
I - sectlune orizontala: II - sectlune verticala; 1 - beton armat; 2 - zidarie din cara.mizi; 3 - poll-
stiren celular; 4 - beton simplu; 5 - mortar din ciment. I mate ale rezlstentelor minime 'R;" se dau Tn tabelul 2.2.6 .... _. _ ..... : -- - .. -.

Exemplul de cal cui 1

Se calculeaza rezlstenta terrnlca speciflca corectata R' pentru peretele exterioralunei lncapert. amp las ate la ultirnul nivel al unei c1adiri de locuit, folosind metoda de cal cul exacts, cu coeflclentl speclflcl ltnlartel punctuali de transfer terrnlc.

Dimensiunile el alcatulrea peretelui exterior rezulta din sectluneaorlzontala sl din cea vertical a care se dau in figura 2.2.2. Se utilizeaza zldarle din caramiz! cu goluri verticale tip GVP avand A= 0,60 W/rn·K,de dimensiuni 240 x 115 x88 mm sl terrnolzolatle din pollstiren celular de 84 mm grosime avand A =0;044W/mK Se prevad .

I agrafe de legatura reallzate din Of

I inoxidabil 4«l>6/r_:n2. -Peretele este .tenculL : cu mortar avand' 3 ',cm groslme la : exterlor sl 2 ern grosime la interior, cu

I A = 0,93 W/mK ;' ,

, Terrnoizolatla terasei este reallzata ! din polistlren ceiH.i!a~" de 1 0 cm grosime cu A = 0,044 W/m:'K':·".Tamplaria exterioara este dubla din lernn.:

Rezolvare:

1 .. Pentru -deterrnlnarea -rezisten,tef .. y~:"i; termice, specifice'unidirectionale R, se ;~::;r apilca relatla 2.2.1Jn care valorile coefi-:i,., clentilor de transfer' termic superficial s- ".;;}~. au considerat Ct., :::8 W/m2·K sl ae = 24 W/m2·K, conform tabelului 2.2.1, iar valorile coeficientilor de conductivitate terrnica, /I., conform datelor din Anexa I.

1 0,355 0,080 0,05 1 R=-+--+--+--+-=

8 0,600 0,044 0,93 24

= 2,63 rrf·K/W

Pentru stratul de polistiren celular

i-s-a-consi derat-rn-calcul.qrosirnea.rninle ~_

rna poslbila, avand in vedere abaterea

adrnisa (± 4 mm) fata de grosimea nornlnala de 84 rnrn.

2. Determinarea coeticientitor specifici liniari $i punctuali de transfer termic Pe baza detaliilor din figura 2.2.2 sl din C 107/3, se extrag coeflclentil Iiniari de transfertermic, pentru grosimea peretelui d = 45 ern sl pentru conductivitatea terrnlca a zldarlel A = = 0,60 W/m·K. Coeficlentil IJI se dau In tabelul 2.2.7.

Pentru detaliile "d" sl "e" s-au considerat valorile If' corespunzatoare grosimii a = 10 ern, avand in vedere ca deterrnlnanta din punct de vedere termotehnic nu este grosimea planseulul, ci grosimea consolei din beton arrnat.:

Cbeficientul- punctual de' transfer termic aferent agrafelor metalice cjl 6 mm se extrage din nNormativul - C ,107/3, pentru d = 45 cm sl A = 0,60 W/m·K:

. . ' '.,. .

Capitolul 2: Protectia termica a' cladirilor

. .,'. . ~'. ' ."

I. Instal alii de ,irlcalzire

.. - --- -- ..•. - ---._-----_._-- ---- ... _ - - .. _._-----_._---- -- ... __ ..

Tabelul 2.2.7. Stabilirea coeficlentilor 'P (pentru exemplulul de calcul 1) ,::'-': :

' . .... .. . . Detaliul ... .... -' :.'.. ... . ' ........ f,.': .. Numarul .. ' .' "
din figura 2.2.2 tabelulul din :".:': ' . IJI
[W/m·K]
- '. .. C107/3 .
a Intersectie peretl 2 cu stalplsor 0,01
b Colt peretl 4 0,09
c Glaf lateral fereastra 52 cu nervuri 0,15
_L pardoseala 23 a = 10 cm 0,14 ';""
lntersectie = 10 em
e perete cu tavan 31 a 0,26
a' = 10 ern ...
f Glaf inferior 53 a = 9 cm- 0,16 ";\'
~~.l
g- Iereastra superior 54 h = 20 cm 0,10 ,'" Sectlunl

Orizontale

Verticale

axele geometrice ale peretllor sl planseelor paralele cu fluxul terrnic, PereteIe are 0 structura neomogena pe ambele dlrectli si puntl termice.

Se lrn parte panoul In zone distlncte din punct de vedere termic, conform

figurii 2.2.3 III, ·astfel: :'~\

a - zona de nervuri (puntl termice) din beton armat;

b - zona de camp, alcatulta din mal multe straturi, cu terrnolzolatia din placl de vata rnlnerala G100; c - zona de lrnblnare orizontala;

d - zona de imbinare vertlcala,

, In tabelul 2.2.8 se calculeaza, pe

. zone, valorile LRs.

Caracteristicile termotehnice ale rna: terialelor se iau din Anexa I.

.c"f~, Pentru stratul de mozaic se iau ace-

J I=="E~~: 5-=j-F=:j----~-Ilea!ili-valori-ea-pefltfu-stFarul-de-beton.----;--

·d'Y~ L_I:'_'_~: 3:::±=r3 ; arrnat, ..

I _ Se calculeaza ariile corespunzatoa-

! 12 T2~;2t 7 fire fiecarei zone:

! zona "a" (nervuri):

: Aa=(2·1,80·O,05)+(2·1,30·O,05)=O,31 m2

Fig. 2.2.3. S<:hemele pentru exemplul de calcul2: I zona "b" (camp):

1- slcstulree peretelui exterior; /1- zonele caracteristice ale peretelui exterior; Ab=(2.0,65.2,55)+(1,25.1,90)=5,69 m2

• III - impBrtirea peretelui in zone de straturi; I zona "c" (imbinare orlzontaja):

1 - beton armat; 2 - vata minerala G100; 3 - polistiren celular; 4 - mozaic. A 360 0 15 054 2

--------'---------'---..:.__------------' I e=' " =u, m

zona "d" (imbinare verticala):

AcF2·O,20·2,55=1,02 m2 Aa+Ab+Ae+AcF0,31+5,69+0,54+ 1,02= =7,56 m2

Suprafata opaca a peretelui:

A=3,60·2,70-1,80·1,20=7,56 m2 Verificare:

A=Aa+Ab+Ae+Ad

- Se calculeaza rezistentele termice specifice unidirectionale:

Rs~F1e=O,125+0,042=?,167 m2.K!VV R - LRs + (Rsi + Rse) .

zona "a"

Ra=O,167+0,167=O,334 m2·KtN zona "b"

Rb=1,784+0,167=1,951 m2·KfW zona "c"

Re=O,697+0,167=O,864 m2·KfW zona "d"

RcF1,494+0,167=1,661 m2·KfW

- Se calculeaza ponderea zonelor cu relatia 2.2.4 (figura 2.2.3, III)

3,60 ~

h 65115 1,80 ~ 65t 2-2

~ . c. . . a. 12 . .. ~:!:

~d .••. l. ••.••

to:: 1 •.•.... £" 1

O.;.···D· ~

o"!. ..••. . •..

f'.. ,.- .... • •

C\i lO=p .: : .-: -: •

l() ~:'.'.'.'.'.'.'.',

co b . • . . bill.

-,- =-----+--= ~ ..

1-1 12 -H-

IS S]L=127

*"

Zone III Straturi

t l' 2' 3'4' 5'_

·a ¢ f---++-+-l---l

Exemplul de calcul 2

Se calculeaza rezlstenta terrnica specifica corectata R' pentru peretele exterior al unei Incaperi dintr-o cladire de locuit, arnplasata In zona cllrnatica II, folosind metoda de calcul aproxlmatlva din anexa H din "Normativul - C 107/3.

Peretele exterior este realizat dintr-un panou mare prefabricat sl are alcatulrea din figura 2.2.3 I sl II.

Se verifica daca peretele respects Incadrarea In valorile normate prevazute de actele normative in vigoare, avand in vedere ca amplasamentul cladirii este In zona II climatica din Romania. Rezolvare:

1. Determinarea rezisteniei termice specifice corectate R' se face apllcand relatiile 2.2.4 ... 2.2.13.

Dimensiunile panoului sunt egate cu dimensiunile peretelui exterior, intre

"b'fb

. 0--1

R'=_1_=1,45 rd·K/W 0,688

. = 0,0039 W/K.

3. Determinarea erie! $i a lungimilor Din figura 2.2.2, rezulta:

A = 4,08 • 2,825 - 1,80' 1,20 = 9,366 m2 la = Ib = 2,825 m

Ie = 2 . 1,20 = 2,40 m Id = Ie = 4,08 m

I, = Ig = 1,80 m

Nurnarul de agrafe este: 9,366 • 4 = 37 bue (4 buc/m2)

4. Determinarea rezistente! term ice specifice corectate (R') a peretelui exterior

Se utilizeaza relatia 2.2.3:

1.1 =J..=.1+ L( P·/) +ll

R' R A A

L('¥·I) = 2,285'(0,01+0,09)+2,40·0,15 +

+ 4,08'(1,40+0,26)+ 1,8,(0,16+0,10) = = 2,743 W/K

LX = 37·0,0039 = 0,144 W/K

1.1 =..1.:=_1_+ 2,743+0,144 ~---

R' 2,63 9,366

=0,380+0,308=0,688 va-««

~~:~l;rl~~~~~~~1;~ip~J}~~~11~tNf~~~1Ym:~~t~~1~~~~~:~~~]2~~¥t~t~$~m~:r:~-tt5-~~~~~~~~~~fif~~~~J~Ml'

'.', " " :\ ,; ~;" { ',~::~'~j,\:,:::~~\~\F:r;;~:~~;:9 /.i,~,~.J:..~, ::.:::;;;::: :' ::':; _~:: :.:::;-~ , .. /;!~.:;;,;:»,::. 3, .. <,:,~,: "": .h>::,j ie,';, :'-:<~~;;1-.r~~·~~:'~~~;~1.:~;~?i~1.~;<~~.:~;::~?·~\'~,;:.,~t~:;~;i,~;J.i:~~"

I,'lnsfalalii de iricalzire, _',' ,Capitolul2: Protec!ia termica a cUidiriior " ";

- Valoarea maxima a rezistentei termice S9 calculeaza cu relatla 2.2.6. _1_= 0,041+ 0,753+ 0,071+ 0,135= «; 0,\334 1,951 0,864 1,661

=0,672 W/rrf-·K

~'-'O,31 '-~.':_-:--: 5,69 ._-.,.,----:-' .. -;.- - ·tica a' valorilor Rmax ~i Rnilijutilizand re-

f.=-=0,041; fb=:_-=O,753; ,:' . latia2.2.13:·' . ..," .' .

7,56 ".. " 7,56 '1,488+0706 ' '" ';-;,/ .•

, R' " 1,10 rrf--ryW ..

0,54 1,02 2..'

fc=--=0,071; fd=--=0,135; 2. Determinarea rezlsteme! termice

7,56 7,56 necesare se face utilizand relatia 2.2.17:

fa+fb+fc+fd=1,OO at

R;,ec=-';;;;;__

(X;·~t"""

unde ~ = + 20°C; te = -15°C (zona II climatica); ~t = 20 - (-15) = 35 K; pentru valoarea ~tj max = 4K (tabelul 2.2.3) 9i a, = 8 W/m2·K; R:.ec = 35/8·4 = 1,09 m2:KNV

Bezulta ca se lndepilneste condttia data de relatla 2.2.18: R' > R~ec'

W,mplariei exterioare ·trebuie 'sa ·fie mai -_. mari decat valorile din tabelul 2.2.6.

- Se calculeaza rezlstentele termice ale straturilor l' ... 5' (fig. 2.2.3, III)

.1= 1,00 =1350 W/rrf--K mw < m; [kg/m2] (2.2.25)

Fr, 0,12 ' Rezletentele termiceale tarnplarlel Nu se admite acumularea progresi-

t62 exterioare (ferestre si usl vitrate) din va, de la un anla altul, a apei provenite

I= 0,041 + 0,753 + 0,206 =4651 W/ffi-K lemn, ale luminatoarelor sl ale peretilor din condensarea vaporllor In interiorul

FI2 '0,024 0,024 0,024 ' exteriori vltratl sunt date In tabelul elernentelor de constructil. '

t620 0,048 0,044 2.2.9. I - cre, $t,erea um,idit,atii re,lative m, ash

.1= 0,112 + 0,753 + 0,135 =6209 W/ffi-K Pentru tamplarllle metalice simple, LiW, la sfarsltul perioadei de condensa-

Fl20,036 0,036 0,036 ' realizate din profile din otel, seconsi- I re interioara,' nu. depaseste valoarea

t620 0.048 0,044 I dera urrnatoarele rezlstente termice: ' maxima admisibiiaLiWadm data In tabe-

...:!... = 0,274 + 0,753 = 21,814 WI rrf--K - cu 0 foaie de geam simplu lui 2.2.11, unde:

Fr., 0,020 0,020 R = 0,17 m2.K/W Ll W = 100.m., < Ll,'W, ["Ic]

1.620 0.048 - cu 0 foaie de geam termbizolant a-a; ,'.' ',dIII 0

.l.; 1,00 =23,143 W/rrf--K R =0,28 m2·KIW " in care: ,

AS 0,07 Pentru alte tip uri de elemente de - p este derisitatea aparenta

1.62 constructll decat cele cuprinse in tabe- , materialului caras-a umezit prin con-

- Valoarea minima a rezistentel ter- lui 2.2.9, rezlstentele termice specifice 1 densare [kglm3]; ,",.,'

·m:'iic:-:e:'-s~e::-:,'::c-=-al;':c-:-:u;':le'::az::--er::c-:-:u"'=r-=;elr::ai.-tia::-;;2~.2;':'.~12n.::---:s=-::e:-=rde~tr::e=rm=ln~a""::p:':r:r:ln~ex:7:p:-::eO::n!mentarlde .ca,:-' 1"- ;. "d~ ·,:grosim~a.·:stratului dernaterlalj

.. 'R 1 + 1 + 1 + 1 + tre institute de specialitate. I' in care se produce acumulare de apa".t:,'

, min=-s '13,5 4,651 6,209 O' 'd' t d f rt . teri [] \'"

In consi eren e e con 0' In enor, 1m.'

+_1_, _+_1_+J....= rezlstentele termice specifice ale elemen-: Metodele de 'calcul care. pot fi

21,814 23,143 24 telor de constructie vitrate trebuie sa fie : utilizate la studiul comportamentului

K/ mai mari decat valorile R~er:: din tabelul : elementelor de constructii la difuzia

=0,706 rrf-- W I 2.2.10. De asemenea, din considerente I vaporilor sunt:,,>,

- S~ calculeaza rezistenta termica 'de economie de energie terrnlca, la cla- , ' - metoda de calcul aproxlrnata baza-

specifica corectsts R' ca medie aritme- dirile de locult rezlstentele termice ale-"! ta pe analiza fenomenului fizic cu valori

2.2.4. Rezistente termice ale supratejelor vitrate

2.2.5. Difuzia vaporilor de apa prin elementele de eonstrucjll

1

R =--,=1488 rrf-·K/W max 0,672 '

Comportarea unui element de constructli la difuzia vaporilor de apa este corespunzatoare daca lndepllneste

oondltllle: .

- cantltatea deapa mwprovenita din condensarea vaporilor In masa elementului de constructll In perioada rece a anulul, este mai mica decat cantitatea de apa m; care s-ar putea evapora in perioada calda a anulul, adlca:

(2.2.26)

Tabelul 2.2.8. Calculul valorilor 'LRs (pentru exernplul de calcul 2) I
Oensitatea Grosimea Conductivitatea
---Nr.-- -----, -Denumirea------ ------ .aparenta ____ ~~stratuluL ___ ____ t~ImLcA d.~s.§.l1£ldL __ R = dlA.
'--,-, s-~, '~--'7'------- -I--
crt stratului p d A
[kg/m3] [m] [W/m·K] [m2·K/W]
a. Zona de nervuri (punf termice)
1 I Beton armat I 2400 I 0,27 I 1,62 I 0,167
Zona "a" LRs = 0,167
b. Zona de camp
1 Beton armat 2400 0,19 1,62 .' 0,117
2 Vate rntnerala G100 ' 100 0,08 0,048 1,667
Zona "b" LRs = 1,784
c. Zona de imbinare orlzontala
1 Beton armat 2400 0,246 1,62 0,152
2 Polistiren celular 20 0,024 0,044 0,545
Zona "c" LRs = 0,697
, d. Zona de Tmbinare vertical a .-
1 Beton armat 2400 0,21 1,62 0,130
2 Polistiren celular 20- - - 0;06 0,044 1,364
Zona "d" LRs = 1,494 Capitolul 2: Protectla termlca a cladiri,lo"t

.. medii,' lnIpoteza -regimtilui sta:tionar';--'--

- metoda de calcul in regim real nestationer, bazata pe analiza dlnarnlca a fenomenului fizic printr-o metoda cu dlferente finite de timp (analiza in timp real).

in practica curenta se foloseste cu bune rezultate prima metoda.

Verlficarlle se fac fie pe baza calculului numeric' automat, care da direct valorile mw, L1 W $i L1 Wadm, fie manual, prin rezolvare grafo-analitica, utllizand relatllle de calcul din STAS 647214.

Pentru peretil exteriori ai cladlrilor de locuit, realizati dintr-un singur strat omogen sau cvasiomogen, nu este necesara verificarea prin calcul a cornportarll la difuzia vaporilor de apa; fac exceptie peretll exteriori ai incaperilor cu umldltatl relative ale aerului interior de peste 60 % (sauna, uscatorii, spalatoril).

campului bidhilensi6ria:Ide terrlperatlJr[--;-alestraturlior ,componentelar pe"Or-ao-:'---- .-

3) Se stabilesc temperaturile .medii nata preslunllela vapori; ., ,C .'.'.,

ale straturilor $i, corespunzator acesto- 6) Se reprezinHi grafic curba de vara, din tabelul 2.2.12, se deterrnlna varlatle a presiunilor de saturatle corectalorile coeflclentllor de difuzie a vapori- te ale vaporilor de apa in interiorul elelor de apa Mj• mentului de constructle PskCOf1 calcula-

4) Se determlna rezlstenta la perrnea- ta cu relatille urrnatoare (2.2.31):

bilitate la vapori R; a elementelor de pentru zona I:

constructll, pe baza coeficlentllor de di- (I;!: R )2

fuzie a vaporilor de apa MJ$i a factorilor Pskca=Pskm+172 i.., .~\O [Pal

rezlstentl la permeabilitate la vapori /=1

(1IKo) dati in Anexa I utlllzand relatia: pentru zona II:

1

R=R1+R2+ ... +R.m=I,djK:Mj [m/s]

Dj (2.2.30)

Pskca= pskm+ 162(I' RSrt-\/1J2 /=1 R

pentru zona III:

[Pal

~:l

Tabelul 2.2.9. Bezlstente termice specifice R pentru elemente de constructll

vitrate '

Tabelul 2.2.10. Rezistente termice specifics necesare Rhea pentru elementele de constructll vitrate

Grupa cladirli din tabelul 2.2.3 I

0,33

5) Se reprezlnta grafic elementul de constructli, arnplasandu-se pe absclsa rezlstentele la permeabilitatea la vapori

Elementul de constructil vitrat

R [m2'KlWl
0,19
0,33
0,31
0,44
0,39
0,51
0,43
" ..
0,55
0,57
0,69
0,18
0,29
0,27
0,18
0,34
0,17
0,27
0,30
0,18
0,22
0,42
0,31
0,18
" 2.2.5.1 Verificarea grafica a difuziei vaporilor de spa in interioru/ e/emente/or de construcfil

Etapele calculului sunt urrnatoarele: 1) Se stabilesc rezlstentele termice specifice ale straturilor componente, Rs, utilizand relatla 2.2.2.

2) Se stablleste varlatla temperaturii in interiorul elementuILJLd~_co.o~D:uctii,_ in ipoteza temperaturii exterioare egale cu temperatura medie anuala a perioadei reci tern care se consldera:

pentru zona I: tern = +10,5 °C

pentru zona II: tern = +9,5 °C

pentru zona III: tern = +7,5 °C

pentru zona IV: tern = +6,5 °C

Calculele se fac in ipoteza ca ele-

mentul de constructli este alcatult din straturi omogene perpendiculare pe fluxul termic.

In aceasta ipoteza se pot determina urrnatoarele temperaturi: • pe suprafata lnterloara a elementului de constructll, pe baza relatlel 2.2.21; • pe suprafata exterloara a elementului de constructll cu relatla:

tse=t.=~ [0C] (2.2.27)

ae-R

L1t=t-t.m

• Tntr-un plan n din interlorul elemen-

tului de constructli, cu una din relatllle:

tn=t-:-!t(RSi+I,Rsi) [0C] (2.2.28)

sau:

t" = t.+ ~ (Rse+ I, RSi) [0C] (2.2.29) in care 'LRsj reprezlnta suma rezis-

tentelor termice specifice ale straturilor amplasate intre suprafata lnterloara,

respectiv, exterloara ~i planul n._._. _ _ La tamplarla exterioara de la casa scarii $i de la alte spatii de clrculatle, indiferent de

Temperaturile din interiorul elementelor I grupa cladirii, se admite Rnec = 0,27 m2·KfW

de constructll neomogene se pot deter- La tarnptarla exterloara de la vitrine se admite Rnec = 0,22 m2.K/W

mina printr-un calcul numeric automat al '-- ----------------'

Tarnplarie exterloara din lemn

- simp la, eu 0 foaie de geam

- slrnpla, eu un geam termoizolant

- simp la, eu doua foi de geam la dlstanta de 2 .. .4 em

- simp la, eu 0 foaie de geam :;;i un geam termoizolant

la distania de 2 ... 4 em - cuplata, eu doua foi de geam la distanta de 2 ... 4 em

- cuplata, eu 0 foaie de geam :;;i un geam termoizolant

la distanta de 2 .. 4 em - dubla, cu doua foi de geam la distanta de 8 ... 12 em .=-dubla"eu 0 foaie de geam:;;i un.geam.termoizolant.------------+----la dlstanta de 13 ... 12 em - tripla, eu trei foi de geam

- tripla, eu doua foi de geam si un geam termoizolant

Luminatoare

- eu 0 foaie de geam

- eu un geam termoizolant

- eu doua foi de geam la distanta de 1 ... 3 em

- din placl PAS

- simple

- duble ....

Pereti exteriori vitrati

- geam profilit tip U, montat simplu

- geam profilit tip U, montat dublu

- geam profilit tubular

- placl PAS, montate simplu

- placl presate din sticla, tip S (Nevada) :

- peref simpli

- peref dubli

- caramizi presate din sticla eu goluri, de 80 mm grosime

- vitrine eu rame metaliee, eu 0 foaie de geam

Rnec [m2.KJW]

Tarnplarla exterloara I Luminatoare I

Peretl exteriori vltrati

0,39 I 0,31 I

0,35 I 0,28 I

II

0,30

0,31 i 0,25 I

III

0,27

0,27 I 0,22 I

IV

0,24

-~~~~~:~

.' .' Capitolul2:Protec1ia 'termlca a cladirilo:i- -:.~

I: lnstalatil de lncalzire .

Tn care: Pskm este presiunea de saturatle a vaporilor de apa in sectiunea k conform tabelului 2.2.5.

7) Sereprezintagrafic -llnla. presiunilor partialepv alevaporilor de' apa prin unlrea. punctului . Pvl de pe suprafata interloara aelementului de. constructii (corespunzator temperaturii aerului interior ti $i umlditatll relative a aerului interior ({Jil, cu punctul Pvecor de pe suprafata exterloara a elementului de constructll (co-

respunzator temperaturii exterioare tern I in care: .

sl umiditatii relative a aerul.ui exterior CfJe II - R~ R~ sunt rezlstentele de per-

_. conslderata cu valoarea de 80 %). meabilitate la vapori ale partilor ele-

Valorile presiunilor partlale ale vapo- : rnentului de constructiidintre surilor de apa din aerul interior Pvi res- : prafata lnterloara sl suprafata de pectiv, din aerul exterior Pve se stabi- : condensare sl, respectlv, dintre supra-

lesc cu relatille: ; fata de condensare sl suprafata exte- In care:

Ai= p;'Psi [Pal (2.2.32) : rioara a elementului de constructii R~, R~ sunt rezlstentele la

100 : [m/s]; permeabilitate la vapori a partilor ,ele-

Pve='cpe:Pse [Pa] (2.2.33); - Pscs - presiunea de saturatle a va- mentului de constructil dintre suprafata :,"

100 . porilor de apa pe suprafata de con- de condensare $i;.r.e$p~ctiv, dintre su- ,,~

In care Psi si Pse sunt presiunile de : densare [Pal. prafata exterioara a elementului de ."Ii

saturatle ale vaporilor de apa din aerul' 6} Se calculeaza cresterea umlditatli constructii [m/s]; 'J interior, restectiv, exterior, determinate relative masice .1W cu relatia (2.2.26), - P~cs - presiunea de saturatie neco-;;i;;'i}

. cuajutorul tabelului2.2.5. - .. - --..! corespunzatoare-eantitatii-de-apa-mw--r=ectata..a...vapOt:ilo8de-apa--pe-Suprafata,·~,\i.

8) Daca linia presiunilor partlale, Pyo , stablllta cu relatla (2.2.34). . de condensare«. corespunzatoare

nu lntersecteaza curba presiunilor de saturatie corectate Pscor nu are loc acumularea pregresiva de apa de la an la an (ca urmare a condensarli vaporilor Tn interiorul elementului de constructli). Tn caz contrar, este necesara lrnbunatatlrea 'alcatuirii elementului de constructll, lntroducandu-se bariere contra vaporilor sau prevazandu-se straturi de aerare sau ventilare a structurii.

. Pskca = Pskm'+ 1~;('i.·~i~~J· 2 .·'~P~] - .. -.----!=~~~~~t~~i· ~~-~~~~~~:~~~d:~~~':~~- .. !:~;~~~l~;::::o~~~t:t!:~ j~a'~'"

. /~1 terior, se reface curba presiunilor par- 'perioada calda a enulul

pentru zona IV: tlale de saturatle a vaporilor Ps sl , Etapele calculului sunt urmatoarele:

( .)2 dreapta presiunilor partlale P... Pentru1) Se stablleste duiata perioadei de

=r:" L/:: RS.itJ) '[Pa] stabilirea curbei reale Pv din punctele evaporare Nv!?i temperatura exterloara

Pvi $i Pve' se duc tangente Ia curba medie t~s pe acesata durata in functie presiunilor de saturatle PSI iar punctul de temperatura tecond; utlllzand tabelul In care acestea se Intalnesc marcheaza 2.2.14. Considerandzl, ca temperatura

suprafata de condensare. de calcul pentru aerul exterior, se 5} Se determlnarcantltatea-de.vaporl . reface curba temperaturllor lnterloare, care.poata.condensa.jn interioruL ele- curba presluntlor. de saturatie- a mentului de constructll In perioada vaporilor p;'!?i dreaptapresiunilor:par-

recea anului cu relatla: tlale p~ Se consldera urnldltatea' rela .. ' .

( n"- p___ P A) . tiva a aerului exterior in perioada.calda

m.=3600· ~ scs-, es·Nw a anului de 70 %.

R[kg/m2] R (2.2.34) 2) Se calculeaza ca~titate:a'de,apa

care se poate evapora In penoada calda a anului cu relatia:

m ~ 3600( rises - Iiw Ft,

rY." -g"" )N

F{,' ,II

[kg/m2]

(2.2.35)

--~ -- -.- -.~ _~2.2.5.2_CalculuLcanJi@ii de vWJ_Qri ~

care cotuieneeezs in elementul de -

constructii in perioada rece a anului Etapele calculului sunt urrnatoarele: 1} Se determine, prin Incercarl, temperatura aerului exterior tecond la care

poate sa apara condensatul sl temperatura exterioara pentru care Iinia presiunilor partials Pv devine tanqenta la curba presiunilor de saturatie Ps.

2} Oorespunzator temperaturii aerului exterior egala cu tecond, se reprezlnta graficul temperaturilor interioare prin elementul de constructll.

3} Se construieste noua linie Pv a presiunilor partlale pe baza presiunilor de saturatle sl conslderand de aceasta data umiditatea relatlva a aerului exterior de 85 %. '

4} Se stablleste durata perioadei de -~ondensafe-Nw -$i -ternperaturac.exterioara medie tes pe aceasta durata In functle de temperatura tecond, utillzand

Tabelul 2.2.11. Oresterea maxima adrnlslblla a umiditatii relative mas ice ·r~
in perioada de condensare ~WacBn [%]
Cresterea maxima adrnisiblla
I Nr. Materialul I a urnlditatii relative masice
I
crt. in perioada de condensare
, ~Wac'm [%]
,
,
! 1 Beton greu, cu densitatea aparenta peste
i 1800 kglm3 2
! 2 Zldarle din caramida plina 1,5
;
i--3-- -Zidarie-din·-caramida-sau-blocuri_ceramice~ __ .~._;_. ___ . _ . ._~ ____ .. __ ~~ ___ ... ....
I cu goluri : 2
I 4 Zidarie din blocuri mici din beton :
i usor, pline sau cu goluri 5
I 5 Pliki termoizolante din b.c.a., cu
i
densitatea aparenta pana la 550 kglm3 r ,5
6 Zidarie din blocuri :;;i pereti
din beton celular autoclavizat ; 6
: '"
7 Tencuieli interioare 2
8 Panouri din beton usor (granulit, zgura etc) i 5
9 Umplutura din zgura, cenusa, granulit I 3
10 Polistiren celular I 15
11 Sticlfl sponqloasa 1,5
12 Vata rnlnerala :;;i produse din vata rninerala
sau fibre de bazalt 3
I 13 Lemn :;;i produse din lemn antiseptizate I
.. (PFL, PAL, PAF) 5
14 Produse termoizolante din deseurl .. .. - -r---- .
- -. --- textile"sintetice --~ -- -. - - ~ - .-2 _____ ..
.. -. 2
15 Stabilit J~~pj!~_~ul 2: Protectia termica a' cHidirilo'r

> •.• ~ .... .• :,,:, ~t .. o.

I. Instalatii de'i~~·tiiiin~"k- ' .. ,'.:-

,

temperaturii pe aceasta suprafata [Pal: care conditia nu este indeplinita, se Iau Exemplul de cal cuI 3

3) Se verltlca condltla de neacumula- mas uri constructive care 'saasigure . Se veritica, la dlfuzla vaporilor de re progreslva, de la un an la altul, a regimul de umiditate normal al elemen- apa, un perete exterior structural din apei provenite din condensarea vapo- tului de constructll: prevederea stratu- zldarle de c~amida GYP, cu strat de rilor in interiorul elementelor de con- lui de izolare termlca la exterior, preve- termolzolatie din polistiren celular de structll, cu relatla 2.2.25. In cazul in derea barierei de vapori etc. . 8,5 cm grosim~, protejat cu zldarle de

Tabelul 2.2.12. Valorile coeflclentilor de difuzle a vaporilor de apa in aer MJ [S-1]
Tm Fractlunl de °C
0,0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 I 0,8 0,9
°C Ooeflclentl de difuzie a vaporllor de apa in aer M; [S-1]; (valorile se lnmultesc cu 108)
Pentru domeniul de temperatura de la 30 pana la 0 °C
30 50,34 - - - - - - - - -
29 50,48 50,47 50,45 50,44 50,42 50,41 50,40 50,38 50,37 50,35
28 50,58 50,57 50,56 50,55 50,54 50,53 50,52 50,51 50,50 50,49
27 50,73 50,71 50,70 50,68 50,67 50,65 50,64 50,62 50,61 50,60
26 50,87 50,86 50,84 50,83 50,81 50,80 50,79 50;77 50,76 50,74
25 51,0 50,99 50,97 50,96 50,95 50,93 50,92 50,91 50,90 50,88
24 51,15 51,13 51,12 51,10 51,09 51,07 51,06 51,04 51,03 51,02
23 51,29 51,28 51,26 51,25 51,23 51,22 51,21 51,19 51,18 51,16
22 51,39 51,38 51,37 51,36 51,35 51,34 51,33 . 51,32 51,31 51,30
21 51,50 51,49 51,48 51,47 51,46 51,44 51,43 51,42 51,41 51,40
20 51,64 51,63 51,61 51,60 51,58 51,57 51,56 51,54 51,53 51,51
19 51,78 51,77 51,75 51,74 51,72 51,71 51,70 51,68 51,67 51,65
18 51,93 51,91 51,90 51,88 . 51,87 51,85 51,84 51,82 51,81 51,79
17 52,07 52,06 52,04 52,03 52,01 52,00 51,99 51,97 51,96 51,94
16 52,21 52,20 52,18 52,17 52,15 52,14 52,13 52,11 52,10 52,08
15 52,38 52,36 52,35 52,33 52,31 52,29 52,28 52,26 52,24 52,23
14 52,53 52,51 52,50 52,48 52,47 52,45 52,44 52,42 52,41 52,39
13 52,67 52,68 52,64 52,63 52,61 52,60 52,59 52,57 52,56 52,64
12 52,81 52,80 5~ 1-:52,77 52,75 -- -52,74 - 52,73 _ 52,71 52,70 52,68
11 ,52,95 52,94 ' 52,92 52,91 52,90 52,88 . 52,87 52,85 52,84 52,8-2
10 53,13 53,11 53,09 53,08 53,06 53,04 53,02 53,00 52,99 52,97
9 53,27 53,26 53,24 53,23 53,21 53,20 53,19 53,17 53,16 53,14
8 53,44 53,42 53,41 53,39 53,37 53,35 53,34 53,32 53,30 53,29
7 53,58 53,57 53,55 53,54 53,52 53,51 53,50 53,48 53,47 53,45
6 53,73 ' 53,71 53,70 53,68 53,67 53,65 53,64 53,62 53,61 53,59
5 53,87 53,86 53,84 53,83 53,81 53,80 53,79 53,77 53,76 53,74
4 54,04 54,02 54,01 53,99 53,97 53,95 53,94 53,92 53,90 53,89
3 54,18 54,17 54,15 54,14 54,12 54,11 54,10 54,08 54,07 54,05
2 54,33 54,31 54,30 54,28 54,27 54,25 54,24 54,22 54,21 54,19
1 54,5 54,48 54,47 54,45 54,43 54,41 54,40 54,38 54,36 54,35
0 54,68 54,66 54,64 54,63 54,61 54,59 54,57 54,55 54,54 54,52
Pentru domeniul de temperatura de la 0 pan a la - 20°C
° 54,68 54,69 54,71 54,72 54,74 54,75 54,76 54,78 54,79 54,81
-1 54,82 54,84 54,85 54,87 54,89 54,91 54,93 54,95 54,96 54,98
-2 55,00 55,01 55,03 55,04 55,06 55,07 55,08 55,10 55,11 55,13
-3 55,14 55,16 55,18 55,19 55,21 55,23 55,25 55,27 55,28 55,30
-4 55,32 55,33 55,35 55,36 55,38 55,39 55,40 55,42 55,43 55,45
-5 55,46 55,48 55,49 55,51 55,53 55,55 55,56 55,58 55,60 55,61
-6 55,63 55,65 55,67 55,68 55,70 55,72 55,74 55,76 55,77 55,79
-7 55,81 55,83 55,84 55,86 55,88 55,90 55,91 55,93 55,95 55,96
-8 55,98 56,00 56,02 56,05 56,07 56,09 56,11 56,13 56,16 56,18
-9 56,20 56,22 56,23 56,25 56,27 56,29 56,30 56,32 56,34 56,35
-10 56,37 56,39 56,41 56,42 56,44 56,46 56,48 56,50 56,51 56,53
-11 56,55 56,57 56,59 . 56,60 56,62 56,64 56,66 56,68 56,69 56,71
-12 56,73 56,75 56,76 56,78 56,80 56,82 56,83 56,85 56,87 56,88
-13 56,90 56,92 56,94 56,95 56,97 56,99 57,01 57,03 57,04 57,06
-14 57,08 57,10 57,11 57,13 57,15 57,17 57,18 57,20 57,22 57,24
-15 57,26 57,28 57,29 - 57,31 57,33 57,35 57,36 57,38 57,40 57,41
-16 57,42 57,45 57,47 57,48 57,50 57,52 57,54 57,56 57,57 57,59
-17 57,61 57,63 57,65 57,66 57,68 57,70 57,72 57,74 57,75 57,77
-18 57,79 57,81 57,82 57,84 57,86 57,87 57,89 57,91 57,93 57,94
-19 57,96 57,98 58,00 58,02 58,04 58,06 58,09 58,11 58,13 58,15
-20 58.17 58,19 58,21 58,22 58,24 58,26 58,28 58,30 58,31 58,33 ,;':7;;::r;::;,' ';-:;~;:;%;*~~y~r;.iS~~~;;:;:.:;;:;:;~,7p\%~~':~~~:;;':fi;E'{"

i,.Instaia~if de incaizfr'e . ~ap_ii~.f.~f ~::-~.r.~ie.~t~~ '~e'r~~~~:_~'cJ~~M~o(~'

caramizi GVP, .' conform.·figurff :2.2:,1:' Peretele apartlne unei," cla'diri"de",Iocuit situata7n zona cllrnatlca II. " '" -' .'

rloara, exterioara ~i in' "plaiiurile ~'care despart'straturiie -com'p6ne'nte ale" pe~ retelui.· titiliz~nd .·relatiile··2.2.27.:.2:2.29

(fig. 2.2.4, II); : ; .... '., -,

• rezlstentele la permeabilitate la vapori R~ utilizand relatla 2.2.30;. .

• presiunile la saturatle ale vaporilor de apa in lnterlorul. elementului de constructll Pskcor utlllzand relatia 2.2.31 pentru zona II cllmatlca;

• presiunile partlale ale vaporilor de apa din interior Pvl utlllzand relatla 2.2.32. respectiv, din aerul exterior Pve utillzand relatla 2.2.33.

Se repreznta grafic elementul de constructll Tn figura 2.2.4. III. arnplasandu-se pe abscisa rezistentele la permeabilitate la vapori ale straturilor cornponente, iar pe ordonata presiunile de vapori.

Se reprezlnta grafic curba presiunilor de saturatle corectate a vaporilor de apa Tn interiorul elementului de constructli ~i linia presiunilor partlale, utili-

. .".,---------------

zand datele calculate in tabeJ~I 2~2.16. ~ -. Linia presiunilor partiale"riLi .iritersecteaza curba preslunllor de saturatle 00- rectate ~i deci nu are loc acumularea progresiva de apa de an la an.

3. Se face calculul cantltatll de vapori care condenseaza Tn elementul de constructll.inpetioada recea anului Tn tabelul 2.2.17. conform § 2.2.5.2.

Temperatura exterlcara de inceput de condensaretec~nd = -4°C s-a determinat prin Incercarl, ea corespunzand temperaturii exterioare pentru care llnla presiunilor partlale devine tangenta la curba presiunilor de saturatle. Pentru aceasta temperatura exterloara, in tabelul 2.2.17 ~i Tn figura 2.2.4. II sl III. se calculeaza sl se traseaza grafic ternperaturile lnterloare, curba presiunilor de saturatle sl Jinia preslunllor partlale,' considerand umiditatea relatlvaa aeru-

lui exterior de 85 %. "

Se stablleste durata perloadel rde

Bezolvare:

1. Se stabilesc date Ie generale Tn tabelul 2.2.15 sl anume:

• caracteristicile higrotermiceale materialelor componente: densltatlle, conductlvltatlle termice, factorii rezlstentella 'permeabilitate la vspon.conform Anexei I;

• . rezlstentele terrnlce specifice ale straturilor componente Rs,utilizand re-

latia 2.2,2; .

2. Se face verificarea acumularll progresive a condensatului de la an la an, Tn interiorul elementului de constructll, conformpreVederiJor dela §2.2.5.1.. conslderand tem = +9.5 °C (zona cllrnatica :11) sl <Pem =80%.

In ·tabelul 2.2.16 se calculeaza:

• 0'· ternperaturlle pe suprafetele . lnte-

2

@)

®

CD

P Si1 [pal '1

2500 I'-'-

. 1900

+5

~ t rei ® 1600 too __ s-c 1 \,\ '"

5i 1 2 3 4 se 1500 ; 1 \'J "

19.5101 1 1 I;.: 1 \. \ ~. 1435 .

+20 .~ 19,41 I :. 1400 --1-,..---- 14"-,-------'" - . ,

~~:~~II~I ~ ~ ~·I 1300' I\:--- \ \ " ~~

• 18.38 .............. ~1<;7fi'..... ~" • '\.\. '""I---l....._ a \=' r-,

-----------~~~---~1~-~·~~--~&1O.~~:1~-~---~~~~- :--~\-'---~~ ~~~~/ ---~-~---

+10 966" \ \ '\'

I~I \. "" . 'b' +9'7~1 '+'9,5 1000 ,,~ _i"hl_ , ,

~ \. V I~ 900 INT.' '" ~ Il ~ I'Q7hExr.-

~ ~ -, ~:I 800 '\. ':\ \

~ \. \. ~i 700 ~~,~

f. \.'~~ ~ ~~

-5 +-~~---l------ \'-Y.-=--3 1~.33~~. =-3::;-,6_2 -4 ~,,, 519 ' .

~ -6,49 I--I~:I 854 500 ~ -, --I:-,

~ -8,19~-9 400 ~ " :,:r-

-10 -!--l .. ~. ---+-------+--l-l';i~.- 300 353~b' 371.5

~~. r.-:-I-

~ ~ ~ ~

+-~~I----_r-----------r~~~-- !

~.... '

,~. 100 t--I-'--;f----t--------\1--r.1

; I I~' 0 L._.J_L- __ ::---'L- -=-- _ __.1iL--.......l__l._R-:-V~[rnI~S]

" 8 Rv[rnIs] 65.90,108 133,82.108 11,33.108

~ t 65,9'108! 133.82'108 f2,4.1~!

o

-15
-20
1
!
i
i
1
1
, Fig. 2.2.4. Schemele pentru exemplul de calcul 3:

f - aiciituirea peretefui exterior; If - grafice de temperaturi; fff - grafice de presiuni.

. __ condensare _Nw "E...900__lL1iiUemperatu exterloara medie te; =':'9 PC pe aces durata, in functle de temperatura teto utllizand tabeluI2.2.13. Consldera tes = -9°C ca temperatura' de calc pentru aerul exterior,· se reface cur presiunilor partiale· de saturatle vaporilor Ps sl dreapta presiunilor par tlale PV' Pentru stabilirea curbel reale p din punctele Pvl 1iii Pve' se duc tangen la curba presiunilor de saturate PSI punctul in care acestea ' se intalne marcheaza suprafata de condensare.

Se deterrnlna cant ita tea de vap care pot condensa in interiorul eleme tului de constructf Tn perioada rece anulul, utilizand relatia 2.2.34:

m.=3600(1404-353 353-241,4).90

207,06·1(13 43,73·109

=0,082 kg/rTf

Pe baza valorii mw calculate mai su se calculeaza cresterea umiditafji reI tive in timpul sezonului rece, utllizan relatla 2.2.26.

LlW= 100·0,082 482%

20·0,085 '

Ll Wadm = 15 % pentru polistiren co form tabelului 2.2.11.

Se constata ca este Tndeplinita co ditla L1 W < L1 Wadm. 4. Se deterrnlna cantitatea de ap acurnulata care se poate evaporaln-p rioada catda a anului in tabelul 2.2.18.

UtiHzand tabelul 2.2.14, Tn functiede temperatura tecond = -4°C, se stablleste durata perioadei de evaporare Nv = 7850 h sl temperatura exterloara medie tes = +~O °C, pe aceasta durata. Conslderand tes ca temperatura de calcul pentru aerul exterior, se reface curba temperaturilor interioare, curba presiunilor de saturatle a vaporilor P; sl dreapta presiunilor partlale p:r Se considera umiditatea relatlva a aerului exterior Tn perioada calda a anului de 70 %.

Se calculeaza cant ita tea de apa care se poate evapora Tn perioada calda a anului cu relatia 2.2.35:

(1435,3-1404 1435,3-973J

mv=3600· - ·7850=

207,06.108 43,73·W

=3,03 kg/m2

Se observa ca este indeplinita conditla de neacumulare progresiva, de la un an la altul, a apei provenite din condensarea vaporilor in interiorul elementelor de constructil, data de relatla 2.2.25:

mw < m«

2.3. Stabilitatea termlca a elementelor de inchidere a cladlrllcr $i a incaperilor

: din cladlrlle civile

Prin stabilitate termlca se Tntelege capacitatea cladirii Tn ansamblu, a incaperi-

ra , Tabelul 2.2.13. Temperatura inedle a aerulul exterior tJs 1ii1 dorata perloadel de eonden-
ta sare Nit" eorespunzatoars' temperaturii 'aerulul exterioi; txcnlde 'lncepUt de 'con'densare
.'
nd. Zona I Zona II Zona III
nd lecond .. Nw . tes Nw tes Nw tes
ul
ba [cC] . [hJ' .. [cCJ [hJ 1CCJ [h] [oQl
a 10 4000 1 4300 0 4700 :;:-1
- 9 3700' 0 4100 -1 4300 ~~:-2
8 3450 0 3800 -1 4350 .>2
V' 7 3200 -1 3600 -2 4100 -3
te
lar 6 2900 -1 3300 -2 3900 ~3
5C 5 2650 -2 3100 -3 3650 -4
4 2400 -2 2900 -3 3450 -4
ori 3 2050 -3 2600 -4 3150 -5
n- 2 1750 -3 2300 -4 2850 -5
a 1 1500 -4 2000 -5 2550 -6
0 1250 -4 1750 -5 2300 -6
0 -1 1050 -5 1450 -6 2000 -7
-2 900 -6 1250 -7 1750 -8
-3 750 -7 1050 -8 1500 -9
-4 600 -8 900 -9 1300 -10
5, -5 500 -9 750 -10 1100 -11
a- -6 400 -10 600 -11 950 -12
d
-7 300 -11 500 -12 800 -13
-8 200 -12 400 -13 700 -14
-9 130 -13 350 -14 600 -15
-10 100 -14 250 -15 500 -16
n- -11 75 -15 200 -16 450 -17
-12 50 -16 175 -17 350 -18
n- -13 25 -17 160 -18 300 -19
-14 - - 100 -19 250 -20
a -15 - - 75 -20 200 -21
- . _" . . . -- . ..
w
Tabelul ~.2.14. Temperatura medie a aerului exterior t'es $i durata perioadei de eva-
perare Nv, ccrespunzatoare temperaturii aerului exterior fecond de inceput de condensare
lecona Zona I Zona" Zona III
Nv tes Nv tes Nv tes
rOC] [hJ fCC] [h] rOC] [h] [0C]
10 4740 17 4450 16 4050 15
I 9 5050 16 4650 16 4250 15
I 8 5300 16 4950 15 4400 15
I 7 5550 15 5150 15 4650 14
6 5850 15 5450 14 4850 14
I 5 6100 14 5650 14 5100 13
I 4 6350 14 5850 13 5300 13
3 6700 13 6150 13 5600 12
I 2 7000 13 6450 12 5900 12
1 7250 12 6750 12 6200 11
0 7500 12 7000 11 6450 11
-1 7700 11 7300 11 6750 10
-2 7850 11 7500 11 7000 10
-3 8000 11 7700 10 7250 9
-4 8150 10 7850 10 7450 9
-5 8250 10 8000 10 7650 8
-6 8350 10 8150 9 7800 8
-7 8450 9 8250 9 7950 8
-8 8550 9 8350 '9 8050 8
-9 8600 9 8400 9 8450 7
-10 8650 9 8500 8 8250 7
-11 8650 - 8550 - 8300 7
-12 8700 - 8575 - 8400 7
-13 .. _.- 8750 - 8590 - 8445 6
-14 -- - 8650 - 8500 6
-15 -- - 8675 - 8550 6 J

'.!

~.'~

~~

.- .. ~

•. :.~.J

..

I. InstalaiH .d~.lnc.alzire· Cap.itolQI Z:. p'r.oteclia ~ernWi;~. ~< t.la,djrII.Q.(., .~ .

.. · .... _··-Ior considerate ca iJnitati separate sau a elementelor de inchidere.ale acestora de a acui11ljla Sad-de"aceda -c~ldur~ ~i' dea amortlza arnplltudlnea de 'oscila:tie a temperaturii aerului exterior, astfel lncat sa se reslmta in incaperi cu valori red use

(amortizate) si defazate in timp. Aceste criterii sunt:

Calculul la stabilitate termlca este 0 • pentru elements de constructll:

etapa a dimenslonarll termotehnice a - coeficientul de amortizare vr pentru

cladirllor, prln care se urrnareste I yare. si iama

asigurarea confortulul termicinterior pe - coeficientul de deieze] E pentru tirnp de iarna sl pe tirnp de vara. . I' vara, coeficientu/ de stabilitate qJj pen-

Determinarea stabllitatil term ice a I tru iarnii .

elementelor de constructli perimetrale I e pentru lncaperl

ale cladirilor se face in conformitate cu I - amplitudinea de oeciletie a tempeprevederile .Jnstructlunllor tehnice pro- i raturii aerului Ali (pentru vara $i iamii). vizorii pentru proiectarea la stabilitate I terrnlca a elementelor de inchidere ale I cladirtlor" - NP 200/6/.

.. .. .... '. - . -_ . ,. '--" ..

. __ - planseele 'de' peste ultlrnul nivel in- .. : .. :...0"; ~Rs-~·S24)·..!~- .. '.: .. , .. J •• (2.~.1) _ ..

calzlt, .ge sub. terase sl poduri •... : ':. :~'. in .care S24. aste coeficientul de aslmi-

.. ,Iare termlca, pentru perloada oscilatll-

2.3.1. Criteriile de' pertormanla lor densitatii fluxului termic de 24 ore,

ale stabilitalii termice [W/m2·K].

Pentru principalele materiale de constructii, valorile coeficientilor de asimilare termlca - S24 - sunt date in Anexa I, iar pentru alte materialese poate.cal-

cula cu relatia 2.1.2. .

In cazulelementelor de' constructll neomogene, indicele inertiei term ice se calculeaza cu relatla:

0= I,(AjXOj) I,AJ

2.3.2. Indicele lnerjlel termice D

. (2.3.2)

Elementele de constructll care se verlflca la exlqenta de stabilitate sunt:

- partea opaca a peretllor exteriori supraterani ai lncaperllor lncalzlte:

i Pentru un element de constructll plan, l alcatult din mai multe straturi dispuse : perpendicular pe fluxul termic, indicele

lnertiel termice se calculeaza cu relatia:

in care:

-Aj sunt ariile zonelor distlncte de pe suprafata elementului de constructll

[m2];. .

- OJ:'' indicii lnertlel termice corespun-

zatoare zorielor cu arii At .

Tabelul 2.2.15. Calculul rezistentelor termice Rs (pentru exernplul de cal cul 3)
Nr. Nr. plan Materialul Caracteristici hlqroterrnlce Grosime dlko Rezistente termice
strat separate p A. 1IKD strat Rj• e; s, LRs .... LRjR (LRjR)2
[kglm3] [W/m·KJ - [m] 1m] Im2.KIW]. - - '.
aer 0,125 Z '-r,-'
~ s; 0,125' .' i"~O';b48 0,00230
1 Tenculala 1800 0,930 7,1 0,020 0,142 0,022 .. : I;~~¢
~ 1 0,147 0,056 0,00314
Zidarie G.V.P. 1700 0,750 5,3 0,240 1,272 0.320
1--'-2 - ... ... -.-- - . ·0,467 -0,178. ·0,03168. I\~
s- Terrnolzolatle 20 0,044 30,0 0,085 2,550 1,932
7 3 2,399, 0,914 0;83540
Zidarie G.V.P. 1700 0,750 5,3 0,115 0,610 0,153 ·C. I,"':~\'
---
4 2,552 0,972 0,94478
r-g- Tenculala 1800 0,930 7,1 0,030 0,213 0,032 .. :
!-- Se 2,584 0,984 .0,96826
aer 'I' 0,042
ext. R = 2,626 1,00000 ! ,

i

TabeluI2.2.16;Verificarea acumulariiprogresive a condensatului(pentru exernplulul de cal cuI 3)
Lit = t; - tem = 20 - 9,5 = 10,5 K Presiunea de saturatie Pskcor
.. -- ---. ak == 2rt:'L(R;7R) tk =-tj -13k tk"medr;;- "---M"'-" ----Rli - .... _.- -Pskm ln-functie- ~-corectia .. ~- ~~PSXccr--- .
Nr. . Nr.plan
strat separatie (din de tkdin 162'(LRs / R)2
tabelul tabelul 2.2.5)
2.2.12)
roC] [0C] [0C] [1/5] 1m/5] . [Pal
aer +20 2340 - 2340'
int. s, 0,50 19,50 2268 0,4 2268,4
r--r- 19,46 57,71 108 7,34 108
T 1 0,59 19,41 2255 0,5 2255,5
18,77 51,81 108 65,90 108
~ 2 1,87 18,13 2083 5,1 2088,1
14,24 52,48 108 133,82 108
--;r- 3 9,60 10,40 1262 135,3 1397,3
10,10 53,11 108 32,4 108
~ 4 10,21 9,79 1210 153,1 1363.1
9,37 53,17 108 11,33 108
.- sa 10,33 9,66 1201 156,9 1357,9
aer
ext. +9,50 1187 162.. __ ,,_ 1349
Pv; = ({Jj • P~~or j = 0,6 . ?340 = 1404Pa - - - .. ----- - ----_--._-_ ---- --- _.
Pve = ({Je • Pskcore = 0,8 . 1349 = 1079 Pa '. ,

Ii

, L'lnstalatll de'tricalzire ..' ,

. , ,

Capitohil2: Protectla lernlica, a'" cHid iritor

, .~ ". , ' .
Tabelul 2.2.17. Determinarea cantitati! de vapo'ricai'e ·coridenseaza in erioada rece a -anuluiJp_entru exemplul de cal cui 3\
Nr. ,Nr. plan ' . ,,' ," Btabllirea valorii t,,;/," :':',' ,.,;,':, ':: ';, - .:'~ .Oalculul pentru perioada rece a anului ",,< i:_., ,
strat separatle t",.,nnrf = -4 00; Lit = 20 -(-4) = 24 K ' . ' 't,,;= -9 00; N == 900h; ~t = 20 - (-9) = 29 K "
ak = t.t·2:.{RjR) tk = tl"' 8k "Psc cond (conf ak = t.t·L(RjR) . tk = tl- 8k Pscs (conf
'. tabeI2.2.5) tabel 2.2.5)
[OOJ eO [Pal [°01 °0] , [Pal
aer - +20,00 2340 - +20,00 2340
int. SI 1,15 18,85 2179 1,39 18,61 2146
1
1 ~,34 18,66 2153 1,62 18,38 ,2116
2
2 4,24 15,73 1787 5,16 14,84 1688
3
3 21,94 -1,94 518,5 26,51 -6,51 353
4
i--- 4 23,33 -3,33 463 28,19 -8,19 304
5
se 23,62 -3,62 451 28,54 -8,54 295
aer
ext. - -400 437 - -900 284
PYi = ({Ii' Pscs I = 0,6 ,2340 = 1404 Pa
Pve cond = ({II' Psc cond a = 0,85 . 437 = 371,5 Pa; Pves = CPa' Pscse = 0,85·284 = 241,4 Pa
2.3.3. Coeficientul cP1 de stabilitate TabeluI2.2.18 Determinarea cantltajll de apa care se evapora in perioada
a elementelor de inchidere a cladlrtlor calda a anului (pentru exemplul de calcul3)
Nr. Nps Eliminarea apei in perioada calda a anului
Calculul se face numai pentru perioa- strat t",..=-4 °0 => t'",~=+ 10°C; Llt=t, - ('".=10 °C; Nv=7850 h
da de iarna, conform prevederilor NP200 t 8k= tk=trak p'scs corectia P'ses cor
~i STAS 6648/1, utillzand formula: I =Llt-I.(R/R) (tabel 2.2.5) 162'L(R/Rl2
CPi R (2.!?~)_~ [0C] [OCJ [Pal
- .. _,,'. '-RI+M/U ,.'
.. ..
aer - -20,00 2340 - 2'3iW;0-
In care: __iD.L s, 0,48 19,52 2271 0,4 2271,4
- M este coeficientul de neunifor- : 1
mitate a cedarli caldurf] de catre lnsta- 1 0,56 19,44 2260 0,5 2260,5
latia de lncalzlre, dat In tabelul 2.3.1; ~
- Vi - coeficient de asimilare terrnlca - 2 1,78 18,22 2094 5,1 2099,1
a suprafetel interioare, care reprezlnta 3
varlatia ma9<ima a arnplitudinll fluxului 3 9,14 10,86 1300 135,3 1435,3
termic acurnulat de 0 suprafata, pentru rr:
a-~i ridica temperatura cu 1 °C sl care 4 9,72 10,28 1252 153,1 1405,1
se calculeaza cu relatla: I--
5
U - CJmax - qmed Llq [W/m2·K](2.3.4) i se 9,84 10,16 1242 156,9 1398,9
I- I--
esl max - esl med LlB, i aer
Zona elementului de constructll pentru j ext. - +10,00 1228 162,0 1390,0 '
care indicele lnertlel termice are valoarea Nps=Numar plan seperetie; p'V/=rp;,P'scs i =0,6·2340=1404 Pa
D = 1 poarta denumirea de "zona i P'ves=({Ie·p'scs=O,7·1228,0=860 Pa; P'ves=({Ie'P'scs co,=O,7·1390,O=973 Pa
.. " A . marl lor oscilatf , In mterlorul careia se I arnortizeaza jurnatate din amplitudinea I de oscllatie a temperaturii suprafetel, I Ooeficientul U, este lnfluentat de aceasta zona ~i se calculeaza In consecinta,

La elementele de constructll cu structura stratiflcata, straturile de material care au indicele lnertlel term ice D ;;:: 1 se numesc IIstraturi groase". Pentru aceste straturi, in mod slrnpliflcat, se consldera ca valoare Uj este egala cu valoarea coeficientului de asimilare terrnlca - s - a materialului.

Gazurile pentru care se calculeaza

coeficientul Vi sunt urrnatoarele:

- zona marilor oscilatll, care cuprinde numai primul strat al elementului, D1;;:: 1, atunci:

U, = SI [W/m2·K] (2.3.5)

- zona marilor oscllatll, care cuprlnde primul sl al doilea strat,

aclca Dl + D22: 1;

U,'=Ut= RS;+~ [WI 2 K] (236)

1+R~ m· ..

- zona marilor oscllatll, care cuprinde j straturi din cele n ale elementului de constructil, adlca Dl + D2 + ... D~1 < 1, dar 01 + D2 + .... DJ 2: 1; atunci se calculeaza coetlclentll U, din aproape In aproape, tncepand cu stratul U-1):

Ui-1= Rj-l·st~;TSj [W/m2.K] (2.3.7)

1 + Rj-1·Sj

'.

[W/m2.K] (2.3,9)

- zona marilor oscllatii, care cuprinde to ate straturile elementului, adlca Dl + D2 + ... + 0]+ ... On < 1; atunci se calculeaza coeficlentll U, din aproape In aproape, Incepand cu stratul n:

u - Rn·~+a., n- 1+Rn.a.,

[W/m2.K] (2.3.10)

u - Rn-l'~_I+Un [W/m2.K] (2.3.11) n-1- 1+Rn_1,Un

I. lnstalatlldeIncalzlre

,

Capitolul2: P.rotecjia termica a cladir~'lor";'!

. --~.-~R;;::u~~:~--"'-~-.-·-:- :-=- -:_n - -~?precje(ea.co-nfortu·lui termic'-'~eo~tce ~:_i~~talatia':de-in~~izire,i~-'~fiC~t'i~~b_:elur"-"

lJ; : - PNlm .~~ (~.3.12) tine seama sl de influenla elementelor 2.3.1;· ... . . . .. -. - "

1+Rlh . . . t . I tid . rtl Q' d '1 d vld v A' v

. ----- . -.. vttra e 91 a e emen e or e compa 1- - - pier en e e ca ura a Incaperii

La elementele cu structura stratifica- mentare (peretl interiori 9i plansee) Tn timp de 0 ora [W], (valoare egala cu ta numerotarea straturilor se face de la asupra amplitudinii de oscllatle a tern- eedarea de cal dura medie orara a

interior spre exterior. peraturii aerului interior. . eorpurilor de Tncalzire);

Pentrusimplificarea calculelor la Stabilitatea terrnlca a Incaperllor se - Bj - coeficientul de acumulare ter-

straturile inchise de aer din structura calculeaza pe timp de vara sl pe timp mica a supratetelor interioare Sj a ele-

elementelor de constructil se admite ea de iarna. mentului j, calculat eu formula: .

524 = 0 sl 0 = O. Studiul stabilitatii term ice a unei Tn- 1

CoeficientuL· (Pi trebuie sa res peete caper! incalzite,cU,intreruperi defunc- Bj= R+VU.

valorile normate din tabelul 2.3_2;. Tn tionare, pe perioadadeiarna, este ne- I I}

eazcontrar, se modiflca alcatulrea cesar.ln vederea verificarii constructlel Pentruperetl interiori sl plansee, Bj

constructlva a elementului de inehidere din punctde vedere al capacltatll ei de se poate extrage din nomograma din sau se alege un sistem adecvat de in- a mentine variatia temperaturii interioa- figura 2.3_1, pe baza masei specifiee calzlre, re, respectiv, deasigurare a amplitudi- G [kg/m2]. Pentru usl sl ferestre eoefi-

Pentru eladirile de locuit din grupa nii oscllatiel temperaturii aerului interior clentll Bj se deterrnlna cu formula;

lib" (tab. 2.3.2) nu este necesara ve- Ali Tn limitele cerute de confortul ter- k,

rificarea la stabilitate terrnlca a elemen- mlc, Bi= 1,08

telor de constructil perimetrale daca Calculul amplitudinii de osclleiie a sunt Indepllnlte ' conditlile din tabelul temperaturii interioare Ali se face eu

2.3.3_ , relatia:

i 2.3.4. Stabilitatea terrnlca a Incaperllor I

lncalzlte din cladirile civile i

Stabllitatea.terrnlca a Tncaperilor este i un criteriu de performanta superior in !

[W/m2.K] (2.3.14)

[W/m2·K] (2.3.15)

Tn care .

- kj este eoeficientul de transmisie caldurli a usllor sl ferestrelor [W/m2KJ'

a - eoeficient de corectie,' avand valorile: 0,70 - pentru Incalzire eu apa calda; 0,80 - pentru Incalzire eu abur; 0,93 pentru lncalzirecu aer eald. Valoarea efectlva a amplitudinii

(2.3.13)

Tn care: I - fVf este coeficientul de neunl=] formitate a cedarli ealdurii de catre I

.'
Tabelul 2.3.1. Coeficientul de neuniformitate a eedarii caldurii M .. 'ii'.~i;:l>;·
Coeficientul de !
Nr. crt. Tipul sisternului de Incalzlre neunlfcrmltate a cedarll
"caldur]] M
1 . - - incalzire centrale eu apa avano functionare neintrerupta _ .. --- ... -,-. _" _- ~ - . .- 0;1 ---. _.'
2 lncalzlre cu abur : ""\'ff\
- Tntrerupere 6 h/zi 0,8
- intrerupere 12 h/zi 1,4
-',' ..
- Tntrerupere 18 h/zi 2,2
3 Incalzlre eu aoa pe apartament (intrerupere 6 h/zi) 1,5
4 Incalzlre cu sobe de teracota la un foc pe zi (24 h) ".,
t - la grosimea peretllor de 1/2 caramida 0,4
- la grosimea peretilor de 1/4 earamida 0,9
Observatie: Pentru Incalzlrea eu .sobe de teracota cu doua focuri pe zi eoefieientul fVf se reduce astfel:
- la sobe avand pereti cu grosimea de 1/2 caramida de 2,5 ... 3 ori iar la eele eu grosimea perejilor de 1I4c:aramida "
de 2 ... 2,3 ori;
--lacsobe-in-care-antraeitl.lLs.6_ folg§§l_$te drept combustibil, cu 25 %
-~_"~'""'~~---'~-~~~--.~.--
'. - - ~~.~-
.... -.-. ~- -
Tabelul 2.3.2. Valeri minime normate pentru coeficientul de stabilitate termlca (PI , pe grupe de .cladiri
Nr. Elementulde fnchidere Grupa de cladlre
crt a b c
1 Peretl exteriori 6 5 -
2 Planseu terasa (cald) 7 6 -
3 Planseu de pod
-,
Intradosul acoperlsurilor teras a cu strat de aer ventilat 4 3 -

Tabelul 2.3.3. Valeri minime D sl R pentru care nu este necesara verificarea la stabilitate termica la eladirile de loeuit
Valori minime 0 si R pentru care
nu este necesara verifiearea
Elementul de constructie la stabilitate terrnica
la cladirile de locuit
0 R
- [m2.KIW]
Zona opaca a peretilor exteriori 3,0 1,875
Planseul peste ultirnu' hivel - -1----;. sub-terase -- ~ --_ - -- - - - -- 3,5 3,125 . -.
I - sub poduri 2,5 1,250 Capitolul2: Protectiatermlca a cHidirilor

• "'~!"'.:;.:. ~:;:1z~s~~?T'~:.:;'~:~>'~:i.":.,~:-,,c"!~7.:.r~;1

v Instalalii de incalzire .~

~- .j

1

_. -- -. _._ ...... - _ ........... ---- .. _ ---'_""'--'-- . _.- ._----_ - '--
. _'. -.
Tabelul 2.3.4. Valorl maxlme normate pentruamplitudinea de oscllatle a temperaturii Interloare An ;pe grupe de cladirl
. - -- , , _. . . ............. ." Grupa de clad ire ··.r .;:
Ati - .
normat a b _c
.'
- iarna 1,0 1,0 -
- vara 3,0 5,0 - Exemplul de calcul 4 (conditle satisfacuta conform tab. 2.3.2)

Se studlaza stabilitatea termlca pe Fiind satisfacute conditille de stabili-

timp de lama a peretelui exterior din I tate terrnlca ale peretelui exterior, nu

exemplul de calcul 2 (fig. 2.2.3). , maieste necesara verificarea stabllltatil

Rezolvare: I termice a Incaperli,

Verificarea se efectueaza tn zona I opaca a panoului de perete exterior $i :

__ -!coosta To calculul marjmii 4Ji• i

CI8direa de locuit a carul perete I exterior este analizat, se tncacreaza Tn i

!

temperaturii aerului interior Ali calculata ca mai sus, se compara cu valoarea norrnata din tabelul 2.3.4. .

Ali ef S, Ati normal rOC] (2.3.16) Daca nu se asigura condltille de stabilitate termlca, remedierea situatiel se poate face astfel:

- pentru 0 constructie In curs de proiectare, prin rnarlrea lnertiel term ice a elementelor de constructll sau prin prevederea altui regim de functlonare a lnstalatlel de tncatzre:

- pentru 0 constructle existenta, prin "ic$orarea tirnpulul de Tntrerupere a .unctlonarf lnstalatlel de lncalzire 'centrale.

grupa "b".

1. Conform ultlrnulul paragraf de la § 2.3.3. 5e verifice. dace. sunt fndeplinite conditlile puse in tabeluI2.S.S. : 0 > S,O $i R > 1,875 m2.K/W pentru care nu este necesara verificarea la stabilitate termlca la claGiirile de locuit.

1a) Utlllzand datele din exemplul de .alcul 2 se deterrnina:

R = Rmax = 1,488 m2·KJIN < 1,875 m2.K/W (conditie nesatlsfacuta conform tab. 2.3.3).

1b) Se deterrnlna indicele inertlel termice conform § 2.3.2 st relatlel 2.3.2.

Ooeflclentli de asimilare termlca - 524 - ai materialelor care intra Tn alcatulrea panoului, se determina din Anexa I $i au urrnatoarele valori:

- beton armat 524 = 15,36 W/m2-K

- vata minerala G100524 = 0,51 W/m2·K

- pollstiren celular 524 = 0,30 W/m2·K

Se calculeaza indicele lnertlel terrnl-

ce pentru fiecare zona Tn parte:

Oa = 0,167 . 15,36 = 2,565

Db = 0,117 . 15,36 + 1,667 . 0,51 = .2,647 Dc = 0,152 . 15,36 + 0,545 . 0,30 = 2,498 0d= 0,131' 15,36 + 1,364·0,30 = 2,406 Pentru peretele exterior calculul se

face utllizand relatia 2.3.2:

0=(O,31-2,565+5,~6·2,647+

+O,54.2,498+1,02.2,406)7,~6 =2,6

o = 2,60 < 3,0 (condltle nesatisfacuta conform tab. 2.3.3)

2. Oeterminarea coeficientului cfJi se face utilizand formula 2.3.3:

cfJ;- R'

R.I+M/U

R' = 1,1 m2.K/W

Rsi = 1/ai = 1/8 = 0,125 m2·KIW

fVf = 1,5 (conform tab. 2.3.1, pentru regim de lncalzlre cu apa calda pe apartament, cu intrerupere de 6 ore/zi) U, se deterrnlna cu relatia 2.3.5:

pentru:

0i = (0,1211,62)15,36 = 1,137 > 1 => U, = 51 = 15,36 W/m2·K

Rezulta:

<P. 1,1 494= cP =5

'0,125+1,5/15,36 ' - r nec

;.1

Exemplul de calcul 5

Se verlflca la stabilitate terrnica incaperea -din figura-2~3~'2 (camera de zi de la un etaj curent) pe timp de lama,

Se cunosc urrnatoarele:

- Incaperea face parte dintr-un bloc de loculnte cu structura de rezistenta din peretl structurali din beton armat, avand P + 10E. Peretll exteriori sunt realizatl din panouri mari prefabricate iar alcatulrea principalelor elemente de inchidere s! de compartimentare sunt red ate In figura 2.3.2.

- lncalzlrea se realizeaza cu apa calda pe apartament, cu Tntrerupere de 6 ore pe zi.

- Cladirea este arnplasata in locali- i tatea Cluj-Napoca (zona clirnatlca II).

- Se consldera necesarul de cal dura global Q = 400 W.

Rezolvare:

Se calculeaza amplitudinea de oscilatle a temperaturii aerului interior pe timp de larna cu relatla 2.3.13:

A=aMQ LBpj

o 100 200 300 400

G [kg/m2] Fig. 2.3.1. Valorile coeficientului a in funcjle de greutatea [ kglm2] elementelor de construcjll Interioare.

U=~= R,'S;+Sz

1+RSz

n, = 0,049 m2.K/W;

51 = 15,36 W/m2·K; S2 = 0,51 W/m2·K

~ 0,049·15,362+0,51 W/m2.K

1+0,049·0,51

- la pereti interiori: avand Tn vedere i ca 0, = 1,33 > 1, valorile Uj se calcu; leaza cu relatia 2.3.5.

U, = 5, = 15,36 W/m2·K

- la tavan: avand in vedere ca

· '0,'; \04 >-', valarileUj se calCOleaza=<;----i cu relatla 2.3.5.

! U, = 5, = 15,36 W/m2·K

· - la pardoseala: avano in vedere ca ; 01 = .0,05 < 1, dar 01 + O2 = 1,57 ~ 1, I valorile UJ se calculeaza cu relatia 2.3.6. I e, = 0,006 m2·KJIN; 51 = 8,5 W/m2·K;

I 52 = 15,36 W/m2·K

I

i ~ 0,006·8,52+15,36 =14,46 W/m2·K

1+0,006·15,36 i

I Hezulta urrnatoarele valori B,

! corespunzatoare suprafetelor S):

- la peretl exteriori: S = 7,56 m2 1

Bj= 4,76 W/m2K

0,125+1/11,78

- la pereti interiori: Sj = 2'5,43·2,52 + i + 3,46 . 2,52 - 0,9 . 2,1 = 34,20 m2

· 1

, Bj= =5,26 W/m2·K

0,125+1/15,36 .

- la tavan: Sj = 18,79 m2 1

Bj- 5,26 W/m2·K

0,125+ 1/15,36

- la pardoseala: S; = 18,79 m2 1

Bj= =5,15 W/m2·K

0,125+1/14,46

i - la tamplarie exerloara !?i lnterloara, I valorile B se calculeaza cu relatia 2.3.15:

-YRj

Bj=--

1,08

• la tarnplarle exterloara:

unde a = 0,7, fVf = 1,5 (cont. tab. 2.3.1) Valorile Bj se calculeaza cu relatia 2.3.14:

B.= 1

I H+1/Ui

in care: Ri = 11 ai = 1/8 = 0,125 m2·KNJ Uij se calculeaza dupa cum urmeaza: - la pereti exteriori: avandin vedere

ca 0, = 0,76 < 1, dar 01 + O2 = 1,61 ~ 1 valorile Ujse calculeaza cu relatla 2.3.6

'., .i· '.'::, /:Z::?;'{;#\;;;-;'~~:~~~)Yt~~~~;~:~:~j:?:\t}::.(.,::~:,:,·";~:':.~:>:tJ?'~:~~:~~;~iT3~~~.F~'€1:~1q~~'¥.,~7ir~?~~?~t:f~~;?~~~~!?·~~~·:S;;P?~~:91~,·,~:~~~g~~(.!;;;;

. . ".:.;-

...

.' '," .•.. , .... "') , .

L lnstalatlide Incalzire

. .

,', "' .• ,'. . ',t:, ';: :~' • •

Capito'lul2: Protectia termlca a cladirilor

. ..... : ,,'" .. ::., ..... ; ..

. . ...

R = 0,43 m2.K!W; S = 2,16 m2 ..... :

B = 1/0,43 =215 'w' I" 2 K

1,08 "". m-.

I + ~ ~.~/~8 4~5',a~~:~/;<:"'~: .'

Rezulta:

I ~=0,7.1,5.400 09a 0C

425,84 '

• la tamplarie lnterloara:

R = 0,18 m2·KIW; S = 1,89 m2

B= 1/0,18=514

1,08' W/m2·K

Coeficientulglobal de·· lzolare terrnlca a unei cladiri sau a unei parti de cladire reprezlnta pierderile de cal dura prin elernsntele de inchidere ale acesteia, pentru 0 diferenta de temperatu-

ra de 1 °C intre interior !iii exterior, raportate la volumul lncalzlt al acesteia.

Coeficientul global de izolare terrnlca

este un indicator conventional a! nivelului de perforrnanta termoenergetica de iarna al unei cladirl in ansamblul ei, sau a. unei parti de cladlre dlstincta din punct de vederefunctlonai.

Cu ajutorulacestui coeficient, est~

posibil ca, prin conceptia cornplexa iI" tiala a cladirii (conflquratie, procent de vitrare, alcatulrea elementelor de constructii perimetrale etc.) sl prin rnodul de alcatuire a detallilor, sa se limiteze pierderile de caldura lnexploatare, in

vederea reducerliconsumulul de ener- ". gie pentru incalzire,bdadirilor.

Pe langa perforrnanta termoenergeti-

SEqlUNE A - A ca global a, cladirea',ln ansamblu $i ele-

____ ..... _-+ __ ---, S._;4_0 ."-_-,- __ -t- __ .,-- __ =-=- __ -t:-'-.!.!.m....,,e"'n"'te""le...__,d""e'--"inC!!c~h.!.!.id"'_e""'r'-'e'__'tr""e""b""u'_"ie~s"'a:!.....!.r""as"'---'-. --+.-;,.;;,"

punda $i celorlalte criterii de performanta privind atat.confortul interior din •.

'" I punct de vedereferrnotehnlc, .cat$i

t::;:~~::;::;rl "'~ transferul de caldura sl masa prio' ele-

'0' mentele de tnchldere, conform- celor

;-1 T aratate In § 2.2 $i2.3.

! Deterrnlnarea sl verificarea coefi-

T 'cientului global· de izolare terrnica se . ! . face pentru cladlrlle de locuit pe baza ': .. prevederilordin normativul C107f1 d , pentru celelaltecladlrl pe baza prev .

! derilor dinnormativul C 107/2.

I

-- - - -- ~- ~'-1 ~ @)"--·1-----4--~~~ --~ .-~-----------@-.---~-~.--- '~i -~~~i~i:~~~i~(~~ba:f~:l;;i~!~~fe~~ca··- -

C ! G la cladlrlle de locuit i

. Se cornpara valoarea Ati deterrnlnata i mai sus cu valoarea din tabelul 2.3.4.

", .,', tea termica a incaperii pe tlmp de iarna este satisfacuta." -

2.4. Determlnarea

~i verificarea coeficientului global deizolare termlca

Ali norma! = 1 °C

L Bf t)j = 4,76·7,56 +5,26·34,20 +: Se observa ca este Indepllnlta condi+ 5,26·18;79+5,15,'18,79 + 2,15·2,16 + . tla data de relatia 2.3.16, deci stablllta-

_J . ~Z_.______ _j :m

~'__-+---_-_S~'2;:';:'3--_-_2~0..,.......+~r! 14 !

d

Prevederile dinnormativul C107f1 se apllca la toate tipurile decladlrl de 10- cuit sl anume:

- cladirl de locuit individuale (case unifamiliale, .cup late sau inslrulte, tip duplex etc.);

- cladiri de locuit cu mai multe apartamente;

- carnine sl internate;

- unitati ge cazare din hotel uri $i

motel uri.

Reglementarile se refera la cladlrile noi, cat sl la cladlrlle existente care urrneaza a fi supuse lucrarilor de reabili-

tare $i de modernizare. .

Cladirile de locuit cu magazine sau spatllcualtedestlnatli la anumiteniveluri sunt luate in considerare exelusiv aceste spatli,

00

00 o N

. "

Fig. 2.3.2. Caracteristici geometrice ~i alcatulrl constructive pentru .elementele de inchidere ~i de compartimentare ale camerei de zi (exemplul de calcul 5): .

__ . ~ - detalii de perete interior; B - detalii de pteseu curent; C - detalii de a/catuire perete ex-

-- - ... - -------_. __ terkxpe.zone; D.zonarea_p.ereteluLexferior; __ . .

1 - beton armat; 2 - l?apa de mortar; 3 - covor PVC; 4 - vata rninerala G100; 5 - pollstiren celular; CZ- camera de zi: S = 18.79 rnz, pardoseala: covor PVC.

I b/ / I"~I

•. ", ----:::

0: -.r;

"' ....

• 8 : 8 : 8 i oT

I '24 I l2 ~II

N

1&1, . ~4~ i 15~. 1

i~ 8[,1 20

6 -- 65 t ,5 1.80 s'r t 65 ~I 1

. 8 ti 2 13 ! 8 i + 10 1 -+-~:::...t--f:1 :..__-=-=~~-=.:::'-++

i 24 I - 24 - +- ....!3<C.6=0'--- __ _t__

a/

-

00

I
I
OJ 1-
b ;.:.~",,: .'~.: :··;:;~§f~~?i~~~'~~~,:~~f~~~~i.~~t~?0(;~·:~~~~~Wf.~~:··

) J. .' I~~lnstal~!ij d~'in'c~liire -:

~apitolul 2: Protectla termlca ~ cliidir!lor .

,----. '-. -'. T""ab-:-e-:-lu-:-'....,,2-,.4:-.1-:-.'"":'N-:-u-m-:ar:-u-:"-s-,ch:-:im--:-bur--::'ilor-d:"""e-a-er-p-e -or-:a:-_-n---=[:;""h-"'.:1]::-;-'a-c7.la;-:d::-:irl;-d7"e-:,-'oc-u"7.it-:{-co-n"':"for-· m-'" -:':-:N-=C=ER=-C:=;};-',-~ ,-': ;-.-. -r- .• -,. .• ..., ._-- _. -

Categoria .Oladlrll

...

. .

I~ •• .'

Clasa de adapostlre" r

Clasa de . ~" .. ~~ ,.

. .' :. ". ;~ : . : .

perrneabllltate'" " ~

ridloata

medie scazuta

Cladiri individuale

(case unifamiliale, cuplate sau tnslrulte s.a, )

neadapostlte

1,5

0,8 0,5

rnoderat adapostite

u,o . 0,5

dubla

adapostite

0,7

0,5 0,5

Cladiri

cu mai multe apartamente (carnine, internate

s.a, )

expunere

neadapostite

moderat adapostite

adapostlte

1,2

0,9

0,6

0,7

0,5.

slrnpla expunere

neadapostlte

moderat adapostite

adapostite

1,0

0,7

0,5

0,6

0,5

* Clasa de adapostire:

neadapostlte: Cladlrl foarte inalte, chldiri la periferia oraselor sl In ple]e.

moderat adapostlte: Cladiri in interiorul oraselor, cu minimum 3 cladlr] Tn apropiere.

adapostlte: _ Cladirl in centrul oraselor, cladlr] in padur].

1** Clasa de permeabilitate:

rldicata Cladiri cu tamplane exterloara fara mas uri de etansare,

medie Cladlrl cu tamplarie exterloara cu garnituri de etansare.

scazuta

0,5

0,5

Cladiri cu ventilare controlata sl cu tamplarle exterioara_Qrevazuta cu mas uri speciale de etansare.

0,6

0,5

In care: I - Lj este coeficientul de cuplaj ter- ,

rnic, calculat cu relatla:

Lj = A / R:nj [W/K] (2.4.2) I' - fj - factorul de corectie a tempera- ,

turilor exterioare; J'

---V -=-volumul-interior, .Jncalzit, . al

adirii [m3]; I

. - R:nj - rezlstenta terrnlca speciflca I

! corectata, medie, pe ansamblul cladirii, ,

I a unui element de constructil j i ! [m2.KlW]; I

'I - Aj - aria elementului de constructll i

. j [m2], avand rezlstenta terrnlca R:nj; I I - n - numarul de schimburi de aer pe I lora [h·1].

/ Ariile elementelor de constructii pe I : ansamblul cladlrli precum sl aria anve- !

lopei se mascara pe conturul fetelor interioare ale elementelor de constructll perimetrale (fig. 2.4.1 $i 2.4.2). A$a cum rezulta din figura 2.4.3, dimensiunile de cal cuI pe ansamblul cladirii se I stabilesc netinand seama de elemente- I' Ie de constructii interioare.

Volumul interior Tncalzit al cladirii se calculeaza ca volumul delimitat de anvelopa cladlrll,

Factorul de corectie a temperaturilor exterioare se calculeaza cu relatla;

1 11 1 12 1
~ ,
-0+1 i I :SJ
I Q_ f£l JjL ®~_.
# TI ¥4-
"t'7T ~I- P
I 13 I -+-+---

Sl®_ r (T,) I

- 1I f

__ 101

• \..:!.J

Fig. 2.4.1. Modul de calcul allungimilorln plan la cladirile de locuit:

I - lungimi in plan; f - dimensiuni nominale ale tarnplarlel exterioare.

II

2.4.1.1 Determinarea coeficientului global efectiv de izolare termlce G

Coeficientul global de izolare termica - G - la cladlrile de locuit, are In vedere:

- pierderile de cal dura prin transmisie,

aferente tuturor suprafetelor perimetrale care dellrnlteaza volumul Tncalzit al cladlrll:

- pierderile de cal dura aferente unor condltli normale de relrnprospatare a aerului interior;

- pierderile de caldura suplimentare datorate lnflltratiel In exces a .aerului exterior, prin rosturile tarnplarlel, Coeficientul global nu tine seama de aportul solar sl nlol de aportul de cal-

dura datorat ocuparll looulntelor, I

Coeficient~1 global ~e izolare terrnlca

se calculeaza cu retatla: '

G L(Lr't)t034n [W/m3.K] (2.4.1)

V '

in care: Tu este temperatura in spatllle netncalzlte din exteriorul anvelopei, dstermlnata pe baza unui calcul al bllantulul terrnlc, efectuat in conformitate cu prevederile din normativele

C 107/1 $1 C 107/2. -- _ ..

Pentru calcule tn faze preliminare de proiectare, valorile 't' se pot considera: r = 0,9 la rosturi deschise $i la

n- ~ - - - ~

..---1 I

- --: I~~:f-l-+---+--

(2.4.3)

0,5

0,5

T,-T.

f=_' __ U

T;-T.

0,5

0,5

r---!L I

I-----T

_-:;C_ -I- 1------II-4

I ~T

Fig. 2.4.2. Modul de calcul al inaltimilor la cladirile de locuit:

a - ecoperls cu pod sau terasa; b - subsol sau sol;

f - dimensiunile nominale ale tarnplariei exterioare; H - inaltimi.

poduri; .

f = 0,5 la rosturi inchise, la subsoluri netncalzlte $i la plvnite, precum $1 la alte spatii adiacente nelncalzlte sau avand alte destlnatli;

r = 0,8 la camere de pubele, veran-

~~~ A17'i®E Z!II1IiIfl!!!!P!

• -','. "".':. . ',:.;.:;:.'~: -, :.~ -, i.~:~.~'" .,. '~·:M'-::· ". ', -, .. ', ., , ~ .. " . '::. ';'.;-. ,:;':;

I .. Instalatil de tncalzlre CapitoliJl2: Protectla 'termica a cladirilor .

-----_. __ --_--- - .. ------------~-- -.:..---------------------------------.------------

de, balcoane ~i leigii inchise cu tamplarie exterloara:

7: = 0,9 la tarnplarla exterloara prevEizuta cu jaluzele la partea exterioara,

Rezistentele term ice corectate medii R~se deterrnlna in conformitate cu. prevederile din capitolul 2.2.3. Pentru prime Ie faze de proiectare, se poate utiliza metoda de cal cuI simplificat. In acest caz, lnfluenta puntllorterrnlce se poate evalua printr-o reducere globala a rezistentelor termice unldrectlonale (Tn camp curent), astfel:

• la peretl 20 .. .45 %

• la terase sl plansee sub poduri 15 ... 25 %

• la plansee peste subsoluri si sub ;

bowindouri 25 ... 35 % .

• Iarosturi . . 10 •.. 20 %

Pentru ultima taza de prolectare, valorile R:nse determina cu un grad mal ridicat de precizie, utitlzand.metode de calcul cu ajutorul coeflcientllor liniari '!:' si.punctuali X de transfer termic.

Nurnarul de schimburi de aer pe ora, n,seia din tabelul 2.4.1, cu urrnatoarele preclzari:

II Valoarea n = 0,5 h-1 reprezinta nurnarul minim de schimburi de aer pe ora necesar pentru reirnprospatarea ae____ . _._ J~10_ii!!Elr~()r J!1_~d~~~~_a.sigl}_r:arH unor condltil normale de microclimat. Aceste schimburi norrnale se realizeaza prin:

- neetanseltatl ale tamplariei;

- deschiderea ferestrelor sl usllor

exterioare;

- sisteme speciale de ventilare naturala (clapete reglabile sl canale vert'cale de ventilare pentru elimi-

narea aerulul viciat). .

• Pierderile suplimentare de caldura .datorate lnflltratlel in excesa aerului exterior sunt 0 conseclnta directa a mo-

- --.--- __ duluL.de_realizar:e_a_etaO$sitatii_rosturiIQL_ dintre cercevelele sl tocurile tamplarle) exterioare. Aceste pierderi sunt legate de actlunsa vantulul, precum sl de curentli de aer lnterlorl sl exteriori, sl sunt

In functls de urmatorii factori;

- expunerea cladirll (slmpla sau dub IS.) sub aspectul infiltratlllor de aer, respectiv, cu apartamente avand ferestre pe una sau pe doua fatade;

- gradul de adapostlre a cladirii, prin rezistenta unor obstacole in calea van-

tulul $i a curentilor de aer; 2.4.1.2 Determinarea eoefieientului

- gradul de permeabilitate a cladlril, global normat de izolare termicii GN

in functle de modul de etansare a tam- Valoarea este data in tabelul 2.4.2, In

plariei exterioare. i functle de nurnarut de niveluri N sl de

• Valorile n din tabelul 2.4.1 cuprind i raportul dintre aria anvelopei A $i arnbele componente ale naturii pierde- i volumul c1adirii V. Valorile coeficlentilor rilor de dildura, astfel lncat numarul de 'I; globali norrnatl sunt valabile pentru schimbur:Lde.aer varlaza de la valoarea . toate zonele climatice.

minima de 0;5 h-1 (fara-infiltratii-Tn-ex- j. -

ces), la valori de 1,0 ... 1,4 h-l, in cazul I' 2.4.1.3 Nivelu~ de izolare termlea

unor lnfiltratii suplimentare marl. . globala .

• La cladlri avand mai multe felcrl : Este corespunzator daca se realizea-

.:. -: ....

~. .. • .. ; :_ •• ~. ~ ;w .. ~

. .:-' .:~.: .. ;' : .. .'

...... .' ..
"_' : ,
.. :. r
a ,
~
Te;" -15°C +18°C ~ .
rv
+20°C

+200( +20°C
, I
~~ +20°C I +5°C 1
L J -
I
_.J L '.' ~

Fig. 2.4.3. Stabilirea dimensiunitor anvelopel.la cladirile de locuit: a - dimensiuni conform proiectului; b - dimensiuni de celcul .

Tabelul 2.4.2. Coeflclenti globali' norrnatl de izolare terrnlca GN la cladiri delocuh
Numarul de AN GN Numarul de AlV GN
niveluri N [m2/m~] [W/m~·K] niveluri. N [m2/m3] .[W/m3·K]
0;80 0,77 0,25 0,46
b,85 0,81 .. 0,30 0,50
0,90 0,85 .. "::"";'0';35 0,54
1 0,95 0,88 4 '.,. n,40 0,58
1,00 0,91 '".: '0,45 0,61 '.
1,05 0,93 . I' 0,50 0,64
~1,10 0,95 I' ~O,55 0,65 < .
... . 0,45 .. ··· 0,57 0,20 ·0,43
0,50 0,61 0,25 0,47
0,55 0,66 0,30 0,51
2 0,60 0,70 5 0,35 0,55
0,65 0,72 . 0,40 0,59
0,70 0,74 . 0,45 0,61
~O,75 0,75 .. ~O,50 0,63
0,30 0,49 0,15 0,41
0,35 0,53 0,20 0,45
0,40 0,57 0,25 0,49
3 0,45 0,61 ~10 0,30 0,53
0,50 0,65 0,35 0,56
~~-~-----~~ _-_--_- --.-. 0;55-· -.-' ---0;67--·-. ~.-.~-.-- .. -.--.--_"._ ---_-_ .--- ---0,40-- .. ~Oj58, ... - _ ..• ..
~0,60 0,68 ~0,45 0,59
Nota:
1 - Pentru alte valori AlV $i N, se lnterpoleaza Iiniar.
2 - La cladlrlle proiectate dupa 1.01.1998, valorile GN au fost reduse cu 10 %. za condltla:

G:;:; GN [W/m3·K] (2.4.4) Poslbllltatlle de realizare a acestei condltil trebuie sa fie atent analizate inca de la fazele preliminare ale proiectului, atunci cand se elaboreaza conceptia cornplexa a cladlrll, cand inca se mai poate interveni asupra configuratlel in plan sl pe vertical a a construetiel, precum sl asupra parametrilor ei geometrici.

Principalii factori geometrici care influenteaza coeficientul global G sunt urrnatorii:

• raportul PIAc• in care: P - perimetrul cladirii, rnasurat pe conturul exterior al peretilor de fatada; Ac - aria in

. de tarnplarii exterioare, valoarea n se deterrnlna prin interpolare, In functle de ,ponderea ariilor diferitelor tjpuri de : tarnplarli.

"~;1~;"~~~:,:"'::;:;~~~'

f.C~pi~oluI2: Proteclia)ermica_a'cl~dirHor ' :L'lnstala~ii,~eJQc;:~I~i~e"

---p·ia~-~~-~Aciifif.lirrutat~ ile-~eri'rti~~(i;:_':'~~ "a ;~Itors~pr~fete vitrate; _'-- -:---'-~-- "-."-- "de constructli perimetiale At ---._ ...

• retragerile gabaritice, exlstepta . - Ap :. aria zonelor opace a, peretllor 3. Calculul ariei anvelopei A = LAj!?i

bowindourilor, precum lili alte variatii exteriori." ' a volumului cladirii V.

ale suprafetelor Ac de la nivel la nivel; 4. Determinarea ternperaturllor Tu

• gradul de vitrare, exprimat prin 2.4.1.4 Succeslunea calculelor (prin bllant termic). :

raportul: Se recornanda a fi urrnatoarea: 5. Determinarea factorilor de corectie

1. Stabilirea planurilor sl sectiunilor ,,) "

verticale caracteristice ale cladirii, 6. Determinarea rezlstentelor term ice

cu precizarea conturului spatlilor corectate medii R/nj

lncalzlte, 7. StabiUrea numarulul de schlmburl

2. Calculul ariilor tuturor elernentelor de aer pe ora n (tab. 2.4.1).

(2.4.5)

in care:

- At este aria tarnplartel exterioare sl

Tabelul 2.4.3. Valorile coeficientilor a, b, C, d, e [m2.KIW] pentru cladirile de categoria 1, cu ocupare continua
Tipul de cladlre Zona cllrnatica a b C d e
Spitale I 1,30 2,30 1,50 1,30 0,39
crese lili II 1,40 2,50 1,60 1,30 0,39
policlinici III 1,50 2,70 1,70 1,30 0,43
IV 1,60 2,90 1,80 1,30 0,47
Cladiri de I 0,90 2,30 0,90 1,30 0,39
tnvatarnant - II 1,00 2,50 1,00 1,30 0,39
sl pentru sport III 1,10 2,70 1,10 1,30 0,43
IV 1,20 2,90 1,20 1,30 0,45
Birouri, I 0,80 2,10 0,90 1,30 0,30
cladlr] comerciale II 0,90 2,30 1,00 1,30 0,30
sl hoteliere III 1,00 2,50 1,10 1,30 0,30
IV 1,10 2,70 1,20 1,30 0,30
Alte cladiri I 0,65 1,80 0,90 1,30 0,25
(industriale cu II 0,70 2,00 1,00 1,30 0,25
regim normal de expl.) III 0,75 2,20 1,10 1,30 0,25
IV 0,80 2,40 1,20 1,30 0,25
- - -- -- Tabelul 2.4.4. Valorile coeflclentllor a, b, C, d, e [m2.K/W] pentru cladirile de categoria 2, cu ocupare discontinua
Tipul de cladlre Zona climatlca a b C d e
Pollcllnici, I 1,05 2,45 ,1,30 1,40 0,39
dispensare, II 1,15 2,70 1,40 1,40 0,39
crese .- III 1,25 2,95 1,50 1,40 0,43
IV 1,35 3,10 1,60 1,40 0,47
Cladiri de I 0,75 2,00 0,90 1,40 0,39
invatamant II 0,80 2,25 1,00 1,40 0,39
si pentru sport III 0,85 2,45 1,10 1,40 0,43
IV 0,90 2,65 1,20 1,40 0,47
Birouri, I 0,75 2,00 0,90 1,40 0,30
cladiri comerciale II 0,80 2,25 1,00 1,40 0,30
sl hotellere III 0,85 2,45 1,10 1,40 0,30
IV 0,90 2,65 1,20 1,40 0,30
Alte cladlrl I 0,55 1,40 0,85 1,40 0,25
(industriale cu II 0,60 1,50 0,90 1,40 0,25
regim normal de expl.) III 0,65 1,60 0,95 1,40, 0,25
IV 0,70 1,70 1,00 1,40 0,25 Tabelul 2.4.5. Valorile seu« [W/m3'K]
Categoria Tipul Inertia Indicele solar Is [m-1]
cladlrf cladirii terrnlca S 0,009 > 0,010 ... 0,019 ~ 0,020
Cladiri pentru sport oarecare 0 0,06 0,12
1 mica 0 0,03 0,06
A1te cladiri .. medie 0 0,05 0,10
mare 0 --- _. 0,06 0,12
2 Cladiri pentru sport si seen oarecare 0 0,03 0,06
Alte cladiri oarecare 0 0,04 0,08 10. Se calculeaza: NV~i din tabelul 2.4.2 se obtine valbarea GN.

11. Se cornpara G cu GN.

La prima faza de proiectare se recornanda a se face un prim calcul considerand valorile R:n conform tabelului 2.2.7. In functle de valoarea G obtinuta, se actloneaza asupra elementelor de constructll, a gradului de vitrare etc.

8: Calcuhif - sub forma tabelara -a'" u~i de - baleen - et6.-;--- -::-. - .. -::-~----::-.-' ~- -2.iI.2.rDriferminarea eoeficlentiiluf .,<:.~-'"

expresiei: • se interzice utilizarea tamplariilor global efectiv de izolare termies G1 ;~ ~.

L:(Ai/R:n/)7:j cu tocuri sl cercevele din aluminiu fara 'Se face utlllzand relatla: r .'.,;1' ";:: '.

intreruperea puntilor termice. "1 [ ",4 '~J [W"/m3'K]

9. Se calculeaza: G1=- L:~ I (2.4.6)

G =.1. '" Aj7:j + 0 34n 2.4.1.5.3 in vederea redueerii . V J R:nJ

V£.. R:n, ' infiltraJiilor de aer rece: in care V este volumul incalzit al

• la tarnplarla. exterloara se iau ma- cladirii, iar A, or,' R:nj - determinate pensuri de etansare corespunzatoare a tru elementele j ale anvelopei - au rosturilor dintre tocuri sl conturulgolu- aceeasi sernnlflcatie ca la § 2.4.1.1. rilor din peretl;

• se utlllzeaza exclusiv tamplarle de buna calitate ~i prevazuta cu garnituri de etansare:

• suprafetele vitrate, luminatoarele sl

tam pI aria fixa se prevad cu solutil de " etansarecare sa excluda orice infiltratii;

, • la peretll din panouri mari prefabricate, rosturile dintre panouri se iau I exclusiv de tip "inchis" ~i se etanseaza 1 cu chlturl de calitate corespunzatoare ! care contera 0 siguranta deplina, atat ; fata de lnfiltratille de apa, cat si fata de : inflltratiile de aer;

: • la elementele perimetrale opace nu

se utillzeaza solutii constructive caracterizate printr-o permeabilitate la aer ; rldlcata.

2.4.2.2 Determinarea eoeficientului global normat de Izolere termies G1ref Se face utlllzand relatla:

G1ref=.1.[Al + A2 +A3 +d.P+ A4]

V abc ·e

[W/m3.K] (2.4.7)

in care:

- At este aria suprafetelor componente opace ale peretllor verticali care

. fac in planul orizontal un unghi mt' mare de 60°, aflatlln contact cu exte riorul sau cu un spatiu nelncalzit, calculata luand in. conslderare dimensiunile interax [m2];

- A2 ". aria suprafetelor planseelor de la ultlmulnlvel (oriiontale sau care fac cu planulorizontallun unghimai mic de ,

2.4.1.5.1 La alcatuirea generala 2.4.2. Determinarea ~i verificarea 60°), aflate in contact cu exteriorul sau

a cladirii: coeficientului global de lzolareterrnlca cu un spatlu nelncalzlt, calculata luand

.. la stabilirea pozltlilor sl dimensiuni- G1 la cladirile cu alta destinajle, in considerare dimensiunile interax [m2];.

_____ lor:..lfu:nptadeL.exterioare .. se"are Tn vede-. .. , .. _ .. _. __ .. decat cea de locuit , .. ,____ -..A3 _-_aria,_suprafetelor inferioare')',:

re atat orientarea cardinala, cat si aflate In contact .cu exterlorul sau cu

orientarea fata de drectla vanturilor do- Prevederile din normativul C 107/2 um spatiu nelncaliit, calculata luand in

rrilnante.rtlnand seama sl de existents se aplica la urrnatoarele categorii de considerare dimensiunile interax [m2]; cladlrilor Invecinate; desi nu se consi- cladirl cu alta destinatle decat locul- - P - perimetrul exterior al spatlulul dera In calcule, ferestrele orientate spre rea, al carer regim de inaltime nu de- aferent cladirii aflat In contact cu solul

sud au un aport solar semnificativ; paseste P + 10E: sau lngropat [m];

.. peetru reducereaplerderllor de cal- I • cladlri de categoria 1, In care intra - A4 - aria suprafetelor peretllor trans-

dura spre spatille de crculatie com una, cladlrile cu "ocupare continua" sl cladl- parentl sau translucizi aflaf! In contact se prevad windfanguri la intrarile in C18- rile cu "ocupare dlscontinua" de clasa cu exteriorul sau cu un spatlu neincaldiri, aparate de lnchidere automata a de inertle mare; zit, calculata luand In considerare cl:·

usilor de lntrare In cladiri, terrnoizolatil la • cladlrl de categoria 2, In care intra mensiunile nominale ale golului din ~

uslle de intrare In apartarnente, lncalzirea cladlrile cu "ocupare discontinua", cu rete [m2];

.. _- -. '---spatiilo,comune-Ia~temperaturi-apro----exceptia-celor-Elin-Glasa-de-ineqie-mare.- -, ---II'-",-volumuLincalzit,_calculatpe .. Q94C3. __

piate de temperatura din loculnteetc; Cladlrlle cu "ocupare continua" dimensiunilor exterioare ale cladirii [m3];

.. la peretll interiori ai carnarllor aeri- : sunt acele cladlrl a carer functlona- - a, b, c, d, e - coeficientl de control

site direct, se prevad rnasurl de termo- : litate impune ca temperatura mediului pentru elementele de constructii menizolare. . interior sa nu scads (in intervalul tionate mai sus, ale carer valori sunt ; dintre ora 0 $i 7) cu mai mult de 7 °C date In tabelele 2.4.3 sl 2.4.4 In functle

2.4.1.5.2 La alcatuirea eiemente/or : sub valoarea norrnala de exploatare. de categoria de cladire (categoria 1 sau

de construe pi perimetra/e: , Exemplu: cresele, internatele, spita- 2), tipul de cladire si zona cllrnatica,

• se utillzeaza solutii cu rezlstente i lele etc. Pentru cladirlle la care suprafata pe-

termice specifice sporite, cu utilizarea i Cladlrlle cu .ocupare dlscontlnua" retllor transparentl sau translucizi rematerialelor termoizolante eficiente i sunt acele cladlrl a carer functlonallta- prezinta cel putin 50 % din suprafata (polistiren, vata rninerala etc.); I te permite ca abaterea de la tempera- elementelor verticale de inchidere,

.. se utiltzeaza solutf Irnbunatatite de I tura norrnala de exploatare sa fie mai coeficientul global de referinta G1ref tarnplarle exterloara, cu cel putln 3 ran- I mare de 7 °C pe 0 perloada de 10 ore poate fi rnarlt cu 0 cantitate L1G1ref, a duri de geamuri sau cu geamuri ter- i pe zl, din care cel putin 5 ore tn inter- carel valoare este data ln tabelul moizolante; ! valul dintre ora 0 sl 7. Exemplu: scolile, 2.4.5, in functie de categoria cladiril,

• se urrnareste eliminarea totala sau ! amfiteatrele, salile de spectacole, cla- de indicele solar Is sl de inertia terrnl-

. reducerea in cat mal mare rnasura a : dirile administrative, restaurantele, cla- ca a cladirii.

puntilor termice de orice fel, Tn special ! dirile industriale cu unul sau doua lndicatll privind determinarea clasei de in zoneledetntersectii ale elementelor : schimburi etc., de clasa de inertie me- inertie terrnlca sau a indicelui solar sunt

de ·cons,tructir-(COTfufi, ,soCluri; corrii~e, 'I' die"$imita. -date-ln-anexele-normativului G107/2.

atice), cat sl la balcoane, logii, bowin-

douri sl In jurul golurilor de ferestre sl .

2:4.1.5 Recomandariprivind unele posibilitaJf de imbunatajire a comportarii termotetinic« ~ideredueere a valorii ooetlclentulul global de izo/are termica la cladiri/ede locuit

Pentru Imbunatatirea cornportaril termotehnice a cladlrilor de locuit sl pentru reducerea valorii coeficientului global de lzolare terrnlca, se recomanda

aplicarea urrnatoarelor masir]: .

CapitcihIl 2: Protectlatermlca acladirilor

. .

J.: Init~latii de incalzire

. .

-2.4.2.3 ~NivelLiJ de ~zoJare t~rrh~cii'~~1 este-~?resP(jhzat~~-dac.a -se -r~alizeaza -

g/obaJa . _.' . ', '.::: t-: '(·:i~,:::" .rv:., condltla: "" ";-~,'~".' :-. '.': ".n. ',.,,~:. ;

Nivelul de izolare termiea global~ . . . '.' '. : .. ' . . . '. .'

12.70

35

6.00

1

6.00

35

! 1.20.

4.80

l 4.80 1.20!

LO C')

-~--

1 1

i I

1 r r

I '

~~ ! I rlr--11cl:r- !. 6 -+---' ___,!

~ <QI ~.501OIt 2.40 m-®

~ @)- ~ ~\~ r ~ '\.fmc-@>

45 4.00 rro '-:1 .rro 20 1.70_~_ .~. 4.00 III 45

Nr.crt.

4.60

20

4.60

4! 1.50

Exemplul de calcul 6 .

Se verlfica eoefieientul global de lzolare terrnica pentru 0 cladlre de locuit indlvlduala, cup lata, avand In vedere faza prellmlnara de prolectare.'

Cladirea are parter, este alcatuita conform figura 2.4.4, este arnplasata In Bucuresf ~i este prolectata In anul 1997.

Rezolvare:

a) Determinarea caracteristicilor geometriee ale cladlrf]:

• Aria placll pe sol At sl a planseulul sub pod Ai

At = A2 = 17,8' 11,8 - 2·1,2·11,0 = 183,64 m2

• Perimetrul cladlrll:

P = 2 . (11,80 + 17,80 + 2· 1,20)

= 64,00 rn

• inaltimea parterului:

H = 2,55 m

• Aria tamplarlel exterioare:

A3 = 2 . 1,80 . 1,50 + 2 . 1,20 . 1,50 + 8 . 0,60 . 0,60 + 2 . 0,90 . 1,50 + 2 . 2,10 • 1,50 + 6 . 0,90 . 2,40

! = 33,84 m2

• Aria peretllor exteriori:

A4 = p. H - A3

A4 = 64,00 . 2,55 - 33,84 = 129,36 m2

; • Aria anvelopei:

A 2· 183,64 + 33,84 + 129,36

-f-'r-- '-''*::;;~:;::I====~I~ I=====:;:;~C\J~:I' ::F;lt-·_ .-¥-

-- .. -- - - "'.,

•

Sectiunea A-A ~~

±~oo

LO LO C\i 11 :r:

I: 45

1f-=

~

F.

-0.45 (CTS) ~.

= 530,48 m2 - - "

: • Volumul cladlrll:

V = At . H = 183,64 . 2,55 = 468,282 m3 b) Determinarea coeficientului G pe baza valorilor R :nin:

Se utlllzeaza valorile minime R:n = R~in i conform tabelului 2.2.6, pentru cladiri proiectate pana la 1.01.1998, sl anume:

• pereti exteriori R:n = 1,20 m2·KJIN

i • tamplarie exterloara R:n = 0,40 m2·KJIN

, • planseu pod R:n = 2,00 m2·KJIN

! • placa pe sol R~ = 3,00 m2·KJIN

: Cu aceste valori, In tabelul 2.4.6, se ! deterrnlna termenul:

Fig. 2.4.4. Plan ~j secjlune cladlre parter: (exemplul de calcul 6)

Tamplarls exterloara: 1 - 90 x 240 em; 2 - 90 x 150 em; 3 - 120 x 150 em; 4 - 180 x 150 em; 5 - 210 x 150 em; 6 - 90 x 60 em; 7 - 90 x 240 em.

.......... .

.................................................

U

I

-0.60

Tabelul 2.4.6. Tabel pentru determinarea termenului L[(A·r)IR:nl (exemplul de calcul 6)

Elementul de constructli

A

R'm

0,9

A·r

R'm

61,213

[WIK]

1

Placa pe sol

183,64

3,00

2

Planseu sub pod

183,64

2,00

82,638

3

Tarnplarle exterloara

33,84

0,40

84,600

4

Pereti exteriori

Total

129,36

530,48

1,20

107,800

336,251

Tabelul 2.4.7. Tabel pentru calculul rezlstentel termice medii a tamplariei (exemplul de calcul 6)

Nr.crt. Tipul tarnplarlel A R', R'm AIR'

[m2] [m2.KIW] [WIK]

1 Usa de intrare 2,16 0,39 5,538

2 Tamplarie dubla obisnulta 6,48 ---- - 0,43 15,070

3 Tarnpiarle dubla cu geam termoizolant 25,20 0,55 45,818

Total 33,84 0,509 66,426

::"""~;:;;i;i:~;~?F~~~~!;~;;:;i;;;~~;;~:f;:,::;~:;:i'!l~7.~;~~'7;'1~~~~~lir

i.·lnsi~i~t~i~d~:f~'cal~ire Capitolul 2: Proteclia termica a 'cliidirilor ::; r .•

camerele de zi sl de la dormitoare se L[(ArlR~)] = 336;251 ';:18,'174 = . prevad a se realiza din tarnplarle dubla,= 318,077 WIK. -, .' .. din lernn, cu un geam termoizolant lili Din tabelul 2.4.1 se determina noua un geam oblsnult (R' = 0,55 m2.KIW), valoare a numarulul de schimburi n cu garnituri de etansare: prin interpolare intre n = 0,6 (clasa de

• celelalte ferestre se prevad a se exe- permeabilitate rnedle) lili n = 1,1 (clasa cuta din tamplarle dubla din lemn, cu de permeabilitate ridicata),astfel pengeamuri oblsnuite (R' = 0,43 m2.KIVV), tru:

fara garnituri de etansare; n = 0,6 fr1 - pentru tarnplatle dubla

• U9a de intrare este din lemn, opa- cu geam terrnolzolant cu supra-

ca, avand R' = 0,39 m2·KJW, fara gar- fata A = 25,2 m2

nituri de etansare, n = 1,1 fr1 - pentru usa de intrare sl

Se calculeaza rezlstenta termlca tarnplarle dubla oblsnulta cu su-

medie a tarnplarlel exterioare dupa mo- .prafata A = 8,64 m2,

dificare (tab. 2.4.7). rezulta:

R'. _ LA 33,84 -0509 fTil.K/ n = 0,6 + (1,1 - 0,6)8,64/8,64.+ 25,2

c) Determinarea coeficientului GN m-L(AIR') 66,428-' Iw = 0,728 h-1

Se deterrnlna: I Se recalculeaza valoarea G cu relatla

A 530480 G 1 ~ (Ar) +0',34n-- 318,077 +

'-= ' -113 fTil/flil I' Se ob.s.e.rva ca valoarea obtlnuta este . s:

V 468,282 .' rv 468 282

superloara celei lnltlale v nm . . "

Conform tabelului 2.4.2, pentru N= 1 R'm= 0,40 m2·KIW . +0.34·0.7.28=0.927 W/rr[J·K

9i AN = 1,13 > 1,10,. rezulta: ! Se deterrnina noua valoare a termenu-' Rezulta: G < GN

GN = 0,95 W/m3·K ! lui ArlR'm pentru noua tamplarle exte- In eoncluzie, in condltiile reallzarll

Se observa ea G> GN; In conseclnta, . rloara tinand seama de valorile din ta- efective a valorilor R:n ~ R:nin la peretli

trebuie sa se ia unele masuri de re- : belele 2.4.6 9i 2.4.7. exteriorI, la planseul de sub pod pre-'

ducere a pierderilor de ealdura. : ArlR' = 84,60 - 66,426 = 18,174 WIK. cum sl la placa q~.pe sol, se obtlne un

d) Determinai"ea eoeficientului G S GN;: Se deterrnlna noua valoare a terme- coeficient globaF:;de< izolare terrnlca, Se actioneaza numai asupra tarnpla- nului L(ArlR'm)] pentru elementele de I mai mic decat coeficientul corespunza-.

riei exterioare, astfel: : constructil ale incaperii tor norm at.

.. ferestrele si U9i1e de baleon de la . I

L [(A. -r:)IR:r,)] = 336,251 W/K.

Pentru stabilirea nurnarulul de schimburi n se consldera:

• cladire indlvlduala:

• moderat adapostlta (in lriterlorul unui oras, eu minimum 3 cladlrl in apropiere);

• clasa de permeabilitate rldicata (tamplarie exterloara fara mas uri de

etansare), .

Dln tabelul 2.4.1, se obtlne: n = 1,1 h-1 Apllcand relatia 2.4.1 se obtlne:

G= 336,251 +034.11=0718+0374=

468,280 ' " ,

=1,092 W/rr)l·K

---------------------------- -.- - .. -.- ----_. - .-.- - -

'-

r

o ..• ,0,

.......

. .

;:. ,>: r ;~·~'N~~fI~~M~4:i~~·::~::; 1~~~':'~T<~j¥?/I:~j

" :"~' ,:·:·.~i':",; '-;: -:~.. '#' •

,~;",.,.,

.. ' ... :, ~: -. ~i ::.;,... -, -

.. ':-. ; ...

',1:', •

i _ '. ' ... ~. ' '

.,

.". I' •

;:~'" ~:.;"'; .. ~.~'~~.: ,'; ,

;.' ;.;:.( ',_ .;(~.~: .~:

I. Inslalallide incalzire

, ... .

"~?):: .·.·::-~.1:.; ::I:~:"'\'~: ' ..

~ .. :~:~ .. ; r::(;.~·

i .. '·-:':.: «~:: .. : ... ;~r.:

~ : - .~' • I

-------------------_. ---- ..

Capitulul

\.' ""':"~.'.'~"")

Necesarul de caldura penlru incalzire

t •• : ",;: -. :.~

........ - ..

: :.~~ r' / ... ;.: .. :.

~ ...

~:j

.. ~ - -_ .. -- ..

', : .. <::.... '::. :~:~'.~.:: - ... ;;.,.:':.~., .. ~.".'

-~ '~C~p'itolul 3: Necesarul de caldura pentru incal:zire

, '

1. lnstalatll de Incalzlre ' .

'--'_:3.t:~Necesarul de-cal c'ftJ-ra ---- - ~~t~~io;~. ~onfOrm STAS-6472;------- ---rioare- (pere~-~pian$ea- infer-fOara - etc.}~--

pentru cladiri obi$nuite. - S - aria suprafetel flecarul element coeficientul m = 1. '

, de construcf '[m2]; Buprafata de calcul S a elementului

Cladirlle au destlnatll, forme sl carac- - t - temperatura lnterloara conventl- de constructil se deterrnlna luand in

teristici constructive diferlte, iar pentru onala de calcul, conform STAS 1907 considerare urmatoarele dimensiuni:

stabilirea oaracteristicilor tehnice ale [0C]; - pentru plansee lili peretktunqlrnsa

eohiparnentelor de incalzlre este ne- - te - temperatura spatlilor exterloare sl latimea lncaperil, masurats intre axe-

- cesar sa se calculeze necesarul de cal- lncaperli considerate [0C]. care se ia du- Ie de- simetrie ale elementelor de condura care exprlrna cantitatea de ener- pa caz: temperatura conventionala a structle ce 0 delirnlteaza sl inaltimea gie terrnlca cedata de fiecare tncapere aerului exterior sau temperatura inte- nivelului rnasurat intra pardoselile finite; in mediul inconjurator. ' rloara conventlonala de calcul pentru in- din aria astfel obtinuta se scade aria

Metoda de calcul al necesarului de caperlle alaturate: golurilor suprafetelor nelnertlale (usi,

cal dura pentru lncalz're este reglemen- - Res - rezlstenta termica a elementu- ferestre, luminatoare etc.);

tata prin STAS 1907 $i se aplica tuturor lui de constructii considerat, stabilitii - pentru suprafetele nelnertlale, se

tipurilor de cladlrl civile sl industriale conform STAS 6472 [m2.KIW]; consldera dimensiunile golurilor din zl-

exceptle facand: - eM - coeficient de corectle a fluxulol darle,

- lncaperlle amplasate subteran: termic. Hezlstenta termlca Rbs se calculeaza

- spatllle inchise limitate de elemen- Coeficientul de masivitate m este de- conform metodologiei indicate in § 2.2,3

tele de constructll lipsite practic de pendent de indicele de inertie termica din capitolul 2.

masivitate termlca: 0 al elementului de constructil. Valoa- Temperaturile conventlonale te ale

- constructiile sau tncaperlle lncalzite rea este data in tabelul 3.1.1 sau se aerului exterior pentru principalele loca-

rar, pe perloade scurte de timp; poate calcula sl cu relatia; Iitati din Romania sunt date in tabelul

- constructllle cu instalatil de tncalzl- m ='1.225 - 0,05 0 (3.1.4) 3.1.2. in figura din Anexa IV este repre-

re locala, avand efecte pe zone li- I unde indicele de lnertle terrnlca D zentata harta de zonare a teritoriulul

mitate; este dat de relatla 2.3.2 (§ 2.3.2). Rornanlel, din punct de vedere al tem-

- constructil cu lnstalatll de lncalzlre Pentru elementele de constructll Iipsite peraturilor conventlonale ale aerului ex-

prin radlatle (cap. 4.5). de lnertle termlca, cu 0 < 1 (usi, ferestre terior. '

Necesarul de caldura pentru incalzire i etc.), coeficientul de masivitate terrnlca Temperaturile conventionale te ale

Q al unei Incaper! se calculeaza cu re- i are valoarea cea mai mare m = 1,2 iar aerului din Incaperlle nelncalzite ~i in latia: I pentru elementele de constructie inte- I rosturile de dilatare ale cladirilor de 10- 0= QT,(1 + :EAl100) + Qj [W] (3.1.1)

• Tabelul 3.1.1. Valorile coeficientului de masivltate terrnlca m

In care: , ~--~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~-----4

, - - - =Or este fluxul- termic- cedat -prin 11-:':':- ~D~·-::-!-=1~1==-:f=I-:!:1.~,-1..::.,:.'::.2:=t-l-~2~.-t!::r=~=fI=~ ~,-L..~_.1::::tI=~.1c::= 1~~t=I."~=1=Rj=l:16~r1.!:: .. ::.:_7:::. ~-

transmisie, considerat in regim statio- : m I 1,2 I 1,15 I 1.1 I 1,05 I 1 I 0,95' I 0,90

nar, corespunzator diferentel de tern- I '-- __ --'_"'----'_--'- '-- --' -.1. -,--'- -1- --'

peratura intre interiorul !ili exteriorul ele- Tabelul 3.1.2. Temperaturile conventlonale fe ale aerului exterior

mentelor de constructf care delimitea- pentru principalele Iocalitatf din Romania

za Incaperea [W]; Localitatea te [0C]

- Qj - sarcina terrnlca pentru incalzl- Alba lulia -18

rea aerului rece patruns in interior de la Alexandria -15

temperatura ~xterioara la temperatura Arad -15

lnterloara [W]; Bacau -18

- LA - suma adaosurilor afectate flu- Baia Mare -18

xului termic cedat prin transmisie [%]. I Baraolt -21

Necesarul de cal dura global al unei I' Beclean -21

lncaperl se rnajoreaza sau se rnlcsorea- Belus -18

Blstrlta -21

za cu debitul de caldura absorb it sau Barlad -18

cedat de diverse procese cu caracter Blaj -18

permanent daca acesta depaseste 5 % Botosanl -18

din Q. Brasov -21

Bralla -15

Bucuresti -15

Buzau -15

Calaralili -15

Ceahlau -21

Carnpulunq Muscel -18

Cluj-Napoca -18

Constanta -12

Craiova -15

Cristuru Secuiesc -21

Deva -15

Fag~Q ~1

Foclilani -18

Galati -18

Gheorghieni -21

Giurgiu -15

Huedin -18

Hunedoara -15

~~ ~8

-12

-21

-15

-18

-18

-15

-15

-21

-12

-15

-18

-18

-12

-18

-18

-18

-21

-15

-15

-21

-21

-18

-15

-15

-15

-21

-18

-15

-12

-18

-21

-15

Localitatea

Lugoj Miercurea Ciuc Oradea Petrosani Piatra Nearnt Pltestl

Plolestl

Reghin

Reslta

Ramnicu Valcea Roman

Satu Mare Sfantu Gheorghe Sibiu

Sighi$oara

Sinaia

Sangiorgiu de Padure Slatina ' Siobozia

Sovata

Suceava

Tecuci

Tlrnlsoara

Targovi~te

Targu Jiu

Targu Mures

Targu Ocna

Tulcea

Napoca-Turnu Severin Vaslui

Vatra Domei Zalau

3.1.1. Fluxul termic cedat prin transmisie Or

Pierderi de cal dura au loc atat prin elementele de constructll in contact cu aerul pe ambele fete Qe cat sl prin sol o;

QT= Qe + Os

[w]

(3.1.2)

3.1.1.1 FJuxuJ termic prin transmisie Qe Acesta se calculeaza cu relatla:

Q =CMsm.S. tj-te [W] (3.1.3)

e. k R'

os

In care:

- m este coeficientul de masivitate termlca al elementelor de constructll

.:,. ...

I -

-._ -. -- _._. _-------_----------- _._----- -_. _----------------.---------------

. -

culnte, administrative sl soclal-cultorale Sp = Spd +·.p·h .. . '. [m2] . 3.1 .. ~. ' Pentrlr.!rj.~~p.·eri .. ::cl.( ', I11.ai jnulte-ele-

sunt date in tabelul 3.1.3 (Anexa 3.1). unde:' .. ..,:-... '" - . mente: de constructll exterloare.: adao-

in cazul in care esta .necesara cu- - Spd este suprafata pardoselii [m2J; sui Ao 'se stablleste corespunzator ele-

noasterea exacts a temperaturii fa a I - p - lungimea conturului peretllor in mentului de iconstructtl CU orientarea

unei lncaper! nelncalzlte aceasta se I contact cu solul [m]; cea mai defavorablla: .',

poate 'calcula cu. relatla: ' : - h - cota pardoselii sub nivelul solu- - Ac - pentrl.J 'compensarea' efectului

Sj . i ,lui [m]; suprafetelor reci, in scopul corectarf

L R. . t, ! - Sc este aria unei benzi cu latimea bllantulul termic al corpulul omenesc in

til = .~ , (3.1.5) de 1 m sltuata de-a lungul conturului lncaperlte in care element£?le de con-

L _J exterior al suprafetel $p [m2]; structll cu rezlstenta la transfer termic

RJ - Scj - aria unei benzi cu latimea de 1 redusa, favorlzeaza intensificarea ce-

in care: . m sltuata de-a lungul conturului care darii de caldura a corpului prin radlatie,

- ti este temperaturile interioare con- . corespunde spatlulul invecinat care are Acest adaos afecteaza numai fluxul ventionale ale incaperilor sau spatiilor ' temperatura ti [m2]; termic prin elementele de constructll invecinate rOC]; - Rp - rezlstenta terrnlca cumulata a ale Incaperilor a carer rezlstenta - Sj - aria supratetelor care delimitea- pardoselii sl a stratului de sol cuprins terrnlca Rm:S;10 m2,·KNJ. Rezlstenta Rm

za lncaperea [m2]; intre pardoseala ~i panza de apa freati- se calculeaza cu relatla:

-: Rj ..; rezlstentele term ice ale ele- ca care se determlna cu relatla: I '

t I 'd tr t" I . • .. R ST(ti - te) G [m2.K/W]

men eor e cons UC,II ae mcaperu . 8 I «> Q . M

[m2:KIW]. ' n; = rAi [m2.KIW] (3.1.9) . T (3.1. to)

Temperaturile interioare conventio- j=l i I unde ST este aria suprafetel totale a

nale de cal cui ti pentru tncaperl lncalzi- unde: I lncaperli (reprezentand suma tuturor

te in cladlrl de locuit, administrative sl - 8; este grosimea straturilor luate in ! suprafetelor delimitatoare) [m2];

social-culturale precum sl pentru considerare [m]; : Valorile adaosului Ac sunt date in :"

anexele a.dministrative sl -social-cultu- - Ai - conductivitatea terrnlca a materla- ; graficul din figura.3.1.3.

rale ale intreprinderilor lndustrialesunt lului din care este alcatult stratul luat in' Adaosul Ac se.acordatuturor lncape- ',eel

date in tabelul 3.1.4 (Anexa 3.2). considerare [W/m·K], (Anexa I); • rilor cu exceptia:q·~'i'~·:?,·,;, .

Coeficientul de corectie eM afluxului - Rbc - rezlstenta termicaa benziide * depozitelor, casei scarlletc., pre-,:.:;,,'

-terrnicse stabileste in functie de capa- contur fa trecerea caldurii prin parcoseaa . cum sl a Tncaperil9r prin care oamenii . /;.~. citatea terrnlca speclfica a elementelor sl solcatre aerul exterior [rn2.KfW], a carei ! trec sau statloneaza (sa Ii de expozitie)::,~:;,

de constructll interioare ale constructi- valoarea este data in tabelul 3.1.5; purtand imbracaminte de strada: ~""

____ -"'-ei'-'m!J..!p, astfel: __ :....tt.::. tem~_§:tur§_S9Il:l!L!!_(ap~i fr~~~e)" * Incaperllor de productie cu 'specific!~::

- pentru mpi:S; 400kglm2, eM = 1,0 considerata + 10 °C pentru toate zonele ;"de-mu'ri'ca medle..cu locuri delTiunca,i:~,

- pentru rna » 400 kglm2; cu = 0,94. climatice ale tarii; nestationare sau cu specific de' munca

Capacitatea terrnlca speciflca a - tej - temperatura interioara conven-;' grea.

constructiei mpi se deterrnlna pentru fjonala decalcul pentru incaperile ali3.tura-· De asemenea, pentru incaperl' de

intreaga constructie cu relatla; te fCC]; prcductie cu specific de rnunca usoara

mpi , 0,9 (Mpi/$) (3.1.6) - ms - coeficientul de masivitate tennica ' sau me die, cu locuri de rnunca statio-

in care: aJ solului, care se c1etermina din gaficul I nare, adaosul Ac seprevede numai in

- Mpi este masa tuturor elementelor din figura 3.1.1,in functle de aooncimea : cazul in care locurile de rnunca sunt

de constructll interioare (pereti interiori, panzei de apa freatica H $i acJancimea h ' situate la 0 distanta mai mica de5 m

plansee intre etaje, elemente de tam- de ingroparea pardoselii; de suprafetele vitrate exterioare.·

i plarie in interior); nu se ia in calcul ma- - Fls - coeficientul de coree tie care v

J~-. ~'. -~- - -,·sa-. elemeAteler;.ae~ceAstr_UGtii-perime-~tine·sear:na-ge~.conductivitatea_termic8.-i 3.j .3._S arc i n a-te r:mica~Qi_' . __ .~ _

trale (peretl exteriori, ferestre, usl, aco- , a solului $i cota pardoselii h sub nivelul I perls, planseu peste subsol nelncatzlt, ; terenului, care se deter min a din peref catre casa scarll, peref care : graficul din figura 3.1.2.

despart spatf tncalzlte de spatil nein-: in relatia 3.1.7, in cazul in care difecalzite) [kg]; , renta de temperatura ti-tl<O, primul

- S - suprafata perlrnetrala a con- , termen al relatlei se neglijeaza. structiel prin care se produce disipare :

de flux termic (peretl exteriori, ferestre,' 3.1.2. Adaosuri lei pierderile

usi, pereti spre casa scarli, planseu de caldura LA

peste subsolurl neincalzlte, .planseu I '

spre pod, acoperlsurl de tip terasa I Acestea atecteaza fluxul termic ceetc.) [m2]. I dat prin transmisie OT cu scopul de a

I realiza aceleasl condltll in lncaperl indi-

3.1.1.2 Fluxul termic cedat ptin so! as I ferent de orientarea lor sl gradul de

Se calculsaza cu relatla: ! izolare terrnlca (elemente de construei tii cu rezlstenta terrnlca rsdusa).

, Adaosurile sunt:

- Ao - de orientare, in scopul diferen: perii necesarului de caldura al lncape[w ](3.1. Z) -! rilor-diferit-expuse~-radiatiei-solare~i ! atecteaza numai fluxul termic cedat in care Sp este suprafata curnulata a I prin elementele de constructli a inca-

pardoselii sl a peretllor aflaf sub nivelul perilor cu peretl exteriori sl are valorile solului, care se calculeaza cu relatla: I date in tabelul 3.1.6.

I ..

t

,

I

Qt. - t, m: t. - t

s =S -'--+ GM ._s ._' __ 9·S +

p Rp ns Rbc c

Sarcinatermica 0; pentru incalzirea aerului infiltrat prin neetanseltatile usilor sl ferestrelor st a aerului patruns la deschiderea acestora ,se deterrnlna

ca valoare maxima intre sarcinile

. termice Oi1 sl Qi2, in care:

• Oi1 este sarcina terrnlca .pentru incalzlrea aerului infiltrat prin neetanseltatile usllor sl ferestrelor determinata in functie de nurnarul de schimburi orare de aer necesar in lncapere din condltia de confort flzioloqic, cu relatla:

Oi1 = [nao GMVp cp (ti - te) +.Ou](1 + Ac)

[W] (3.1.11)

• Oi2 este sarcina terrnlca pentru incalzlrea aerului infiltrat prin neetanseltatlle usllor sl ferestrelor dependenta de viteza -de calcul a vantulul, Qi2·={eMf EL-(-U) v4/3(·tFteH+Qu}· -

·(1+Ac)

[w] (3.1.12)

Sernnlflcatla termenilor din relatiile de mai sus este: nao - nurnarul de

;- ~ ;,- >; •. -,;._::.:; .,,.-~ •.• -""."" .:.'

. : .v "

: ..• ! ~';~-, t7~;.~?~,~ •. :~;: ~~~-S~:~~~~~~~·~-.- .

'.' ... ' - ~ :'. :'..: .. ~ ..

-.": .. -:': ..

'C~pitoluI3: NecesariJl de 'caldura peritr'ifiricalzjre

..- ....

. .

.: I: lristalatl! de incalzire

, .

_._-_ ... - -OoT;~1~13.1~5. -R~~;te~~-t;;~I~- a' b~~i' de~~~t~~ -R~- [~~Kfv\ii .~. _ ... -'schiiTIburi orare-cie-aer necesar in'inc~~- - -.- -

Adanelrnea de Grosimea Adanclmea panzel '. ... pere din condltll de confort ffzlcloqlc .:

Pentru nao se recornanda urmatoars-

fundatle! g . de apa freatica H [m] Ie valori:

em] S4 6 8 ~10 - pentru cladlrl de locuit ~I similar lor:

0,20 0,600 0,520 0,475 0,445 • carnln de locuit .

0,25 0,634 0,546 0,496 0,464 nao = 0,792 [m3'h-1fm3]

0,30 0,668 0,570 0,517 0,481 • bucatarll

0,700 0,600 0,536 0,498 ruo= 1,19 [m3'h-1fm3]

0,35 • bai:

0,40 0,735 0,622 0,555 0,513 Iteo = 1,0 [m3'h-1fm3]

0,45 0,768 0,645 0,574 0,530 - pentru sccli, gradinite, crese, spitale:

0,50 0,802 0,665 0,593 0,547 Itso • V = 25Np [m3/h]

0,55 0,835 0,693 0,614 0,565 unde:

0,60 0,868 0,717 0,633 0,581 - Veste volumul incaperll [m3];

- Np - nurnarul de persoane.

0,65 0,902 0,742 0,652 0,600 _ cp _ caldura rnaslca a aerului la

0,70 0,935 0,767 0,672 0,615 presiune constants [J/kg.K];

0,75 0,970 0,781 0,692 0,632 - P - densitatea aerului [kg/m3];

0,80 1,00 0,815 0,712 0,650 - E - factor de corectle dependent

0,20 0,390 0,352 0,329 0,314 de inal1imea cladlrli; are valoarea 1

0,25 0,410 0,370 0,340 0,328 pentru incaperl din cladlrl cu mai putin

de 12 niveluri lar pentru cladlri cu 12

0,30 0,431 0,388 0,355 0,340 sau mai multe niveluri valorile factorului

0,35 0,450 0,399 0,370 0,351 E sunt date in tabelul 3.1.7;

0,40 0,470 0,415 0,383 0,365 - i - coeficientul de lnflltrafie al aerului

0,45 0,490 0,430 0,398 0,377 I prin rosturi; se deterrnlna in functie de:

0,50 0,509 0,445 0,410 0,386 I - materialele din care sunt executate

528 460 425 0 400 i usile :?i ferestrele;

0,55 0, 0, 0, , I _ raportul SelSi, unde Se reprezlnta

0,60 0,548 0,475 0,437 0,414 i aria totala a elementelor mobile ale

0,65 0,568 0,490 0,451 0,425 : usllor sl ferestrelor exterioare, iar Si

--+------------0,70 ----.. - 0,587 0,505 --.0,465 .-0,438-- +-aria-u$il~i-feresb:elo~nter:ioa~e-ale-----

0,75 0,607 0,520 0,480 0,450 .! incaperii;

0,80 0,627 0,535 0,494 0,463 II - gradul de impermeabilitate al cladl-

020 0,360 0315 0293 0278 rii. Prin "cladiri greu permeabile" se in-

, ", i teleg cladlrlle sau compartimentele de

0,25 0,378 0,329 0,304 0,289 ; clad ire la care, datorlta existentel pere-

0,30 0,396 0,341 0,315 0,298 I: tllor despartitorl fara goluri, leslrea ae-

0,35 0,413 0,354 0,326 0,308 rului infiltrat prin rosturi se face numai

0,40 0,430 0,367 0,337 0,318 : prin casa scarf sau printr-un coridor

0,45 0,448 0380 0347 0327 central (cladiri de locuit cu sirnpla ori-

0,465 0'392 0'357 0'336 : entare, ~partamente de colt care. nu au

0,50 ", fatade dlarnetral opuse, cornpartimente

0,55 0,482 0,415 0,370 0,346 . de hale fara comunicatie cu restul cla-

0,60 0,500 0,424 0,380 0,356 .

0,65 0,516 0,432 0,391 0,365

0,70 0,534 0,445 0,402 0,375

0,75 0,551 0,457 0,414 0,385

0,80 0,568 0,470 0,425 0,395

Tngropare a pardoselii h [m]

0,0

1,0

2,0

,

ms teo=-15'C
0,9 '\ "'l~
0,8
H ~ A.
t'.....c ,.1;"'1
0,7 Lmax=Ac+CB
"-
0,6 1"-
I'-
0,5 -,_ ._

0,4 Lmax= ~ (2H-h)

0,3 I I I
5 10 15
Lmax [m]
Fig. 3.1.1. Variatia coeficientului
de masivitate termlca ni; Fig. 3.1.2. Variatia coeficientului de corecjle ns-

ns

1,8 A

1,7 1,6 1,5 1,4 1,3 1,2 1,1 1,0

1,0 1,2 1,4

I\. )1~m
~" h=1m
~ V fi,,gm
~ ~
"" ~
~ ~ ~
....,. ~ !:ooo. 1,6 1,8 2,0

i.,[W/mK]

26
24
22
20
18
16
14

12

10 ,
.fe
~ 8
'"
~7
6

5

4

3
10 8 6 5 4 3 2 1.4 1,00,8 0,6
RmirtKIWJ
Fig. 3.1.3. Valorile adaosului At' (

" .. ,:';: :".ci"'\';:i:~~::-?i:!~~,;:!:~7~~~~f:I.~~;:;(~':-~~!1;~~~c~:1-:r~:~f~~:~:?~i~~~~~(~}!"t::?:,·:t·~p~::!r·:~:;;:?,~~:~:';t?l:~:~?/~7:.f~7:?;" '\:?::S!~t;B!.:" .

I. Instalatii de incaizir'e'c,,:, ' . ' Capitolul3: Ne4esarul de "caldurapentru ill"calzire ~,

-_ ... . - - - .•... _- .... _ ....... - ._. - -'-'~'- ,'_0. _ ._ .• ,-- .. ... ' . -
. Tabelul 3.1.6. Valorile adaosulul Ao
..
Orientare N NE E SE S ; SV V NV
Ao [%] +5 +5 0 -5 -5 -5 0 +5
-
. Tabelul 3.1.7., Valorile factorului de corectle E
Etajul Nurnarul de niveluri ale cladlrll
12 15 18 20 25
P 1,18 1,23 1,265 1,295 '. 1,34
1 1,14 1,20 1;230 1,265 1,315
2 1,12 1,17 1,20 1,23 1,285
3 1,09 1,15 1,175 1,20 1,285
4 1,07 1,13 1,155 1,18 1,23
5 1,04 1,11 1,135 1,16 1,21
6 1,02 1,08 1,12 1,15 1,20
7 1,00 1,06 1,11 1,13 1,185
8 1,00 1,04 1,09 1,11 1;19
9 1,00 1,01 1:065 1,09 1,15
10 1,00 1,00 1,03 1,06 1,13 .
11 1,06 1,00 1,01 1,03 1,11
12 1,00 1,00 1,00 1,00 1;08
13 1,00 1,00 1,00 1,00 1,05
14 1,00 1,00 1,00 1,00 1,02
peste 14 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 .
I f····

I

3.1.5. Partlcularltatl ale calculului necesarulul de caldura pentru loculnje

.. dirilor' etc.j·,-prln: "cladi~i permeabll~'i ~e Tnteleg cladlrlle -sau .compartlrnentele de c1adiri care datorlta absentel peretllor despartitorisau exlstentel peretllor despatltor! cu goluri sau a easel scarll cu U9i exterioare, spre tncaperea tubului de gunoi, leslrea aerului infiltrat se face prin rosturile usilor $i ferestrelor plasate Tn alte fatade (sali cu mai multe fatade etc.). .

Valorile coeficientului de lnflltratie i sunt date in tabelul 3.1.8

Pentru elementele mobile (ferestre, u$i etc.) amplasate chiar la coltui cladirii la ultimul etaj, valorile din tabelul 3.1.8 se rnajoreaza cu 1,2.

L - lungimea rosturilor elementelor de constructli rnobile din fatadele supuse actlunli vantulul,

La stabilirea valorii lungimii L se au in vedere urrnatoarele sltuatii (fig. 3.1.5) prlvind arnplasarea elementelor mobile:

- pe un perete exterior L = 'Lit (lungimea rosturilor este' egala cu lungimea tuturor rosturllor elementelor mobile 'Lit de pe peretele exterior).

- pe doi pereti exteriori alaturati L= 'Lfr + 'Lf2;

- pe doi peretl exteriori opusi,

L = max (Llr; 'Lf2); , Sarcina terrnlca O« se ia in conside-

- pe mai multi peretl exteriori ; rare numai Tn cazul incaperilor cu usi

L = max. (Zit + L12; LI2 + Lf3). . care se deschid frecvent (magazine,

'. Rostul format de doua elemente. mo,,_j)olurUa:.satLde....sp.ectaco.L"'-"=w.....I-¥l·....I&llu:L-l-_*----'_;___Iv......,..;.1

bile se ia in calcul 0 singyra data; in ' nu SU11t prevazute cu sasuri sau perde- • cazul usllor sl ferestrelor duble, rostul ' Ie elastice.

se mascara pentru un singur rand. :

. v - viteza de calcul a vantului stabl- 3.1.4. Partlcularlta]l de calcul

Hta in functie de zona eollana Tn care : al necesarului de caldura

se gase$te localitatea respectlva sl de : pentru cladiri industriale

arnplasarnentul cladirii fat§. de locallta- I

te. (~b. 3.1.9) .. Vitezele de calcul ale! Metodologia de calcul al necesarului vantuluisunt valabile pentru altitudini ! de caldura Tn cazul cladlrllor industriale

sub 1100 m. Pentru c1adiri amplasate ~ este, in general, aceeasl cu unele parlao altitudini mal mari, vitezelevantulul i ticularitatl;

S6 stabilesc pe baza datelor meteo- \ - pentru hale neetajate si incinte C d

. rologice privitoare la concornltenta i mari, avand latimi mai mari de 10 m $i F 31 4 P Tit I

~ ~:---.- -----~an.tului-cu_temperat~rLsc~~1,lJe .... -9.§~~L.IJ~®im~ m13.I~ari ~:.._:; m,pentru calc~- .Ig ••• i' OZI ia e e_!11e!: e ~~.

mcat necesarul de caldura rezultat sa I' lui rezlstentelor ter'mlce Rc~s'e-are--m-- --_JJl..QIJ.!J~_!1_ an~~_!!l_l:l_!_llI mc~p~!.~o:_~

nu fie depaslt in mai rnult de 10 ... 20 ! vedere relatla: a - pe un perete exterior,

ore/an. De asemenea, pentru toate ni-; Rc = Role [m2.KIW) (3.1.14) b - pe doi perett exteriori alaturati;

velurile situate deasupra etajului 12 al i unde: c - pe doi perei; exteriori opusi;

cladirllor Tnalte din cuprinsul oraselor, i - Ro este rezlstenta terrnica stabilita i d - e mai multi ereti exteriori.

vitezele de calcul ale vantulul sunt cele i dupa STAS 6472 pentru cladirile obis- :

corespunzatoare cladirllor amplasate Tn I nuite [m2·KIW]; : - pentru haleleventiiateTn suprapreafara Iocalltatllor. Incadrarea localitati- I - 0 - factor de corectle care depinde : siune, inflltratiilecle aer rece se iau In lor Tn zone eoliene se poate lua din de lnaltlrnea incaperll industriale, ale I considerare numai in cazul in care harta din Anexa IV. caru! valori se iau din diagrama din fl- debitul de aer infiltrat depasesete debi-

Qu - sarcina terrnlca pentru incalzirea gura 3.1.5. tul de aer introdus prin lnstaiatllle de

aerulul patruns la deschiderea usiior Valorile rezlstentelor termice Rc se ventilare.

exterioare (la intrarea ln cladire) se cal- pot determina in functie de Ro utilizand culeaza cu relatia: I diagramele din figura 3.1.6 pentru pe- I Qu = 0,36.Su'n{ti - fe},CM [W] (3.1.13) retl, din figura 3.1.7 pentru ferestre sl I

unde: i din figura 3.1.8 pentru plafoane. "

- Su este aria usllor exterioare care I - coeficientul de corectle CM = 1

se deschid [m2]; . ; - sarcina terrnlca pentru tncalzlrea i Metoda de calcul a necesarului de cal-

- n - numarul deschiderilor usflor eX-I aerulul infi.ltrat ... s. e calcule .. aza cu ajutoru.l II dura. p.r.e. su .. pu. ne un"regim de funC?tionare ·terioare-Tntr-o-ora,care· depinde de factorululdecorectle de inattime E ale a lnstalatillor de incalzire de tip continuu specificul cladlrll. carui valori sunt datetn tabelul 3.1.10. cu n1entinerea temperaturii- interioare ·fa

'5 :.;

-

C

<Il '[5

'$

o U

..92 'c

-'0

~

:J ·(j}.·c UE ·c .a g 'c m ~ to

Cl U Cl Cil

I---

mco co LO LO'<t 00

eSo

-

00 co,.... f'o-CO 00

eSo

-

mco co LO LO'<t 00 oeS

.J:, ." -'

-

-

- n este coeficientul de etanseltate a serei, cu urmatoarele valori: pentru sere etanse n = 1,7 sl pentru sere neetanse n = 2,0;

- Trn - coeficient de penetratle cu uri rnatoarele valori: pentru sere etanse i Jrn=O, 1; pentru sere neetanse Jrn = 0,23; , = (i; - ie) / (ti - tel,

! "

I In care:

I - ii este ental pia aerului interior iar ie I este entalpia aerului exterior [kJ/kg·K];

I - ket - coeficient de transmisie prin convectle prin suprafata vitrata a serei i conslderata etansa, calculat cu relatla:

~--1 ,. k - o.;f:t.e [W/m2'K] (3.2.3)

£T- 0..+0.

'<t '<t I e

'<t C') I

mf'o- 00

eSeS

,....co ..- co "-0 00

60

C')co C')'<t coco 00

60

,....'<t ..-co ..-co ..- 0

00

coco V 1\

... _._---.- .. --._~------ _ .. __ .. _._- -_._--._ .. _._. __ .

r-.....,.~-:...,----- . ..,.. ... .:.: ... :,..,~ .. ~...;..,-r. --r .. .:.:,:.:.:, -.:.-,,- .. -r--;...:,.-:----.-.,----,.---",-----.-.:.:.-__,- "valo~~~-de -.j.iO-;;C-sau cirreducere-pe'-"

... '. C') ~, '--' .. ...__ .• :.-. .... ..... '-'" timp de noapte pana la 4-17 °e. : ....

... :J .- ·c .-

B '<t "0 U '§:E C') LO <Il :J .§ E ~ E ~ g a s s e s s ~~

:J <Cil ~ ~ .;;;_

0'" vr

in care:

- S este suprafata terenului pe care este arnplasata sera [m2];

- SF - suprafata vltrata (geamurilor) [m2];

- C - coeficient care tine seama de frecventa de aparltle a orelor cu cer

_ senin asociate temperaturii conventlo-

:J C

U Cil m,....,.... co nale a aerului exterior, cu valoarea

"* ~ ~ ~ <Il 8 8 E; § <Il C = 0,10 indiferent de zona clirnatica;

§- Cl E ~ 6 0 <Il 0 0 ~ Q) ti - temperatura interloara de calcul

o ~ ~.P ~.:= rOC];

f--------l2 I-- ~ 1---+------12 r-- ~ f----1 - ta - temperatura exterloara conven-

<Il ·c ·c i3 f'o- 0 2 '<t '<t i3 2 tlonala a aerului exterior (tab. 3.1.2 sau

~ :J ~ '(j}. :g ~ ~ ~ B "8; ~ ..92 i3 harta din Anexa IV);

:J U U ... ..0 0 0 <Il 0 0 :is <Il - kCONV - coeficientul de transfer

o U Cil ffieSo~oo Cil =

f- __ Cil Cl_~ E I-- m 1---+------1 § r-- m f----1 convectiv prin suprafata vltrata, care

2 :J Q) f'o- C'-I E C'-I C') :g_ E : se deterrnlna cu relatia:

.!!l :J ~ .~ a. ~ ';Q ~ ~ gj !;:: :J <Il kCONV = sst [ 1 + Jrn' (k£T)n-l. SHW/m2·Kj

0. ,U -<Il- .... -E -'Q) o-o-j-l-I.+G~~-----BH----1-.Eo.~---I-'----__ (322)

8 Cl 'en OJ eS 0 :!:: c5 c5 OJ.!:: : unde: ----.-.---- ..

I--------I·c - ;g I---+-----I:~ I--- ;g 1---1

'6 - "0-

!SSlg~offias 'Cil 0

Omf'o- C')O (3

00 eSo

-

<Il :c

:J o

OC') coco mf'o- 00

60

f'o-CO f'o- ,.... ..- m ..- 0

eSo

-

LO 0 co,.... f'o-CO 00

eSo

-

0..f'o-C'-I LO C'-I ,.... ,....

00

-

C')C') V 1\

C

E

<Il .J

1t)C\I 1t)C') It) '<t 00 c5c5

C') co C') '<t co co 00

c5c5

C') co C') -eco co 00

c5c5

m..f'o-CO 00 00

eSeS

f'o-O coC\! COLO 00

6eS

f'o-O COC\! COLO 00

eSeS

LOO CO..f'o-CO 00

eSeS

-

coco V 1\

00

O'l 0

co co <Il C') 0 X or:,'-U: 00

...-'<t2 ,.... co Cil ,.... co - ...-00.

- -:J

000

C'-I co <Il C'-I C'-IC'-If'o-o. C\I ,.... E

oow

.r»

3.2. Necesarut de caldura la sere

Pentru calculul necesarului de caldura la sere slmplu vitrate se folosests relatla:

Q=t,26.S{O,35+ ~ (3,26.C+kcoNV)J<~-te)

[W]

(3.2.1)

unde: ca sl a« sunt coeflclentil superficiali de transfer de caldura determinatl cu relatllle:

(Xi = 4,65 + 1,63 P(s} v [W/m2.K] (3.2.4) ete = 5,821 + 4,07 v [W/m2'K] (3.2.5)

(pentru v S 5 m/s)

Cte = 7,141 VO.78 [W/m2'K] (3.2.6)

(pentru 5 m/s < v S 10 mls)

In relatiile de mai sus v este viteza de calcul a vantulul (tab. 3.1.9) iar lJ'(s} este 0 functle care depinde de supratata serei (fig. 3.2.1).

Oaca din calculul ca < 5,8 W/m2.K se ia n = 2, iar daca ca » 6,4 W/m2·K se ia n = 1,7 .

Pentru calcule rapide se poate folosi diagrama din figura 3.2.2.

" ,.

t

,.

'..

I., lnstalatll de lnciilzire

.' '. . " '.. .. ' , - ' .. ' , "'. ;"-, ":'; ·~·~··~i;§ .. ~~~·>t;:'~··~ ';'" / .. - '., '.' :~~: ..•.. .! .;:;o:-.~:.;:. ~;:~:::?:.~:'.·t~;· t' ,_ .• : .. -_., :'" ~""'.' .. <"':'.;~'~.'.:~~ :r;'?!:i;~r?': .

t-.·C~pitoluI3: Nec~saftil de C~ldura pentrii indib;i~~:1

Tabelul 3.1.10. Valorile factorului de ~

ccrectle E pentru cl~diri lndustrlale :* 0,4. .' ·~te·42k: '

pentru 0 sera cunoscand; lij , , , , ",' , ,,' . I+'~"

- suprafata terenului pe care este inaltimea Factorul.de ; 0: _l)5:::;'!; :;: : : : : ;, ,; ,. __ I;~}~

arnplasata S = ·5000 m2;:inaltimea unui -:.. '--hafeTTtnJ corecpe _ t: 0,5 0,4 ......••. 0,3 0,2 0,17 Ii,,'

perete lateral h = 2,50 m; 'Iatimea la : 5 1 0 Rezis!enla terrnlca Ro [m2.KJW] I":;

50 m; lungimea la 100 m; latlrnea unui , " I::;!

plan inclinat vitrat Iv = 2,7; nurnarul de 5 ... 12 1,12 . Fig. 3.1.7. Valorile rezlstenjel termicel:';:

plan uri Tnclinate np = 20 > 12 1,20 : Rc pentru ferestre: I,

- elementele de Tnchidere, realizate , ' Pentru hale culnaltlml mai mari deli"

din geam simplu; ! misie prin convectie prin suprafata 110 rn, valorile Rc se lnrnultesc cu 1,1, re-

- sera se afla Jn zona olimatlca III i vltrata: . spectiv, cu 1,18 dupacurn in hale exlsta

unde te = -18 °C si v = 6 m/s; kcoNv = ker [1 + nn (kEf)'1-1.g = sau nu Incalzire perimetralacu corp uri

- temperatura lnterloara ti = +20°C. = 4,18 [1 + 0,23·(4,18)2,1,1,52] = de lncalzlre.

Rezolvare. = 10,29 W/m2.K =....:..:..:..:==:...._ '-- .....J

• se calculeaza suprafata geamurilor, unde coeficientul ,= (ii - ie)l(ti - tel =

SF= 5900 m2 = (44+14Y(20+18) =

odin graficul din figura 3.2.1 pentru = 1,52

S = 5000 m2 sa obtine IJ'(s) = 0,3 h = 44 kJlkg pentru ti = +20 °C ~i qJi = 65%

ciali de transfer de caldura (Xi = 4,65 + 1,63· 'f'(s).v = = 4,65 + 1,63:0,3·6 =

= 4,89 W/m2·K

(Xe = 7,141 VO•78 = 7,143 . 60,78 =

= 28,6 W/m2·K

• se stabllests valoarea coeficientului n: pentru (Xi < 5,8 W/m2·K, n = 2

(sera neetansa) 3.3. Necesarul de caldura

• se stablleste valoarea coeficientului pentru cladirile 1,6 1,2 0,9 0,7 0,5

de penetratle, care pentru sera nee- amplasate subteran .1:8. 1,4 ~,O_ 0,8 ~,6

tansa TIn = 0,23. Rezistenta termica Ro [m'KJW]

o se calculeaza coeficientul global de I Pentru lncaperile cladlrflor amplasate I Fig. 3.1.8. VaJorile rezlstenjel termice Rc

transmisie prin convectle prin total sub cota terenului, Tn pam ant cu pentru pJafoane.

eupratata vltrata a serei conslderata i zone de apafreatica (fig. 3.3.1), calcu- I'

etan$a: I lui necesarului de caldura se face apli- , cu relatla din tabelul 3.1.11;

. aCt" 489·286 i cand relatla: i - fluxul termic O;dirijat spre stratul

~=~= 489+286 =4,18 W/rri-K I o, = Os' + Os" [W] (3.3.1) I de apa freatlca de temperatura ts se

. _ ,. . I - fILJ~LJ.L~!mic g;_dirijgt§Qre .§_~uJ ex-c!e~rm~n~ cu_ relatlC! din tabelul_~._1.11:

• se calculeaza coeficientul de trans- , terior de temperatura te se deterrnlna - distantele m-, m2, ms, m6 la care

!, 1

,'. -' ." .. ~ . ~.

1,45 ,---,.--;--,---,- .. ,--,-,-,-,.,.-,-....,., ~.r:.-r:o-;-rr-"""--rr--r-r/.71.

1,40 +--I--+--I--+--+-I--+-+--H-I--I-H-++-H-H-H~---9.q-j

--

-

1,00 +--I---I---'---I--'--I--"---!-"-+-"--I--'-'-'--I-'-'-'-+-'--'--I--'-;

8 9 10 12 14 16 18 20 24 28 32 36

Tnaitimea halei H [m]

Fig.3.1.5. Valorile factorului de corecjle p.

Tabelul 3.1.9 Valorile vantulul de calcul v

Amplasamentul cladirii

In localltatl Tn afara localitatil

Zona eollana

. . [m2.K1W] g 112

'iii

u 1,0

-2l 0,9 :~ 0,8 E 0,7 .s

.1

v [m/s] v4/3[m4/3·s·4/3] v [m/s} V4/3 [m4/3·s·4/3]

8,0 16 10,0 21,54

5,0 8,55 7,0 13,39

4,5 7,45 6,0 10,9

4,0 6,35 4,0 6,35

-E- 0,6 $

en

·fil

0:

2

I II III IV

0,5

0,5 0,6 0,7 0,9 1,1 1,3 1,51,7

Bezlstenta terrnlca Ro . [m2·KJW]

Fig. 3.1.6.Valorile rezlstenjet termice Rc pentru perejl:

1 - fara lncalzlre perlmetrala; 2 - cu Incalzire perlmetrala,

[m2·KIW]

0, 14TTT..-r-rrrrT"T'-"-'-~

Exernplulde calcul t

Se calculeaza necesarul de cal dura .

tHe-18 K y

u

0:

Capitohil 3: Necesarul de cal dura pentriJ tncalzlre

." ..... . _;.: .. ,~ ." ' '.

I . instahitii de incalzire

,

Helatiile de calcul se bazeaza pe urrnatoarele considerente: - regimul de furnizare a caldurf este continuu, Tn scopul realizartl conditiilor _I de_ confort termic necesar;

R _ 1 OJ hs-h-c-03 04[rfi2:KJW], reahzarea unor reqrrnun dlferentlate

;Jj--+-+ (3.3.6) de fLirnizare a caldurii Tntre orele de zi

a, A) Ap

sl orele de noapte, prin reducerea tem-

3.4. Calculul necesarului peraturii interioare in orele de noapte

de caldura pe baza de indici : (22 - 6) cu maximum 3 °C fata de

" valoarea imp usa de condltiile de con-

Pentru calculul aproximativ al nece- fort termic;

sarului de 'ca~dura pentru Tncalzire 0, - lnfluenta radlatlel solare asupra

se pot folosi indici care tin seama de i regimului termic din spatlile locuite. tipul cladirii (de locuit sau tertiar), de: Necesarul de cal dura anual al unei forma sl dimensiunile geometrice (nu- 1 cladirl de locuit se deterrnlna cu relatla: marul de niveluri, suprafata desfasura- I 0=6,85.104·R·CR·Cb·Cr·(1-ps)·

ta, volumul construit), gradul de izolare : (. 0 )

sl zona ~lim~ti.ca unde urrneaza a fi I . N:~o .--0--6,6.103 . Sloe ·Oteo

amplasata cladirsa. tmj - tao

Relatla de calcul pentru cladirlle de [W] (3.5.1) ~OA=~[(O,38SFj+Spj).Fj]-/G,SUO

locuit sl sirnllare acestora este: Tn care: 1=1 1=1

0= V·GN·(tmj - tel [W] (3.4.1) [ - R este coeficient care tine seama [kJ/an] (3.5.3)

Tn care: " de varlatia Tn timp a temperaturii Tn care:

- V este volumul interior incalzlt al exterioare, ale caru! valori sunt date in' - SFj sl SPj sunt suprafetele feres-

cladirii, calculat ca volumul delimitat de figura 3.5.1; trelor sl peretilor orlentatl catrs N, NE,

anvelopa cladirii [m3]; - CR - coeficient care tine seama de S, SE, SV, V, NV, orizontal) [m2];

- GN - coeficientul global normat de reducerea temperaturii interioare in - Fj - coeficient de reducere a suprafe-

izolare terrnlca, determinat in functle de timpul noptll, ale carul valori sunt date tel Sj care recepteaza radiatia globala IGj. nurnarul de niveluri N l?i de raportul din- in figura 3.5.2; la 0 suprafata virtuala orientata spre sud,

tre aria A sl volumul cladirll V [W/m3.K] - Cb - coeficient care tine seama de a carel valoare este data in tabelul 3.1.12.

ale carul valori sunt date in tabelul 2.4.2; forma balcoanelor: tONS este necesarul anual de cal-

- tmi - temperatura medie a aerului din - pentru un balcon deschis dJr~ al cladlrli, neafectat de lntluenta

interiorul incaperilor [0C]; Cb = 1,03; radlatlel sola~e, [kJ/an].

- te - temperatura exterloara conven- - pentru balcoane inchise cu vitrare Valoarea l: ONS se determlna cu

tlonala de calcul a zonei in care este slrnpla Cb = 1; . pI

~ ] relatla 3.5.1 unde Ps = O.

amplasata cladlrea roC . - Cr - coeficient care tine seama de

Relatia de calcul pentru cladirile cu I natura echipamentului cu care sunt do- Exemplul de calcul 2:

alta destinatie decat cea de locuit: I tate lnstalatille de Incalzire: Se determina necesarul de caldura

0= V G1 (tmi - tel [W] (3.4.2) - instalatll dotate cu dispozitive de anual pentru un bloc de locuinte cu re-

in care G1 este coeficientul global reglare terrnostata Cr = 1,0; gim de inaltime P + 10 niveluri amplasat

• __ • __ o •••.•• _ ••••• _.. _ •• __ :,'_'':_

'ljl(8) I-r--,--r--,--,---,--r--r---r---,-.,-..---.--.--.-r--r-r-,.-,.-r--r-r--r--,--,

0,60 f"-d ....... -+-I--I-t--I-+-I--I-t--I-+-+-+-:'ljJ:+:---'''' "'O,71+':O~,5:718~ex=p~(-Oi;-,O~O;;:;07.18~7~S) r-,

0,50 -I--'H-=t:~-+--+-+-+-+-H~-I---+-+--+-+-+--H-I--+-++-+--1 r-,

0,40 t--I-I--t--I-+-l- ........ ~:l- ........ -t--+-+-t--I-I--t--I-+-I-t-t--+- ... +-I-t-+--l

0,10 -I--'I--t-l--+--+--+-+-I--t-l--+--++-+--I---'I-t-+-+-+-t-I-+-+--t-I

0r-~~~-+-~~~L-j--~~~-+-L~~~~~~~'_~-+

a 2000 4000 6000 8000 10000 S[m2]

Fig. 3.2.1. vartajta Iuncjlel If' cu suprataja terenului Sal serei.

liniile de flux termic se despart (spre aerul exterior, respectiv, spre stratul de apa freatica) se calculeaza cu relatia:

2Ap ( tj-tS R)

b+03+04+-- Raj---· j

1! ti-t",

mj=------------~--~~--~

t, - ts 1 ----+

t/-te

[m] (3.3.4)

- rezlstentele termice R) sl Raj (pentru j = 1; 2; 5; 6) se deterrnlna aplicand relatille:

1 OJ h 1 !

Rj=-+-+-+- [m2.KIW] (3.3.5) I

a, A.) A.p ae

efectiv de izolare terrnlca calculat cu relatla 2.4.6 [W/ms·K].

3.5. Calculul necesarului de caldura anual

al cladlrllor de locuit

3.5.1. Necesarul de caldura anual al cladlrllor de locuit existente

r-.---r~--r:-r---'--'--""''--'-;'8,32 'ro -f--t-i-H'-t--+6,94 ~ '-+-+-+--1-+5,80 6 0- 4,64 ,~

mts;.p--~R-l;:-+-+-+-I-3,48 -6 ~1--7t--F;:";"d--+-""I-<::'~+--1-+2,32 ~ 1, ~6 .g ~~~-+-+--f-+-+-+--F4

-35 -30 ·25·20 -15·10 ·5 0 +5 +10+15+20 Temperatura exterioara t,,[oC]

Fig. 3.2.2. Calculul f1uxului termic unitar entru sere.

- instalatll nedotate cu dispozitive de reglare terrnostata Cr = 1,08;

- Nfeo - numarul anual al gradelor-zile teoretic corespuozatoare perechii de valori ti l?i te, ale carui valori sunt date Tn graficele din figura 5.5.24 (cap. 5);

- tmi - temperatura interloara medie de calculdeterminata cu relatia 5.5.24 [0C];

- tao - temperatura exterloara medie zllnlca pe durata de un an, a carei valoare se deterrnina din diagram a din figura 5.5.21 (cap. 5);

- 00 - puterea terrnica instalata pentru incalzire [kW];

- Sioc - suprafata toculbila a intregii cladirl [m2];

- Oleo - durata conventionaia a perioadei de incalzire a carel valoare se determina din diagrama din figura 5.5.25;

. ._- Ps - coeficienLcare retlecta.iofluenta _

I radlatlel solare asupra necesarului de cal dura, a carui valoare se determina din

I diagram a din figura 3.5.3 in functie de valoarea x;

n

I,OA

x=·~

n

I,ONS j=l

unde ±OA este cantitatea de caldura datotata radiatiei solare, reception ata de 0 constructle pe durata sezonului de incalzire [kJ/an], calculate cu relatia:

(3.5.2)

L'lnstalatil de incalzire

Capito'luJ3:"Nece~arul d'e'caldura pentru in:~aizire

. .'

-,". 's-e':'calctl~~~~;~tit~t~ia~-~~i~:~ia''_ inc~i~Tr~ c~ '~~r~"" ~s1~~d6tat~ ~cladir~a-'-

datorita radlatlel solareapllcarid felatla . 'de locult." .. · , "'" ~"'." " .

3.5.2·. .. _ - .-;' .. :~'::' .. :'.::.:.-.. . Relatia dacalcul.al necesarului de

LOA= [0,38·(102,4·0,22+65·0,51+76,3·1+ . caldura pentru incalzirea spatiulul 10- +85·0,51)+0,025(485·0,22+420.0,51+ cuit lntr-o perloadadata Dk dlntr-o lu+500.1+35°'0,51+600.0,87)].1,48.106 na din sezonul de incalzire este;

= 154.106 kJ . l(' n )

<se deterrnlna valoarea parametrulul Ok=9,74Dk Sr- ~SPi .ad1-Aj)+

x cu relatia 3.5.2

RezoIvare: x= 154.106/8,73.109 = 0,018 J

e se deterrnlna valoarea coeficientu- • se deterrnlna valoarea coeficientu- i+ O,33nao' V· ~ . C· ( tl~ - t~v'ik) [kJ](3.5.4)

lui R, din diagrama din figura 3.5.1, in lui Ps = 0,016 utilizand diagrama din fi-

functle de temperatura exterloara gura 3.5.3 un de:

teo==12°C care marcheaza lnceputul sl " se calcuteaza necesarul decaldura - Dk este perioada data dintr-o luna,

starsitut sezonului de lncalzfre, R=O,96; anual utilizand relatia: 5 s Dk s 31 zile;

• se deterrnlna coeficientul de core- 0 = (1-Ps1·ONs = (1-0,0161.8,73.109 = - Sr - suprafata total a de transfer

lare clirnatica k in functle de tempe- = 8,59'109 kJ. termic, fermata din suprafata peretllor

ratura medie anuala tao interiori sl sprafata elementelor de

Valoarea ta pentru Bucuresti se 3.5.2. Necesarul de caldura anual conspuctll exterioare;

calculeaza cu relatla 5.5.28 al cladlrllor de locuit - ~SPi -, suprafata peretllor interiori

unde tao =11,3 °C (din figura 5:5~21). nou proiectate' orlentata cafre spatiul incalzit [m2];

Se obtlne din diagrama din figure. - ai .: coeficientuL detransmlsle dat

5.5,22 valoarea k = 0,9; Metoda de calcul se bazeaza pe de relatla: " ,'. .

o se determina durata conventionala transferul de cal dura sl masa specifice ai = 3,0 +:3,2 S;/£SPi [W/m2·K] (3.5.5) a perioadei de .tncalzlre, utllizand spatiilor lncalzlte in regim statlonar si - nao - numarul de schimburi de aer figura 5.5.25; pentru k = 0,9 rezulta tine seama de aportul datorat activltatil i necesar aslqurarll confortului fiziologic

Dteo= 185 zlle. oamenilor sl radiatlei solare iasupra : [h·1], §3.1.3;

• se deterrnlna temperatura interioa- temperaturii interioare rezultate lrnpuse . - V - volumul cladirli, incIusiv spatiile

ra me die tmi utillzand relatla 5.5.24, 1 de normele de confort termic. . neincalzlte [m3];,;;" -u.:

rezultand tmi ~ :'8,5 o~; " M~t~da este u~ilizat~ in. optim~z~rea, - wC - cOefi?i~gy]:;,~'6arui valoare este

o se deterrnlna numarul anual al gra- I solutle: constructive $1 a lnstalatlel de ' data de relatla:":'

d~o~zHe ~pl~andr~a~a 5.~2~ ; ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~.f.~~0~

j te\("':'i

--u ····20 .... ------·- ~ . [ //A~.A'>'Z",>,/",v/""'X-"'Y/",~/",Y/"'v/.,'>'/"'v/"'w""'f" '.: '~'.~';i'<",t'

. Nteo=Nteo-(20-tmi1Dteo= 'I . I

I I O's s: - A. Q's II

=3170-(20-18,5)·185=2992 z,.ile " I . ...

I ·~l !

f -. '" ..st

in care Nf~o = 3170 zile pentru Bucu- : \ ' • I ~i:' ;=:::::;~ I';'ry\

. [dl A I) '\ ~ t I I IT", if

restl In nexa II : \ If '" I a i i !?"

• se determina coeficientii: : ' .... ti E /' ! !

CR = 0,948 dindiagrama 3.5.2 pentru I /....- 0 -4- .... :<. til .QL _ I I .... ~

Nf~o t: 3170 zile $ialimentarea cu i I \ .c i i ti

energie terrnlca de la 0 centrala terrnica: : r I 1 l:,r:=, :=:="':'=:iij.jjill,,,:,C:11 :=~t, :1. :=:=,' ~::

c, = 1,03, cladlrea fiind prevazuta cu 'Ii tl .elf "1 T

balcoane deschise. 'I " '\,. I

Cr = 1,08, instalatia de incalzire ne- I I I

~:~~~~~:~~~~~~;'~~!i~~~~~~i;~·l ~--:-::::::~~,::~~"s;:;~;S~:;;~~,,~,~ /~.2~~;Q~"5~J~-=c-~, ;,~, '~_~, ,_~~~"".,,!~, .. cil,~ ~_~ " " ',,~ 1,_

reconsiderare a radlatlei solare cu ] a b

relatla 3.5.1, in care Ps = o. : Fig. 3.3.1. Schema pentru calcuIul necesarului de caldura la tncaperl amI

ONS = 6,85.104.0,96.0,948.1,03.1,08 . I plasate total subteran:

. {2892. [325/(18,5-11,5)J - 6,6.10-3. I a. seciiune; b. plan;

·3700· 185} = 8,73.109 kJ I 1 - interior; 2 - stratul deapa freatlca.

in ora~ul·Bt.icLire$t("a:li~~~tafcu-~iierQle· terrnica de la 0 centrals terrnlca. Cladlrea are balcoane deschise. lnstalatla interioara de incalzire nu este prevazuta cu dispozitive de reglare terrnostata a temperaturii interioare. Puterea terrnlca instalata 00 = 325 kW iarsuprafata loculblla S'oc = 3700 m2.

TabeluI3.1.11. Relatii de calcul pentru fluxul termic Q '5 ~i Q"s.

[w]

[w]

~:Capitolul 3: Nece·sarul. de caldura pentru incalzire

: I. Instalatii deincalzire

',' ~-~~:rabelul 3 .. 1.12. Coeficientul Fj de reducere a suprafetei 8J -;".--~-_~',--

.. IGsud' =' 1 ,48~ 1 OEi [kg/m2·a·n] - , ..
..
j N NE E SE S SV V. NV Orizontal
Fj 0,22 . 0,27 0,51 0,81 1 0,81 0,51 0,27 0,87

Tabelul 3.1.13. Factorul de temperatura f13 Sistemul de incalzire

Aer cald

Sobe de teracota

Corp uri de Incalzlre

Radiatle de Radlatle de

plafon pardoseala

1,098

1,025 1,0

Factorul fta

1,12

1,062

C = R,CR,Cb,Cr (3.5.6)

in care factorii R, CR, Cb sl Cr au fost unde:

prezentati la §3.5.1. - a este raportul intern specific care

- At - coeficient a carul valoare se pentru un apartament mediu cu

calculeaza cu relatia: Sap = 72 m2, are 0 valoare a = 8 W/m2;

1 [ 1 - tevik - temperatura exterloara virtu-

A, = i SPSj . 1 0,4 + ala medie lunara a cladlrll, calculata cu

j=' Sr- tSPi ai·(Rpej+0,06) 1 relatla:

) I [(Sr-ISPi)a/+O,33naaVA.]tEk+o,33n.oVtEk

+ ~Fj '[1--0'_4.J (3.5.7)! t.v"- [(Sr-ISPi)a;(1-A,)+o,33naaVA:!]

s; l.SPi a,RFI '

I [2C] (3.5.12)

unde tEk este temperatura exterloara I echlvalenta medie lunara a cladirii, a caret valoare se deterrnlna cu relatla: I

t = 'l Spej. 0,4 . t +

Ek .t.:- c::_'S. a.(R .+006) Epejk i

I '-'T £.., PI I Pel '

i

1 I

unde:

- SPej este suprafata peretelui exteri- . or cu orientarea j [m2];

- Rpej - rezistenta terrnlca a peretelui exterior cu suprafata SPej [m2.K!W];

- RFj - rezlstenta termlca a ferestrei cu suprafata SFj [m2.K/W];

- SFj - suprafata ferestrei cu orienta~[m2];

- A2 - coeficient a carul valoare se calculeaza cu relatia:

A2=fta{O,64+0,96·(Sr/I&;)· .[1-(1-0,375.A,. ISpJSr)]}

(3.5.8)

unde:

- fta este factorul de temperatura functie de sistemul de Incalzire, a carul valoare este data in tabelul 3.1.13.

- A3 - coeficient a carul valoare se calculeaza cu relatla:

A3 = [1-0,375. ISpJ s; ]-A,

(3.5.9)

- A4 - coeficient a caru' valoare se calculeaza cu relatia:

I

A4 = f[ 0,6+0,96,(1- L:Spjsr )A] (3.5.10) ,

t.

- tiR - temperatura lnterloara redusa calculata cu relatla:

20

N'2 [grade-zile]

Fig. 3.5.2. Varlajla eoefieientului CR in funcjle de nurnaru! anual MJ (3.5,13) 'I

de grade-zite:

in care tEpaJ< $i tEF}< sunt femperaturi---j T- - punct termlc - automatii:3:f----. Ie exterioare echivalente medii lunare a ,: 2 _ punct termlc cu reglare manuals:

flecsrul element de constructli exterior. 3 _ centrala termica.

(opac sau vitrat) cu orientare j, ale; ~========================:::; carer valori se pot determina cu relatia: I

tEpeJ< = 0,022 Ijk + tek [:C] (3.5.14) I'

tEFJ< = CFj • Ijk + tek [ C] (3.5.15)

und~ ,

- Ij{ este intensitatea radlatlel solare I totale (directs. l?i difuza) ale carei valori se II pot lua din volumul .Jnstalatli de ventilare

sl ciimatizare"; .

- tek este temperatura exterloara lu- I nara medie, a carel valoare este data in I Anexa II.

Tlnand seama de relatla de calcul 3.5.4 pe baza careia se deterrnlna necesarul de caldura pe 0 perloada data Ok dintr-o luna, se poate calcula I $i necesarul de cal dura anual pentru tncalzlrea spatlulul locuit cu relatla:

0= L o; [kJ] (3.5.16).

(3.5.11)

--:-R -. -,._ .--;---_. _. 00 -' ._~~_,,_._

0,97 r-T''-r-l,-,-,....,.,..-,-,-r-,-,....,.-",-,

0,96 ~+H--+-r:r-.~...!::-H+-H-H

-

0,95 +-'-+-'-+--'-+-'-+-'-+-'-+-'-f-L-I

8 9 10 11 12 13 14 15 13 teo' °C

Fig. 3.5.1. Variatia coefiCientului Rin funcjle de temperatura teo.

CR

0,98 .-.-,--,----r-r----r-r--,--,--, 0,97 +-t-H-t--t-t-t--l--l-l

3 1/

0,96 +-f-+-+-+--r-:;-:~I ~-!V_"~:......j

0,95 t=t:I:+=t::::12:1i-t:J;v1

~ /

0,94 t-Il-t-+-t--1--'fJ)...,-tv-:;;.+~-t

0,93 ;-

O 92 != ,-;--f-

, 1 V

0,91 ./

o 90 *-- --- :..--~

0' 89 __l..-l-I I

, I

0,881000 1800 2600 3400 4200 5000

[7.

Ps

24rT'-_"II'-"f~lrr.-rr~ 0, t+t+t+t+r ,-1-+-+-1-+-+-1 0,22 rrr+t+t+t+tt+t+' 0,20 t-++IH--H--++,-I-H-I-Hy-i 0, 18 H--HH-+,-I,-++-f-++-iy--b-~ 0,16 H--HH--+I-I,-++-f-+~"_-H 0,14 H+-H-j_t-+.+-Hi7", 9-H-H 0,12 t-+-j-l-+-+I-,H-~~r---++-H--H 0,10 H-I--H-t-,-T7 ,.....~-I--H-+-+-H 0,08 ~~t-H~H,L./r-+-Hf-+~H--H 0,06 H-I-+y' ~,~4i -+:-I--HH--I-H-t-I 0,04 t-+-b'T-+'~Ii-!,H-1 +-IH--HH--H 0,02 f-:j.o"'T-t-+, I -111.4-+-1--+-+-1--+-+-1--1 0,0 ~1/-j-l-+..L..t"LL4-l-+_t_f-L+L...j

0,0 0',06 I 0,14 0,22 0,30

0,02 0,10 0,18 0,26

X

Fig. 3.5.3 VaJorile eoeficientului ps .

~ ~'..

• "'~~""l":"':"!\l ..1:--l".~.',~:,('IC:~:.;"' .. r::.' .

I .. Instalatli de .incalzire

. . - ' .. .. _ .. "
Tabelul 3.1.3. Temperaturile conventlonale 'fe ale' aeruh.li" din 7ncaperile netnealzite; ale cladirilor de locult,
administrative sl social-culturale .
Nr. Felul Temp Viteza I Rezlstenta terrnlca Nr. Felul Irempl Viteza I Rezistenta terrnlca
crt. lncaperf ext. vantului a elementelor crt. incaperll ext. vantulul a elementelor
[0C] de calcul' de constructli [0C] de calcull de construotil
[m/s] exterioare [m/s] exterioare
[m2.KJW] [m2·K/W]
~ 0,40'0,41..0,65,0,66 ... 1,0 ~ 0,4010,41 .. 0,65,0,66 ..• 1,0
1. R osturi de -21 I 16 4.lncaperi ne- 8 -7 -6 I 4
dilatare - 18 I 17 lncalzlte -21 5 -5 -4 I 7
'inchise - 15 I 17 avand majo- 4,5 -5 -3 ! 7
-12 I 18 ritatea pere- 4 -4 -2 I 8
2. Rosturi de 8 / 0 tiler exteriori 8 -5 -4 ! 5
dilatare_ des- _·21 5 I 4 -18 5 -3 -3 I 8
I i
chise (protela 4,5 I I 5 4,5 -3 I -2 : 8
(te de tabla) 4 6 4 I -$ I -1' 9
8 J i 1 8 I -3 : -2 . 6
-18 I 5 I 5 I -15 5 I -2 I -1 9
I 4,5 I 6 4,5 -2 , 0 9
! I
I 4 7 4 -1 I 0 10
I ! I .
: I
I 8 i 2 8 0 7 ;
1 5 6 I -12 ~ 5 ! 1 10
-15 I 4,5 ! 7 I I 4,5 : O· i 2 10 rt
, 4 i 8 I 4 , t , 2 11
.... -- . .. - - --1-·_·--_-:····- -- , "i'
, 8 . 4 5. Poduri situate -21 -19 -14 -11
I 5 i 7 direct sub -18 ~J6 ! - -12 -9 i;"!i
I ,
I
-12 I 4,5 i : 8 I acooeris -15 -13 -10 -7 .. 1':i,X:
:
I 4 9 -12 ! -10 -8 -5
3.lndiperi nein- I 8 i 8 , 9 11 6. Pivnite sl sub -21 i 10 1<;'
J
calzite lncon- -21 i 5 I 9 I 11 12 soluri tehnice .,.18 I 11
ju~ate in cea J 4,5 9 11 12 complet sub -15 12
I I
mai mare I 4 9 11 I 12 nivelul solului ,.:12 : 13
i I
parte de in- I ; 7.Pivnite st sub -21 i I 7
caperi Tncal- i sol uri tehnice- 18 i i 8
! I i I
zite partial deasu- -15 J 9
j I
- - - ~ - ~'---"--- "'. --'8~- ---9-+-- --10- .12 ___ ___ prasglu!uL __ -12 ! J 10
----_ - i
- .. ~~.~_I - .
-18 5 10 i 12 13 .
4,5 10 i 12 13
4 10 i 12 13
!
8 10 i 11 12
-15 5 11 ! 12 14
4,5 11 i 12 14
I
4 11 12 14
8 11 12 13
-12 5 12 13 14
4,5 12 13 14
4 12 13 14
----_.
---- - - -_.- -_.
- .. Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru Incalzlre

I. lnstalatii de incalzire

Anexa 3.2

Tabelul 3.1.4 Temperaturile interioare t, conventlonale de calcul I
Categoria cladirii sl Temperatura Categoria cladirii sl Temperatura
destinatia Incaoerllor t,'foCl destinatia incaperllor tifOCl
1. Loculate Coridoare, scari 18
Cam ere de locuit s! holuri 20 Vestibuluri, garderobe 15
Vestibuluri 18 Intrari (tambure) 12
Camere pentru baie si dusuri 22 Grup sanitar (closet, pisoare) 15
Bucatarii 18 Dusuri, camere de dezbracare 22
Closete in cadrul apartamentului 18 Sali de educatie fizica 18
Closete in afara apartamentului 15 Cabinete medicale " 22
Searl $i coridoare exterioare apartamentului 10 Bufete 18
lntrarl (tambure) 10 Bucatarli 15
Spalatorf si calcatonl 15 Cabina portarului 20
Uscatorll la blocuri de loculnte 25 5. Crese sl gradinite de copii
Garaje sub loculnts 10 Camere de prim ire 20
2. Cladirl adrnlnlstratlve sl anexe soclale Cam ere de joc in crese 22
din intreprinderi industriale Dormitoare 20
Birouri 20 Cam ere de joc in gradinite 20
Sali de conterlnte si festivltat: 18 Sall de mese '20
Sall de asteptare 16 Camere de lucru sl de citire 20
Biblioteci, camere de lectura 20 Cam ere de personal si secretariat 20
Biblioteci, depozite de cartl 15 Bai sl dusurl pentru copii 24
Holuri, vestibuluri, garderobe 15 Toalete, closete pentru copii
Camera portarului 20 sl camere de oale de noapte 20
Searl, corldoare 15 Closete pentru personal 18
Grup sanitar (closete, pisoare) 15 Vestibuluri, coridoare, holuri, scarl 18
Vestiare 22 lntrar] (tambure) 12
Cam ere de dezbracare $i dusuri 22 Cabinete medicale 24
Spalatoare fara dezbracare 20 Camere de izolare 22
Arhive cu personal 18 Camere pentru rufe curate 16
Arhive, depozite de carti 10 Depozite pentru saci de dorm it 16
Centrale telefonice, statii de radioficare etc. 20 Camere pentru rufe murdare 8
Bufete 20 Bucatarll 15
Cabinete medicale 22 Anexe bucatarii preparare, spalare vase 18
lntrar! (tambure) 12 Spalator!i, calcatorll 15
Cabinete de toaleta pentru femei 20 6. Hoteluri :;;i camme
Incaperl eentru alaptare 22 Camere 20
3. Cladiri culturale Holuri 18
Sali de adunare 18 Bai :;;i dusun 22
Sall de expozitle 18 Vestibuluri, garderobe 18
Sall de conferinte 18 Coridoare $i scarl 18
Birouri 20 Closete 15
Biblioteci, camere de lectura, de audltie 20 Birouri 20
Depozite de carti 10 Sali de lectura, sali de sah 20
Depozite pentru personal 18 Sali de blliard sl tenis de masa 18
Sali de sah si alte jocuri similare 20 Restaurante, cotetarli, frizerii 18
Sali de biliard si ten is de rnasa 18 Bucataril, oficii 15
Fumoare 18 lntrari (tambure) 12
Holuri,vestibuluri, garderobe 18 Magazii (depozite) 18
lntrarl (tambure) 12 Ateliere 18
,
Camere de dezbracare $i dusuri 22 Spalatorll, calcatorii 15
Grup sanitar(closete, pisoare) 15 7. Spitale, cllni, maternltatl
Bufete 18 Rezerve sau saloane pentru bolnavi (adulti si copii) 22
Scari,coridoare 18 Rezerve sau saloane pentru chirurgie 22 ... 24
4. Scoll si facultatl Camere sau saloane pentru sugari 24
Clase 18 Cam ere sau saloane pentru lehuze ' 24
Cancelarii, birouri 20 Coridoare interioare 20
Laboratoare 18 Flslere, holuri, scari, garderobe, vestibuluri 18
Amfiteatre, sali de conterlnte 18 Intrari (tambure) 12
Biblioteci, sall de lectura 20 Grup sanitar (closete, pisoare) 20
Sa Ii de desen 20 Cabinete medicate Tn policlinici si dispensare 22
Sali de dlsectie 16 Sali de asteptare ----20 -
Ateliere 18 Sali de disectle 20
Holuri, sall de recreatie, fumoare 18 Sali de preqatlre operatie si nastere 22 ... 25 I. lnstalatii de lncalzire

Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru Incalzire

Tabelul 3.1.4 Temperaturile interioare t, conventionale de cal cui (continuare)

5 10 15 15 15 15

Categoria cladirf $i destlnatia lncaperllor

Temperatura Categoria cladlrll sl

tj [0C] destlnatia Incaperilor

Temperatura tj [0C]

25 Depozit de alimente

20 ... 22 Depozit de marfur] nealimentare

20 Garderobe

22 Bucatarf

24 Incaperi pentru prepararea carnll $i zarzavatului

24 Incaperi pentru spalat vase

15 11. Spalatorll mecanice de rufe

16 Sali de rnasinl de spalat

5 Sali de rnaslni de uscat si de catcat cu aburi

16 Sali pentru dezinfectare

8 Incaperi pentru reparat rufe

Incaperl pentru depozitat rufe murdare lncaperl pentru prim it rufe murdare Incaperl pentru rufe curate

Incaperi pentru uscatoril

12. Diverse lncaperl Muzee

Sali de operatle $i nastere Sali pentru masaje

Camere de personal, camera de garda Electroterapie, Roentgen

Radioterapie

Bai, dusurl si camere de dezbracare Spalatoare

Sali de autopsie Morga

Carnere pentru rufe curate Camere pentru rufe murdare 8. Teatre sl cinematografe Sali de cinematograf

Sali de teatru, scena sl fosa orehestrei Fumoare, bufete

Vestibuluri, garderobe, scan

Hoi de intrare $i ghi$ee inealzite Sali de asteptare la cinematografe lntrari (tambure)

Casa, birouri

Grup sanitar (closete, pisoare)

Cabina actorilor .

Spalatoare, dusuri pentru actori Depozit de costume

Depozit de deeoruri

Cabina de proiectle

Camera de aeumulatori

9. Biii publlce

Bai $i dusuri 22

Bai d~ abur 40

Bai de aer cald 50

Bai de aer fierbinte 60

Sali de odihnadupa bale, sali sl scarl de trecere 22 Camere de dezbracare, irnbracare $i vestiar 22 Hale pentru bazine de Inot 22 ... 28 (eu 2 °C peste

- -temperatura-apeLdin_ba:z:inL.~ _

Vestibuluri, sall de astsptare

Closete

lntrari (tarnbure)

Cabinete medieale, sali de masaje Camere de personal

Frizerii

Restaurante, bufete, .qarderobe Ateliere

Depozit de rufe curate Depozit de rufe murdare

10. Magazine, restaurante, cantine Magazine diverse neallmentare, cosrnetlca Magazine pentru alimente

Sali de mese

Birouri

---18- 18 12 22 20 20 20 15 16

8

18 20 18 15 15 12 12 20 15 20 22 12 10 18 10

18 15 18 20

in functie de speclficul exponatelor

Gari-holuri 15

-sali de asteptare ,-~ 15

-case de bilete, biro uri 20

-restaurante 18

-camera mamei $i a copilului 20

-magazine diverse 18

Garaje pentru parcarl auto 5

Garaje pentru parcarl si reparatii auto. 10

Sali sl hale pentru cornpetltil sportive 18

Sali sl hale pentru bazine de lnot 22.:.28 (eu 2 °C .

peste temperatura apei din bazin)

Observatii:

1. Temperatura de calcul este valabila in cazul incalzirii incaperll, dar lncalzlrea ei este tacultativa.

2. Temperaturile indicate sunt valabile ln ipoteza nefunctlonaril utilajului tehnologie. Pentru calculul necesarului de

~ ~ ~ -----C-aldLJra-·-al--incaperilor~TnveGinaterutilajuL.se~.coDsider~_10 _

functiune $i temperatura interloara considerata este de 20 ... 22°C.

3. Temperatura tnolcata este valabila s! pentru baile din anexele sociale ale Tntreprinderilor industriale.

4. Pentru magazine $i depozite speciale (blanuri,. mobile etc ... ) temperaturile se stabilesc dupa necesitatl, Tn cazul lncaperilor pentru care tabelul indica doua valori ale temperaturii, temperatura lnterioara de calcul se aleqe In functie de tipul lncalzlril, exlstenta sau absenta curentllor de aer, felul lrnbracamintei ocupantllor, condijiile de folosire a lncaperilor.

5. Temperatura lnterloara conventionala .pentru easa scarf! (inea.izita sau nul care se ia in calculul necesarului de caldura al altor incaperi este de 10°C.

15 15 15 18

8 15 16 24

......... ; '.

. .

...•. ';.~ .. ;.:-.. ',.: : : .. , :" ,': ....

..:.,;. v e, ,. : ......

. __ .. _ .... ~.:.-.:.-.--.--.:..:...:._

t, Instalalii de incalzi're

,

__ "-----------Capitolul Sisteme de incalzlre

-.-4

Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

4.1. lncalzlrea locala

1. lnstalatll de Incalzire

4.1.1. Prescr!J?tii privind utilizarea Incalzirii locale

Incalzlrea locala este cea mai simpla lnstalatie Tntrucat cuprinde Tn ansamblul ei atat sursa terrnlca cat sl suprafata de lncalzfre. Se recornanda a fi utlllzata la: - cladiri mici cu maximum 3; 4 niveluri;

- complexe de cladlrl mici dispersate

pe suprafete mari (mediu rural); - cladlrl de locuit individuale;

- cladiri cu caracter sezonier (organiza-

re de santier, depozite de materiale etc.);

- monumente istorice, locasui de cult etc.;

lncalzlrea locala prezlnta 0 serie de avantaje: cost de lnvestltll redus, posibilitatea Tncalzirii numai a spatlilor utlllzate, folosirea tuturor categoriilor de combustibili qazosi, lichizi $i sollzi, instalarea raplda cu mijloace locale, exploatare usoara deci putln costisitoare etc.

Ca dezavantaje se pot rnentlona:

- suprafetele Incalzltoare au dimensiuni mari $i ocupa mult spatlu Tn Tncaperea Tn care sunt amplasate;

- randamentele termice sunt mult mai reduse Tn raport cu alte sisteme de Tncalzire;

- necesitatea prevederii de cosuri pentru fiecare sob a sau grup de sobe;

- inconveniente de ordin igienic $i pericol de incendiu Tn manipularea combustibilului.

Clasificarea sistemelor de lncalzire local a se poate face dupa:

- modul de acumulare si cedare a caldurii: so be cu sau fara acumulare;

- combustibilul folosit: sobe cu arderea combustibilului solid (carbunl, lemne, deseurl etc.), lichid (p.kura, rnotorina etc.), gazos (gaze naturale, biogaz, butan etc.);

- natura materialului din care sunt executate: sobe din zldarle de cararnlda

sl teracota, sobe metal ice etc.

o categorie aparte 0 reprezinta "Tncalzirea electrlca" (cap. 4.7).

4.1.2. Sobe cu acumulare de caldura

Sobele se executa din zidarie de caramida sau placl din falanta. Au diferite forme geometrice exterioare de la simplu paralelipiped, la consfructll complicate cu nise, etajere, banchete sau alte forme de figuri estetice.

Caracteristica princlpala a acestor sobe consta In aceea ca, urmare a arderii combustibilului Tn focar odata sau de doua ori pe zi, timp de cateva ore, cal dura rezultata, vehlculata cu gazele de ardere este aournulata In peretii sobei $i cedata lent incaperll.

Din categoria acestor sobe, cele contectlonate cu placl din faianta sunt cele mai folosite. Sobele cu acumulare se executa: fixe sau mobile.

4.1.2.1 Sobe fixe

Sunt executate din placi ceramice glazurate cu dimensiuni standardizate sl forme diferite (fig. 4.1.1). Din punct de vedere al constructiel peretilor sobele sunt:

- usoare, cu peretl subtlrt

(60 ... 90 mm grosime) unde capacitate a de acumulare a caldurii este de 3 ... 5 h, iar alimentarea cu combustibil se face de 3 .. .4 orilzi;

- semigrele, cu peretl gro$i, unde capacitatea de acumulare a caldurii este de 5 ... 8 h, iar alimentarea cu combustibil se face de 2 ... 3 ori/zi;

- grele, cu peretl foarte gro$i, unde capacitatea de acumulare a caldurii este de 8 ... 10 h, iar alimentarea cu combustibil se face de 1 ... 2 ori/zi.

Sobele folosesc combustibili solizi, lichizi sl qazosi. Randamentul mediu varlaze Tntre 65 $i 75 % dar Tn cazul in care sunt bine construite, cu pereti

4
3
~ 2

/////
a b 5 Fig. 4.1.1. Soba de teracota fixa

a - vedere din fata; b - vedere laterala.; c - sectiune;

1 - focar; 2 - canale de fum verticale; 3 - caramida arsa; 4 - dale din faianta; 5 - u$a rnetalica,

c

etansl si cu tiraj corespunzator, pot reallza sl randament Tntre 80 sl 85 %.

Din punct de vedere tehnic sl economic se recornanda ca sobele fixe cu placl din falanta, Tn functie de grosimea peretllor sa se foloseasca astfel:

- pentru zonele cu te = -15 ... -21 °C, sobe cu peretl gro$i sl foarte gro$i; - pentru zonele cu te = -12°C, so be cu pereti subtlri.

4.1.2.2 Sobe mobile

Se compun dintr-un focar central, canale de evacuare a gazelor de ardere sl pereti lncalzitorl realizati din zldarie de caramida refractara placatl cu dale din talanta (fig. 4.1.2). Puterea terrnlca unitara q varlaza Tn functie de grosimea peretilor:

- pentru pereti cu grosimea sub 65 mm, q s; 2000 W/m2;

- pentru peretl cu grosimea peste 65 mm, q == 2500 W/m2

4.1.2.3 Montarea sobelor ~i racordarea la cos

Soba fiind un corp de Tncal~ire, se recomanda a fi amplasata Tn zona elementelor de constructli exterioare, aceasta pentru uniformizarea repartitlel caldurii pe vertical a $i eliminarea curentilor de aer rece Tn apropierea pardoselii. Acest mod de amplasare a sobelor creeaza greutati Tn ceea ce priveste evacuarea gazelor de ardere la CO$, acesta din urrna fiind, de regula, amplasat catre mijlocul cladlrll,

Pentru a reduce diterenta mare intre temperatura aerului de la plafon sl cea a aerului de la nivelul pardoselii, se recornanda ca sobele sa aiba Tnaltimea redusa, iar dlstanta lor fata de peretll exteriori sa fie cat mai mica.

Evacuarea gazelor de ardere ln exterior se face cu ajutorul cosurllor de fum, pentru care se au Tn vedere 0 serie de conditll de care sa se tina seama

Fig. 4.1.2. Soba de teracota moblla: 1 - focar; 2 - canale de fum verticale; 3 - canale de fum orizontale;

4 - plac] din faianta; 5 - elemente mobile de sprijin.

·. ...... '. - ... _._ ... :, ..... " ':'., .' ,

. '.

la constructla 'sl ,morjtarea.lor:-:::",--- ..

- reallzarea de ternperaturl 'rldlcate a gazelor de ;ardere«p§.na 'ta circa 200 0q, impune ostabllitate : la arderea rnaterlalulul 'din care este

executat cosul; :":.' ., ' '

- fata lnterloara a' cosurllor sa fie pe cat poslbll neteda:

- evitarea tronsoanelor orizontale;

- cosul de fum In exterior (pe teras a

sau acoperisul cladirii) trebuie sa depaseasca cu minimum 50 ern cel

mai apropiat obstacol. I

Tn ceea ce prlveste racordarea sobelo~ la cosul de fum se recornanda ur- , matoarele: ' i - racordarea se face numai la cosuri I

din zldarle, cu etansare buna;

- evitarea de racordurl lungi, orlzon- ,: tale; Tn cazul legaturilor cu burlane ,

din tabla, lungimea maxima este de i Fig. 4.1.3. Sobe metalice pentru combustibil solid:

1,5 m pe orlzontala Tntre soba sl ! a - cu tiraj direct; b - cu tiraj indirect;

CO$, asiqurand toto data sl 0 panta [ 1 - focar; 2 - perete metalic; 3 - captuseala din caramida refractara; 4 -: usa acce

minima de 10 ... 15 0; combustibil; 5 - orificiu pentru aer necesar arderii; 6 - cenusar: 7 - canale pentr.,

- fiecare soba sa aiM cosul ei; Tn ca- : L:e,-"v..:cac.:..u:;.;a~r.:..ea::..-><c;:;az~e::..:l.::_o:._r ..::=d.::_e~a:::...rd.::.e::.:r_;;:e~; .::_8_-_:r..::a:.:;_c.::.or:_:d:._l:.::a_:c:..::o::!$::_. _:_--J

zul rnontarli a doua sobe alaturate la ' r------~-'----:----------------------. un CO$, racordurile se distanteaza ' Tntre ele pe vertlcala cu 500 mm.

4.1.3. Sobe fara acumulare de caldura

4.1.3.1 Sobe metalice

pentru combustibil solid

Sunt executate cu tabla din otel cap'tu$ita cu caramida de samota sau din tonta cenusle (fig. 4.1.3). in functle de evacuarea gazelor de ardere Tn exterior se

,construiesc sobe cu tiraj direct (fig. 4.1.3a) $i cu tiraj indirect (fig. 4.1.3b). Caracteristicile tehnice mal importante ale sobelor metalicesuntp_r_ezentate Tn figura 4.1.4: randamentul varlaza Tntre 70 $i 80 %; puterea terrnlca este cuprlnsa

[%] 90 80 r-~+-+-+=~±-7-7-~~~~4-~ 70 r-~~~-+-4~--~+=~~~~-+~

rOC] 60 I-+-+--+--+--+--+--+--+----+--+-+~~~

500 50 !----;--+----+---+--if--+-+--+--+-+:::::_;__,;.__L-.+--l

5

6

a

b

300 30

200 20

100 10

in aceasta categorie se inscrlu sobeIe metalice'-folosite;-de-regtJla,-Ia-fnca-'--r-4:o-O"T-~-4Cri==~*~=F=!==l==F~~F==ii~..:::::~:W~ perile cu un regim intermitent de fncalzire (loculnte individuale, rnultlfunctlonale, organizari de santlere .etc.), Ca avantaje a acestor tipuri de sobe se . pot rnentiona: tncalzlrea raplda a Inca-

perii; a~operirea varfurilor de sarcina Tn . 0 ~-'----T--'---+____;-'---+-__'!"'-~~-+-L--f:-_!___J

perioada cu temperaturi exterioare ~ 1000 2000 3000 40005000 6000 [W/m2]

scazute: folosirea oricarul tip de com-;'Putere terrnica

bustibil etc.

Ca dezavantaje se pot semnala: lipsa Fig. 4.1.4. Caracteristicile termice ale sobei metalice cu combustibil solid:

acurnularf de cal dura, alimentare practic' 1 - randament; 2 - temperatura gaze lor de ardere; 3 - cal dura senslblla pierdut ...

~--~ -- ~ __ ~9ntinua cu combustibil, temperatura ri- r===;==c=u~g=az~e~te~d;e;a~r~d~er~e~; =;4~-~p~i~e~rd~e~ri~p~r~in~.~g~az~e~te~d~e~a~rd~e~r~e~. ====J dica.ta-a~ suprafefelorexfe7icjare~ale~so='-

belor (inconfort sl pericol de incendiu).

Sobele metalice sunt prefabricate sl ' ele se executa tntr-o gama variata, diferentiate doar de natura cornbustlbllu- , lui folosit. Ele sunt dotate cu dispozitive cu actlune rnanuala sau automata pentru ardere sl reglare, reallzand ran- , damente termice de peste 70 %.

Fig. 4.1.5. Soba metallca pentru combustibillichid:

a - schema sobei;

____ , b - cupfajuf arzator-regufator;

1 - focar; 2 - arzator: 3 - carcasa rnetallca; 4 - rezervor de combustibil;

5 - regulator;6--racord-la CO$; 7- robinet;_8 __ -:,_Rlutlt9LQentru nivel constant;

9 - tutitor cu si uran a; 10 - robinet de fnchfdere~-- .

o

1

2

aer

b

Capitolul 4: Sisteme de lncalzire

I. lnstalatii de lncalzira

Fig. 4.1.7. Aparate de lncalztre cu gaze: a - varianta cu racordare fa COl?; b - veriente cu racordare dtrecte in

exterior; c- detafiu dispozitiv de sigurant8; 9 12 10

1 - focar; 2 - arzator: 2a - tub de gaze;

2b - duze; 3 - sloane contra refularii; c

4 - corp de lncalzre; 5 - racord la cos:

6 - grilaj metalic; 7 - canal aer proaspat; 8 - canal evacuare gaze de ardere; 9 - electromagnet; 10 - buton de deschidere a gazelor; 11 ~i 12 - ventile; 13 - flacara de veghe; 14 - termocuplu.

Intre 1000 sl 6000 W/m2; temperatura suprafetelor laterale varlaza Tntre 100 sl 300 -c.

I rlata, avand forme cat mai diferite. Ele se lntalnesc Tn practlca, sub denumirea de aparate de Tncalzire cu gaze.

Un aparat de Tncalzire cu gaze (fig. 4.1.7) se compune dintr-un focar amplasat la partea lnferloara, tmpreuna cu arzatorul Tn forma de tub prevazut cu duze. Pe traseul gazelor de ardere spre cosul de fum este prevazuta 0 slcana cu rol de antirefulare. Evacuarea gazelor de ardere se poate face direct la cos sau prin intermediul unor canale metalice circulare, direct In exterior.

Firma franceza AUER executa aparate de incalzlre cu gaze de puteri termice cuprinse Tntre 4000 sl 12000 W, care pot utiliza gazele naturale, propanul, butanul etc., cu poslbllltati de evacuare a gazelor de ardere la cos sau

direct In exterior (fig. 4.1.8).

Se rernarca Tn mod deosebit:

- FLAMAUER F7, un aparat cu flacara viziblla, prevazut cu 0 hota din rna-

: terial plastic (rezistent la temperaturi : inalte), Focarul incandescent pe toata , lungimea lui reproduce fidel forma unui I carbune incandescent. Zona vizlblla

este reallzata cu 0 stlcla panoramlca transparenta, lnalterablla. Puterea termica este de circa 8000 W;

- SERlE RH, un aparat cu arzator atmosferic prevazut cu un grup de reglare sl de securitate. Se executa cu pu-

4.1.3.2 Sobe metalice

pentru combustibillichid

Sunt executate In exclusivitate din metal ~i reprezinta avantajul ca pot functlona continuu fara realimentare cu

. combustibil sau reaprinderea focului 0 perioada destul de lunga de timp (12 .. .48 h) Tn functle de necesarul de

caldura. .

o soba rnetallca (fig. 4.1.5) se compune dintr-o carcasa rnetallca emailata prevazuta cu orificii pentru circulatia aerului, care are in interior un focar de forma cilindrica executata tot din tabla ~i prevazut la partea lnfertoara cu un arzator cu vaporizare. Tot In interiorul carcasei se gase~te sl rezervorul de I combustibil. Alimentarea arzatorulul cu combustlbil se reallzeaza cu un regulator cu nivel constant, care are sl rolul de element de siguranta. Reglarea se poate face Tn trepte, la puteri cuprinse lntre 1/5 sl 1/1 din puterea nornlnala. Puterea terrnlca poate atinge valori de 6500 W la un consum de 0,8 I/h.

Se executa Tn foarte multe modele, totul depinzand de fabricant. In figura 4.1.6 este prezentata 0 soba rnetallca executata de firma GAMA din Franta. Tipul SM16-70 are 0 putere terrnlca cuprlnsa intre 1800 sl 8000 W sl 0 capacitate a rezervorului de cornbustibll de circa 13 I; tipul SM 30-100 este mai mare, are 0 putere terrnlca cuprlnsa . Intre 3500 ~i 12000 W sl 0 capacitate i a rezervorului de combustibil de 18 I.

4.1.3.3 Sobe pentru combustibil gazos Au 0 constructe speclala, sunt estetice ~i se executa lntr-o gama foarte va- I

a

5

Fig. 4.1.6. Sobe metalice pentru combustibillichidtip GAMA.

I teri term ice de 4000, 6200, 8000 sl 10000 W, are forma unui radiator executat din elemente independente;

- SERlE 15-02, un aparat executat din tabla ernallata, avand forma unui radiator cu coloanele unite sl puterea termlca de circa 4000 W.

4.1.4. Sobe de construcjle speclala (semlneurl)

$emineurile sunt sobe cu foc deschiscu vatra, racordate la cosurl de fum tn legatura drecta cu exteriorul (fig. 4.1.9).

Acest mod de lncalzlre este folosit ca un foc de agrement. Transmisia caldurii se realizeaza Tn cea mai mare parte prin radlatle, Randamentul este destul de scazut 20 ... 30 %.

In prezent se construiesc sernlneurl cu gratarul din fier, cu posibilitati de reglare a aerului necesar arderii, cu colectarea cenusli Tntr-un vas special si chiar cu poslbllltatl de recuperare a caldurii din gaze Ie de ardere (fig. 4.1.9b)

Puterea terrnlca unltara varlaza Tntre 3500 sl 4500 W/m2 de supr~ata deschlsa de semlneu, Combustibilul folosit este, in general, lemnul. Viteza curentllor de aer In sectlunea deschisa este 0,2 mis, lar contlnutul de C02 In gazele de ardere este de 1...2 %.

14

2

·4.1.5. Elementede calcul-~-··

" _: .

I. lnstalatli de' lricalzire';:

.f

4.1.5.1 Pierderile decaldura " .

Calculul necesaruluide c~ldura la cladirile incalzite cu sobe .se.poate face fie in conformitate cu STAS1907 sau cu 0 relatle mai slrnpla data ih STAS '3607,

Q=(1+c).v·fq;

.1=1

[W]

(4.1.1)

in care: ,

-q, este pierderea speclflca de caldura prin elementul de constructll [Wfm2]; - Veste volumul indiperii [m3];

- c este coeficientul de corectie al Pier-I

derilor de caldura prin transmisie [%].

Pierderea specifica de caldura q; se ~-----------------------------,

determina cu ajutorul diagramelor din !. / / /

figurile: 4.1.10 .. .4.1.13 pentru patru I .>

zone de temperaturi exterioare te, sta- Ii ~

bilitepe terltorlul tarii noastre.

Diagramele cuprind In absclsa lungi- I

mileL [m] calculat astfel: :

- pentru peretf exteriori, ferestre sl i. usl, raportul dintre volumul V aljnca- ; perii slsuprafata Sel a elementului de :

constructii considerat: ' !

L= vi Sel [m] , (4.1.2a):

- pentru pardoseala si tavan, inalti- !

mea lhcaperil '

L = h [m] (4.1.2b)

in ordonata se citeste pierderea spe- : cifica qj, in functle de tipul elementului ----aeconstfuc.tii:-Coeficientulae-corectie· . c deplnde cie felul expunerll.cladlrll iii raport cu vantul, astfel: - pentru cladlrl expuse acpunli van-

tului: c = 0,40; - pernru ciadiri adapostitetce 0,25. '

Fig. 4.1.8. Aparate de lncalalre cu gaze:

a - model FLAMAUER F; b - model SERlE RH; c - model SERlE 15-02.

Fig. 4.1.9. Soba cu focardeschls (sernlneu) a - vedere generala;

b' - elemente componente;

1 - gratar; 2 - hota: 3- caramida refractara: 4 si 5 - clapeta de reglare; 6 - vas pentru colectat cenusa; 7 - usa de curatire sl cu rol de grila.

b

4.1.5.2 'Calculul ~l alegerea sobelor Alegerea sobelor se face in functie de irnpcrtanta cladirii sl gradul de confort

dln lncaper], astfel: , .,

- la cladlrlle de 'Iocuit sl la cele simi- : lare acestora, care necesita un grad de :

.~~~~ ~ .. ~. ~. GGnf0r.t~~idicat"'$i .. in-.acela$L.timp,,---un;__:~ consum redus de combustibil, se reco-. : manoa sobele cuacumulare de caldu- i ra (sobelede teracota). •

Suprafata utila S de lncalzlre a sobe- I lor cu acumulare de caJdura se face in i ipoteza folosirii a 2 focuri in 24 h, pen- : tru realizarea unor temperaturi lnterloa- ! re de 18 ... 20 °C la temperaturi exte- ! rioare minime, care pot fi depaslte timp ! de maximum 20 % din durata perioa- '/ dei de lncalzlre,

S= (1 + m)' Qf qs [m2] (4.1.3)

In care: I

- qs este fluxul termic unitar cedat de

soba [W/m2]; I

- m - coeficientul de majorare , (m = 0,3 ... 0,5), a carulvaloare se aIege I in functie de elementele ornamentale i ale sobei care nu cedeaza caldura. "

Pentruetabillreavdlrnenslunllor -con~ structive ale sobei (numarul de randuri

Tabelul 4.1.1 Caracteristicile constructive ale sobei de teracota I
cu supratata utila S
Numarul elacilor In inaltime {fara soclu si cUEola)
Nurnarul de olacl Inaltimea sobei (inclusiv soclul sl cupola) [m]
~.~"-...- - ----- ~ ----.-.-__, .. ~- - ~ ....... ~5~._ ~_6~~ ... ".~7 .. ~ .. ~ ... 8~ ... ~ ". 9~~ .... ~1Q~ .. ~.11 ~ '12
R A L 1,47 1,71 1,95 2,19 2,43 ,2,67 2,91 3,15
Suprafata utila de lncalzlre (S) [m2]
8 11/2 21/2 2,03 2,45 2,93 3,35 3,77 - - -
9 11/2 3 2,31 3,26 3,20 3,80 4,27 - - -
2 21/2
10 11/2 31/2 2,58 3,11 3,64 4,23 4,76 5,29 - -
2 3 , i'
11 11/2 4 2,85 3,43 3,90 4,67 5,25 5,84 - -
2 31/2
12 2 4 3,16 3,78 4,42 5,16 5,78 6,42 7,06 -
21/2 31/2
13 2 41/2 3,41 4,12 4,81 5,60 '6,30 6,98 7,66 -
21/2 4
14 2 5 3,72 4,45 5,19 6,06 6,80 7,53 8,28 9,02
21/2 41/2
15 21/2 5 4,02 4,81 5,60 6,55 7,34 8,13 8,92 9,71
16 21/2 51/2 4,21 5,06 6,00 6,92 7,76 8,61 9,45 10,13
17 2112 6 4,59 5,48 6,38 7,46 8,36 9,25 10,15 11,05
~l:Js .. :R=lntr-un rand; A=ln adanclrne: L=Pe latime;. '
Se recornanda Tntrehuin'tai'ea -sob-eler corespun'iat6are datelor incadratein chenar. ... .. . . -.,~ , ... ' .. "

.'IJlri'stahltiide In'calzire

.~ . _'. :~. .: -, , .... ;. ,- , • ..t.. ;. ;.. ~+-, .,

Tabelul 4.1.2. Dimensiunile minime
ale sectlunll cos ului de fum la sobe
9u Dsc
axb
S [m2] [cmxcm]
<4 13x13
4 ... 5 13x19
5 ... 7 19x19
>7,5 19x26
Su=Suprafata utila de Tncalzire a sobelor;
Dsc=Dimensiunile sectiunll cosutul, •• v-,

:d~ p'J?({~i num~ul"ae'eJ~ci_p~_~nr~rid)~ _ . Dimension'ar,ea~abestor S'2~~.2D~~_ se pot utiliz~. i.n,.d~~Ni!!!::};ljn tabelul c.t, 1:'. 'm .~el')~~I.'?n.~J~~e..\!3~)ipuJ~J .pe. ~81??,

'- Ja cladlrlle cu un grad de .confort reglmul el defunotlonare fhnd practic mai redus, -precurn ,~i.1a cele care S9: :contiriU-u. Aceasta lnseamna ca fiuxul incalzesc temporar, se" pot utiliza sobe' terrnlc cedat de soba trebuie sa acofara acumulare de c~ldura. .. .' ' pere plerderlle 'de dlldura ale tncaperll,

4.1.5.3 Dimensiunile cosutu; de fum ' La alegerea tipului de cos, a dimensiunilor lui, precum sl a numarulul de sobe ce se pot racorda la el, este necesar sa se tina seama de: tipul sl pozltla sobei, natura combustibilului folosit, regimul de functlonare a sobel or etc. Dimensiunile mini me ale sectlunli cosulul de fum pentru diverse tip uri de sobe sunt indicate Tn tabelul 4.1.2.

in ceea ce prlveste numarul de sobe

.2~~e_.RQt!:9.90r9..~J.~_~lLCo~, Tn !~_belu.!_
4.1.3 sunt datadlrnenslunlle cosurllor
~i numarul 'de' sob a cu puteretermlca
nornlnala, ce se pot racorda la un cos,
TabeluI4.1.3. Numarul maxim de
sobe admis a se racorda la un cos
Dsc
axb 14x14 14x20 20x20
[cmxcm]
Ns 3 5 10
Pnt 14 23,5 47
[kW]
Dsc=Dimensiunile sectiunf cosului;
Ns=Numarul sobelor;
Pnt=Puterea nornlnala totala,
;:;- 42
't 40 .§
~ 38 I
~ 38
tT 34
0' 34
30
30
26 26
'\
,
22 ". -, 22
,,,- I'. r-, ",
~~ I, 18 '\: x <,
18 ~ ..,._ I " ;;;::
14 e-, ~< r-, l- I 14 /~. . .",- --
)': ....... ~ K r=
10 ". ;:,.... "- .._ 10 1/ ;::,..: -
I"::; I I -- I , I -~- ;;:".:: I r=
6 ". I 6 I
I I I 00 I I I ,=
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
.. lunglme L [m] ... -Iungime LIm]
Fig. 4.1.10. Pierderile specifice de caldura qi pentru ,te=-12 °c: Fig. 4.1.11. Pierderile specifice de caldura qipentru te=-1S °c:
1 - fereastra slrnpla: 2 - terasa: 3 - tavan spre pod sau
tereastra dubla; 4 - pardoseala: 5 - perete exterior. 1...5 - vezi figura 4.1.10.
4950

;:;- 46 I - 46
E I ~ 42
~ 42
a; 38 I a; 38 I I , IT

34 I I 3334
1'\ I
30 I 30 I,
I I I I
26 I I 26 I 1\\ I'
\' I I
22 I 22
;_.'01 I I
18 1'- 18 I I
-..:: I ~" r-, ,__
14 I' ~ ,"II ....... __ , 14 Di'..' ;---:;" r=s= 15
:- I I I I §: V' ;-;:: I
10 ~ .,._ , , I 10 ~ -r- 11
I; ,:::::;.. l- I I I I ~
6 1"'= I 6 I I
00 I I I l
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 00 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
lungime L [mJ lungime L [mJ
Fig. 4.1.12. Pierderile specifice de caldura qipentru te=-18 °c: Fig. 4.1.13. Plerderile specifice de caldura ql pentru te=-21 °c:
1 ... 5 - vezi figura 4.1.10. 1...5 - vezi figura 4.1.10. .:'~~".

,:.;ti.,

• :..... I' .;' .. " .• ; •

1.·lnstalatii 'dewincalzire'

• '~"" •• ,'. ~ ~ .. ~ ..... I:_< ~ ••• '.

• • ·.I:f· ~ ~. 4 ..... d '. .' .'

- .. -~'--"--~::-:-r~~---"':-:"""'-:-:-:-:--::-.--:~~:;-:.-"-~".~ .-~-~ .• cusupratete ~!3 .I~~Iye.:".:.:.::::.,:,::;; .:': :;,:,::.I~'~::! :;",.,:, "":1:.0'0;

4.2. i~calzHe~.Clr~pa .c~alda ~i flerbil1te - . _, Oaracterlsticlle prIncIpaleale sistemelor :de.,incaiiIre ell

apa calda. sunt urmato'arel.e:··: ', .. .: ;-.:' ~ :~. '.~ .~.; _,. :::,,,,:,

4.2.1. Clasificarea sistemelor ~ asIgura ~onditiHe 'de contort dato~It~ temperaturU' sc~zy~

de i!1calzire cu apa caldii . te a suprafetelor corpurHor de lncalzIre;. ..' ..

• permit reglarea centrala sau locala a'debitelor'deagent termic cedate spatlllor lncalzite; .

• asigura siguranta in exploatare sl Intretinere; .. , .

• durata medie de vlata, datorlta lnvelisulul de corosiune

redus; ..

oinertie terrnlca mare, vizavi de alte sisteme de Tncalzire; • pericol de Tnghet, Tn cazul absente! unuisistem de . protectie cu conductoare de lnsotire sau a lnhlbltorllor

contra Tnghetului; .

o costuri de Investitie mal mari Tn raport cu alte sisteme.

Se utHizeaza drept agent termic apa calda cu temperatura maxima de 95°C. Agentul termic i$i rnareste potentialul termic ln cazan, preluand 0 parte din energia termlca cedata de cornbustlbjlul ars,iar printr-o retea Inchlsade conducte, transferaenerpla termlca acumulata,' spatlului ce urrneaza a fi Tncalzit, utllizand suprafete de lncalzlre,

Sistemelede incalzire cu apa calda se clasiflca Tn functle de partlcularltatlle de alcatulre sau functionare astfel:

- temperatura agentului termic la leslrea din cazan:

• lnstalatli cu apa calda, de rnedie temperatura, cu temperatura de regim pana la 95°C;

o lnstalatll de apa calda de joasa temperatura, cu temperatura de r~gim pana la 65°C.

- rnodul: de circulatle a apeicalde Tn reteaua de distributie Alegerea sistemului de Tncalzire aferent unei cladiri sau

aagentului termic:' unui grup de cladlri se face Tn corelatle cu confortul termic

oinstalatii cu clrculatlenaturala, cunoscute sl sub denu- ce trebuie asigurat sl gracju!de' dotare tehnlcapentru care

mirea de "termosifon"sau gravitationale; exlsta disponibilitatea flnanclara a beneficiarului.

• lnstalatll cucirculatiefortata. Optiunea se. face in functie de disponibilitatile financiare

- numarul con'ductelor de dlstributie aagentului termic; ale beneficiarului sl se adopta 0 sotutie eficlenta sub aspec-

oinstalatiecu coua corrducteIinstalatil bltub): tulcontortulul termic, Tn concordanta cu normele de ges-

.. '. lnstalatll cu osingura conducts (lnstalatil monotub). tiune eficlenta a energie sl. In limltele impuse de protectla

- schema. de asigurare sau a legaturii cu atmosfera: mediului Tnconjurator. .. , .'.:'C:'i c.: \;.,

• lnstalatll deschlse, asigurate cu sisteme de asigurarecu Stabilirea unor criterii de alegere,.sejace. luand Tn consi- ,

vase de expansiune deschise; derare destlnatia cladirilor:·· i

einstC!latii Tnchise, asigurate cu sisteme de asigurare cu ode locuit (individuale sau cole,ctive);" ";;1

vase de sxpansluneinchlse. , 0 social-culturale, care sunt individua,le, Tn sensul aparte- ,.i~!

___ -:-- ..!.m!.!;o:::;d::.:u:::l7.d::::e:-::;;a::..:m-71:p::.:.la=is:::.:ar::-=:e,.:a:_·:;;co=.:n~d::;u::;c::_;t::::e_:;lo::._r_:d:.:e::_· .=d_:;is:_::tr_:_:ib::_;u::.:t.:;ie::._: __ ._J ~~~t~.iJ!_o_pr_i~~E!. ~i.e_xp)~ata:.i~ ~c;tU colective, in ipoteza in-;;,

e' cudistributie lnferloara; i chirierii spatlllor diferltelor societati;" ". .", I

o cudistrlbutte superloara. I • lncustrtale; care au spatll destinat~ personalului auxiliar ..., i

- solutia de alcatulre a retelel de dlstributie: I $i TESA precum sl spatil de productie.""··,' I

o retele arborescente; I in cadrul sistemelor de distrlbutle seapreclaza ca impor-""':

o retele radiale; : tante: distrlbutla in plan orizontal sau vertical lili nurnarul de

• rete Ie inelare. conducte, precum lili materialuldin care sunt confectionate

- gradt.1l de raspuns la conditille de stabilitate terrnlca $i retelele de distributle: conducte din otel.cupru sau materia-

hldraullca: . Ie termoplastice.

• lnstalatii cu reglare termo-hldraunca local a; Dotarile tehnice reprezlnta 0 categorie lrnportanta a sche-

• lnstalatf CLi reqlare terrno-hldraulica centrala; I mei adoptate, deoarece trebuie sa raspunda unui minimum

o lnstalatilcu gestiune globala a energiei. I tehnic determinat de functlonalltatealnstalatlel sl de dispo

- componenta transmisiei de caldura Tn spatlul lncalzit: nibllltatlle financiare ale investitorului. Se au Tn vedere nive-

.- o-cu-suprafeteconvective'(static'sau'diMamic)i-"~-'--' -luri-minime,de-dotare.cum,aLfi:,.contorizarea_energiei_termJ.::,

• cu suprafete convecto-radiative; ce consumate; reglarile hidraullce necesare asigurarii

4.2.2. Criterii privind aJegerea sistemului de incalzire

TabeluI4.2.1 Modalita!i de alcatulre a lnstalajlilor de Incalzlre cu apa calda
Sistern de distributie Dotari tehnice .
Destinatia In plan in plan Circulatie Contorizare Reglare
Numiir Gestiune
cladirii Hidraulica Termica
orizonral vertical conducte
N F L C L C L C L C
Radiala inferioara monotub
Individuale inelara X X X X X X
Loculate perimetrala superioara bitub
Colective inelara inferioarii monotub X X X X X X X
arborescenta bitub
Indivlduale inelara inferioara monotub X X X X X
Social arborescenta bitub
culturale inelara monotub
Colective arborescenta inferioara bitub X X X X X X X X
Anexe inelarii inferioara monotub X X X X ,X X
sociale arborescentli superioara bitub -- ._- .-_ .....
Industriale
'" '_, Spa!ii __ . ' ___ inelar:L_ . inferioara bitub X x- -_._ ~-~- -x-- -X, X._
productive arborescentli superioara _._-- -_. ------_
Obs, N - naturala; F - fortata; L - locala; C - centrala, sta6"nft~fii .c~idra~ifce~ a·si~te~u~luldEfglarile t~,;m·iCe(lo~ai~L~ ';':.rif~~~a .$~:. ~is~i~u~i~ ;~-a:gentulti.i ·:j$r~ic~are:':~;afu~~e--- . sau ' centrale-C) ~ concepute tsa ··asig(ire· un ; minimum: 'de. .relativ 'mari, 'necesi'tan'd ccihfiguratii· cii i-Eizistente iocale

gestiune a energiei termice; gestiunea automata a·energiei mlolrne.: ,. '.:; ;'.~: .. :'~ .. , .- .- '.

termice in concordanta cu cerintele moderne de exploatare in functle de partlciilarltatlle . constructive lili arhitecturale

ecologica a Instalatlilor de incalzire' .. .. ale cladlrli, se pot realiza instalatii 'monotub sau bitub cu

o imagine globala a poslbllitatllor de alegere a unui sistem distributie Inferloara, superloara sau mixta.

de lncalzlrs centrala cu apa calda este prezentata in tabelul 4.2.1., fata de care se pot face urrnatoarele recornandarl: a) sistemele de dlstrlbutle se concep, in acord cu partlcularitatea arhltecturala a fiecarel cladiri, a duratei de exploatare a conductelor sl echipamentelor alese;

b) dotarlle tehnice se aleg astfel incat sa realizeze in prlmul rand nivelul de functionare economica sl sa perrnita progresiv atasarea unor componente care sa asigure 0 gestiune eflclenta a instalatlel.

4.2.3.1 InstalaJii bitub cu distribuJie superioara

Dlstrlbutla superloara (fig. 4.2.1.) se adopta in condltlile in care cladlrea, nu dispune de un subsol tehnic, care sa permita montarea conductelor de dlstrlbutle a agentului ter.mic cu panta continua catre coloanele de alimentare a corpurilor

de lncalzlre. .

Solutla adoptata este cu conducta de ducere montata la partea superloara, cea de intoarcere fiind montara la nivelul pardoselii sau sub aceasta.

Varianta cu ambele conducte de distributie la partea superloara prezlnta dezavantajul clrculatlel greoaie a apei in

Constitue inceputul incalzirii centrale, pentru zilele noastre conducte.

sl in mod particular pentru tara noastra, pot fi considerate Varianta numai cu conducta de ducere la partea superloainca utilizabile in zonele izolate, lipsite de energie electrlca ra prezlnta avantajul unei clrculatii mai active a apei in con'"Ientru alimentarea unor componente de modernizare. Argu- ducte deoarece la presiunea terrnlca realizata prin raclrea

.entul care a impus parasirea in timp a acestora l-a con- apei in corpurile de incalzire, se adauqa ~i cea produsa prln stituit presiunea disponlblla mica pentru vehicularea agentu- raclrea apei in coloane atat pe conducta de ducere cat lili lui termic, care conduce la diametre relativ mari pentru re- pe cea de intoarcere.

teua de dlstrlbutle ~i de aici costuri mai ridicate ale lor in ra- Varianta cu vas de expansiune deschis VEO (fig. 4.2.1a)

port cu cele moderne. este utlllzata la majoritatea cladirilor prevazute cu pod. Va-

Aceste lnstalatil, cunoscute curent sub denumirea .prln sui de expansiune se poate monta pe pardoseala podului, termosifon" sau .. prin gravitatie" se utlllzeaza la cladirl de 10- i de preferat in apropierea cosului de fum (incazul di acesta cuit, individuale sau colective, putln dezvoltate pe orlzontala I e~is~a), luandu-se rnasurile corespunzatoars de lzolareter-

sl in mai mare masura pe vertlcala. mica.

Sunt caracterizate prin: I Varianta cu vas de expansiune inchis VEl (fig. 4.2.1b),

----.- amplasarea sursei de agent termic in aceeasl cladirecu . Lpermlte.montarea acestuia intr-unspatiu adiacent cazanului"

consumatorii de energie termlca: ! dezaerisirea putandu-se face prin dispozitive automate de

• clrculatia agentului termic se reallzeaza datorlta presiunii I dezaerlsire amplasate in zona superloara a lnstalatlal, 'i

termice; . Prepararea apei calde de consum se asigura in ambele

cazuri cu schlmbatoare de cal dura alese sl pozltlonate corespunzator pentru a permite crculatla agentului termic primar pe baza presiunii term ice.

Pentru cazul unor subsoluri cu inaltime mica apa calda de consum se poate prepara local la fiecare consumator, sau centralizat utillzand alte surse de incalzire.

Reglarea necesera asigurarii stabllitatll hidraulice se obtlne prin prereglarea robinetelor cu dubla reglare care preiau dlterentele de presiune neacoperite rezultate din calculul retelel de dlstributie.

Contorizarea se face numai la nivelul consumului de combustibil, deoarece pe circuit agent termic ridica probleme de pierderi de sarcina care nu pot fi acoperite de presiunea terrnica dlsponlbila.

in condltille utilizarii echlpamentelor . moderne exlsta posibilitatea reabilitiirii termice a lnstalatlllor' vechl, unde in locul VEO se prevede un VEL

4.2.3. lnstalajl! de lncalzlre cu clrculatle naturale

DA

--

, ,

:0: ,

,

t

:::

, , ,

*

Acc

Acc

a

b

Fig. 4.2.1. lnstalajie de incalzirebitub cu dlstribujle superlcara ~i clrculajle naturalae.

a - instalatie cu VED; b - lnsieletie cu VEl;

Cz' - cazan; B - schlrnbatcr de caldura; cr- corp de incalzire; VED ~ vas de expansiune deschis; VEl - vas de expansiune inchis; DA - ventil automat de dezaerisire; SS - supapa de siguranta.;Acc - apa calda de consum; k - apa rece; Rs - robinet de semnalizare; Rdr - robinet cu dubla reglare; AG - aIimentare I?i golire; R1, R2 - robinete; CA - conducta dezaerisire; Rc - robinet pentru- circulatie; Rg - robinet de golire.

-- conducta de duca-e; - - - conducta de intoarcere; -x-x- conductfl siguanta. intoarcere

-x- conducta siguranta ducere; _e_ conducts de semnalizare.

4.2.3.2InstalaJii bitub cu distribuJie inferioara

Dlstributla Inferloara se adopts pentru cladirile care dispun de subsol tehnic corespunzator arnplasarli sursei de agent termic pentru incalzirea cladirii sl

J..,lnstalatii de incalzire', ".'

~ .. . ... .. .. ..,..... .... .

• '. ..... ~ • ••••• • ...... ,. Ow

,Capitolul 4: Sisteme de incalzire '~

:'-.' ,.... , '.' ; "'" ..

prepararllvapelr calde =de -:;consum,-: precum ~i a conductelor ¢e.~istril?l!Ji~,~" ", :,,~,' "Y:~ aqentulul termic cu' panta ; necesara

catre coloanele de alimentare a corpu-

rllor de tncalzlre.

Se poate realiza in doua variante de echipare (fig. 4.2.2) dlterentlate prin sistemul de asigurare, de preparare a apei calde de consum $i a modului de dezaerisire,

$i in acest caz, prepararea apei calde de consurn poate fi anallzata.in functle de eombustibilul utilizat, cuposibilitate de preparare locals sau centrala.cln cazul din urma, daca Tnal1:irnea subsolului tehnic nu permite asigurarea Tna:ltimii minime pentru obtinerea presiunji termice necesara circulatiei agentului termic prin schimbatoarele de cal dura, se pot utiliza alte surse independente.

Varianta din figura 4.2.2a neceslta Fig. 4.2.2. lnstalajle de iricalzire bitub cu dlstrlbujle inferioara ~icirculalle naturala

spatlu corespunzator pentru" arnplasa- a .: insta/atie cu VED; b - instalatie cu VEl

rea vasului de expansiune deschls, care Acc; AG, Ar, CA, ci Cz, DA, Rc, Rs; Rdr, Rg, R" R2, SS- din fig; 4.2.1; B - schlrnbator

, poate flpozitlonat In podul cladirii, daca decaldurii; VED - vas de expansiune deschis; VEl - vas de expansiuneinchis.

acesta exista, sau tn zona .superloara a --,' =conducta de ducere: - - -conducta de lntoarcerer vx-cx- conductaslquranp; lnstalatiel (casascerll) dadisp~1:juI per- intoarcere; ~conducta siguranta ducere; -.- conductii,de semnalizare

mite. in plan vertical, pe langa spatule ,

necesare coloanelor de agel1t termic, sunt aslgurate $i cele necssare arnplasarll conductelor de siguranta sl de preaplin de laVED.

VarIanta dinfigura 4.2.2bcu VEl sl dispozitiveautomate de dezaerisire, prezlnta avantajul ellberarli plafonului ultimului etaj de reteaua de dezaerisire $i a podului de spatiul necesar ampias~rif vasului de expansiune. lnstalatia devine mai elastica, fara a intluenta buna functionare,

Amplasarea sursei de cal dura st a slstemulul de asigurare lanivelul subsolului, faclllteaza 0 mai buna exploatare a instalatlei.

Ca sl Tn cazul precedent, stabilitatea hidraullca se asigura printr-obuna dimenslonarearetelel orizontale sl verticale de dlstrlbutle, la care se adauqa aportul robinetelor cu dubla reglare ~care preiau excedentul de presiune)

i

a

.~ ", 'I " ,',.:. ~ ", :,. -, •. ,

'" DA

;',:,;DA

Fig. 4.2.3. lnstalajle de incalzii'e monotub cu clrculajle naturala:

4.2.3.3 InstalaJii mono tub I - racordare unllaterala: II - racordare bllaterala: a: sld - alimentar ,

Caracteristlca lrnportanta a acestui sistem consta ln in serie; b -a1imentarea cu conductads ocolre realizata axial cu coloara: aceea ca distrlbutla agentului terrnlc se poate face tn zona C sl e - allmentare cu conducta 'de ocolire dezaxata; Cz - cazan; superloara, colectarea tn zona inferloara, iar coloanele sunt , C.i - corp de incalzire; VED - vas de expansiune deschis.

- - ~- -. ~--realiz.ate"':nu,ma.!~-Gu-~o- .. singura~-Gonducta.- ---~,-->--,-=----~--- ---------~------l-

Cornparatlv cu sistemul bitub sl dlstdoutle superloara, di- mic de -temperaturamarriaicafa~~cafe-se--dbtihe-prin-ames~-ferentels apar numai la alcatulreacoloanelor sl la modalita- tecul apei din coloana cu tea dela corpul de incalzire pretea de racord a corpurilor de Tncalzire la acestea. cedent. Scurtcircuitarea corpurllor de lncalzlre se poate relnstalatiile monotub pot fi realizate Tn mai multe variante aliza ca Tn figura 4.2.3, varlantele coloanelor "bee, "c"$i "e".

dintre care unele sunt prezentate In figura 4.2.3. La aceste lnstalatil, consumul de metal tn conducte este

Celedoua variante au corpuri de incalzlre numai pe 0 mai redus decat la cele bitub, in schimb cresteconsurnul

parte sau ambele parti. de metal aferent corpurilor de lncalzlre.

Tn cazul variantelor din figura 4.2.3 coloanele "a" sl "d", apa se raceste succeslv In corpurile de Tncalzire, caderea de temperatura totala Tntre ducere '!?i Tntoarcere fiind de 20 K, repartizata neuniform lntre corpurile de,lncalzire. Rezulta ca, Particularitatea prlnclpala a acestor slsterne, fata de cele temperatura apei de aIimentare este cu atat mai scazuta cu cu circulatle naturala, consta ln faptul ca circulatla agentului cat numarul corpurilor de tncalzlre Tnseriate este maimare. termic se realizeaza cu una sau mar multe pompe, montate Aceasta duee la necesitatea maririi suprafetelor de Tncalzire cu pe conducta de ducere sau lntoarcere, la care se dauga si cat acestea sunt mai jos plasate. Alt dezavantaj iI prezlnta I aportul presiunii termice. Aceste lnstalatll pot fi adoptate faptulca nu se pot prevedea robinete de reglare la fiecare I pentru toate categoriile de cladiri, indiferent de desfasurarea 'corp 'de Tncalzire, acestea putand opri crculatla pe coloana, lor In plan sau pe vertlcala, Chiar daca devin dependente de

Unele Tmb'unatatiri ale acestul sistem sunt aduse prin in-I' energia electrlca necesara actlonarll pompelor, economiile _ . tr?d~~ere_a ~onductelor de s~urtcircui~are a corpurilor de in- realizat~ . dat~rita mic$ora:ii di~me~elor .. conductelor Ie fac

calzlre, putandu;;;se -astfel-aslgura- 0 alirnentare-cu-agent-ter-> .compettnve.st.cu cea_m~:l1 lama aRhcablll!~~. ,__ _ _

b

4.2.4. lnstalajil de lncalalre cu clrculajle fot1ata

~ .. , . " ""~: 'I~/::':~:~:,:·~:· ';:~"~~··"i~ .: : .... ~.~ .:. '. :':..~~ .... '.'

,capjtciiu·I,4~'~is-teirie:'de In'ciiizire I:iristillatii'dE!"iricaliire

~~~~~~-=::--=:".-~=-=:---~- ~~~~-~. ;=- =-..=.~- ~'~""§' "§- .... ~' ='~'. ~" - -------_.

=--:= -~.-.- _ _ _-- - .. _-- .. ,_-_- ~ . . .- .. _-_ -_ .. _--_.-.- .. _-_ - '"

4.2.'4.1Instalajii de'incalzire cu distr:ibuJie'/ndividuala :.-;~.' ''''~. Referitor la modul de echlpare 'al MTH,'sistemelede incal-

Sistemul este destinat cu precadere cladlrllor de locuit sl zlre lndlvlduala centrallzata pot fi alcatulte indoua varlante: celor publice (terti are) care au actlvltatl individuals. Elemen- . a) cu echipament pentru prepararea oornuna aapel calde tul de consum al acestor doua categorii de cladiri consta it:! de consum, cunoscute sl sub demimirea de modul "Satelit"; necesitatea functlonarll independente pentru fiecare desti- (§ 4.2.5) ,

natle, de un de decurg sl partlcularitatlle in dotarea tehnlca. b) fara echipament pentru prepararea cornuna a' apei cal- i,i',

In alcatulrea acestor lnstalatil se disting doua componente de de consum. "':!~

importante: Dupa modul de alcatolre al MTH, se pot distinge varian- '~,~

• prlrnara, care include sursa de agent termic cu rsteaua tele cu racordare: -

_ orlzontala lili vertical a de dlstrlbutle a acestuia, pfma la - dlrecta (MTH1)

accesul in apartament sau la unitatea lndlvlduallzata; - cu distribuitor-colector (MTH2)

• secundara, in care sunt incluse circuitele de dlsfrlbutie - cu butelie de egalizare a presiunii (MTH3)

a agentului termic in cadrul apartamentului sau al unltatil - cu butelie de egalizare a presiunii sl distribuitor-colector

individualizate, inclusiv corpurile de tncalzlre. (MTH4)

Legatura dintre cele doua componente este facuta de un Referitor la dlstributla agentului termic la nivelul aparta-

modul termohidraulic (MTH), care permite reglarea, contori- mentului sau unitatii individualizate, solutllle adoptate sunt:

zarea sl dlstributla agentului termic. Modulul termohidraulic, • retea bitub cu dlstributle radiala, perimetrala sau lnelara:

reprezlnta legatura dintre circuitul primar lili eel secundar, • retea monotub cu distributie perlrnetrala sau lnelara,

numit uneori bucla de apartament sau bucla secundara. Alcatuirea sistemelor de inc~lzire, prezlnta avantajele

Sistemele de 1ncalzire lndivlduala centrallzata pot fi reali- urmatoare:

zate in mai multe variante, acestea deplnzand de echiparea " lndependenta functlonala a buclelor de apartament sau

MTH sau modul de alcatulre a buciei secundare. a unitatii individualizate;

• izolarea unei bucle cu butelie de egalizare a presiunii (BEP), in raport cu sistemul global, fara a perturba stabllltatea hidraulica a buclelor in functlune: • reglarea termohidraulica lndlvlduala a buclelor, raspunzand cerlntelor de ordin material sau de confort;

• contorizarea energiei term ice la nlvelul buclelor;

9 . . •. g~s!il-l.D..~a cqnsumurilor de energ,,,_,ie::,_ __ terrnlca in acord cu cerlntele de control

lili exploatare moderne. ..

Sistemul bitub asigura a stabilita'te hidraulica mai buna in timp ce sistemul monotub poate fi considerat mai economic, in conditll de eflclenta egale.

Cele doua sisteme, analizate in mai multe variante de alcatulre, sunt prezentate in figurile 4.2.4 pentru distributla bitub sl 4.2.5 pentru distrlbutia monotub.

Specific acestor variante este faptul ca pozltlonarea conductelor de dlstributle se face la nivelul plintei sau sub pardoseala, utilizand retele de tip radial, perimetra I sau mixt, precum sl posibilitatea reallzarll unor coloane de scars pentru ducere sl intoarcere, de la care se poate realiza racordarea succeslva a apartamentelor sau spajlllor in proprietate unica.

Compatibilitatea dintre aceste sisteme de dlstributle sl variantele de alcature' a buclelor de alimentare este prezentata in figura 4.2.4. Se remarca faptul ca solutllle de alimentare dotate cu dlstrlbutle sl colectare cemrallzata prezinta cea mai mare elasticitate in functlonare, cu posibilitati de a realiza mai multe variante de alcatulre,

Adoptarea unor variante de dlstrjbutle se face in functle de:

• amplasarea in plan a corpurilor de incalzire;

• libertatea de montare a conductelor de dlstributie, fara a afecta elementele

Fig. 4.2.4. Scheme de lnstalajll de incalzire cu distributie individuala in sistem bitub: a - cu robinete individua/e cu dub/a reg/are; b - cu robinete termostatice individua/e; c - cu distributie $i co/ectare centralizata. $i robinete individuate cu dubta reg/are; d - cu butetie pentru egalizarea presiuni/cr $i robinete termostatice individua/e; e - cu bute/ie pentru egalizarea presiunilcr; distributie $i co/ectare centralizata cu robinete termostatice individuate $i comendii $i regtare diferentiata; f - cu distributie $i co/ectare centratizata; robinet cu 4 cai pentru unica racordare $i reg/are termostatica de cepiit; g - cu distributie $i cotectare centra/izata, armaturi pentru racordare unica $i reg/are teanosteticii superioara; h - cu butetie pentru egalizarea presiunilor; dlsirlbutle $i co/ectare centralizata cu armaturi pentns racordare unica $i reg/are termostatica superioara; i - cu butelie pentru egalizarea presiuni/or; distributie $i co/ecfare centratizata, robinete cu 4 cai pentru unica racordare $i reg/are termostatica de capat;

Ci; Cz; Rdr; Ri; Rr; VEl - au semnlftcatla din fig. 4.2.1; RTS - robinet termostatic; BEP - butelie pentru egalizarea presiunilor; D - distribuitor; C - colector; Ct - contor; Pc - pompa de clrculatle:

ARU - armatura pentru racordare unica; RUTS - robinet cu 4 cai pentru racordarea unlca i?i reglare termostatica de capat; OR - ansamblu de cornanda si reglare diferenpata; R3C - robinet cu 3 cai; MTH 1 - modul termohidraulic cu racordare directa; MTH2 - modul termohidraulic cu D-C; MTH3 - modul termohidraulic cu SEP; MTH4 - modul termohidraulic cu BEP l?i DC; Te - termostat exterior.

h

._. - - --_ .. _ .. _--- ._------ ---- --------. _. _ .. _.- - _._-_:..._-_._---, . . .__,.. ----'--

de rezlstenta; . ~ , . " .. :~ . radlala sau l"fI~xta "~i .. prezinta. Urinatoarele. partictJlarit~ti ter-

· • acceslbilitatea la traseele' importante in caz de necesi:' mohidraulice:'-::i·,'J:;··'~·~·:::: ::~-:- : :'-:; .' . .:; 'i:~;

tate;" . • eChilibrarea 'hidraulica 'a buclelor in raport cu ooloana se

• trasee economice in acord cu cerlntele functlonale sl realizeaza cu ajutorul robinetului de reglare;

arhitecturale locale. . • echilibrarea hidraulica a flecarul corp de lncalzlre se

· 0 components lmportanta, comuna celor doua grupe de reallzeaza. cu robinetele cu dubla reglare;

dlstrlbutle 0 constitue contorizarea lndivlduala, care se poa- • echilibrarea hidraulica intre ramurile de dlsfrlbutle se terealiza Tn interiorul sau exteriorul spatiulel deservit de in- reallzeaza cu ajutorul robinetelor de reglare prevazute la

stalatla lnterloara distribuitor-colector;.

o echilibrarea termohidraulica la fiecare corp de tncalzlre

4.2.4.1.1Instala!ii bltub se reallzeaza cu armaturlle de racordareunlca l?i robinetele

Scheinele grupate Tn figura4.2.4. reunescechipamente ce termostatice(fig. 4:2.4g);

pot partlclpala alcatulrea unor. scheme bltub, Fiecare va- - racordarea cu buteliede egalizare a presiunii(fig. 4.2.4d); nantaprezentata sepoate .apllca Tntregii cladlrl, Irnrucat Tn general;schemele de alimentare sunt cu dlstrlbutleIlnlara l?i variantele se diferentiaza prin functlonalltate, nivel de dotare prezinta ca particularitatl termohidraulice:

$i gestiunea slrnpla sau cornplexa a energiei termice, nu • lndependenta hidraulica fata de regimul hidraulic al

este exclusa posibilitatea racordarll la aceea$i coloanaa mai coloanei;

multor variante dar cu conditia anallzarll compatlbllitatli • echilibrarea termohidraulica a' fiecarui corp de lncalzlre

functlonarli Tn ansamblu. cu robinete termostatice; .

Sursa de energie terrnlca se consldera comuns, echipata 0 clrculatla agentului tertnic Tn bucla de alimentare este·

cu unul sau mai rnulte cazane. Parametrii agentului termic aslqurata de 0 pompa de conducts:

se stabllesc printr-o reglarecalitativa centrala, in functle de - racordarea cu butelie de egalizare a presiunilor ~

temperatura exterloara sau conditllle din interior. distrlbuitor-colector (fig. 4.2.4e, h sl i), in care schemele de

Separarea hldraulica acircuitului cazanuluide cel al retelei alimentare se reallzeaza cudistrlbutle depllnta, radiala sau de dlstrlbutie, prin prevederea. unei BEP, asigura 0 elasti- 'I rnlxta sl prezinta urrnatoarele particularltati termohidraulice:. citatefunctionala fara.ainfluenta.consumatorii. • lndependenta hidraulica fata de regimul hidraulical

Hezulta necesitatea prevederii unor dispozitive sau arrna- I coloanei; . . .

turi de echlllbrare hidraullca a retelel orizontale. , oechilibrarea hidraulica intre ramurile.de distributiese

Elernentelecorrnrnevarlantelor prezehtate sunt: ! reallzeaza cu ajutorul robinetelor de ,re:glareprevaz~tela

... contorizarea consumulul de energie terrnlca la nivelul I distribuitor-colector;",/"'! .

flecarei bucle de dlstrlbutie, rnontarea contorului de energie. • realizarea unei reglari termohidraUjj'c:~la fiecare corp de .

terrnica putandu-se face peconducta de ducere sau pe cea i Incalzlre cu. robinetele termostatice (fig.4.2.4e), cu armiHuri ---......,ae-Tntoarc-ere-;-este-de~dorit "ca'bucla "de contorizare--sa T "de -racoraareunlca(f1g. 4.2.4hJ, cu roblnete termostatlce $1 poata fi amplasata la nivelul de distributie, Tn casa scarii, I' arrnaturi.de racordare unlca (fig.4.2.4i);'

permltand accesul cornodal serviciului de exploatare; • posibilitatea reglarii zilnice, saptamahale sau chlar sezo-

• prevederea unor robinete de concesionare pe conducta I niere, precum sl comanda de la dlstanta a functlonarf sl

de ducere, cu acces din nisa contorului, care sa perrnlta i opririi lnstalatlel; '.

oprirea voluntara afurnlzarll energiei term ice; i • clrculatia agentului termic Tnbuclade alimentare este

· • pr~v:derea ~nor r~bi~et~ s.au arrnaturi de echilibrar.e " aSigurata cu 0 pornpa de conducta, '

hldraulica a buclel de dlstrlbutie In raport cu coloana de ali- I' .

mentar, cu condltlaca accesulla aceasta sa fie permis per- i 4.2.4.1.2Instalatii monotub

sonalululde specialitate; , I Variantelede alcatulrs a buclelor de alimentare, precurnsl

• prevederea unor robinete de Tnchidere a buclelor de ali- racordarea acestora la coloana de dlstributle a agentului

men tare pentru lzolarea.buclei Tncaz de avarie in aval; terrnlc este prevazuta in figura 4.2.5 .

.. anallzarea poslbllltatli de golire rapida a buclei de ali- Elementele comune cu lnstalatllle bitub sunt:

mentare in caz de avarie sau ln vederea parasirii pe termen I .. contorizarea agentului termic se reallzeaza montane

lung a spatlului deservit. ! contorul pe conducta de ducere sau intoarcere; .

''VarianteIEfaEnncatDire~a' bClclelor-de~alimentareprezentate I~·· -.~·echilibrarea~hidraulica·a~buclei~j'n~raport~cucoioana; ...

In figura' 4.2:4. se pot aplica Tn functie de partlcularltatlle ] .. izolarea buclei de alimentare de coloana;

locale constructive ale spatlulol ce urmsaza a fi tncalzlt. • golire raplda;

Se consldera ca solutll optime patru categorii de retele de • reglare tocala termohldrautica;

dismbutle: de pllnta, radlala, liniara $i mixta. Avantajul sistemului monotub consta Tn economia realiza-

Dupa rnodulde racordare la coloanele si criteriile functio- ta In cadrul retelel buclei de alimentare, utilizand 0 singura nale buclele de alimentare cu energie termlca se pot realiza conducta. Corpurile de incalzlre fiind alimentate cu agent astfel: termic de temperatura cotinuu descrescatoare, antreneaza - racordare directa (fig. 4.2.4a sl b); schemele de alimen- 0 majorare progresiva a suprafetel corpurilor de lncalzlre de tare se reallzeaza cu distrlbutle liniara sl prezlnta urrnatoa- la intrare catre periferia sistemului. '

rele partlcularltatl termohidraulice: Alcatulrea retelel in cadrul buclei de alimentare, se poate

.. preslunedlsponlblla mare Tn punctul de racord datorlta face Tn varianta distrlbutlel de plinta sau finie.

traseului lung (racord-corp de Tndilzire); Schemele de alcatulre a lnstalatlilor pot fi realizate ca $i

.. echilibrarea hldraullca a buclelor Tn raport cu coloana se cele bitubulare grupandu-Ie din punct de vedere al modului

realizeaza cu ajutorul robinetului de reglare; de racordare la coloane: .

• echilibrarea hldraullca a flecarui corp de tncalzlre se - racordarea directa (fig. 4.2.5 a, b, c), utillzata Tn lnstalatii

reallzeaza local prln robinete cu dubla reglare; individuale comune .<:lin cadrul unei cladiri, are urmatoarele

'.. echilibrarea .termohidraulica locala ln functie de caracteristici:

necesitati se obtlne cu robinetele termostatice (fig. 4.2.4b); • presiuneanecesara clrculatlel aqentulul termic in cadrul ._- racordarea cu distribuitor-colector (fig. 4.2.4 c, f sl g); buclei este data de presiunea disponlblla in punctul de schemele de alimentare se realizeaza cu distributie aepfinta~ racord-(a co(oanaaedisrri15ufie;·

Llnstalatii' de'iricalzBre

. .

~, .. ';. ,.,';' _" .

. :' .. " .' .. - ... :.;.::: .. :.~ .

• '" ~~ ';: .~. • ..... lP) • • 't • '_' (.

, CapltolJ)14: $ .. steme de inc.alzire

t'lnstaiatii de incalzire '<,"

.. ~ ., '0 •• ~ ,.... ,.

'--:-.':ebOilibrarei:(bidraulica 'abuclel -de-alirrientai~in~'rap6rt' cu coloana de dlstrlbutle se reallzeazacu robinete de reglare, montate pe conducts de intrare .a fiecarel bucle; Diferentels intre cele trei variante constau in modalitatea de reglare a energiei term ice; astfel la: ~" '.: .

• racordarea din figura 4.2.5a, reglarea terrno-hidraulica este local a, la nivelul fiecarul corp de lncalzire, cu robinete termostatice;

• racordarea din figura 4.2.5b, reglarea temperaturii agentului termic se reallzeaza centralizat, in raport ou bucla de alimentare, printr-un robinet cu actlonare directa, comandat de un termostat de camera; local, la nivelul tiecarul corp de lncalzlre, pe conducta de intrare, robinetul sau arrnatura de reglare montata pe racordul de leslre din corpul de incalzlre, permite reglarea hldraullca in cadrul buclei de alimentare;

• racordarea din figura 4.2.5c prezinta particularitatea ca poate beneficia de reglarea terrnohldraulica atat local cat sl centralizat la nivelul buclei de alimentare; agentul termic poate avea parametrii variabili prin reglarea calltatlva reallzata de robinetul cu 3 cal, actionat de un termostat de camera; prezenta robirietului cu 3 cai in retea, obliga la prevederea unei pompe de clrculatie in aval, care sa acopere pierderile de sarcina suplimentare datorate acestei rnontarl,

RTS

c

:+

1-~ ""*-4I~-' :

,

b

- - 'U~- nivelur-fiecarui '.-corp-ae-iricalzire;-prii1' anilMurlle ,de---~racordare . unlca si _ a roblnetelor termostatice ;se sigura 0 reglare terrnohldraullca lndlvlduala, lnfunctle de cerlntele

enerqetlce locale. :", -,', _

- racordare cu distribuitor-co/ector (fig. 4.2.5g, h, i ,D; schemele de alcature a lnstalatillor pr~zinta urmatoarele partlcularltati cornune:

• permite alimentarea mai multar apartamente say unltatl

cu gestiune unlca situate pe acelasi palier; ',I'

• necestta presiuni disponibile mici in zona de racord la

coloana: >,

• plerderlle de sarcina pe circuitul buclei de 'aliment~re sunt acoperite cu pompe de crculatle montate pe fiecare circuit;

• contorizarea consumului de energie terrnlca:

• reglarea termohidraulica la nivelul corpurilor de Incalzire 'in functle de cerintele energetice locale.

Cele patru scheme sunt diferentiate prin componentele care realizeaza stabilitatea termohldraullca locala ~i prin modul de racordare a corpului de lncalzlre: sus-jos sau jos-

jos, astfel la: _ ~;\

• schema de a/imentare din figura 4.2.5g:

- alimentarea corpurilor de incalzire se face in slstemul ! sus-los cu racorduri in diaqonala;

- stabilitatea termodinamica a corpurilor de incalzire in raport cu conducta de agent termic a buclei de alimentare se realizeaza prin robinetul termostatic, montat la intrarea agentului termic in corpul de Incalzlre sl a robinetului sau armaturli de reglare de pe racordul de intoarcere.

d Cele doua componente aslqura regla-

1--ic:-':-::-:-::-:-:-=-:-::-::=:-:-=-::-;;=..,-:-~~~='='=~!:ttI:-:&:H~~!=-=""""=~=- _,-=_y:::=-,,_=_= __ =_"=_= __ i-- .rsa.Jocala, si.Jndivlduala .a .consurnulul -----

- de energie terrnica solicitat.

• schema de alimentare din figura 4.2.5h:

- alimentarea cu agenttermic se 'face pe la partea lnferioara a corpurilor de tncazlre, pe aceeasl parte, cu circulatia agentului termic 'in corpul de lncalzlre sus-jos, utillzand arrnatura pentru ra-· cordare unlca;

- reglarea consumului de energie termica in acord cu cerintele energiei locale este aslqurata prin robinetul termostatic, rnontata in zona de acces a agentului termic in corpul de tncalzlre: - stabilitatea hidraulica a corpului de Incalzire, in raport cu conducta de alimen tare se reallzeaza cu arrnatura pentru racordare unlca de pe racordul de iesire a agentului termic.

• schema de alimentare din figura 4.2.5i:

- alimentarea cu agent termic se face in sistem jos-jos pe aceeasl parte a corpului de Incalzire:

- temperatura medie a corpului de incalzlre este in general mal mica comparativ cu sus-jos;

- stabilitatea termohidraulica a fiecarui corp de lncalzlre se realtzeaza prin arrnatura cu racordare unica de reglare terrnostatlca de capat.

• schema de a/imentare din figura 4.2.5]:

- se face racordarea com una a doua corp uri de lncalzlre alaturate;

Cz

~-~EP-

L..-_--' VEl

Fig 4.2.5. Scheme de instalatii de incalzire cu distributie a agentului termic in sistem monotub: a - alimentare sus-jos cu reglare termostatica individua/a; b - idem cu reglare centralizata; c - cu armatura de alimentare unica, reglare termostatica superioara $1 reglare centralizata cu robinet cu 3 caf; d - idem $i racordare prin buteiie de egalizarea presiunflor; e - alimentare superiosrii cu reglare termostatica individuala $i racordare prin butelie pentru ega/izarea presiunilor; f - aJimentare superioara cu reg/are Individualii Inferioarii $i reglare calltativa in tunciie de temperatura ambientala $i racordarea prin butelie de egaJizarea presiunilor; g - cu distributie $i colectare centralizata, reglare termostatica individua/a $i reglare hidraulica inferioara; h ,- cu dlstrlbutie $1 colectare centralizata, cu armaturi inferioare pentru racordare uriica $i reglare termostatica superioara; i - cu distributie $i coiectere centralizata, robinete cu racordare unlca $1 reglare ter_m_os_tatica de capat; j - cu distributie $1 colectare centralizata; racordare comunii a 2 corp uri de incalzire $1 reglare tettnoststicii individuala;

MTH1; MTH2; MTH3; Ci; Ri; Rr; Ct; RTS; BEP; 0; C; Pc; ARU; RVTS; Te; R3C; VEl; Cz - au semnificatia de la fig. 4.2.4; Tc - termostat interior; Ra - robinet cu actionare dlrecta,

h

• • •••••• #

. . .' ..... : .,..... '. . .: .. ~ .. ;~:.::·l:~·~;.~~·:~,:::~:.~;~;~t~lf~;~~¥~~'·r.

, Capitohii 4: Sistenlti' d'e incaYiir'e"~;' '.

. ..' , '.' '.- .. ,

- 'reglarea hidraulica locala I?i individuala,.<: s,e' 'realtzeaza prin robinete termostatice amplasate la lntrarea agentului termic Tn corpul de Tncalzire sl armaturl de reglare amplasate

la leslrea agentului termic din corpul de Tncalzire. '

- racordare cu butelie pentru ega/izarea presiuni/or (fig. 4.2.5 d, e, f); schemele de distrlbutle se caracterlzeaza prin: • lndependenta fata de presiunile disponibile din zona de racord la coloanade distrlbutle;

• pierderile de sarcina aferente circuitului buclei de alimentare sunt acoperite de 0 pompa de circulatle, montara Inavalde butelia de egalizare;

'. amptasarea-conductet de' allrnentare a corpurilor de Tncalzire se face la- plinta sau perlmetral sub pardoseala.

Referitor la rnodul de locallzare a schemelor de alimentare cu agent termic se rnentioneaza specificulfiecareia: '

• schema de alimentare din figura 4.2.5 d:

- racordarea corpurilor de lncalzlre la conducta de alimentarese face cu arrnatura pentru racordare unlca:

- racordarea corpului de Tncalzire se face pe aceeasl parte, cu poslbilltateade clrculatie a agentului terrnlc tn interiorul corpuluide incaltiredupa schema sus-jos;

- echilibrareahidraulicaindividuala se reallzeaza prin arrnatura de racordare unlca;

- reglarea locals sl lndlvlduala a consumatorilor de energie terrnlca se face CLI robinete termostatice.

e. schema de alimentaredin figura 4.2.5e:

;. racordarea corp uri lor de incalzire se face Tn varianta susjospe aceeaslparte sauln diagonala;

;.. echilibrarea hidraulica se face cu robinete sau arrnatun de reglare, montate la lesirea agentLllui termic din corpul de lncalzlre:

- reglarea localasl lndivlduala a consu~§!S'!ului_~~,§lI1§lr,gie terrnlca se face cu robinete termostatice, corespunzator cerintelor enerqetlce locale;

• schema de alimentare din figura 4.2.5 f:

- racordareacorpurilor de Tncalzirela conducta de alimentare se face Tn varianta sus-jos, in diaqonala;

- echilibrarea hidraullca locala sefaee eu robinete sau armaturl de reglare,montate pe raeordul de Ieslre din corpul de Tncalzire;

- regla"ea centralizata a consurnulul de energie terrnlca cu termostatul de camera care actloneaza functlonarea Tn regim de debit variabil a pompei de clrculatie.

2

5rl~

~-+-- ~. .-;

I g I

Detaliul "An

a

Detaliul "S" b

Fig. 4.2.6. Racordarea corpurilor de incalzire cu ejectoare: a - racordare sus-jas cu ejector simplu;

b - racordare sus-jos cu ejector dublu;

A - ejector simplu; B - ejector dublu;1 - corp de incalzire;2 robinet termostatic; 3' - ejector simplu; 3" - ejector dublu; 4 - robinet automat-de' dezaerisire;-5---circuit'incalzire;-6-'ie~ire'apa-calda-din - corpul de lncalzlre: 7 - intrare apa calda in corpul de incalzire.

'Instalatiile de' incalzire' monotub 'pot utiiizac'ci imnatura:Cie racordare slun ejectorY',"';~. "';,'; ,; ~~V;' "',,:,:;:''::',!>'';:'',;'<,''i,:, c, ~" ,

Ejectorul D1ASOL se bazeaza pe efectul'"venfuri", realizand 0 diferenta de presiune intre punctele de racordare a corpului de incalzire.

Corpurile de Tncalzire pot fi allrnentate cu agent termic In sistemul sus-los, cu ejectorul plasat in zona de racordare a Tntoarcerii la reteaua monotub (fig .. 4~2.6 a), sau printr-un corp de ejector cu racordurl duble (fig, 4.2.6 b).,

In ambele variante de racordare, corpul de Incalzire este prevazut cu robinet termostatic, iar pe partea opusa alimentarii cu un dispozitiv automat de dezaerisire.

Dlstanta minima A (fig. 4.2.7 a) Intre racordurile de.duceresl ejector trebule sa fie de70 mm pentru ejectoarele cu diametru mai mic de 11/4u~i mai mare sau egala cu diametrul ejectorului

Tn cazul ea diametrul este mai mare de 11/4". ' ,

Dlstanta minima B Tntre ejector $i racordul de ducere pentru urmatorul circuit derlvat, trebuie sa fie minimum 150 mm pentru ejectoare eu diametru mai mic de 11/4",iar pentru diametre mai marl, aceeasl dlstanta se rnajoreaza la

echivalentul a 4 diametre interioare. "

Condltllle de dlstanta sunt recornandats de catre furni-

zorul ejectorului, rnotivand ca Tn cazul contrar apar scaderl I de presiune dinarnlca lnfluentand negativ repartlzarea I debitelor de agent termic cu corpurile de lncalzlre.

I Amplasarea unor rezlstente locale (coturi, curbe) Tn apropiereaejectorului (fig. 4.2.7 b) sla conductelor de racord ale i corpului de lncalzlre nu produce anornalii functlonale, prei siunea dlnarnlca putand fi asigurata. ,/?,,'

! Racordarea tn paralel (fig. 4.2.7 c)"nu este recornandata ! decat Tn cazuriexceptionale, solutla g~nerand atat scaderl i de pre?i,~me:<!,a.! _~i_~~.9~ri ma~i de temQeratura Tn eorpurile

de Tncalzire. -

c

Fig. 4.2.7. Raccrdarea corpuriIor de incalzire cu ejectoare DIASOL: a - circuit normal; b - circuit cu rezietente locale; c - circuit cu

corpuri de Tncalzire'montate tn paralel;

1 - cop de incaJzire; 2 - ej3ctcr DIASCt.; 3 - eonducta crcuit de incaJzire; 4 --.robinetautomatde.dezai:risire;A" .. distantadintre.racordul.de,cluq;re _. :;;i ejector; B - dlstanta dintre ejector ~i racordul de ducere.

b

1 '

4

s. J. ,.- r-
~ /-I
• rJ,
- -J ll.~ -
-
__v ~ , _.3/ .. .

:~C~pitoluI4:' Sist~nie;;ae'inciil~jr;~. '

.: " :' _';". '", _-

,-----..,..- .. ---- .. -.------~---.- _.-. __ ._---- ._ .... ,

. ~:·-cOrp~~iI~ -d~ - i~~·~lzi~~·7 sunt pr~vaz~te ou dlspozltive 'auto. mate de dezaerlsire, plasate in zonele: de acurnulare aaerulul,

...... : , •• ; a ,

.. . ~, "-' . .

partlcularltatile .. urmatoare:';: "0::: ';, ,~. :';;:."- .. ':,

'. ~. asigu'rarea cu vas .de expanslune deschis, amplasat in zona sU¢lE3rlciara a lnstalatlel, la 0 cota corespunzatoare pozltlel pompei de clrculatle in lnstalatle (§ 5.3) .

• dezaerlslrea lnstalatlel cu vase de dezaerisire, prevazute corespunzatorzonelor de evacuare sau' acurnulare a,aerului, racordate sau nu la retele generale de conducte 'pen-

tru dezaerisire; ._

• asigurarea stabllltatll hidraulice a retelel de alimentare cu agent termic, la nivelul coloanelor utlllzand teuri de reglare; , • racordarea corpurilor de incalzire uni - sau bilateral in raport cu coloana, cu clrculatla agentului termic sus-jos, pe aceeasl parte sau ln 'dlaqonala;

• golirea locala sau centrallzata a lnstalatiel;

• amplasarea sursei de agent termic Tn zona inferioara a in- . stalatel, la subsol sau parter; nu poate fi exclusa adoptarea schemei de alciituire pentru 0 varlanta de amplasare a sursei \~~ de agent termic la partea superioara a lnstalajlel, daca ratiuni ' tehnicoeconomice justifica solutia,

I Dezaerisirea conductelor cu Tnaltime mai mica decat cele I adiacente se solutioneaza prin racordarea Tn sac a conduc: tei de dezaerisire, la coloana cea mai aproplata (col. 4 din ! fig. 4.2.8 a).

! Dlstrlbutla lnferloara a agentului termic (fig. 4.2.8 a) se

adopta ln cazul existentei subsolului tehnic, cu Tnaltime con, venablla rnontarlt ~i exploatarf lnstalatiel, in cazuri bine justificate, aceasta distrlbutle poate fi arnplasata la parterul clar--------------------------------, dirii sub pardoseala, prevazand accesul

la conductele de disfrlbutle.

Dlstrlbutla superloara prezentata In I

figura 4.2.8b of era posibilitatea de' amplasare a conductelor de distributie. __ . __ a partea superloara (coloanele 4 sl 5)

sau mixt (coloanele 1, 2, 3) cu con-

ducta de ducere la partea superloara sl

cea de Tntoarcere la partea inferloara.

Adoptarea uneia dintre variante se face

In functle de spatllle oferite de eladire.

4.2.4.2 InstalaJii de incalzire cu distribuJie centralizata Aceste lnstalatll prezlnta urrnatoarele partlcularltatl;

• sursa de agent termic este unlca pentru intreaga clad ire; • contorizarea consumului de energie terrnlca se face

pentru Tntreaga cladire:

• racordarea eorpurilor de Tncalzire se face la coloane comune;

• dlstrlbutla agentului terrnlc la coloane, se reallzeaza printr-o retea cu doua conducte amplasate la partea inferloara sau superloara a cladirii.

lnstalatlile se grupeaza Tn trei categorii:

a. lnstalatll bitub cu echilibrare hidraulica prin robinete cu dubla reglare sl asigurare cu vas de expansiune deschis;

b. lnstalatli bitub cu echilibrare terrnohldraullca locala sl asigurare cu vas de expansiune Inch is.

c. lnstalatll monotub cu echilibrarea termohidrauliea locals sl asigurare cu vas de expansiune tnchls,

Sursa de agent termic poate fi arnplasata la subsol, parter ,au la un nivel tehnic situat la partea superloara a cladirii.

4.2.4.2.1 Sisteme bitub elasiee

lnstalatille de lncalzlre se executa cu distributle lnferloara (fig. 4.2.8 a) sau superloara (fig. 4.2.8 b). Ambele variante au componente sau functionalltatl comune sl prezlnta

Rs

4.2.4.2.2 Sisteme bitub moderne Cresterea gradului de confort a spatiilor lncalzite sl gestionarea economlca a energiei term ice, se poate obtine modificand nivelul de dotare tehnlca a lnstalatlilor de lncatzlre.

Pentru a raspunde acestor exigente Tn figura 4.2.9 sunt propuse doua variante de alimentare cu agent termic a coloanelor:

• cu retea de distrlbutle lnterioara (fig. 4.2.9a) sl sursa de agent termic amplasata la sub sol sau la parter;

• cu retea de dlstrlbutle superioara (fig. 4.2.9b) ~i sursa de agent amplasata Tn zona lnferloara a lnstalatlel,

Optiunea pentru una din variantele de distrlbutle se face analizand conditlile locale, arhitecturale sl de rezlstenta

oferite de clad ire. .

Ca variante de racordare a corpurilor de Tncalzire la coloane, aceasta se poate face cu:

1. robinete termostatice montate pe racordul de ducere al corpului de inealzire;

2. armatura de racordare unicii iiii robinet termostatic la intrarea agentului termic in corpul de incalzire;

a

VED

, · · .-

I I ------,

· , .

. - -- - --.,. ........ - -- ---- ~ .. --- - - ---I

,

1- ........ _ ...... .!

b

Fig 4.2.8. Scheme de lnstalajll d«:.i~~~~zire bitub clasice cu clrculajle prin pompare:

a - cu dtstrtautte inferioara; b - cu distrlbuik: superioere;

Ri; Pc; Ci; Cz; Rc; Rs; Rg; Rdr; ED - au sernniflcatla de la fig. 4.2.1 ~i 4.2.4; 1R - teu de reglare; VA - vas de dezaerisire; Ra - robinet pentru dezaerisire; Rga - robinet pentru umplere -go lire; 1, 2, 3, 4 ~i 5 coloane; CD - conducta de dezaerisire.

" ..

l.:·iristaf~ilil d',f1rica'tiire :," -

- ,

------ - '-~'3~ ;~it"~~id; ~;corda;;ti~i~a ~i rohlnett~;mostati; in~- 0 d~pi~€t-~d-de s~~;~d~- ~~·~;9i;t~~mica.; In 'alcatuirea' sch~-

globat, cu accesul agentuloi termlcjos la partea lnferloara; mei optima .de organlzare-alcatuire asursel term ice se 'au in

'4. 'distributie orlzontala a agentului termic in spatlul incal- vedere variantele prezentate in cap. 5.3. "Centrale termice

zit '~i racordare prin module terrnohldraullce. ' cu apa calda",'. : ' ,,'r:' .. '

Tn alcatulrea unei lnstalatll de incalzire dintr-o cladire se re- Schemele prezentate au elementele comune care serefe-

cornanda utlllzareaunela din variantele de racordare (1, 2, 3 ra la functlunlle sistemului sau al unor components: '

sau 4) $i nurnai in cazuri justificate, pe baza anallzelde com- • asigura stabilitate termohidraulica locala, realizata prin

patlbllltateterrnohldraulica se pot realiza !?i scheme mlxte, robinete termostatice;

Sursa de agent termic prop usa este facultative, aceasta • realizeaza dezaerlsirealocala saucentrala cu dispozitive

automate de dezaerisire;· ,

• permite reducerea coloanelor 0 de alimentare in cazul utiliza.rii modulelor termohidraulice de racordare;

• permite echilibrarea hidraulica a coloanelor, prin arrnaturtle de reglare,

prevazute la baza acestora; ,

• corpurile de incalzire pot fi racordate uni - sau bilateral in raport eu coloana, cu 0 racordarea pe aceeasl parte a corpului de incalzire;

• in functie desursa de' agent termic, permite gestionarea, econornlca i energiei term ice, asiqurand reglarea calltativa in functie de temperatura exterioara $i locala in functle de 0 sollcltarea 0 termlca rnornentana etc.

• in functie 0 de 0 nlvelul de gestiune acceptat se poate-aslqura functlonarea

in regimuri diferife: (zllnlc, saptarnana' etc.) cu cornanda de la dlstanta, Fiecare varlanta poate asigura confortul termic in functie de componentele

-utillzate: "

• clrculatia agentutui terrnlc sus-jos, .~.:":~'.'., i reqlarea termohldraullca fiind obtinuta,'\::; numai prin robinetul termostatic. In caz I de necesitate, la leslrea agentului termic

din corpul de lncalzlre se poate preve-

dea 0 arrnatura supllrnentara de reglare hidraulica.

• reglarea terrnohldraullca cornpleta

prin robinetul termostatic amplasat la intrarea agentului terrnlc in corpul de incalzlre sl a arrnaturll de racordare unlca la leslre, rnentlnand clrculatia agentului

.termlc.sus-jos. , ._~ ~ '

• reglarea 'terrnohldraullca eomplet~la nivelul corpului de incalzire, mlcsorand temperatura medie a acestuia.

• 0 distrlbutle orlzontala la nivel de etaj, cu preluarea avantajelor conferlte de utilizarea module lor termohidraulice (§ 4.2.4.1.1).

4.2.4.2.3 Scheme monotub moderne Caracteristica prlnclpala a sistemului consta in faptul ca alimentarea corp uri-

lor de tncalzire se reallzeaza de la 0 sin-

gura conducta.

Rg Tn alcatuirea schemelor prezentate in

figura 4,2.10, .sunt utilizate variantele de Fig. 4.2.9. Scheme de lnstalajll de incalzire bitub moderne cu clrculatle prin pompare: racordare rnentionate sl la sistemul

' .. : ... ~ ' .. a. - cu distributle inferjoar_a;~b - cUv distriputie superio~r~; .. bitub (§ 4.2.4.2.2). .

1 - racor~a~e SUS-lOS cu regla~e_te.rrT1~statl~a locala; 2 - raco~d~e uruca SUS-lOS ~I reglare Exista posibilitatea reallzarf mal multor

____ t:r_I11_?:~~~::_ ~ - !a~ordare uruca lOS-lOS ~I reglare terrnostatlca: 4 - racordare cu m,odu~e variante de alimentare cu agent termic termoruCffiJlice; ?; Ai; RTS;'BEP3-AAUTS;-Te;'~3c;:VEI;-Gz;-SSi-ARU;-Ct;-~;-Rg_"'-au-semn~jia --a--coloanelor---folosind~ _ retea . de de la fig. 4.2.1 ~I 4.2.8; Pv:. - ~tor; AR - armatura d~ regla:e; DA - venti I automat de dezaerlsre; alimentare: lnferloara, superloara, rnlxta, MR - modul de reglare; Pc1 ~I Pc2 - pompe de clrculatle. Optiunea pentru una din variantele men-.

DA

II

DA

o '

C.i

, , ,

- - --,

, , ,

(; I

C.i

, . ,

- - --,

, ,

a

(j) @ @ (4J

I-------------r--------------------------------~------------------,

, ' ,

, II

C.T

RTS : AR

, , . ,

~ ·~L

,

~l t

C.i

RTS : . :

•

C.i

: Rg

------.~

, '---_.I-M-

Rg

..• '.'" . ·'c···,.··, ...... _.

Capitolul 4: Siste'm~:'d~"in:~al~irif

·'Ie .•

---- - ---!_

tlonate mai sus este dependenta de pladirea pentru care se -. "; ';-:~idaptare:U!i;oar['l,iregiri,-tirl "hidraulice variabiie, '-atat Ia -_. - - '.prolecteaza lnstalatla de incalzire. Ca lili'in cazul instalatiilor nivel de coloana cat !ili la nivel de retea de distribufie; .'

bitub, la elaborarea schemei unei astfel de instalatii, se are in -. stabilitate hidraulica obtlnuta cu armaturlle de reglare

vedere 0 singura varlanta de racordare acorpurilor de prevazute la nivelul coloanelor;

incalzire la 0 coloana de alimentare, fara insa a exclude • in -functle de sursa de agent termic, se poate realiza

comblnatii intre variante. gestiunea economica a energiei termice printr-o reglare ca-

Functional, variantele prezentate, au urrnatoarele caracte- litativa centrala sl ell cornanda de la distanta.

ristici comune: Caracteristicile diverse lor variante, sunt comune cu ci3le

• reglare termohidraulica capablla sa asigure energia ter- prezentate anterior (§ 4.2.4.1.2.)~:{

mica in functie de solicitarea .enerqlei locale; Avantajele sistemului constau in reducerea lungii'r]ii

• dezaerisire locala sl generala cu dispozitive automate de retelelor de alimentare, posibilitatea de prefabricare si reau-

dezaerisire; cerea nurnarulul de goluri prin plansee.

La alcatulrea acestor scheme se au in vedere avantajele mentlonate la § 4.2.4.1 referitoare la utilizarea componentelor mod erne de gestiune, reglare si distrfbutle.

-. '- ....... _ .. _._- _._-------

············§Te

a

De la sl la sursa terrntca

Rg

, ,

1 ....... _

b

Fig. 4.2.10. Scheme de lnetalajll de indtlzire monotub cu clrculajie prin pompare: a - cu dlstributie inferioara; b - cu distributie suoetioerii;

- racordaresus-jos cu reglare terrnostatlca; 2 - racordare unlca sus-los cu reglare lterrnoetattca: 3 - racordare jos-jos cu reglare terrnostatica: 4 - racordare sus-los cu reglare Ir.nmr,in"t;; cu robinet termostatic !?i robinet de reglare; 5 - racordare cu module termohicraulice; - modul termohidraulic cu robinet de reglare; MTH2 - modul termohidraulic cu de egalizarea presiunilor, MTH3 - modultermohidraulic cu distribuitor - colector; Ci; BEP; ARUTS; Te; R3c; VEl; Cz; SS; ARU; Az; Ct; AR; DA; Rg; MR au semniflcatia de fig. 4.2.1 ~i 4.2.8; D - distribuitor; C - colector; Pc, Pc1, Pc2 - pompe de circulatie; - robinet cu actlonare directa.

- IAnstalatii de lnciHzire

, .

4.2.5. Descrierea ~i montarea: modulelor termohidraulice MTH

Din schemele de alcatuire a instalatiilor (fig. 4.2.4. sl 4.2.5.) rezulta ca intre conductele principale de dlstrlbutie a agentului termic (conducte primare) sl cele ce alirnenteaza consumatorii (conducte secundare), se interpun cornponente care asigura compatibilitatea hldraulica a celor doua grupe de retele ~i functionalitatea lor. Aceste cornponente sunt grupate lntr-o ni~a sl poarta denumirea de modul termohidraulic

Cutia nlsel are forme ~i -ciimensiur'lf diferite, aces tea deplnzand de gabaritul componentelor cu care se echlpesza (fig. 4.2.11). Este compusa din carcasa sl usl de protectie, la care se adauqa sisteme de prindere sl fix are.

Gruparea elementelor componente, asamblate dupa criterii economico-functlonale, poate satisface oricare din variantele de atcature a instalatlllor de distrlbutle a agentului termic la consumater (fig. 4.2.4 ~i 4.2.5).

Geometria sl components MTH depind de specificitatea firmei producatoare sl - gradul tehnic de dotare.

Un minimum de dotare tehnlca presupune asigurarea independentei hidraulice a circuitului agentului termic prirnar de cel secundar.

o astfel de dotare contlne nlsa, distribuitoarele sl colectoarele,' la care sunt atasate componente de reglare hidraulica, control, dezaerisire, reglare a energiei furnizate, separare sl golire.

In mod curent, acest modul considerat cu dotare norrnala MTH-N, se amplaseaza in interiorul apartamentului, urmand ca pentru contorizare sa fie rezervat un spatiu pe casa scarll, asigurand astfel accesul furnizorului de energie termica.

A doua varlanta include, in plus, 0 pompa de clrculatie a agentului termic pentru toti consumatorii racordati la MTH-S pe circuitul secundar. in acest

10 :- ••.•• .,;.j:.

LlnstalatH" dliri~~I~ire'

,

' .. ; .

Capitohil4: Sistemifdeiricalzire'

. - . . ~.. . .. ... . . .

.. - ~~~~ont~riiarea -;e ". realize~a ca-sl in '~~l- prec~~t~-- --I~ti;P-~'-~~~~~d~~i-~;~to~~re;' ~ .. ::"~ ,.:: _ ~~_;~~- .. - .. ' - :':-:-:- -, -

Reglarile _ termostatlce . sunt . distribuite pe ' fiecare .. circuit, . Pentru rnodulele terrnohldraullcedescrjse, MTH~N: MTH-S traductorul de temperatura putandf pozitlonat sl la distanta, sl MTH-SP) se consldera ea prepararea apei calde de eon-

.Pentru a satisface cerlntele a doua sisteme de incalzire, cum sum se face local, prin schimbatoare de caldura alimentate ar fi cel convectoradiativ, cu cel radiativ,pot fi utilizate module cu combustibil gazos sau curent electric.

cu schimbator de caldura, care asigura ~i parametrii termici Exista posibilitatea prepararii apei cal de de consum avand

scazuti, de exemplu, pentru lncalzlrea prin pardoseala (§ 4.5). aceeasl sursa de agent termic utlllzand rnodulul termohi-

Consumatoril convectoradiativi pot fi allmentatl in acest draulic. SATEUT (fig. 4.2.13)

caz prin intermediul unui rnodul simplu MTH-N. Acesta cuprinde 3 Circuite: ,

.0 alta varianta de MTH.,careinclude si contorizarea este - primar, compus din conductele . de racord la coloana,

prezentatain figura 4;2:12.~i cuprinde urrnatoarele compo- rezervorul de apa pentru lncalzlre, cu rol de egalizare a nente lmportante de. echlpare: reglare hldraulica, separare presiunii sl contorul de cal dura;

hidraulica a circuitelor, dezaerisire, go lire, pompa de circu- - de incalzire, compus din racordurile de.legatura cu retea-

ua de dlstrlbutle, pompa de circulatie sl ventil cu :3 cai;

- de preparare apa calda de consum, compus dintr-un rezervor de apa calda de consum si conductele deaparece sl calda,

Amplasarea nlselor in care se rnonteaza echipamentele aferente MTH se face, de regula, pe holul comun al lncaperllor deservite. A~ cum se poate observa in figiJra 4.2.14a aceasta solutie ridica unele probleme 'de golire totala a lnstalatillor interioare in caz de avarie. Solujla propusa in varianta di figura 4.2.14b indica amplasarea acestora, in aceleasi spatu comune, dar la nivelul urrnator, facilitand astfelgolirea totala aInstalatiel interioare.

Pentru . lnstalatlile de Tncalzire centralizata (fig. 4.2.9 ~i 4.2.10), se folosesc majoritatea componentelor descrise la §4~2.5, precizarile functionalesl critElriile dealeqereprezen-.' tate;ramanad valabile cu conditla al~gerii parametrilor func- .'

tionali specifici. ..

b

c

Fig. 4.2.11. Ni~a pentru modulul termohidraulic (Giacomini): a-ansamblu; b - carcasa pentru montare componente modu/;

. c - u~iide protectie;

4.2.6. ~ontarea conductelorde dlstrlbujle

----____;,."'==::::J::,;=,-;;~~---t+...,...,------- -- - .------ .. - - ~ - .

Fig. 4.2.12. Modul termohldraullc cu butelie de egalizare a presiunilor: 1 - butelie de egalizare a presiunilor; 2 - dispozitiv automat de dezaerisire; 3 - robinet de golire; 4 - robinet de echilibrare hidraulica ~i izolare; 5 - robinete de izolare; 6 - pornpa de circulatie; 7 - contor de C<1ldura.

13

Fig. 4.2.13. Modul termohidraulic MTH-SATELIT: 1 ~i 2 - conducte de ducere :;;i Tntoarcere agent termic primar; 3 ~i 4- conducte de ducere sl Tntoarcere agent termic secundar; 5 - pornpa de clrculatle: 6 - robinet cu 3 cai; 7 - con tor de caldura; 8 - prize de temperatura; 9 - rezervor de

, i apa calda pentru Tncalzire;

<I ~', i 10 - rezervor de apa calda de

~ h: i ' 8 cons~m; 11 - lzolatie terrnlca:

~>Y: : l_ __+0 ~5 12 - carcasa metallca;

2 .: :. '-.;.. __ --_14 13 -ventil de dezaerisire;

~-~,. ~ 3 14 d t- d -

_ _ _ -+ 4 - con uc a . e apa rece;

---~--__.; 15 - conducta de apa calda

---~---

-- - --aeconsum:----- - --

. ... ,' .....

I

,

p

b

Fig. 4.2.14. Posibilitali de amplasare a modulelor termohidraulice: a - fa acela$i nive! cu consumatcro/: b .~ cu posibl7it2ti de go/i"e a iristaJa.tiet CT - corp de incalzire; Rdr - robinet de dublaJeglace; D - distribuitor; C - colector; DA - ventil automat de dezaerisire; Rg - robinet de golire;

- - CC-.;..-conducti'i-de canalizare;-NA --nii?A-deapartament; MIH - mQcjl,l1 termohidraulic.

" Capitolui 4: Sistemlfde"in-calzire

" Fig. 4.2.15. Solulii de distribu!ie a relelelor de conducte intr-o cladire:

a - sisteme mono tub cu montarea plintei aparenta, mascata, Tngropata sau mixta; b - sisteme monotub arborescente pentru montare Tngropata;

c - sisteme bitub arborescente pentru montare ingropata; d - sisteme bitub cu monteree pllntel aparenta, mascata sau fngropata "

Do - dormitor; B - baie; Be - bucatarle: S -" sufragerie; Br - birou; Cmz - camera de zi; Db - debara; CS - casa scaril: 0 - distribuitor; Cm - carnara: C - coleetor; T - termostat; VR - robinet de reglare; VA - ventil de dezaerlsire; CP - conduete montate in pardoseala; Ci - corp de Incalzlre: NCT - ni~a pentru contor energie terrnlca; CT - coloane agent termic; N3z - ni~a de trei zone.

-'--Montarea -conductelor :in -lncaperl -se -face -in -functie -de solutla aleasa: dlstrlbutie bltubulara sau rnonotubulara; - de modul de racordare a corpurilor de incalzire la reteaua 'de dlstrlbutle: de gradul de echipare a modulelor termohidraulice etc.

Conductele ce alcatulesc retelele de alimentare cu energie terrnlca (fig. 4.2.1, 4.2.2, 4.2.3, 4.2.4, 4.2.5, 4.2.8, 4.2.9 l?i 4.2.10) atat pentru lnstalatllle de tncalzlre cu dlstrfbutie indlvlduala cat sl pentru cele cu distributie centrallzata se rnonteaza la fel, partlcularltatile datorandu-se, in general, schemei adoptate.

4.2.6.1 InstaJaJii cu dlsiributie individuals

Dlstrlbutla conductelor la consumatorii individuali (fig. 4.2.4 bitub $i fig. 4.2.5 monotub) este prezentata in figura

4.2.15 pe ansamblul intregii cladlrl, .

Se disting trei grupe de conducte de alimentare:

• conducte ce fac parte din retelele generale de alimentare a coloanelor, care se arnplaseaza de regula 1n subsoiul tehnic al cladirii. Acestea pot fi de tip arborescent sau inelar, cu montare aparenta sub plafonul subsolului (fig. 4.2.16). Reteaua face legatura dintre sursa de agent termic sl coloanele de distrlbutle. Conductele de distributie sunt prevazute cu elemente de preluare a dilatarii, reazeme mobile sl fixe $i

•

a

robinetede'separare.-"-Pentrureducerea -plerderltor 'de 'cal---:'dura ss lzoleaza termlc (§ 6.7.) :::: .. ;; /:,'·"e.-·ct" < . .-> ::';j~'

• coloane pentru transportul agentului terrnlc de la reteaua de dlstributle la rriodulete termohidraulice. 'Acestea se monteaza aparent sau mascat in ghene vizitabile sau semivizitabile (§ 1.5.) sl sunt prevazute cui reazeme mobile $i fixe, elemente pentru preluarea dllatarilo( sl izolatll term ice.

• conducte de legatura dintre MTH l?i corpurile de incalzire care pot fi montate deasupra pardoselii sau 1ngropate intr-o sapa de egalizare.

Conductele montate aparent sau mascate sunt amplasate h~nga plinta (fig. 4.2.17 a, b, e l?i 4.2.18, a) cota de montare putand fi fixata sub planul corpului de lncalzlre, iar prinderea se face pe perete cu console.

Montarea ingropata, atat pentru varianta monotub cat l?i pentru cea bitub, recornanda solutiile prezentate in figurile 4.2.17 c sl 4.2.18 b, c, d, din care rezulta structura zonei de montare. in aceasta variants se utillzeaza, de regula, conducte din polietllena reticulata.

I Montarea ingropata se practica in varianta tub in tub, conducta ce transports agentul termlc fiind intrcdusa intr-o I alta conducts, ale carel caracteristici fizicornecanlce' ii pot I asigura integritatea l?i conservarea in timp. in plus este i posibil ca la expirarea timpului de exploatare, conductele ce

b

d

a

b

I .. lnstalatil de tncalzlre

.' -- ... -_._--_, --~- ''''':;--:-'':-'--:--~--- --.:--.:-.:.--. ---.::._ -,

transports aqentu] termic sa poata fi schimbate fiira a afecta sapa de egalizare si structurile complementare. Curbele ce fac legatura intre conductele Ingropate sl racordurile verticale ale corpurilor de Tnciilzire sunt protejate cu piese speciale (fig. 4.2.17 c), care asigura protectia necesara stab i1itatii curbelor. 0 atentie deoseblta se acorda traseelor, pentru a asigura elemente de cornpensare naturala a dilatarllor.

4.2.6.2InstalaJii cu aistrtbutle centralizata

Montarea conductelor la aeeste instalatf (fig. 4.2.9 $i

4.2.10) se face dlferentlat Tn functle de pozltla acestora Tn cladire; astfel: . .... ." . . .. .' .. _ .

• reteaua gen'erala de distributie a agentului term lc, care face legatura Tntre sursa de agent termic (centrala termlca proprie, rete a exterioarii) sl coloanele de dlstrlbutle, alcatulta Tn sistem .arborescent sau inelar (fig. 4.2.16), se rnonteaza, de regula, In subsolurile tehnice ale cladlrllor sub planseu.:

Sustlnerea conductelor se realizeaza cu reazeme mobile $i fixe, ultimele fiind amplasate tn raport eli elernentele de compensare a dllatarllor (§ 6.6). Limitarea pierderilor de caldura se obtlne prin izolarea termica corespunzatoare (§ 6.7) .

• coloanele de distributie se rnonteaza aparent sau Tngropat sl sunt prevazute cu elemente de preluare a dllatarllo», putand fi izolate termic utlltzand solutil prefabricate moderne (§ 6.7)

• conductele de legatura ale corpurilor de incalzlre la coloane, se rnonteaza aparent sau Tngropat, Tn conformitate cu prevederile Normativului 113.

4.2.7. lnstalajil de lncalzlre cu apa fierbinte

Fig. 4.2.16. Re!ele de distrlbujle a agentului termic: a - re.tele inelare; b - retele arborescente;

A - raeord la sursa terrnica: T1...T6 - coloane; Rf - reazeme fixe.

Utilizarea . apei fierblnti Tn lnstalatiile de. tncalzire centrali se face ILiand ln considerare doua rnaricateporli de c1adiri: civile sl industriale sau agrozootehnlce.

, Sursa de agent termic (apa fierbinte), retelele de transport I sl punctele termice sunt tratate ln capltolele 11...14 . In cazul j de fata sunt analizate solutllle de alcatuire a lnstalatillor inte-

I rioare si compatibilitatea acestora cu .. statllle de transforma; re a parametrilor agentului termic saJUdistributie a acestuia.

142'71/- -l' I-d"I "1' .

• " I. nca zlrea cam or CIVI e

Agentul termic furnizat de una sau rrial multe centrale ter-

.. J=ig .. 4.2.17. Detalii de montare a relelei cle dlstrlbujle a - aparentii la plintii; b $i d - mascata. in plinta.; c - ingropatii in pertioseele sl protejata; e - aparenta la pardosealii.

Fig. 4.2.18. Detalii de montare a rejelei de dlstrlbujie monotub: a - aparentii fa plintii; b - ingropatii in plintii; c - protejatii in n::mrin'OJ',,{,,1 (teava in tea va); d - ingropatii pentru dist_ribufje radiale. sau ertxrescents; (detaliu); 1 - pardoseala finita; 2 - strat de pletrls, ciment ($apa de en~lli,.alrl,,\:1 - folie din material plastic; 4 - lzolatle acustlca; 5 ~. lzolatle

- placa din beton; 7 - conducta de agent termic; 8 -

Inr"tp"tnr conducta; 9 - bralara' du51a de flxare: 10 - surub

.i,>

";:,:0'. ;. : : • 00 ," :~ .. :._:: :':.0 ', .;: ~. .

;~~~pitohj~ ,4: Si~teiTiff>de iri'calzire

, 'V lnetalatll de' incalzire ".~

. .

~-raturii ~ag'entului 'terrnlc 'Ia -:parametrii 'instalatiilor - interioare - -;--:.; prevederea 'compenentelor' 'n-ecesare-asigUrarii 'lnstalatiel ---, --, (95175, 90170 eto.), '>', ': .' ,', "-' C'.: ., r --: ,:. .. ct.i.. interioare de ihcalzire;~'';, _ ~:: ,;,.; ~.,,;;;:: .'~ ':- ',~:Z!l ',:j-> ,-._ ...-'._'

:. lnstalatllle interioare de incalzire sunt analizate in functle de -. asigurarea presiunii necesare acoperirii pierderilor .de

destlnatla cladlrll (de locuit, soclal-culturala sau administra- sarcina pe circuitul secundar, prin prevederea pompelor de tiva) sl regimul de contorizare a energiei adoptat, existand clrculane.". .

astfel optlunea pentru una dincategoriile cunoscute:

• lnstalatll de lncalzlre colectlve, pentru cladiri administra- 4.2.7.2.2 Spatii destinate activitatilor productive

tive, comerciale sau soclal-culturale (sedii de bancl sau Acestea prezinta 0 mare diversitate , datorlta specificului socletati comerciale cu proprietate sl foloslnta integrala). Din tehnologiei de producjle. Spatllle de productle se clasltlca punct de vedere tehnic, acestea nu difera de cele descrise dupa gradul de implicare a omului Tn conducerea proceselor la § 4.2.4.2 (fig. 4.2.8 liIi .4.2.9) fata de care sunt necesare tehnologice:

urmatoarele preclzarl: - cu deservire urnana mare sau medie, amplasate in spatil

- sursa de agent termic este punctul terrnlc, al carul olr- Tnchise;

cuit secundar este reprezentat de lnstalatia Interloara de - cu deservire umana amplasate in spatii deschise;

incalzire; - complet automatizate sau robotizate.

- in functle de schema de alcatulre a punctului termic, se Asigurarea confortului termic in aceste spatll se face

prevad sau nu elemente de asigurare a lnstalatiei interioare; tinand seama de legatura Tntre procesele tehnologice ~i

- pierderile de sarcina pe circuitul secundar sunt acoperite factorul uman, rezultand urrnatoarele variante de lnstalatil de de catre pompele aferente circuitului secundar in toate ca- Tncalzire:

zurile tn care echiparea punctului termic nu of era presiunea - cu supratete convectoradlative pentru asigurarea tempe-

dlsponlblla necesara (cazul PT cu elevator); raturii de garda, cuplate cu lnstalatllle de Tncalzire cu aer cald..

• lnstalatil de incalzlre individuale, utilizate la cladirlle civile - cu suprafete radiative, alimentate cu aqentl termici, cu

la care se impune contorizarea agentului termic pe grupe de temperatura rldicata;

consumatori lndlviduatizati prin regimul de proprietate; insta- - cu aer cald.

latiile de lncalzire din aceasta categorie sunt prezentate in lnstalatille de lncalzire mentionate pot utiliza agent termic

figurile 4.2.4 sl 4.2.5 sl au la baza criterii de confort sl sco- apa fierbinte sau abur de presiune me die.

nom ice. La alcatulrea instalatiilor interioare, raman valabile reco-

Utilizarea uneia din variantele rnentlonate impune, asigu- mandarfle facute pentru lnstalatit colective, cu urrnatoerele rarea compatlbllltatll cu sursa de agent termic, care in acest partlcularitati:

caz este un punct termic (PT) de cvartal sau bloc, fiind ne- - agentul termic este preluat de la 0 retea exterloara:

cesar a se lua in considerare urrnatoarele: - in functle de schema Instalatlel se studiaza oportunita-

- introducerea elementelor de asigurare necesare instala- tea contortzarll locale a energiei termice; _

_ -!C.ti_;:.e;_i :..;_in;_:,te7r_;:.io:..:a::;_r..=e.!.,.; __ -:---:-;- --;"7.""-,...--;--;;_-,...--:---;-_-...:.r.:;.e.;;.;te"-;;a;::.;;u7"a~de ~q'lc!uct~din jl'}~tt:lISltJ9_1ot~!ioSlrffi._~~_dim~n_- __

- asigurarea presiunii necesare acoperirii pierderilor de ; sloneaza la presiunea dlsponlblla din punctul de racord al sarcina ale instalatiel interioare, prin prevederea pompelor i retelei exterioare.

de circulatle adecvate, pe circuitul secundar al PT. '- se iau rnasurl de protectie Tmpotriva inghetuluiinstala-

tlllor in perioada de intrerupere a actlvltatit productive;

• clrculatla continua a agentului termic pentru asigurarea unor temperaturi de garda;

• utilizarea de inhibitori contra Tnghetului

4.2.7.2 inca/zirea c/Bdiri/or industria/e

La cladlrlle industriale, se disting doua categorii de spatii

destinate:

- personalulul tehnlcoadmlnlstratlv;

- actlvitatllor productive.

Optlunea pentru un sistem de lncalzlre depinde de agentul termic disponibil cladlrllor industriale, in functie de care se pot reallza Instaiatll cu:

• apa calda, cu temperatura pana la 95°C, agentul termic provenind de la surse specifice sau transformarea parametrilor apei flerblntl;

• apa fierblnte:

• abur saturat de presiune joasa sau Tnalta.

In raport cu suprafetele incalzltoare folosite se pot mentiona lnstalatll cu:

• suprafete convectoradiative (radiatoare, convectoare, convectoradiatoare);

• suprafete radiative (panouri radiante);

• convectle fortata (incalzire cu aer cal d).

4.2.7.2.1 Spatii destinate personalulul tehnicoadministrativ

In cazul exlstentel sursei de agent termic apa fierbinte la nivelul punctului termic, are loc transformarea parametrilor . termohidraulici destinatl instalatiel de lncalzlre centrala, Optlunea pentru 0 varlanta de alcatulre a lnstalatiel interioare (fig. 4.2.8 sl 4.2.9), se face Tn functle de cerlntele de confort, farainsa a neglija aspectele tehnice generate de gestiunea econornica a energiei term ice. Adaptarea schemelor prezentate in figurile 4.2.8 sl 4.2.9 la condttlileallmentarii cu agent termic dintr-un punct termic necesita atentie pentru:

4.2.8. Dimensionarea conductelor [nstalatlllor de incalzire cu apa calda

Calculul de dimensionare a retelelor lnstalatillor de Tncal~ : zire urrnareste stabilirea diametrelor conductelor de allrnen; tare a corpurilor de incalzire.

4.2.8.1 Pierderi de sarcina in conducte

Pentru curgerea agentului termic prin conductele unei retele de Tncalzire cu apa calda, din punct de vedere termohidraulic, se consldera urrnatoarele ipoteze:

- rnlscarea fluidului Tn regim permanent;

- regimul de curgere cu turbulenta ruqoasa in zona pre-

patratlca pentru care este valabila relatia Colebrook-White (1.6.39)

_1_= _2'/9(_121_+_k_)

.fi Refi 3,71·d '

In care:

- A - coeficientul lui Darcy;

- Re - criteriul Reynolds;

- k - rugozitatea absoluta, care reprezlnta Tnaltimea asperi-

tatilor. Prin raportarea rugozitatii absolute la diametrul conductei, (cf) se defineste rugozitatea relatlva (e = kid] Pentru conductele utilizate curent in instalatllle de Tncalzire cu apa calda rugozitatile absolute au valori in functle de rnaterlalul utilizat; astfel pentru tevlle din:

r

I

I'_

- --- -- -_. -- - ---.- _. . __ - .,--._------"-.-::-;--:-:---;--:-:-:-----:-:--:-"_. --_ .. _----:-------_.- _-_ ------_.

• otel, trase sau iaminate: kOL = 0,02 ... 0,06 mm: 0::" " cupru, trase saulamlnate: kcu = 0,001...0,002 mm

• materiale cu structure terrnoplastlca: keo: = 0,007 mm - curgerea lzoterma (: = 0 ) sau curgere nelzoterrna

tip ECOTUBE ~i tip COPRAX). Ooeflclentli de rezlstenta locala Z pentru conductele cu structura terrnoplastlcasunt

lndlcatl in tabelul 4.2.4. .

4.2.8.2 Operajiuni ii date preliminare cetcututui de

dimensionare' . .

Pentru calculul hidraulic al conductelor sunt necesare urrnatoarele operatlunl preliminare:

• stablllrea schemei de calcul a instalatiel de lncalzlre (retsaua de dlstributle, coloana, racorduri etc,);

• Inscrierea debitelor de caldura pe tronsoanele care

alcatulesc schema de calcul; .

• inscrierea lungimilor tronsoanelor, utilizand datele rezultate din planurile de montare sl schema coloanelor;

• cunoasterea pararnetrllor agentului termic (temperatura

de ducere td ~i de Tntoarcere tif,' .

• cunoasterea presiunii disponibile (daca este cazul) din circuitul instalatiel;

• stabilirea materialului din care sunt confectlonate conductele.

pentru care: dp~,I3=O,168+0,0057.t [kglm3·K] dt

(4.2.1)

4.2.8.3 Dimensionarea conductelor fnstalajiilor bitubulare cu circulaJie naturala

Se consldera 0 Instalatie de tncalzre (fig, 4.2.21) un de caracteristlclle term ice sl geometrice sunt slabilite pe baza planurilor de executie, Pararnetrli agentului termic sunt ts/t; iar

raclrea agentului termic pe conducte se neglijeaza. .

Presiunea dlsponlblla Hox a unui cOQ~,umator de energie terrnica este deterrnlnata de cota deimontare hx a consumului fata de axa sursei de agent termic rnultipllcata cu

M . dlterenta de rnasa speclfica a aqentului termic de in-

____ -'-'-R.:....;=""'6=25",_._,_10><..4_.1 . A. ~~[PalmL.- n. (4.:?.~?, .. a) .... ~o~r~.er.~.~!._~L ~e_a_g~cJ_I:I_cere .ed (tab. 4.2.2), calculata cu

. d relatla:

iar pierderea de sarcina locala se determina cu relatia 1.6.40. Hox == g·hx·(Pi -Pd) [pal,. (4.2.8)

v2 9 = 9,81 m/s2 - acceleratla gravitatioriala locala:

Z =-:-.p. I~ [Pal (4.2.5, b) " .se identifica circuitul cel mai dezavantajat, ca fiind al

2 celui mai departat corp de incalzire de, sursa ~i cel mai jos

Valorile celor doua marlrnl R ~i Z se stabilesc utillzand ta- plasat(fig. 4.2.21),circuitul corpului de Incalzire cu puterea bele sa~ abace specifice materialului din care sunt execu- terrnica 02.1, pentru care presiunea disponlblla este data de tate conductele pentru dlferenta de temperatura ,M = 20 K relatia 4.2.8, un de hx = tu;

sau diferita de aceasta. . HE" 1 = g·ht·(Pi - PcJJ [N/m2] sau [Pal (4.2.9)

In tabele sau abace sunt date pierderile de sarcina liniara, • presiunea dlsponlblla trebuie sa asigure acoperirea pier-

unltara R ~i debitui agentului terrnlc 0 exprirnat, Tn general, derilor de sarcina locale ~i distribuite, pe tronsoanele Tn unltatl energetice [W] sau [kW] transportat de 0 conducta (3.1 - 3 - 4 - 5 - 7) ce alcatuiesc circuitul consumatorului <::~diarhetruld si vlteza v.Relatla generalizata ce sta la baza 02.tTn raport cu sursa de agent termic;

intci6miiir ta15sTeI6rsaCrabacelor-este: ~--~- -·stabilirea.pierderiidEl§§rcill~Iir1_iare medii pentru acest

R = f(O, v,d) [Palm] (4.2.6) circuit R~/; , " ~'---

De asemenea, pierderile de sarcina liniare unitare R pot fi (1) H2.1

2.1 -a· 0

exprimate ~i Tn unltatl de masa G [kg/h, 1Ih, lis} Tn care caz R = [Pal

relapa 4.2.6ia forma: mIl}

R ;" f(G, v,d) [Palm] (4_2.7) Tn care: a = 0,33 - reprezinta cota parte aplerderilor locale

Pentru conductele din otel sunt utilizate datele din tabelul de sarcina;

4.2.3 pentru calculul plerderllor de sarcina liniara unltara IIj = 2·(f3.1 + f3 + 14 + 15 + lr) [m] (4.2.11) R = frO, v ,d) ~i tabelul 4.2.5 pentru calculul pierderilor de. se deterrnlna diametrele prellrnlnare ale tronsoanelor sarcina locale Z Tn functle de viteza v sl rezistentele locale 3.1, 3, 4, 5 ~i 7 Tn functie de sarcina terrnlca a agentului I~ = 1. Coeficlentll de rezlstenta locala pentru diferitele termic pe tronson si pierderea de .sarclna Iiniara unit.ara componente ale conductelor sunt dati In tabelul 4.2.4, lar medie R~1, utillzand datele din tabelul 4.2.3,

vitezeIe recomandate de circulatia apei Tn conductele din. dx = f(Ox, R~/) (4.2.12)

otel sunt date Tn tabelul 4.2.6. " validarea rezultatelor se obtlne prin respectarea conditlel

Pentru conduetele din cupru dateIe din tabeIuI4.2.7 ser- ca suma pierderilor de sarcina locale sl distribuite sa nu vesc pentru calculul pierderilor de sarcina liniare unitare depaseasca presiunea disponlblla:

.R = f(G, v, d), lar cele din tabelul 4.2.4 pentru coeficlentf de l:(RI+Z)circ. 2.1 s HS·1 . (4.2.13)

rezistenta locala ~ la care S6 adauga lungimea echlvalenta • se dlrnensloneaza circuituI consurnatorulul cu puterea

a rezistentelor locale prezentate in tabelul 4.2.8. , terrnlca 02.2, calculandu-se succesiv ..

P.entruconduc~tele_Qj_r:Lmaterial termoplastic pierderile de - presiunea disponibila

sarcina liniara unitara R = f(G, v, d) se stabilescfi:5losinata:;. H8-1=-g·(h1-+-h2)· '(Pi --PcJ~-I(RI+Z)3-i,,1+5:rr . [PgL(~.2_.14)

belul 4.2.9 (pentru conducte tip POLYMUTAN sl PROSTAB) - pierderea de sarcina liniara unltara medie

sl diagramele din figurile 4.2.19 sl 4.2.20 (pentru conducte

In care treprezlnta temperatura fluidului care, pentru conditii medii de temperatura a aqentulul termic, ia valoarea

tn, = t1; t2 'roC]

caz Tn care relatla 4.2.1 devine:

,13' = 0,168 + O,0057·tm [kglm3'K] (4.2.3) Valorile densltatii (masei specifice) pale apei pentru

diverse temperaturi sunt date in tabelul 4.2.2.

Calculul hidraulic prin care sestabilesc ~i diametrele conductelor din instalatille de Incalzlre cu apa calda se face aplicand relajla 1.6.42, Tn care prin TnIocuirea debitului de fluid G =. o. / eM, cu 0 - debltul de caldura; .M = td - ti

, (diferentadintre temperatura agentului termic din conducta de ducere td :;;i cea din conducta de Tntoarcere ti) si c - caldura mastca a agentuliJi termic se obtlne.ecuatla fundamentala a pierderilor de sarcina In conducte:

tJ.P.=6,25'1cf.(___Q_)2·'---41 .. (A..l +I;)

e·tJ.td ,pm d . . [PaJ (4.2.4)

(4.2.2)

In carepierderea de sarcina llniara unltara este data de relatia:

(4.2.10)

,-', -;

.. ' ...... ', .. -.

in care I12.2 - 2·(h2 + 121) = 2·(2,Li:.J),8)-=...7-m ---

_-in .care:-IIj =·2'(11+ hs} -em]' - diametrele preliminare sl calculele hidraulice sunt cen-

- diametrul tronsonului, dt = f(02.3, R?r,3) ; . tralizate in tabelul 4.2.10.

• condltla de validare a rezultatelor este ca 1:(RI+Z)t:>Hli3, - presiunea disponibila ce crrneaza a fi preluata prin re-

cu posibilitatea de obtlnere a egalitatii celor doua marlml : glarea fixa a robinetului corpulul de lncalzlre:

prin introducerea unei pierderi locale de sarcina zM reglfmd: zl/ = Hg-2 -1:(RI+Z)2.t+2 = 368,02 - 54,26 = 313,76 Pa

robinetul corpului de incalzire i - stabilirea treptei de reglare r,il =f(G2.2, Zll) in functle

• se dirnensloneaza circuitele coloanelor T4, T1 sl T3 par- I de varianta robinetu_lui de reglare, in care:

curgand aceleasl etape, urmarind ca in noduri sa se obtina . Q . 080

egalitatea pierderilor de sarcina exprlrnata prin expresiile: . G2.2 C .(t ~t.). ·3600 418.20.098 ·3600=35,15 Vh

E(RI + Z)T2 == E(RI + Z)T4,' E(RI + Zjrt == 1:(RI + Z}T3 p diP , ,

I(RI + Zjr2 (T4) + I(RI + Z)4 == .E(RI + Z)T3 (Tt) • Circuitul consumatorului 02.3:

• se dimensloneaza circuitul boilerului, care asigura - I?resiunea disponibila a circuitului

prepararea apei calde de consum I 1-103 = g·(h t + he + h3}'(Pi - Pd) - I(RI+Z)2+3+4+S+7 =

- presiunea dlsponlblla I = 9,81'(4,35+2,70+2,70)'12,47 - 524,98 = 667,74 Pa

H~ = g·hb·(Pi - Pd) [Pal (4.2.21): - pierderea de sarcina unltara medie

- pierderea de sarcina liniara unltara I (1) H2.3

'b R2.3 -a· D (1-0,33).667,74_6391Pa/m

Rb= (1-a).HD [Palm] (4.2.22) I' m 2·(h3+/1) 2·(2,7+0,8)' .

m 2.lb

- presiunea disj'0nibila care urrneaza a fi preluata de catre

- condltia de validare a dlrnenslonarll reglarea fixa z,ij: a robinetului cu dubla reglare

E(RI+Z}b s H~ zll = Hf/-E(RI+Z)1 = 667,74 - 313,95 = 353,79 Pa

- stabilirea treptei de reglare: •

rll, = f(G2.3, z,i/} care se alege in functie de tipul roblnetulul de reglare in care:

G23= 02.3 ·3600= 3,10 ·3600=52,53 Vh

Cp.(td-tj)·P 4,18,20,0,98..'

•. ( ) 2.2' •

'-:R!;;; 1.-~tD .,: [PaJ

in care:

I/j = 2·(12.1 + '2) em]

- diametrele tronsoanelor de conducte dx = f(Ox, Rf/}

- validarea rezultatelor cu condltla de echilibru hidraulic I(RI+Z)circ. 2.1+2 s: HS·2 (4.2.17) Daca presiunea disponlbila este prea mare. depa~ind

10 % valoarea pierderilor de sarcina, se apeleaza la robinetul cu dubla reglare, (§ 6.4.2) montat pe corpul de lncalzlre, care introduce 0 pierdere locala de sarcina z~l:

I(RI+Z)2.1+2 + z1f1 == H&2 (4.2.18) in care z~1 = f(G2.2, Z~I) reprezlnta pierderea suplimentara Iocala de sarcina nscesara a fi preluata de cafre robinetul cu dubla reglare unde G2.2 este debitul maxim de fluid ce travsrseaza robinetul cu dubla reglare, calculat cu relatla:

G 02.2 [lis]

2.2 ( )

cp te+t: pm

.'.'. <:'.~ _'. 4.2.15

... (4.2.16)

Se stablleste treapta de reglare (T~I) a roblnetulul pe baza graficelor specfice, folosind dependenta functionala:

r~l = f(Z~l, G2.2)

• se dlrnensloneaza circuitul consumatorului cu puterea terrnlca 02.3 calculandu-se succesiv marlrnlle:

- presiunea dlsponiblla

H;3 =g'(~+~+Ib)'(Pi-Pd)- I(RI+Z)

2+3+4+5+7

(4.2.19)

- pierderea de sarcina Iiniara R2.3 = (1-a).H;3

m "'i,lj

(4.2.20)

Exemplul de calculi

Se consldera marimile geometrice ~i term ice prezentate in fig. 4.2.21. Agentul termic este apa calda cu tdlt = 90170 "C. Conductele sunt din otel,

Instalatla este prevazuta si cu un boiler pentru preparat apa calda de consum.

Dimensionarea conductelor circuitelor lnstalatlel urrnareste etapele:

• Circuitul consumatorului 02.1 unde se determina - presiunea disponibila

1-f61 = g·hl·(Pi - Pd) = 9,81'4,35'(977,81 - 965,34) = 532,13 Pa in care: Pi = 977,81 kg/m3 l?i Pd = 965,34 kg/m3, din tabelul 4.2.2.

.- .. - pierderea .. t1e-sarcirialiniara·iinltarlt·medie-.:~--_' _ ... _ ....

, '. "., .-,' " 1 :... ",. . - .. ' ... " .....

R2.1=(1-:a}H,j- '(1-·o,33).532,13_83/J·:·P~;' .

m " l -. . .' 43 a ." <?,m

~2.1 I

in care:

Lt2.1 = 2·(13.1 + Is + 14 + 15 + hr) = 2'(0,8 + 3,3 + 6 +8,5 + 2,9)

= 43,0 m' •. ,".

- diametrele preliminare pe tronsoanele 3.1 - 3 ~;4 '- 5 sl 7 in functle de debitele de caldura Q sl pierderea de sarcina Iiniara medie Rffi 1 utlllzand tabelul 4.2.3; calculele sunt centralizate in tabelul 4.2.10.

- pierderile de sarcina Iiniare unitare R sl plerderlle de sarcina locale Z in functle de diametrele conductelor sl a rezlstentelor locale, utilizand tabelele 4.2.3, 4.2.4 sl 4.2.5. Valorile coeflclentilor de rezlstenta Iocala rl; sunt prezentate in tabelul 4.2.11; calculele sunt centralizate in tabelul 4.2.10.

- se verifica conditla de echilibru hidraulic .

I(RI+Z)circ. 2.1 = 531,36 Pa < rfo 1 = 532,13 Pa, pentru care

abate rea medie relativa: .

532, 13-531,36.100=144%

532, 13 '

se inscrie in Iimitele admise considerate normale sub 10 %. • Circuitul consumatorului 02.2.

- I?resiunea dlsponlblia

1-102 = g·(hl + h2}'(Pi - Pd) - 1:(RI+Z}3+4+s+7 =

= 9,81·(4,35 + 2,70)'12,47 - 494,41 = 368,02 Pa

- pierderea de sarcina liniara unitara medie .

R2.2= (1-a).Hi/ (1-0,33)·368,02 3522 P /

"" 7,0 • am

m "j2.2

• Circuitul coloanei T1.

Din date Ie prezentate in figura 4.2.21 rezulta ca din punct de vedere termic l?i hidraulic, aceasta este identica cu coloana T2 dlrnenslonata. Pentru a asigura echilibrul hidraulic in raport cu nodul de racordare trebuie compensate pierderile de sarcina aferente tronsonului 4.

Aceasta se poate realiza· prin:

- montarea unui dispozitiv de reglare la baza coloanei T 1

. ", ..... " ~. '.'

'-

~ ." ... ::.~~':.:~c:~~{~:;;.o

Ca'pitolui4: Sistemede inc~lzir~"~'

•• ' "'j. . ~. ~.

,.' •• ;.~.r ,.·t,r~·-;.:'.?··: .~" ,.'.,'.,:,' '"

Llnstalatli de incalzire

" f ". ,

. ----.=-=. ~~::::::::::::=:=:::::::::-=--=- ==-===-===.==--=--=-=--=- .. =---=- -=.--=---~--=-=-= .. -.-=. =-=;:;:;=c-:--=-,=-;--~,-=,-,-=---=-,~-,-~,=-

ales pentru a introduce pierderea de sarcina ZTt, unde:

ZTI = f lGTI,· A.PTI) .

in care:

Grt= Qrt.3600= 3,10 .3600=136,22 Vh

Cp·(td-t;)·pm 4,18·20·0,98

A.PTt = 'Z(RI.+ Z)4 = 120 Pa -

- redimensionarea corespunzatoare a conductelor circuitului coloanei T1 pentru aprelua dlferenta de 120 Pa.

e Olrcultul boilerului; .

- presiunea disponlblla

H~ = ghb(P;~ Pd) -~(RI+Z)7 = 9,81·2,9·12,47 - 206,75 = 148 Pa - pierderea de sarcina liniara. unltara medie

R~ (I·a)·HB (1-0,33)·148 22,54 Pafm

2·lb 2·2,2

- dlarnetrul conductei ~i calculul hidraulic sunt centralizate tn tabelu14:2.10:

- severlfica conditla.de echilibru ~ (RI+Z)ti= 135~2 Pa< HS = 148 Pa' abaterea .medlerelativa

Xv HB-:-z_,CRI+ Z)b, .148-:-135,2 ·100 = 87%

Hg 148· '.' "

10,. __

5,0 4,0

: 3,O++H---'H-+--++H-t++-l~/{~--?rI,*,rn-lIP.r''H+'<H-t-I+H-+++H '\

',' .'

se inscrie Tnlimitele admise considerate normalede 10 %.

11,1 1

Il/,\:,\ 1 \.

II' ,..

,~~

~n.,~"!;<;,v. \

I ~

L. I I I~ 1111i.__)j~~_

;...======================================:;-:-1--0;,'05 .. '!) i, " I :

~ I.,' "

0'02j~~~'~\\§'./~· ~lY.~~~J;Z~'l,.~,%,,-.L ~\,tt*~~~

0,0 I': ~\-= =\~ o~)f~\~~~ ,

IX I },_ /1 I uf''':> 1\ J\IU\I i\! 1\1 '~

0,011 2 3 45 10 20 4C1S0 100 200 5001000

Pierderea de sarcina R [dPalmj

0, 1 ~ ~ I

I'

1\

o

Exemplu: 0,1 1/50 16 x 20 La 10· G: 23 mmCA (dPAYm La 60· C: 18 mmCA (dPAYm

Fig. 4.2.20: Pierderi de sarcina unltare "R" pentru conducte tip "COPRAX".

2 0,01 0,02 0,03 0,05 0,1 0,15>,2 0,30,4 0,60,9 Debitul de fluid G[I/s]

Fig. 4.2.19. Pierderi de sarcina unitare "R" pentru conducte tip "ECOTUBE".

14 = 8,5 m

13 = 6 m

Fig. 4.2.21. Schema de cal cui a lnstalajlel bitub cu dlstrlbujle inferioara ~l clrcutape naturals.

, ' .

• ', :.: .• ; ~ -_ . - ... i", ... ~. """:' ".

•• " ,'0 ' ":, : "'"";" ';,;_:"'_"';"-: : .• : ~ , ;. .' •

: .. Vlnstalafii'de:~ncalzire .'

;; :4-··~· ....

Anexa 4.1 Tabelul 4.2.2 Densitatea apei in functie de temperatura :
[DC] [kglm3] [DC] [kglm3] [DC] . [kglm3] [DC} [kglm3] [DC] [kglm3] . [DC] [kgl'!13]
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
40,0 992,24 45,0 990,25 50,0 998,07 55,0 985,73 60,0 983,24 65,0 980,59
40,1 992,20 45,1 990,21 50,1 988,02 55,1 985,68 60,1 983,~9 65,1 980,53
40,2 992,17 45,2 990,16 50,2 98797 55,2 985,63 60,2 983,14 65,2 980,48
40,3 992,13 45,3 990,12 50,3 98792 55,3 985,59 60,3 983,08 65,3 980,42
40,4 992,09 45,4 990,07 50,4 987,89 55,4 985,54 60,4 983,03 65,4 980,37
40,5 992,05 45,5 990,03 50,5 987,84 55,5 985,49 60,5 982,98 65,5 980,32
40,6 992,01 45,6 989,99 50,6 987,80 55,6 985,44 60,6 98293 65,6 980,26
40,7 991,97 45,7 989,95 50,7 987,75 55,7 985,39 60,7 982,88 65,7 980,21
40,8 991,94. . 45,8 989,90 50,8 987,71 55,8 985,65 60,8 982,82 65,8 980,16
40,9 991,90 45,9 989,86 50,9 987,66 55,9 985,30 60,9 982,77 65,9 980,10
41,0 991,86 46,0 989,82 51,0 987,62 56,0 985,25 61,0 982,72 66,0 980,05
41,1 991,82 46,1 989,78 51,1 987,57 56,1 985,20 61,1 982,67 66,1 979,99
41,2 991,78 46,2 989,74 51,2 987,52 56,2 985,15 61,2 982,62 66,2 979,93
41,3 991,74 46,3 989,69 51,3 987,48 56,3 985,10 61,3 982,57 66,3 979,87
41,4 991,70 46,4 989,65 51,4 987,43 56,4 985,05 61,4 982,51 66,4 979,82
41,5 991,66 46,5 989,61 51,5 987,38 56,5 985,00 61,5 982,46 66,5 979,77
41,6 991,62 46,6 989,57 51,6 987,33 56,6 984,95 61,6 982,41 66,6 979,72
41,7 991,58 46,7 989,53 51,7 987,28 56,7 98-t,90 61,7 982,36 66,7 979.67
41,8 991,55 46,8 989,48 51,8 987,23 56.8 984,85 61,8 982,31 66,8 979,61
41,9 991,51 46,9 989,44 51,9 987,19 56,9 984,80 61,9 982,26 66,9 979,56
42,0 991,47 47,0 989,40 52,0 987,15 57,0 984,75 62.0 982,20 67.0 979,50
42.1 99143 471 989.36_ 52,1. _ _ 987JO . •. 57,1 •.. 984,70 -_. 62,1 982.;1-5- t-67;- 79-,44
42,2 991,39 47,2 989,31 52,2 987,06 57;2. 984,65 62,2 982,10 67;2. 979,39
42,3 991,35 47,3 989,27 52,3 987,01 57,3 984,60 62,3 982,05 67,3 ,979,33
42,4 991,31 47,4 989,22 52,4 986,97 57,4 984,55 62,4 981,99 67,4 979,28
42,5 991;2.7 47,5 989,18 52,5 986,92 57,5 984,50 62,5 981,94 67,5 979,22
42,6 991;2.3 47,6 989,14 52,6 986,87 57,6 984,45 62,6 981,89 67,6 979,16
42,7 .991,19 47,7 989,09 52,7 986,83 57,7 984,40 62,7 981,83 67,7 979,11
42,8 991,15 47,8 989,05 52,8 986,78 57,8 984,35 62,8 981,78 67,8 979,06
42,9 991,11 47,9 989,00 52,9 986,74 57,9 984,30 62,9 981,72 67,9 979,00
43,0 991,07 48,0 988,96 53,0 986,69 58,0 984,25 63,0 981,77 68,0 978.94
43,1 991,03 48,1 988,92 53,1 986,64 58,1 984,20 63,1 981,62 68,1 978,88
43,2 990,99 48;2. 988,97 53;2. 986,59 58,2 984,15 63,2 981,57 68;2. 978,82
43,3 990,94 48,3 988,83 53,3 986,55 58,3 984,10 63,3 981,54 68,3 978,77
43,4 990,90 48,4 988,78 53,4 986,50 58,4 984,05 63,4 981,46 68,4 978,71
43,5 990,86 48,5 988,74 53,5 986,45 58,5 984,00 63,5 981,40 68,5 978,66
43,6 990,82 48,6 988,70 53,6 986,40 58,6 983,95 63,6 981,35 68,6 978,61
43,7 990,78 48,7 988,65 53,7 986,35 58,7 983,90 63,7 981;2.9 68,7 978,55
43,8 990,74 48,8 988,61 53,8 986,31 58,8 983,85 63,8 981,24 68,8 978,50
43,9 990,70 48,9 988,56 53.9 986,26 58,9 983,80 63,9 981,18 68,9 978,44
44,0 990,66 49,0 988,52 54,0 986,21 59,0 983,75 64,0 981,13 69,0 978,38
44,1 990,62 49,1 988,47 54,1 986,16 59,1 983,70 64,1 981,07 69,1 978,32
44,2 990,58 49,2 988,43 54,2 986,11 59,2 983,65 64,2 981,02 69,2 978,27
44,3 990,54 49,3 988,38 54,3 986,07 59,3 983,60 64,3 980,97 69,3 978,21
44,4 990,50 49,4 988,34 54,4 986,02 59,4 983,55 64,4 980,91 69,4 978,16
44,5 990,46 49,5 988,29 54,5 985,97 59,5 983,50 64,5 980,86 69,5 978,10
44,6 990,42 49,6 988,25 54,6 98592 59,6 983,45 64,6 980,81 69,6 978,04
44,7 990,38 49,7 988,20 54,7 985,87 59,7 983,40 64,7 980,78 .69,7 97798
44,8 990,33 49,8 988,16 54,8 985,83 59,8 983,34 64,8 980,71 69,8 977,93
44,9 990,29 49,9 988,11 54,9 985,78 59,9 983,29 649 980,65 69,9 977,87 I. -lnstalatii "de}nc.alzire '

. . ". ._..,. ~ " .

. _ __ _ .. _. .~_----- .. - . . __ .:._ . __ ._-!_, . ' .. _ N._ .. _._._. .. • __ •• _

Tabelul 4.2.2 Densltatea apei in funcjle de temperatura- continuare
[0C] [k!1m3] [0C] [kglm3] [0C] [kglm3] [0C] [kglm3] [0C] [kglm3] [0C] [kglm3]
1 2 3 4 5 6, '7 8 9 10 11 12
70,0 977,81 75,0 974,89 80,0 971,83 " 85,0 968,65 90,0 965,34 95,0 961,92
70,1 977,75 75,1 974,8;3 80,1 971,77 85,1 968,58 90,1 965,28 95,1 961,85
70;2. 977,70 75;2 974,77 80;2. 971,71 85,2 968,52 . 90;2. 964;21 95;2. 961,78
70,3 977,64 75,3 974,71 80,3 971,65 85,3 968,46 90,3 , 965,15 95,3 961,71
70,4 977,58 75,4 974.65 80,4 971,58 85,4 968,39 90,4 965,08 95,4 961,64
70,5 977 ,52 75,5 974,59 80,5 971,52 85,5 968,33 90,5 965;01 95,5 961,57
70.6 977,46 75,6 974,53 80,6 971,46 85,6 968;2.7 90,6 964,94 95,6 961,50
70,7 977 ,40 75.7 974,46 80,7 971.40 85,7 968,20 90.7 964.88 95,7 961,43
70,8 977,35 75,8 974,41 I 80,8 971,33 85,8 968,14 90.8 964.81 '95,8 961,36
70.9 . 977';2.9 75,9 974,35 80,9 971;2.7 85,9 968,07 90,9 964,74 95,9 961 ;2.9
71,0 '.' 977,23 76,0 974;2.9 I 81,0 971;21 86,0 968,00 91,0 964,67 96,0 961;2.2 '
71,1 977,17 ,76,1 974;2.3 I 81.1 971,14 86,1 967,93 91,1 964,61 96,1 9761,15
, 71;2. , 977;12 76;2 974,16 I 81;2. 971,08 86;2 967,86 91;2. 964,54 96;2 961,08
71,3 977,07 76,3 974,10 81,3 971.02 86,3 967,80 91,3 964,47 96,3 961,01
,71,4 977,01 76;4 974,04 I 81,4 970,96 86,4 967,70 91,4 964.40 96,4 960,91
71,5 976,95 76,5 973,98 81,5, 970,84 86,5 967,67 91,5 964,33 96,5 960,87
71,6 , 976.90 76,6 973.92 I 81.6 970.83 86,6 967,61 91,6 964;26 96.6 960,80 . !
71.7 976.84 76,7 973,86 I 81,7 970,77 86.7 ' 967,54 91,7 964.19,') 96,7 960,73
71.8 , ,976,78 76,8 973,80 I 81.8 970.70 86,8 967,48 91,8 964.13> 96.8 960,66 i",:
71.9 976,72 76;9 973.74 I 81.9 970.63 86,9 967.41 91.9 964.05 .. 96.9 960,59 ;
72.0 976.66 77.0 973.68 I 82.0 970,57 87,0 967,34 92.0 963,99 97.0 960,51
- 72,1· .. --,·976.60 ... · , .... 77;1· .. , 973,62 ,,·82.1 970,50 1-81-;l- ~1;28 ~- .. JVJ,J_ "' , ",vv.
72;2. 976,54 77 ;2. 973,55 I 82;2 970,44 87;2 967;2.1 92;2. 963.85 .. 97;2 960,37
72,3 976,48 77,3 973,49 I 82,3 970,38 87,3 967,14 92,3 963,78 97,3 960,30 ,
72.4 976,42 77,4 973,43 I 82.4 970,32 87,4 967.08 92,4 963,71 97.4 960;2.3
I
72,5 976,36 77,5 973,37 I 82,5 970;2.5 87,5 967.01 92,5 963,65 " 97,5 960,16
72.6 976,30 77,6 973,31 I 82.6 970,19 87,6 966.95 92,6 963,58 " 97;6 960,09
72.7 976;2.5 77,7 973,25 L 82,7 970,06 87,7 966,89 92,7 963,51 97,7 960,02
72.lj. 976,19 77.8 973,19 I 82.8 970.03 87,8 966,81 92.8 963,44 97.8 959.95
72,9 976,13 77.9 973,13 I 82.9 970.00 87,9 966.74 92.9 963,37 97.9 959,88
73,0 976.07 78.0 973,07 I 83.0 969.94 88,0 966,66 93.0 963,30 98.0 959.81
73,1 , ,976.01 78.1 973.01 I 83.1 969,87 88,1, 966,62 93,1 963;23 98.1 959.74
73;2. 975,95 78;2. 972.95 I 83,2 969.81 88;2. 966,55 93;2. 963,16 98;2. 959.67
73,3 975.89 78,3 972.88 I 83,3 969,75 88,3 966,48 93,3 963.10 98,3 959.60
__ 7),4 .. ,975.83 78,4 972.82 1 83,4 969,68 88,4 966,41 93,4 963,03 98,4 959,53
73,5 975,77 78,5 '972.76 I 83,5 . -969;62-- 88,5 - ., ,966,35.._ . . 93,5 , 96~}}6 98,5 959,46
73,6 975,71 78;6 972.70 I 83.6 969,56 88.6 966,28 93,6 962.89 98,6 959,36
73,7 975,67 78.7 972,63 I 83,7 969,50 88,7 966,21 93,7 962.82 98,7 959,32
73.8 975,60 78.8 972,57 I 83,8 969.43 88,8 966,14 93,8 962.75 98.8 959,24
73,9 975,54 78,9 972,51 I 83,9 969,37 88,9 966,08 93,9 962,68 98,9 959,17 I.· ....

, 'Capitohil 4: SistB'nie de 'iriciUzire

.. \ .

. ," I:'lnstai~tii deinc~lzir'~\);~>:~: i:

-.-----.--._--'--~----_--------~--.------. --- .--.~----'--'-':--., -:----_._------ .. ------ .. --. --.------.

Tabelul 4.2.3 Plerderl de sarcina unitare "H"
pentru conducte din ojel, la h.t = 20 K
Tipul conductei Conducte din otel oblsnuit pentru instalatii
Dlame- l nominal in 318 112 314 1 1114 1m
trul J interior mm 12,25 15,75 21,25 27 35,75 41,25
R [palm] Q debitul de caldura [kW]
v - ,viteza apei [m/s]
1 I 2 3 4 5 6 7 8
0,5 Q - - 0,53 1,05 2,31 3,45
v - - 0,Q2 0,D25 0,03 0,Q3
1 Q - 0,35 0,&2 1,57 3,44 5,0&
v - 0,Q2 0,03 0,Q35 0,04 0,045
1,5 Q. - 0,45 1,05 2,01 4,35 6,42
v - 0,Q3 0,035 0,045 0,05 0,06
2 Q - 0,54 1,24 2,3& 5,13 7,56
v - 0,Q35 0,045 0,05 0,06 0,Q7
3 Q 0,35 0,69 1,57 3 6,45 9,51
v 0,Q35 0,045 0,05 0,06 0,0& 0,09
4 Q 0,42 0,&1 1,&4 3,52 7,5& 11,2
v 0,045 0,05 0,06 0,0& 0,09 0,1
5 Q 0,47 0,92 2,0& 4 &,59 12,7
v 0,05 0,06 0,Q7 0,09 0,11 0,12
6 I Q 0,52 1,02 2,31 4,43 9,57 14,1
v 0,05 0,06 0,0& 0,10 0,1 0,13
7 Q 0,57 1,11 2,52 4,84 10,4 15,3
v 0,06 0,07 0,09 0,1 0,13 0,14
--g '< g:g~ Ol,t& ~:~~ t,r1 6~1~ 16,5
v 0,15
9 Q 0,65 1,28 2,91 5,57 12 17,7
v 0,Q7 0,08 0,10 0,12 0,15 0,16
10 Q 0,69 1,36 3,09 5,91 12,7 18,7
v 0,07 0,09 0,11 0,13 0,16 0,17
15 Q 0,87 1,71 3,87 7,42 15,8 23,5
• v 0,09 0,11 0,13 0,16 0,19 0,22
20 Q 1,02 2 4,54 &,69 18,6 27,6
v 0,11 0,13 0,16 0,19 0,22 0,26
30 Q 1,28 2,52 5,69 10,9 23,3 34,1
v 0,13 0,16 0,2 0,24 0,28 0,32
40 Q 1,5 2,95 6,72 12,7 27,1 39,8
v 0,16 0,19 0,24 0,28 0,34 0,36
50 Q 1,7 3,35 7,56 14,3 30,6 44,9
v 0,18 0,22 0,26 0,3 0,38 0,42
60 Q 1,9 3,7 8,37 15,8 33,6 49,8
v 0,2 0,24 0,3 0,34 0,42 0,46
80 Q 2,21 4,33 9,76 18,6 39,2 57,9
v 0,24 0,28 0,34 0,4 0,48 0,55
100 Q 2,49 4,92 11 209 44,1 65,1
v 0,26 0,32 0,38 0,44 0,55 0,6
120 Q 2,74 5,41 12,2 23 48,6 71,6
v 0,28 0,34 0,42 0,5 0,6 0,65
160 Q 3,19 6,32 14,2 26,7 56,6 83,3
v 0,34 0,4 0,5 0,6 0,7 0,75
200 Q 3,61 7,14 159 30,1 63,8 93,5
v 0,38 0,46 0,55 0,65 0,8 0,85
240 Q 3,98 7,84 17,6 33,1 70,5 103
v 0,42 0,5 0,6 0,72 0,85 095
300 Q 4,5 8,86 19,8 37,6 79,3 116
v 0,46 0,55 0,7 0,8 0,95 1,1 Tabelul 4.2.3 Pierderi de sarcina unitare Iiniare "RU
pentru conducte din ojel, la h.t = 20 K - continuare
Tipul conductei Conducte din otel oblsnuit pcntru lnstalatll
Diame- I nominal mm 57·3 70·3,5 76·3,5 89·3,5 95·3,5
trul I interior mm 51 63 69 82 88
R [palm] Q debitul de ciildura [kW]
v- viteza apei [m/s]
1 I 2 3 4 5 6 7
0,5 Q 6,33 11,4 14,4 22,7 27,1
v 0,035 0,045 0,045 0,05 0,05
1 Q 9,41 16,9 21,5 33,7 40,1 ,t
v 0,06 0,06 0,07 0,08 0,08
1,5 Q 11,9. 21,3 27 42,1 50,2
v 0,Q7 0,08 0,09 0,1 0,1
2 Q 14 25 31,7 49,4 ' 58,8
v 0,08 0,1 0,1 0,11 0,12
3 Q 17,4 31,3 40,1 62 73,7
v 0,1 0,12 0,13 0,14 0,15
4 Q 20,5 36,6 46,6 72,6 86,5
v 0,12 0,14 0,15 0,17 0,17
5 Q 23,1 41,4 52,8 82,1 97,7
v 0,14 0.16 0,17 0,19 0,2
6 Q 25,6 45,9 58,3 91,8 108
v 0,15 0,18 0,19 0,2 0,22
7 Q 27,9 50 63,3 98,9' 117
v 0,16 0,19 0,2 0,22 0,24
8 -- - ._- .--- .. --- Q-. - so.t 53,7 '68,6 " 166~-- --127
v 0,18 02 0,22 024/, 0,26
9 Q 32,1 57,4 73,3 113 134
v 0,19 0,22 0,24 026 0,28
10, Q 34 61,1 77,3 120 142
v 0,2 0,24 0,24 0,28 0,28
15 Q 42,9 75,9 96,5 149 178
v 0,26 0,3 0,3 0,34 0,36
20 Q 50 88,5 112 174 207
v 0,3 0,34 0,36 0,4 0,42
30 Q 61,9 110 139 216 257
v 0,36 0,42 0,44 0,5 0,5
40 Q 72,4 128 163 252 299
v 0,42 0,5 0,5 0,6 0,6
50 Q 81,2 144 182 284 336
v 0,48 0,55 0,6 0,65 0,7
60 Q 89 158 202 313 370
v 0,55 0,6 0,65 0,7 0,75
80 Q 104 185 236 365 430
v 0,6 0,7 0,75 0,85 0,95
100 Q 117 208 264 408 483
v 0,7 0,8 0,85 0,95 1
120 Q 129 229 269 449 531
v 0,75 0,85 0,95 1 1,1
160 Q 150 266 337 520 617
v 0,9 1 1,1 1,2 1,2
200 Q 169 299 379 584 693
v 1 1,1 1,2 1,3 1,4
240 Q 185 329 . 417 643 763
v 1,1 1,3 , 1,3 1,5 1,5
300 Q 208 369 467 722 855
v 1,2 1,4 1,5 1,7 1,7 ','

.,:

. ; ~, .~~'. ,.. . .', , ,.

I. .. lristalatii de iricalzire

Tabelul 4.2.3 Pierderi de sarcina unitare Iiniare "R"
pentru conducte dJn ojel, fa t.t = 20 K - continuare
Tipulconductei Conducte din otel oblsnult pentru instalatfi
Diame·l.nominal mm 1108-4 121'4 133-4 1464,5 1159'5 194'7
trul I. interior mm I 100 113 125 1371 149 180
R [palm] Q debitul de caldurii [kW]
v • viteza apel [mJs]
1 I 2 3 4 5 6 7 8
0,5 Q 39 53,4 70,1 .89,9 115 187
v 0,06 0,D7 0,D7 0,Q7 0,08 0,09
1 Q 57,4 . 78,4 103 131 169 267
v 0,09 0,1 0,1 0,11 0,12 0,13
.
1,5 Q 72 98,4 129 165 210 343
v 0,11 0,12 0,13 .. 0,14 0,15 0,17 .i
\
2 Q 84,4 115 151 193 248 400
v 0,13 0,14 0,15 .0,16 0,17 0,19
3 Q 105 144 189 241 308 500
v 0,16 0,18 0,19 0,20 0,22 0,24
4 Q 123 169 220 281 359 585
v 0,19 0,2 0,22 0,24 0,26 0,28
5 Q 141 191 249 319 407 659
v 0,22 0,24 0,24 0,26 0,28 0,32
6 Q 156 209 279 352 445 727
v 0,24 0,26 0,28 0,3 0,32 0,36 ' '.
7 Q 169 229 301 383 484 787 ' .
. .
-----.~ .... ~ - -v- . 0,26 . '0,28 - 0,3 - 1.0,32 - 0,34- -(}-,38 -
8 Q 181 245 323 410 516 844
v 0,28 0,3 0,32 0,34 0,36 0,4
9 Q 192 262 343 436 547 898
v 0,3 0,32 0,34 0,36 0,38 0,44
10 Q 202 278 363 .462 580 950
v 0,32 0,34 0,36 0,38 0,4 0,46
• 15 Q 253 344 450 576 734 1186
v 0,4 0,42 0,46 0,48 0,5 0,55
20 Q 298 401 524 669 855 1372
v 0,46 0,5 0,55 0,55 0,6 0,65
30 Q 367 497 652 827 1057 1698
v 0,55 0,6 0,65 '. 0,7 0,75 0,8
- __ - -_ -.-= - - 40 Q 428 579 762 . 962 1221 1965
: .......... '" y. 0,65 ' .. Q,7_ .0,75 0,8 0,85 0,95
50 Q 480 651 856 1083 1372 2221
v 0,75 0,8 0,85 0,9 0,95 1,1
60 Q 528 716 937 1186 1511 2442
v 0,8 0,9 0,95 1 1,1 1,2
80 Q 614 833 1086 1384 1768 2826
v 0,95 1 1,I 1,2 1,2 1,4
100 Q 691 935 1221 1547 1977 3175
v 1,1 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5
120 Q 759 1028 1337 1710 2175 3477 ,
v 1,2 1,3 1,3 1,4 1,5 1,7
160 Q 881 1198 1558 1977 2512 4036
v 1,4 1,5 1,6 1,6 1,8 1,9
200 Q 987 1337 1744 2221 2826 4536
v 1,5 1,6 1,7 1,9 2 2,2 -
240 Q 1084 1465 1919 2442 3105 4978
v 1,7 1,8 1,9 2 2,2 2,4
300 Q 1209 1651 2151 2733 3477 5582
v 1,9 2 2,2 2.2 2,4 tJ~If.'ERSITATEA TEHNIC~. '
..
'. ," p .. e vI.. NSTRUCcT" 8'lCURE$TI1
_---- BlaLI TEe
Nr.
, lnv. ::;i"~,

:"!~ . ..';

~

--.---- ------- ----- ----------------- -----~

~

~

'. .

-=",..,_ ~CapitoluI4: sistem~~':~iiri~a;·~i~~ ::

.' ,

;Llnstalatiide "Jncalzire'

. .

Tabel 4.2.4. Ooeflclen]l de rezlstenfa locala ~, functle de material $i mariml geometrice
Nr. Denumire Simbol Material Coeficient de reztstenta locala
crt. Date
Curbe si coturi la 90·
Rid 0,5 1,0 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0
~ Otel - 05 0,35 0,30 0,30 0,00 0,100
1 Curbe ouoru 100 0,35 0,20 0,15 '..,:
., - ~:~
Termoplastice Cald 0,21 0,14 - 0,11 - 009
Turnate 0,51 0,30 - 0,23 - 0;18
m cot drept Diametru ell [in] 3/8 1/2 3/4 1 11/4 11/2 2
, l0 Otel 2 2 1,5 1,5 1 1 1
2 Cot drept ouoru 0,7
L_ --r
t Termoplastice Cald 1,13
Turnate 1,27
Teuri de trecere cu derivatii la 90·
v2lv 0,3 0,4 0,6 0,8 1,0 2 -
. Otel 12 7 3,5 2,5 2 1
v VI Cupru 1,30
3 La separare ~ Termoolastice 1,30
v-J« 0,5 I 1
Otel 0,5 I 0
Oupru 03
T ermoQlastice 0,3
v2lv 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0 - -
Otel 1 0,5 1 1,3 1,5
v V4 Cupru 0,9
4 La separare _ ... ~V2 .. Termo_glastice °L9
- ._ .. _-_ v1/v 00 0,2 0,4 T 0,6 0,8 1
..
Otel 1,5 1,3 1,1 08 0,5 00
ouoru 06
Termoplastice 0,6
Teuri de trecere cu derivatii la 45·
v2lv 0,3 0,4 0,6 0,8 1,0 2 -
Otel 7 4 1,5 0,8 0,6 0,5
v VI ouoru 09
• ~:; .
5 La separare ~ TermoQiastice 0,9
V2 v1/v 0,5 I 1
Otel 0,5 I 0,0
Cuoru 0,3
Termoplastice 0,4
I~V 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 - -
0,3 0,3 0,8
Otel 0,4 -1 0,8 1 08
0,5 -3 0,3 0,8 08
d,v d"VI 0,7 -0,5 0,5 1 1
6 La fmpreunare .. ~ .. 1

d2,V2 45' CUQru 0,4
Termoplastice 03
Otel ~ 0,6 0,8 1
<1 0,3 0,3
1 0,5 0,3
Oupru 0,2
TermopJastice 0,2
Teuri de trecere In contracurent
-r '" v2lv 0,4 0,6 0,8 1 1,3 1,5 2
7 La separare ~ '_; . - . -, - -' Otel 65 3 1,8 13 1 0,8 0,5
":.. .; .. ', " ': . ouoru 15
, v
'_ - •••• < •• .. -- . ' Termoplastice 1,3 ..., \~:

;

. '

L. -_ _._. ._. --- _-_.--- .. , . H _. ••

.. , .... :

VhistalaJii d~incalzire··

. ,': ... '.

, ,:-,~ .' . ..

~ .. -., ... .. , . . . '.~ ., . ... .. .. , .. ..... . . . Tabel 4.2.4. (continuare
I~'J 0,3 0,5. 0,7 ..
d2 0,5 5 1,3 1
8 La Impreunare ~ Ofel 0,7 6,5 2 1,3
. 0,8 9 3 1,8
CUPIU 2
Terrnoplastice 3:
Robinete sl armaturi de.sens-
9 Robinete cu venti I Oiametru 3/8 1/2 3/4 1 1114 11/2 >2
sl scaun obllc ~ ell [in
Otel 3,5 3,5 3' 3 2,3 2,3 2
Cupru - 3,5 2,5 2 2 2 0,7
Termoolastice - 3,5 2,5 2 2 2 . 0,7
10 Robinete cu sertar .rJ<J Otel 1 1 0,5 O,S 0,3 0,3 0,3
ouoru
Termoplastice . 2 2 1,5 1,5 1 1 0,65
11 Robinete cu ventil c1<J Otel 10 10 7' 7 5 ·5 4
$i scaun drept Cuoru 10 10 8,5 '7 6 ··5 5
c'. Termoplastice 10 10 8,5 7 6 ·5 S
12 Robinet drept c1<J Otel 8,5 85 6 6 5 S 4
de radiator Cuoru 10 10 8,5 7 6 5 5
Termoplastice 10 10 8,S 7 6 ·6' 5
13 Hoblnetcoltar b Otel 4 4 2 2 2 2
de radiator Cuoru 2 2 2 2 2 2 2
.. Termoplastice .. 4 2 2 2 2 3,5
14 Robinet [):<] Pentru toate O;S ' ;~',
de lnchldere sferic materialele
1S Schimbare de nivel ~ Pentru D,S
. (curba etaj) toate materialele
.. -16 Olapetacrrventil 4,6::~6 --._ ._ ..... _ .. .' .•.
c:$J LJII ~u
On 251a On 50 3,6 ... 5
17 Clapeta de sens I~ On [mm] 25 I 40 I 50,,· I 100 I 200
-~ 2,5 2,5 1,9 .... 1,2 1,0
18 Oistribuitor 9 Pentru
toate materialele D,S
.. . .
19 Colector ~ Pentru
toate materialele 1
20 Lira de dilatare ~ Pentru 1
toate materialele
:-2r Compensator axial '~."- --~ .. )==-.- '~ .. ' -Pentru ....... _ ... , ..... " 2
to ate materialele 1-
22 . Supapa ~ Pentru
de siguranfa toate materialele S
23 Cazan [J
2,S
24 Corp 1JJ]
de Incalzire radiant 2,S
25 Corp de fncalzire 1JJJJ
cu placl 3,?
26 Racorduri [} Intrare 1
de rezervoars
leslre O.S ~. :,.Capitolul ~: Sisteme ·de.incal~ire ;~;·:·:·~;1·I.il~'~i~i~tii de,incalzire ..

. ,!!!!!!!'!!!!!!!!!:::==============================

.. . -. . .. - - -.- '" __ ., -. - .... .- . --.---- .. - . - ..... _- ....... . - ._-_. -- .. - -.- ..
TabeluI4.2.5 Pierderi de sarcina unitare locale "Z",
pentru conducte din otel ~i Ll; = 1, la incalzirea cu apa calda
.. ... . . ._., _ .. . ~ ... __ . .. .. . _ .... - _ ... _-_ .... . _ .. - . ..
Viteza .
:
apei v 0,01 0,Q15 0,02 0,025 0,Q3 0,Q35 0,Q4 0,045 0,05 0,Q6 0,Q7 . 0,08 0,09
[mls]
Z [pa] 0,05 0,1 0,2 0,3 0,5 0,6 0,8 1 1,3 1,8 2,5 3,2 4,1
Viteza
apei v 0,1 0,12 0,14 0,16 0,18 0,2 0,22 0,24 0,26 0,28 0,3 0,35 0,4
[mls]
Z [Pal 5 7 10 12 16 20 24 29 34 39 45 61 80
Viteza
apei v 0,45 0,5 0,6 0,7 0,8 0,Q35 1 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6
[m/s]
Z[Pa] 100 125 180 245 320 405 500 605 720 845 980 1130 1280 Tabelul 4.2.7 Pierderi de sarcina Iiniara unitare "R" pentru conducte din cupru, la At = 1 K
Debit Diametru1 conducte1or [mm]
R [kg/h]
[Palm] Viteza 6'1 8' 1 10' 1 12' 1 15' 1 18' 1 22, 1 28 '1,5 35' 1,5 42' 1,5
[mls] 54' 2
0,5 G 0,0313 0,159 0,501 1,22 3,5 8,02 19,60 47,80 74,40 129 256
v 0,0007 0,0016 0,0029 0,0045 0,0075 0,Q114 0,0178 0,0278 0,0265 0,0308 0,0372
1 G 0,0627 0,317 1 2,45 6,99 16 39,2 56,5 112 194 383
v 0,0014 0,0032 0,0057 0,0089 0,0151 0,0228 0,0356 0,0329 0,0399 0,0463 0,0557
1,5 G 0,094 0,476 1,5 3,67 10,5 24,1 38,6 71.9 142 245 484
v 0,0021 0,0048 0,0086 0,0134 0,0226 0,0342 0,0352 0,0419 0,0506 0,0586 0,0704
2 G 0,125 0,634 2,01 4,9 14 32,1 45,9 85,2 168 290 571
v 0,0029 0,0064 0,0114 0,0178 0,0301 0,0456 0,0417 0,0496 0,0598 0,0693 0,0831
22 G 0,138 0,698 221 5,38 15,4 35,3 48,5 90,1 178 306 603
v 0,0031 0,0071 0,0125 0,0196 0,0331 0,0502 0,0442 0,0525 0,0632 0,0732 0,0878,
2,4 0;1'5- 1-0,761 -2,41' "'5,87 .- . 16,8 . '27,4-' -51~1 -g.r,g-- 1i8T ,jU OJ4 ,
v 0,0034 0,0077 0,0137 0,0214 0,0361 0,039 0,0465 0,0552 . 0,0665 0,077 0,0923
2,6 G 0,163 0,825 2,61 6,36 182 28,8 53,6 99,4 196 337 663
v 0,0037 0,0083 0,0148 0,0232 0,0391 0,0409 0,0488 0,0579 0,0697 0,0806 0,0966
2.8 G 0,175 0,888 2,81 6,85 19,6 30,1 56 104 205 352 692
v 0,004 0,009 0,016 0,0'249 0,0422 0,0428 0,0509 0,0604 0,0727 0,0842 0,101
3 G 0,188 0,952 3,01 7,34 21 31,4 58,3 108 213 366 720
v- 0,0043 0,0096 0,0171 0,0267 0,0452 0,0446 0,0531 0,0629 0,0757 0,0876 0,105
3,3 G 0207 1,05 3,31 8,08 23,1 33,2 61,7 114 225 387 760
v 0,0047 0,0106 0,0188 0,0294 0,Q497 0,0472 0,0561 0,0665 0,08 0,0925 0,111
3,6 G 0226 1,114 3,61 8,81 24,1 34,9 64,9 120 237 406 799
v 0,0051 0,0115 0,0205 0,0321 0,0502 0,057 0,0591 0,Q7 0,0842 0,0973 0,116
4 G 0,251 1,27 4,01 9,79 24,6 37,2 69,1 128 252 432 849
v 0,0057 0,0128 0,0228 0,0356 0,051 0,0529 0,0629 0,0745 0,0894 0,103 0,124
4,5 G 0,282 1,43 4,51 11 25,1 39,9 I 74 137 269 462 908
v 0,0064 O,OIM 0,Q257 0,0401 0,0522 0,Q567 0,0674 0,0797 0,0957 0,111 0,132
5 G 0,313 1,59 5,01 12,2 25,8 42,5 78,8 146 286 491 964
v 0,0071 0,016 0,0285 0,0445 0,0533 0,0604 0,0717 0,0848 0,102 0,117 0,14
5,5 G 0,345 1,74 5,51 13,5 26,5 44,9 83,3 154 302 518 1018
v 0,0078 0,0176 0,0314 0,049 0,0543 0,0639 0,0758 0,0896 0,107 0,124 ·0,148
6 G 0,376 1,9 6,02 14,7 27,1 47,3 87,6 162 318 545 1069
v 0,0086 0,0192 0,0342 0,0535 0,0572 0,0673 0,0798 0,0943 0,113 0,13 0,156
6,5 G 0,407 2,06 6,52 15,9 27,9 49,6 91,8 170 333 570 1119
v 0,0093 0,0208 0,0371 0,0579 0,06 0,0705 0,0836 0,0987 0,118 0,137 0,163
7 G 0,439 2,22 7,02 16,5 29,1 51,8 95,9 177 347 595 1167
v 0,01 0,0225 0,0399 0,0604 0,0627 0,0737 0,0873 0,103 0,124 0,142 0,17
7,5 G 0,47 2,38 7,52 17,1 30,3 53,9 I 99,8 184 361 619 1214
v 0,0107 0,0241 0,0428 0,061 0,0653 0,0767 0,0909 0,107 0,128 0,148 0,177
8 G 0,501 2,54 8,02 17,5 31,5 56 104 191 375 642 1259
v 0,0114 0,0257 0,0456 0,065 0,0079 0,0797 0,0943 0,111 0,133 0,154 0,183
9 G 0,564 2,85 9,02 17,9 33,8 60 111 205 401 687 1346
v 0,0128 0,0289 0,0513 0,066 0,0728 0,0854 0,101 0,119 0,143 0,164 0,196
10 G 0,627 3,17 10 18,1 36 63,9 118 218 426 729 1429
v 0,0143 0,0321 0,057 0,067 0,0775 0,0908 0,101... .. .0,127 0,152 0,175 0,208
II G 0,689 3,49 11 18,3 38 67,5 125 230 450 770 1508
v 0,0157 0,0335 0,0627 0,069 0,0819 0,096 0,114 0,134 0,16 0,184 0,22
12 G 0,752 3,81 12 19,3 40 71,1 131 242 473 809 1584 ~j'>
v 0,0171 0,0385 0,0684 0,0703 0,0863 0,101 0,119 0,141 0,168 0,194 0,231 .. ~:.;.i:~
.....
. ' ~.~ L'lnstalatli de fncalzire'

,

," "::- :.:",: ,'. ..'

.... , ....

'" ~ :.. . .~.~.:_·.~ .. ~t.

Ca-pitoiuI4: Sist~-mEt'de lnciiizire .:-

---- - ----------_._ -_----------------'-------------- -------'------------ ---- ----------..,---_.

......

'," .i'._ .... ''; _'

Tabelul 4.2.7 Pierderi de sarcina llnlara unitare "B" pentru conducte din cupru, la t.t =-1 K - continuare
Debit - . -' -- - -DiaIt;etruI conductelor [mm] - - .-
R [kglh]
[Palm] Vitcza 6' 1 8-1 10' 1 12 '1 15' 1 18' 1 22 '1 28' 1,5 35' 1,5 42'1,5 54' 2
[m/s]
13 G 0,815 4,12 13 20,3 . 42 - 74,5 137 253 495 847 1657
v 0,0185 0,0417 0,0741 0,0737 0,0904 0,106 0,125 0,147 0,176 0,203 0,241
14 G 0,877 4,44 14 21,2 43,8 77,8 143 264 517 883 1728
v 0,D2 0,0449 0,0798 0,077 0,0944 0,111 0,131 0,154 0,184 0,211 0,252
15 G 0,94 4,76 15 22,1 45,7 81 149 275 537 919 1796
v 0,0214 0,0481 0,0855 0,0803 0,0984 0,115 0,136 0,16 0,191 0,22 0,262
16 G 1 5,08 16 22,9 47,4 84,1 155 285 558 953 1863
v 0,0228 0,0513 0,0912 0,0834 0,102 0,12 0,141 0,166 0,198 0,228 0,271
17 G 1,07 5,39 17 23,8 49,1 87,1 161 295 577 986 1928
v 0,0242 0,0545 0,0969 0,0865 0,106 . 0,124 0,146 0,172 0,205 - 0,236 0,281
18 G 1,13 5;71 18 24,6 50,8 90 166 305 - 596 1019 1991
v 0,0257 0,0577 0,103 0,0895 0,109 0,128 0,151 0,178 0,212 0,244 0,290 (
19 G 1,19 6,03 13,6 25,4 52,5 92,9 171 315 615 1050 - 2052
v 0,0271 0,0609 0.0775 0,0924 0,113 0,132 0,156 0,183 0,219 0,251 0;299
20 G 1,25 6,34 14 26,2 54,1 95,7 176 324 633 1081 2113
v 0,0285 0,06-+1 0.0799 0.0952 0,116 0,136 0,16 0,189 0,225 0,259 0,308
22 G 1,38 6,98 14,9 27,7 57,2 101 186 342 . 668 1141 2229
v 0,0314 0,0706 0.0846 0,101 0,123 0,144 0,17 0,199 0,238 0,273 0,32.5
24 G 1,5 7,61 15;7 29,1 60,1 106 196 360 70:2 1199 2341
v 0,0342 0.077 6.0891 0,106 0,13 . 0,151 0,178 0,209 0,25 0,287 0,341
26 G 1,63 8,25 16,4 30,5 63 III I 205 376 735 .,. 1254 2448
v 0,0371 0.0834 0_0934 0,111 0,136 0,158 0,187 0,219 0,261 03 0,356
28 G 1,75 8.88 17,2 31,9 65,8 116 214 393 767 1308 2552
--0,0399 0.0898 -- 0,0976- -O,116- 1-0;142- -0';l6: ~,,9-5 n ..,..,n. 0,312--
- _._.,--'" .- -- v ---- v~_ V~'J V~'J
30 G 1,88 9.52 I 17,9 33,2 68,5 121 223 408 797 1360 2653
v 0,0428 0,0962 0.102 0,121 0,148 0,172 0,203 0,238 0,283 0325 0,386
33 G 2,07 10.5 18,9 35,1 72,4 128 235 431 841 1435 2799
v 0,047 0.106 0,108 0,128 0,156 0,1.82 0,214 0,251 0,299 . 0343 0,408
36 . G 2,26 11,4 19,9 37 76;2 135 I 247 453 884 1507 2939
v 0,0513 0,115 0.1l3 0.135 0,164 0,191 0,225 0,264 0,314' 0361 0,428
40 G 2.51 11,8 21,2 39,3 81 143 263 481 938 1599 3117
v 0,057 0.118 0.121 0.143 0,174 0,203 0,239 _ 0,28 0,333 0,383 0,454
45 G 2,82 12,1 22.7 ~2,1 86,7 153 I 281 515 1003 1708 3329
v 0,0641 0,122 0,129 0,153 0,187 0;218 0,256 0,3 0,356 0,409 0,485
50 G 3,13 12,3 24,2 44,8 92,1 163 298 546 1064 1813 3531
v 0,0713 0,125 0,138 0,163 0,198 0,231 0,271 0,318 0,378 0.434 0,514
55 G 3,45 12.5 25,6 47,4 97,4 172 315 577 1123 1912 3724
v 0,0748 0,126 0,146 0,172 0,21 0,244 0,287 0,336 0,399 0,458 0,542
-60 - G 3,76 12,6 26,9 49,9 102 180 331 606 1179 2008 39\0
v I- (J,b8S3 D,l2? 0;153 .. 0~18l' . 0,221 ·····0,257- 0;301'- 0,353- -0;419 - 0,481 0.569--
65 G 4,07 12,7 28;2 52,2 107 189 346 634 1234 2100 40g8
v 0,0927 0,129 0,161 0,19 0;231 0,269 0,315 0,369 0,439 0,503 0,595
70 G 4,39 13,3 29.5 54.5 112 197 361 661 1286 2189 4261
v 0,0998 0,134 0,168 0,199 0,241 0;28 0,329 0,385 0,457 0.524 0,62
75 G 4,70 13,8 30,7 56,8 116 205 376 687 1337 I 2275 4428
v 0,107 0,14 0,175 0,207 0;251 0,292 0,342 0,4 0,475 0.545 0,645
80 G 5,01 14,4 31,9 589 121 213 390 713 1387 ' 2359 4590
v 0,114 0,145 0,181 0;215 0;26 0,303 0,355 0,415 0,493 I 0,565 0,668
90 G 5,64 15,4 34,2 63,1 129 228 417 762 1481 2520 4900
v 0,128 0,156 0,194 0;230 0,279 0,324 . 0,379 0,444 0,527 0,603 0,714
100 G 5,9 16,4 363 67,1 137 242 443 809 1572 2672 5196
v 0,133 0,166 0,207 0,244 0;296 0,344 0,403 0,471 0,559 0,64 0,757
110 G 6,1 17,4 38,4 70,9 145 255 467 853 1658 - 2819 5479
v 0,145 0,175 0,218 0,258 0,313 0,363 0,425 0,497 0,589 0.675 0,798 ~',C~pitoluI4: Sisteme:deincai~ire '

, J;'lnstalatii deiricalzire

--, -v- -r-' .;--_-.-_

- --- -- -----

- 00- -------------- - -----

. - - - ._----- - ----_"-- _-_-----

," "'. ';_ I ". -, ~

Tabelul 4.2.7 Pierderi de sarcina Iiniare unitare "R" pentru conducte din cupru, la 8t = 1 K - continuare

- . . . .. . _ '" - ~ . _ .. ' .

Debit [kglh] Viteza

[mls]

54' 2

120

G y

R [palm]

G

15,3 0,348

8'1

10' 1

12'1

Diametrul conductelor [mm] .

15' 1

18' 1

22' 1

28 . 1,5 35 . 1,5

42 '1,5

~, '

6'1

y

6,5 0,15

18,3 0,185

40,4 0,23

74,5 0,271

153 268

'0,329 0,381

491 896 1741

0,447 0,522 0,619

2959 0,708

5750 0,837

130

G

6,8 0,155

19,1

. 0,0194

42,3 0,241

78,1 0,284

160 281

0,344 0,399

514 938 1820

0,467 0,546 0,647

3094 0,740

6011 0,875

140

y

G

6,9 0,16

20 0,202

44,2 0,251

81,5 0,297

167 293

0,359 0,416

536 977 1898

0,487 0,569 0,675

3224 0,772

6263 0,912

150

y

G

7,1 0,165

20,8 0,211

46 0,262

84,8 0,309

173 305

0,373 0,433

557 1016 1972

0,507 0,592 0,701

3350 0,802

6507 0,947

160

y

G

7,25 0,17

21,6 0,219

47,8 0,272

88 0,32

180 316

0,387 0,449

578 1054 2045

0,526 0,614 0,727

3473 0,831

6744 0,982

170

y

G

7,5 0,175

22,4 0,227

49,5 0,281

91,1 0,322

186 327

0,401 0,465

598 1090 2115

0,544 0,635 0,752

3592 0,86

6974 1,02

180

y,

G

7,85 0,18

23,2 0,234

51,1 0,291

94,2 0,343

192 338

0,414 0,48

617 1126 2184

0,562 0,656 0,776

3708 0,887

7198 1,05

190

y

G

8,1 0,185

23,9 0,242

52,8 0,3

97,1 0,354

198 348

0,427 0,495

636 1160 2250

0,579 0,676 0,8

3821 0,914

7416 1,08

200

y

G

8,3 0,19

24,7 0,249

54,4 0,309

100 0,364

204 359

0,44 0.51

655 1194 2316

0,596 0,696 0,823

3932 0,941

7630 r.n

220

y

G

8,48 0,195

26,1 0,264

57,4 0,327

106 0,385

216 378

0,465 0.538

691 1260 2442

0,629 0,734 0,868

4145 0,992

8042 1,17

240

y

G

8,93 0,203

27,4 0,277

60,4 0,344

III 0,404

227 398

0,488 0.565

726 1323 2563

0,661 0,77 0,911

4350 1,04

8·B8 1,23

260

y

G

9,36 0,213

28,7 0,291

63,3 0,36

116 0,423

237 416

0.511 0.591

759 1383 2680

0,691 0,806 0,953

4548 1,09

8819 1.28

280

y

G

9,78 Q ??1

30 n"ln"l

121

247 434

.,...,3:]- -(),617

791 1442 2793

--

0,72- - 0,84--' -0,993

4738 1,13

.9187 __ 1,34

_ y

G

10,2 0,232

31,2 0,316

68,7 0,391

126 0,459-

257 451

0.554 0,641

823 1498 2902

0,749 0,873 1,03

4923 1,18

9543 1,39

300

330

y

G

10,8 0,245

33 0,334

72,6 0,413

133 0,485

272 476

0.585 0,677

868 1580 3060

0,79 0,92 1,09

5'189 1,24

10057 1,46

360

y

G

11,3 0,258

34,7 0,351

76,3 0,434

140 0,51

285 500

0,614 0,711

911 1659 3211

0,829 0,966 1,14

5445 1,3

10551 1,54

400

y

G

12,1 0,275

36,9 0,373

81 0,461

149 0,541

303 530

0,652 0,754

967 1759 3405

0,88 1,02 1,21

5771 1,38

11180 1,63

450

G

y •

y

12,9 0,294

39,5 0,399

86,7 0,493

159 0.579

324 567

0,697 0,806

1033 1878 3634

0,94 1.09 1,29

6159 1,47

11927 1,74

500

G

y

13,8 0,313

42 0,425

92,1 0,524

169 0,615

343 601

0,74 0,855

1095 1992 3852

0,997 1,16 1,37

6527 1.56

12637 1,84

550

G

y

14,6 0,331

44,4 0,449

97,3 0,553

178 0,649

362 634

0,781 0,902

1155 2100 4061

1,05 1 ,22 1,44

6879 1,65

13315 1,94

600

46,6 0,472

102 0,581

187 0,682

381 666

0,82 0,947

1213 2204 4261

1,1 1.28 1.51

7217 1,73

13966 2,03

Tabelul 4.2.6 Viteze recomandate pentru clrculajia agentului termic in conducte din otel [m/S]
Diametrul nomina! a! Retele Diametru1 nominal a! Retele
conductei [in] interioare exterioare conductei [mm] interioare exterioare
3/8 0.20 ... 0,35 - 63 ... 76 0,50 ... 0,90 0,60 ... 1,10
112 0,20 ... 0,40 - 83 ... 95 0,65 '" 1,10 - 0,70 ... 1,15
3/4 0,30 ... 0,45 - 102 ... 127 0,70 ... 1,15 0,90 00' 1,35
1 0,30 ... 0,60 0,40 ... 0,70 133 ... 152 0,90 ... 1,35 1,2000.1,70
1 114 0.50 ... 0,65 0,50 ... 0,75 168 ... 219 1,20 ... 1,70 1,40 ... 2,00
1 1/2 0.50 ... 0,70 0,50 ... 0,80 247 ... 324 1,50 ... 2,00 1,70 ... 2,40
2 0,50 ... 0,80 0,55 ... I IXJ 317 ... 521 - 2,10 ... 2,80
peste 521 - 2,40 00.3,00

Manualul Instalatorului Incalziri

Diunggah oleh

Informasi Dokumen

Judul Asli

Hak Cipta

Format Tersedia

Bagikan dokumen Ini

Bagikan atau Tanam Dokumen

Opsi Berbagi

Apakah menurut Anda dokumen ini bermanfaat?

Apakah konten ini tidak pantas?

Hak Cipta:

Format Tersedia

Manualul Instalatorului Incalziri

Diunggah oleh

Hak Cipta:

Format Tersedia

Asociatia Inginerilor de lnstalatu din Romania

Asociatia Inginerilor de lnstelatii din Romania

Anda mungkin juga menyukai

Manualul Instalatorului Incalziri

Diunggah oleh

Informasi Dokumen

Judul Asli

Hak Cipta

Format Tersedia

Bagikan dokumen Ini

Bagikan atau Tanam Dokumen

Opsi Berbagi

Apakah menurut Anda dokumen ini bermanfaat?

Apakah konten ini tidak pantas?

Hak Cipta:

Format Tersedia

Manualul Instalatorului Incalziri

Diunggah oleh

Hak Cipta:

Format Tersedia

﻿Asociatia Inginerilor de lnstalatu din Romania

Asociatia Inginerilor de lnstelatii din Romania

Anda mungkin juga menyukai

Asociatia Inginerilor de lnstalatu din Romania