P. P.

PANAITESCU

ROMANI
BULGARI

BU CUR EST'
1

www.dacoromanica.ro

ROMANI $1. BULGARI

www.dacoromanica.ro

P. P. PANAITESCU

ROMANI
SI BULGARI

BUCURE5TI
1

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE
Romnii si Bulgarii sunt doud popoare vecine,
care au trait aldturi multe veacuri. Ele s'au format pe o temelie rasiald stfveche comund, aceia
a Tracilor, cari din veacul al XII-lea inainte de
Hristos ocupau cu triburile lor ambele maluri ale
Dunkii. Ca structurd social& exist de asexnenea
o mare asemdnare intre cele cloud popoare ; sunt
amndoud neamuri de tkani, plugari. Agricultura
este ocupatia marei majoritti a populatiei pe
amaindoud pktile Dunkii de Tos si vieata sdteasca
este caracteristich pentru economia si cultura celor
doi vecini. Acestea sunt temeliile pe care se poate

cladi prietenia si colaborarea in viitor intre cele

doud state, cad neamurile de muncitori si de tkani,
cu vieatd simpld, fix% pretentii de asuprire a vecinilor, sunt fAcute sd se inteleag si sd se ajute,

ca sd-si apere in comun munca, Din paginile ce

urmeazd, desprinse din trecutul adesea dureros,
dar niciodata fail de nddejde, al Bulgarilor si al
Romnilor, se va vedea c'd prietenie si colaborare

intre ei a fost adesea in istorie, c'd Romnii si

Bulgarii s'au sprijinit de multe ori in lupta lor
pentru vieatd, pentru libertate si pentru culturd
si cd paginile de prietenie sunt mai numeroase si
www.dacoromanica.ro

mai semnificative deck cele de dumnie 0 lupta.

Acestea sunt mai mult datorite vecinilor puternici i mari, puterilor imperialiste i nestioase,
care cutau sa pue stapanire pe roadele muncii
neamurilor de plugari i pentru ali atinge scopul
invrajbeau neamurile mici, ca sa le poata mai uor
supune influentei lor. In acest sens istoria legaturilor dintre Romani i Bulgari are o valoare adanci
de educatie politica' pentru destinele viitoare ale
celor cloud popoare vecine. Interesele politice, ca
0 cele economice ale Romanilor i ale ,Bulgarilor

au fost aproape intotdeauna in istorie, cum sunt

0 acum, convergente; cultura ortodoxa pe un

plan de vieata sateasca dadea in trecut, ca i azi
de altfel, putinta unei comunican i pe plan spiritual Dunirea nu a constituit niciodata o bariera
de netrecut, niel pentru legaturile comerciale, niel
pentru treceri de populatii in amandoug, directiile.
De aceea consideram relatiile romano-bulgare
ca o colaborare activa intre vecini, din care a ie0t

mult bine pentru amandoi i far de care nu se

poate intelege formarea politic& 0 culturala a lor
In decursul veacurilor.
Venirea Bulgarilor. Regiunile centrale 0 nordice
ale Peninsulei Balcanice, precum i Romania de
azi, erau ocupate in Antichitate de un popor mare,
impartit ins& in triburi numeroase, poporul Tracilor. Cucerirea romana in aceste prti mai deprtate de coastele Mediteranei s'a produs destul de
tarziu, in vremea Imperiului. Impratul Claudius
formeaz provincia Moesia in Bulgaria 0 Serbia

de azi, iar imparatul Traian supunand regatul

Daciei lui Decebal, formeaza in Romania de azi
provincia Dacia. Pe cand sudul i centrul muntos
www.dacoromanica.ro

al Peninsulei Balcanice era supus influentei culturale greceti, Bulgaria de azi la nord de Balcani, munti care se numeau pe atunci Hemus,
precum i Dacia erau sub influenta romang. In
aceste doui regiuni vecine, spre deosebire de cele
dela sud, s'a fAcut o inteng colonizare romana,
toate inscriptiile morm&ntale 0 din temple erau
In limba latin', iar Trull au invdtat limba latina
i s'au romanizat aproape complet. St&p&nirea roman& in Dacia a tinut pan& in vremea imphratului
Aurelian (271), care a pArhsit provincia in st6p&nirea Gotilor, dar populatia roman& a continuat s& trAiasc sub stpanirea barbar& i s' al.&
relatii de tot felul in special economice i religioase

cu Romanii din Moesia (Bulgaria de azi). Pima

la venirea Slavilor, in veacul al VI-lea dupa Christos, Moesia Inferioar, ca i cea Superioar au
fost aproape exclusiv romane. In. vremea impdratului Justinian, istoricul Procopios a scris o carte
despre intgririle 0 monumentele ridicate de acest

imprat 0 toate localiatile dela Dun4re au numiri latine, ba chiar romanice (adica o limb& derivat& din cea latina, apropiat& de romn de azi).
Pfin& la crearea situatiei ethnice de acum, Romanii

0 Slavii au trAit foarte indelungati vreme impreuna, am zice in comunitate de munc. De aceea
limba Vulgar& de azi, CUM a arhtat in special inv&-

tatul bulgar Stojan Romanski, a suferit o important& influent& a limbii romne, sau mai bine zis
a limbii romanice din Balcani, influent& care se
vede nu numai in lexic (cuvinte), dar 0 in structur gramaticala. 1VIulti filologi au remarcat
faptul ca limba bulgarA dintre toate limbile slave
este singura care are articol 0 anume articol la
sf&r0tul cuvintelor ca in romnete, i e de asewww.dacoromanica.ro

menea singtuu care nu are terminatii deosebite

pentru cazurile substantivelor ca in celelalte limbi
slave prin influenta limbei romane. De asemenea
toponimia (numirile de locuri) in Bulgaria a pa-

strat multe urme romane (Isker-Oescus, Vidin,

Bononia), dovada a convietuirii cu Romanii.
Acelasi lucru s'a petrecut si in Dacia din Nordul
Dunarii, numai ca ad rezultatul convietuirii intre

Slavi si Romani a fost desnationalizarea celor

dintai de catre cei din urma, pe cand in sudul Dunhi, in Bulgaria, s'a petrecut fenomenul invers.

La trecerea Slavilor de sud prin Dacia, nu toate

triburile slave au traversat Dunarea, ci mai multe
au ramas in Dacia, formand acolo ramura Slavilor
Dacici. Acesti Slavi Dacici au trait mai multe veacuri in Romania de azi, pana ce in veacul al XII
au fost complet romanizati. Slavii Dacici erau de

acelasi neam cu Slavii Bulgari si limba lor era

aproape identica cu vechea bulgara. De aceea,
and se vorbeste de influenta slava in limba romana, trebue sa intelegem prin aceasta influenta
bulgar si nu cumva influenta altei limbi slave.
Aceasta influenta slava in limba romana a fost
importanta: un foarte mare numar de cuvinte
romanesti sunt de origine slavo-bulgard, atat in
terminologia privitoare la vieata sufleteasca (dragoste, blajin, mandru), in cea social (rob, cneaz,
voevod), militara (voinic, rzboiu, viteaz, straje),
In cea privitoare la credintele supranaturale (vraj,
naluc, varcolac, cobe, nazdravan), nume de ani-

male (in special pesti), unelte agricole, etc. De

asemenea numirile de locuri in Romania (de ambele parti ale Carpatilor) au suferit o importanta
influenta slava ca si onomastica (nume de oameni).
Totusi, nu se poate spune ca, irrfluenta slava este
www.dacoromanica.ro

un element constitutiv al limbii romane, nu numai

pentruca cuvintele cele mai fundamentale i mai

des intrebuintate sunt de origine latina', dar i

pentruca structura gramatical a limbii romane
este latina: verb ele i sub stantivele slave imprumutate de limba romana s'au supus conjugrii i
declinarii de origine latina a limbii romane i nu
s'a pastrat nimic (afara de vocativul femenin in o)
din declinarea i conjugarea slava in romanete.
Pe de alt parte toate comunittile cretine dela

Dunarea de Jos, cu mai multe episcopate, erau

latine i numele episcopilor i reprezentantilor
acestor comunitti la sinoadele ecumenice sunt
caracteristice latine i serse cu litere latine.
In veacul al VI-lea au venit asupra acestei populatii comune ca limb i ca origine, Slavii. Slavii

s'au format prin Polonia, pe malurile Vistulei,

pana la coastele Mrii Baltice. Cu prilejul marei
migratiuni a popoarelor, cunoscute i sub numele
de navalirea barbarilor , Slavii au pornit din

patria lor primitiva i au apucat in trei directii;

formand astfel trei grupe de popoare: Slavii Rasariteni (Rui i Ukrainieni), Slavii Apuseni (Poloni
1 Cehi) i Slavii de Sud (Bulgarii i Sarbo-Croati).

Acetia din urma au trecut in veacul al V-lea prin

Dacia i Panonia (Ungaria de azi,) i au ateptat

un prilej nimerit s'a tread, Dunarea in Imperiul

Roman de Rasarit,care pe atunci luase numele de
Bizantin, dupa capitala sa, Bizantul sau Constantinopol.

Cata vreme a trait Justinian i cativa dintre

urmaii Mi mai razboinici, Slavii s'au multumit cu
navliri pradalnice asupra oraelor i satelor din
Imperiu, adesea insotiti de Avari. Dar &and im-

paratii 1i trecur4 toate fortele in Asia de undo

www.dacoromanica.ro

10

venea cotropitoare primejdia arab, Slavii trecurd, in valuri nenumrate cu triburile lor in Peninsula Bolcanica i o acoperir aproape in intregime, ajungnd ping, la Adriatica si chiar pnd, la
Moreia (Peloponez) (sec. VII). Aceast avezare in
mas a Slavilor in Peninsul ava de rezultat dislocorea elementului roxnanic, care, precum am spus,

era masat pnd, atunci in partea de nord si mai

ales in valea Dunrii. De aceea Romnii sau Vlahii, cum Ii porecliser, Slavii, care sunt urrnasii
acestui element romanic, se prezint imprtiti in
trei grupe cliferite, izolate intre ele Fin populatii
slave. Anume: Daco-Romnii, adie Romnii din
Romnia de azi, Macedo-Romanii i Istro-Romnii, acestia din urm fiind un mic rest al popo-

rului Romnilor Apuseni, care era rdspndit in

Evul mediu in Dalmatia, Croatia si Serbia. Dar
In dud, de aceste trei grupe, care subsist i azi,
mai era la sfrsitul Evului Mediu si un al patrulea
grup de Roxnini, azi desnationalizati, anume Romnii sau Vlahii din muntii Hemus (Balcani), care
cum vom vedea, au avut un more rol istoric, and
dinastia domnitoare a celui de al doilea imperiu
bulgar. Despdrtirea Romanilor in diferite grupe
izolate nu s'a fcut imediat la ndflirea Slavilor,

ci treptat, inteo perioad de mai multe veacuri.

Am ardtat mai sus cd, precum in Romnia din
Nordul Dundrii a existat in prima parte a Evului
Mediu o populatie slavd, care a exercitat o influent

adane asupra Bomanilor, a existat i in Bulgaria

o populatie romneased, in muntii Balcani, iar dupd
cucerirea Macedoniei de Bulgari i Romnii din

Macedonia au trait impreun cu Bulgorii. Este

adevirat ea, tarul David al Bulgarilor din Macedonia, a cdrui capitald, se afla pe lacul Presba, a
www.dacoromanica.ro

11

fost ucis pe la 960 de nite Vlahi din acele parti,

dar nu putem trage din acest fapt concluzia unei
dumnii intre Bulgari 0 Romni in acea vreme.
Dimpotriv, un scriitor bizantin, Checavxnenos,
care a scris un manual de strategie dup recuce-

rirea Macedoniei de cdtre Bizantini, spune c

Vlahii de acolo sunt pericu11o0 (pentru Bizantini),

deoarece se rscoald impreun cu Bulgarii 0

amenint s puie mana 0 pe rap, ptrunzAnd
In trguri sub pretexte comerciale. Dup ce impratul bizantin Vasile II Bulgaroctonul cucerete

definitiv Imperiul Bulgar, el ja anume msuri

pentru conducerea religioas a trilor supuse de
dnsul.
Anume se reinfiinteazA arhiepiscopia dela Ohrida

cu strvechiul titlu de Justiniana Prima . In

edictul imperial se ordon ca de aceast arhiepiscopie bulgar s tie 0 toti Vlahii. din Bulgaria .
Aceasta inseamn ea' in privinta religioas Romnii

din Bulgaria aveau o organizatie comun cu a

Bulgarilor 0 Grecii pn la cucerirea trii nu au

putut s-i despart, ci i-au mentinut in aceimi

comunitate religioas. De altfel pentru a denumi

pe Romni, Grecii au adoptat termenul intrebuintat de Slavi: Vlahi.

Dup caderea Primului Imperiu Bulgar sub sta.-

panirea bizanting, care a fost deplin pe la anul

1020, Bizantinii au stpfinit ceva mai putin de
dolt& veacuri intreaga Bulgarie pang la Dunre,
precum si Dobrogea. In aceast epoc se vorbete
adesea de Vlahii din aceste prti. Ei intrau ca trupe

deosebite in While Impratului de Rgait, s'au

distins in luptele cu Normanzii, care debarcaser
pe coastele Mrii Ioniene qi a celei Adriatice. Alte

ori Vlahii din Hemus (Balcani) se lupt in Wile

www.dacoromanica.ro

12

lui Alexios Comnenul la Dunke impotriva Pecenegilor, popor turanian care naval la Dui:Ikea de
Jos in veacul al XI-lea. La 1166 impiratul Manoil
Comnen fcu o expeditie impotriva Magurilor,
trecand Dunkea s'i Carpatii prin Muntenia (Valahia), cu o oaste mare in care se aflau ca un corp
deosebit o multirne de Vlahi, adunati din prtile
vecine cu Marea Neagr. Astfel Romnii si Bulgarii

traira sub aceiasi stpanire strin si luar armele

impreun pentru Inlaturarea ei, cnd ceasul desrobirei a sosit.
Triburile slave trecute in Peninsula Balcanic

nu formau un stat independent, ci recunosteau

autoritatea Imperiului Bizantin. La anul 679 s'au
ivit ins& in Sudul Dunkii Bulgarii turanieni sub
conducerea haganului Asparuch (sau Isperich).
Acest popor de calketi de step, a dat fermentul
politic, care a format primul stat slay din sudul
Dunkii. Bulgarii veneau din pktile Volgei, trecuser prin sudul Rusiei de azi si traversar Duarea aproape de gurile ei, intrind in Peninsula
Balcanic prin. coridorul Dobrogei. Bulgarii supuser in scurt vreme triburile slave pfin' la muntii

Balcani, dar dup c'ateva secole de convietuire,

elementul slay mai numeros desnationalizeaz5, pe
cuceritori. Pop orul bulgar este un neam slay-, care
vorbeste o limbh slav, iar dela stpanitorii turanieni n'a rmas decAt numele trii si al poporului.
Totusi dela Bulgarii turanieni s'au pstrat monumente impresionante la Pliska, unde a fost prima
lor capitald, aproape de Sumla, cu ruinile palatelor

chaganilor si cu asa numitul cavaler dela Madara , un urias ciliret spat in piatr pe o stand,
din acea regiune, insotit de o inscriptie pre amrind faptele rzboinice ale Bulgarilor.
www.dacoromanica.ro

13

Romanii 1 liturghia slavona. In epoca formarii

statului bulgar in nordul Peninsulei Balcanice,

regiunile Romaniei de azi se aflau In dependenta
de imperiul Avarilor, a carui putere centran, se
afla in stepele Panoniei, adica in Jugara de azi.
Im.periul Avar in decadere a dinuit totui in aceste

regiuni din centrul Europei pan& la sfaritul veacului al VIII-lea, cand Carol cel Mare venind din
Germania distruge acest stat mongolic din valea
Dunarei. Imperiul carolingian se intin.de acum
pana la Tisa, formandu-se marca Panonica .1 dependentele ei de state slave dintre Dunare i Tisa.
Atunci profitara de acest prilej i haganii bulgari
i-i intinsera autoritatea in nordul Dunarii, in regiunea ram.asa f Ara, stapan dupa, caderea Avarilor.

Nu numai analele france i germane pomenesc de

luptele dintre Franci Bulgari i dintre Moravi i
Bulgari (3,1oravii ocupau Moravia .1 Bohemia), dar

chiar vestitul istoric bizantin Constantin Porfirogenet, imparat i scriitor, vorbete de vecinatatea
dintre Franci .1 Bulgari pe la 900 i anume Bulgarii
aflandu-se la apusul Francilor. O inscriptie din palatul haganilor din Pliska vorbeste de un viteaz bulgar

cazut in luptele dela Tisa. Aa dar, Romania de

azi se Oa intre 800-900 sub suprematia haganilor turapieni din Bulgaria. Este vorba de o
suprematie recunoscuta de juzii i de voevozii
locali, pomeniti categoric in cronicile vremii i
nu de o incorporare la teritoriul Imperiului Bulgar. *efii locali din Dacia erau in mare parte
Slavi, dintre Slavii Dacici, de cari am vorbit, cad
In aceasta epoca elementul slay care nu fusese Inca

romanizat constituia patura superioara, din care

se trage mai tarziu boierimea romaneasca, clasa
proprietarilor de pama'nt. La Romani, ca la mai
www.dacoromanica.ro

14

toate popoarele Europei, clasa nobil a fost de

origine strain (la Francezi, Franci, la Spanioli,
Vizigoti, la Rui, Norm.anzi, la Bulgarii Slavi, Turanienii), anume slavona, i de asemenea ca .1 la

celelalte popoare europene aceasta clas a fost

desnationalizata in decursul secolelor mai ales
prin aportul claselor de jos care se ridicau la avere
i stapnire. Este deci uor de inteles de ce aceasta

clasa boiereasc s'aya a primit ctva timp suprematia haganului bulgar, intrucat statul bulgar
era pe atunci pe cale de slavizare.
Dar urmarile culturale ale existentei unei clase
nobile slave la Romni i a unor mici statulete

conduse in parte de efi slavi au fost mult mai

adalid decat cele politice. Anum.e, liturghia in
limba s'aya bisericeasca, adic veche bulgara, a
fost intTodusa la Romni i data cu ea i cultura

carturareasca slavon, care s'a raentinut ph in

veacul al XVII-lea la acest popor de origine

latina.

Cretinarea Bulgarilor a avut loe la anul 864,

cnd conducatorul lor Boris a fost botezat cu intreg poporul sau de catre imparatul bizantin Mihall. Opera de religie i cultura' intreprins in rasarit de Imperiul dela Bizant cltiga pentru civilizatia europeana un nou popor. Dar opera de cretinare a maselor bulgaxe nu a fost deplina decal
dupa ce s'a raspandit in tara lor liturghia in limba
nationala prin propovaduirea elevilor celor doi
frati din Salonic, Metoclie li Ciril. Apostolii Slavilor fusesera intai chemati sa raspandeasca cuvntul Evangheliei la Moravi, in principatul lui
Rostislav, dar acolo dup aneare succese initiale
se lovisera de opozitia calugarilor apuseni, partizani ai liturghiei latine. Dupa ce cretinara i pe
www.dacoromanica.ro

15

Slavii din Panonia, elevii lui Metodie si Ciril gasira

adapost in Macedonia si de acolo fur& chemati la

Curtea tarului Simion, fiul lui Boris, la Preslav.

Astfel liturghia slav fu adoptat, de Bulgari, apoi
de celelalte popoare slave ortodoxe: Rusii, Sarbii

si cum am spus, si de un popor latin, Romnii.

Centrul de faspAndire al acestei liturghii a fost
Bulgaria tarului Simion.
Ce era de fapt liturghia slava? Metodie si Ciril
au tradus toate cdrtile sfinte din greceste in slavoneste si anurne in limba slava pe care o cunosteau
ei, aceia care se vorbea la Salonic siinimprejurimi.

Este vorba de un dialect al limbii bulgare ; deci

cnd se vorbeste de limba liturgica slava, este intotdeauna vorba de limba veche bulgar, limb
vorbita in veacul al IX-lea si care fireste difer,
mai ales in privinta structurii gramaticale, de bulgara de azi, datorita evolutiei Umbel timp de zece
veacuri. La inceput, fratii Metodie si Ciril au folo-

sit un alfabet foarte complicat, creat de dash,

pentru scrierea textelor religioase in slavoneste,
alfabetul glagolitic. Dar dupa asezarea elevilor
apostolilor Slavilor la Preslav, la curtea tarului
Simion, acest alfabet slay a fost schimbat cu altul,
mai simplu, numit chine in cinstea sfntului aril.
Cele mai vechi texte cirilice s'au descoperit de
curnd pe frescele de pe ruinele desgropate de
arheologi ale bisericilor dela Preslav.
Se pune acum intrebarea, in ce 1,mprejurari au
adoptat si Romnii liturghia slava, care a dat o
coloratura asa de special& culturii lor vechi.
Dat fiindd, precum am spus, Imperiul Bulgar
a exercitat o suprematie asupra sefilor locali din
Dacia si mai ales ca toate scrierile slave din Rominia pfina In secolul al XVII-lea sunt in limb& bulwww.dacoromanica.ro

16

gara, este ciar ca Romnii au imprumutat liturghia slava, precum si alfabetul cirilic, dela Bulgari.

Aceasta introducere a liturghiei slave la Romni

a insemnat o foarte &lama, reform& culturala ;
Romnii erau crestini inch' din Antichitate, dovad
c in limba romana terminologia crestin (cuvintele ce privesc credinta) este de origine latin. Dar
intrucat clasa conductoare in veacurile al IX-lea

si al X-lea era slavona (cum arata si numele ei

slay: boieri), iar sefii micilor comunitti politice
eran si ei in mare parte slavi, s'a adoptat in chip
firesc si la Romani liturghia slavona. Numai
in acest chip se poate explica de ce un popor latin

a primit liturghia si cultura in limba slavona.

Epoca in care Romnii au adoptat liturghia slava

este, fireste, dup ce a luat forma ei definitiva,

cu inventarea alfabetului cirilic, la curtea tarului
Simion, cu alte cuvinte, dupa anul 900. Pe de
alta parte, trebue sa tinem seama de faptul ca pe
la anul 1000, Ungurii sub regele lor stefan cel
Sfnt incep cucerirea Transilvaniei romnesti,
unde, dupa mrturia cronicarului lor, Notarul Anonim, au aflat ducate conduse de sefi romni si

slavi. Regatul apostolic maghiar a despnit pe

Romnii din Transilvania de cei de dincoace de
Carpati, nu numai din punct de vedere politic, dar

si religios, prin stapnirea de stat catolica. Dar

liturghia slava a fost faspndit s'i adoptata nu
numai de Romnii din Valahia s'i Moldova, dar s'i de

cei din Transilvania, pfina in veacul al XVII-lea.

Trebue deci s, admitem liturghia slavo-bulgar

a fost adoptati de toti Romanii intr'o epoca in

Care triau toti in aceleasi conditiuni politice, adica

inainte de asezarea stpnirii catolice maghiare

In Transilvania. De ad rezulta ca Romnii au adopwww.dacoromanica.ro

17

tat liturghia slava si alfabetul cirilic dela Bulgari

In cursul veacului al X-lea.

Multi istorici romani au considerat intrarea

Romanilor in cadnil popoarelor de cultur' slava
ortodoxa' ca o nenorocire istorica, o piedica pentru
contractul cu civilizatia superioar apuseana, care
ar fi desvoltat prin influenta ei cultura romana in
forme cu totul superioare. Acesti istorici nu si-au

dat seama ca Romanii au fost in Evul Mediu un

popor patriarhal-agricol si ca nu putea adopta

atunci cultura apusean, de esenta oraseneasca. In
schimb, cultura slava, cu multe si adanci influente

bizantine populate, era potrivita pentru acest

stadiu economic s'i cultural. Pe de alta parte adop-

tarea culturii religioase slave de catre Romani a

dat nastere unei solidaritati si unei intelegeri intre
Romani si Slavii ortodoxi, mai ales cu cei din sudul Dunrii. Solidaritatea de lupta de mai tarziu
impotriva cotropirii otomane, despre care vom
vorbi mai jos, precum si comunitatea de cultura
ortodox' (scrierile religioase in limba slavona bise-

riceasca circulau in mandstirile din Serbia, Bulgaria si Romania, ca si la curtile domnesti) au dat
nastere la o perioada de cooperare intre Romani
si Slavii din Sudul Dunarii, care formeaza o frumoasa pagina a legaturilor lor in trecut.
Imperiul Valaho-Bulgar. La anul 1186 domnea
la Bizant impdratul Isac Anghelos, care-si cashtorea fiica cu regele Bela al Ungariei si vrand sa

fad o nunt ca in povesti, pusese noi biruri pe

locuitorii din Bulgaria, dela Dunare si din muntii
Balcani, ca sa aib, bani de cheltuiala. Impozitele
erau in special pe vite si loveau in pstorii Valahi,
adica Romani, din muntii Balcani. Acei barbari
www.dacoromanica.ro

18

ce locuiesc peste tot cuprinsul muntelui Hemus

(Balcani) i care inainte se numeau Mysi, iar acum
se chiam Vlahi , serie cronicarul bizantin Ni-

chita Choniates, au trimis dintre dnii pe doi

frati, Petre i Asen, la Constantinopole, ca s arate

cd povara birurilor era prea grea. In vechile pomelnice din mnstirile bulgare Petru mai este
numit i cu al doilea nume, Theodor, iar Asen este
poreclit Bielgun, ceea ce s'ar putea thlcui: cojoc
alb , haina obinuit a pstorilor dela xnunte. La

curtea imperial delegatii Valahilor cerur si li

se dea i o moie din munti, poate o feuda autonom, cad cronicarul Nichita amintete i de castelele pe cari la aveau Vlahii in prtile inaccesibile
ale muntilor. Nu erau aa dar nite simpli phstori,
ci aveau chiar o organizatie feudala. Dar delegatii

fad primiti cu dispret la curtea impratului .1

cnd unul dintr'inii cutez, 6, ridice glasul, un
demnitar al impratului porunci s i se dea o
palm. Astfel batjocoriti, s'au intors inapoi fira
nicio isprava. Solii s'au dus atunci in trgul dela
Tfirnova, unde erau atat Bulgari at i Vlahi. Cind
lurnea se afla adunat la slujba in biserica Sf. Dumitru, s'au ivit oameni strigand in mijlocul multimii: Dumnezeul Bulgarilor .1 al Vlahilor a ingduit scuturarea jugului grecesc . Pe dat s'au
turburat toti i au ales ca protector al ostilor rs-

culate pe Sf. Dumitru. Curand s'a aflat in toat

tara c indemnul trimis de sus impotriva Bizantinilor d' ndejde de libertate i poporul impilat
din Bulgaria a luat armele. Cel mai mare dintre
frati, Petre, a luat insignele imperiale, ineltnd
pantofii roii i punnd in cap coroana imperial.
Atunci impratul a pornit in persoan impotriva
Bulgarilor i a Vlahilor, iar rsculatii care nu erau
www.dacoromanica.ro

19

file& organizati au fugit, urcndu-se In niste luntre

si au trecut Dunrea in tinuturile Romniei de azi,
unde stpneau pe atunci Cumanii, popor de cad.-

reti de step asiatic. Petru si Asen au obtinut

alianta Omanilor si cu ajutor dela dnsii s'au Intors in Bulgaria. Luptele cu impratul bizantin au
continuat pn ce s'a ajuns deocaxndat, la o imphcare. Petru si Asen au recunoscut suzeranitatea impdratului pltindu-i probabil tribut, iar fratele lor
mai mic, Ioanicius sau Caloian, a fost trimis ostatec
la curtea imperiald. In schimb, ramnea autonorn
intreaga regiune a Bulgariei dela Balcani pan& la
Dun:Are. Dar cu tot acest armistitiu, ostilittile cu
Grecii nu incetar, cetele de oaraeni dela munte
nvleau meren, prdand satele si orasele din sudul muntilor Balcani. Vlahii nu mai steteau tupilati pe dealuri, ci se incumetau Impreuna cu Cumanii de prdau chiar orase , serie cronicarul bi-

zantin. Impdratul se vzu nevoit s Intreprind

a treia expeditie, dar nici acum nu izbuti s distrug indepeadenta imperiului Valaho-Bulgar.

In aceste imprejurri are loe Cruciata a III-a

(1189), cnd Impratul din apus, Frederic Barbarosie trece cu oastea lui prin Peninsula Balcanic.
El sosi intai la Belgrad si se indrept pe drumul
mare spre Sofia, Adrianopol, Constantinopol, dar
Isac Anghelos dela Bizant ii Mon greutti la trecerea pe teritoriul imperiului su, temndu-se c
Apusenii se vor aseza in aceste Orti. Atunci, cum
povesteste secretarul lui Frederic, Ansbertus, Calopetrus (Petre)vlahul a propus impAratului german alianta sa, oferindu-se s, coopereze impotriva
Grecilor cu o oaste de 40.000 de oameni, dar a
cerut ca la luarea Constantinopolului s fie el proclamat Impirat al Rasdritului.
20

www.dacoromanica.ro

20

Aceast hula, pretentie insemna devteptarea

marilor visuri imperiale din vremea lui Simion.
Dar Frederic nu se incumet s provoace ava de
maxi rsturnri, ci se intelege cu Grecii, trecnd
In Asia Mid, unde vi-a g'sit in scurt timp moartea.
Dar Isac Anghelos nu putea uita prlinejdia prin
care trecuse din pricina Bulgarilor vi a Vlahilor vi
pornevte iax cu o mare oaste peste Balcani in anul
1190, iax flota bizantind strabAtu in susul Duna'rii,
ca s ia pe la spate pe aparAtorii Bulgariei.
In acelavi timp principele rus din Galitia, Roman

atac& pe Cumani ca s nu poat da ajutor aliatilor lor, iar Ungurii aliati cu Grecii atac vi ei pe
Bulgari. Totuvi expeditia se termin cu un dezastru pentru impAratul bizantin. Atacat in muntii
Baleani, el isi pierdu toat oastea vi era s-vi piard

vi viata. Un mare numr de prinvi czur In

mAinile ostavilor Bulgari vi Vlahi, vi fur& eu totii

omoriti. Numai un preot, care, dupd cronicarul

bizantin, era vtiutor de limba Vlahilor , s'a
rugat de Asen s-1 ierte, dar niei acesta nu a scA-

pat. In tuna acestei izbinde Bulgaria deveni

complet independent& Dar feudalii care se formaser, in acest stat, provocar in curnd turburri interne, in urma erora att Petre cAt vi Asen
isi pierdurg viata.
In urma lor se ridich la tronul imperial fratele
lor mai mic, Caloian (Ioaniciu), la anal 1197. Caloian cucereste dela Bizantini mai intai porturile
dela Marea lreagr, intre cari este pomenit pentTu
intaia oar Constanta.
In vremea lui Caloian, scaunul papal era ocupat

de marele pontif politic Inocentiu III, care, dorind s intind catolicismul in Rsirit, intr In
corespondent& cu Caban. Aceste scrisori ale lui
www.dacoromanica.ro

21

Caban, care s'au pstrat, sunt foarte interesante:

Papa Il indemn s admita dependenta bisericii
din tara lui de scaunul dela Roma, deoarece spui
c5 te cobori din nobil origine romana , facAnd
aluzie la origina romfineasca a lui Caloian. Ca-

loian in scrisorile lui catre papa se intituleaz:

imprat al Vlahilor si al Bulgarilor . El admite,

In cele din m-m, supunerea bisericii dela Tarnova catre scaunul papal, dar ceri pentru dnsul
recunoasterea titlului imperial. Aceasta pretentie
pru exagerat papii, care-i cerusa se multumeasca
cu cel de rege. Atunci Caloian serie papii ea a gsit in cartile noastre , adic6 in cronici, c inaintasii i strmosii lui, vechii tari bulgari (e vorba
de primul imperiu) aveau titlul de imparat. In cele
din urma un cardinal sosi la Trnova i incoron
ca rege pe Caloian In numele papei Inocentiu, dar
prietenia cu scaunul papal nu tinu mult.
La 1204 avu loe cruciata a IV-a, care ca si cele

precedente, era patronata de pap. Dar de astadata cruciatii, in loe s'a se indrepte spre Locurile
Sfinte, cucerira orasul ortodox, Constantinopol,
infiintAnd acolo un Imperiu Latin, adic, catohc.
In fruntea lui se afla ducele de Flandra, Baldovin,
cu titlu de imparat. Odat cu capitala sa, noul imperfil mosteni si toate pretentiile teritoriale ale celui vechiu, adic intreaga peninsulO Oda la Du-

dare. Astfel se nscu un razboi intre cruciati

impratul Caloian, pe care cronicarul francez al
cruciatei, Villehardouin, Il numeste Jehan

Blac , adic Valahul, Romnul. Lupta decisiva

se ddu aproape de Adrianopol (1205) 1.1 Bulgarii.
cu Romnii, ajutati si de Cumanii de peste Dunare,
In rndurile carora eran de sigur i Romni de dincolo de fluviu, infransera cumplit oastea de cavawww.dacoromanica.ro

22

leri a cruciatilor. Insu0 impratul Baldovin fu

luat prizonier 0-0 sfr0 zilele la Trnova. Ca urmare a izbandei, Caloian 10 intinse stapnirile in
Macedonia i in Rumelia de peste Bakani.
Dar i domnia lui Caloian a fost de scurta durat5, 0 el pieri ucis la 1207, dupa zece ani de domnie, fiind inlocuit cu tarul Boril de origine cuman.

Vechea dinastie vlaha relua insa domnia cu Ioan

Asen I/ (1218-1241), fiul lui Asen cel batran,

dar in aceast epoca elementul vlah nu mai are
importanta dela inceput. In a doua generatie dinastia se bulgarizeaza, adica adopta limba 0 felul
de vial& al majoritatii populatiei imperiului, ma
a de atunci imperiul nu se mai poate numi valahobulgar.

Din cauza disparitiei elementului vlah, al carui

rol politic se xnrginete numai in timpul primei
generatii a dinastiei, acest rol a fost complet con-

testat de unii istorici, cari afirma ca prin Vlahi

cronicarii vremii nu intelegeau pe Romni, ci de
fapt tot pe Bulgari. Acest lucru este imposibil, caci
un popor nu poate fi denumit un m.oment dat cu
numele atui popor vecin. De altfel cronicarii, precum 0 scrisorile tarului Caloian vorbesc in ace1a0
timp de Bulgari i de Valahi, ca de dou popoare
diferite. Pe de altd, parte, daca ar fi vorba de o confuzie, ea nu poate fi aa de generala: dinastia Asa-

netilor e numita vlah de scriitorii bizantini, de

cei francezi i germani, de papa, de insu0 impiratul Caloian. Este drept ca pe cele dou pecetii de

plumb, care s'au pastrat dela Asen cel dintai 0

dela Caloian, inscriptiile sunt cu liter& cirilic 0
amndoi se intituleaza numai tar al Bulgarilor .
Explicatia acestor imprejurari nu poate fi cleat

aceasta: Romnii care traiau in muntii Balcani

www.dacoromanica.ro

23

formau numai o minoritate bite tar& bulgareasca,

cu o puternic& traditie culturaI si politic& slav,
rams& dela primul imperiu. Dar acesti Vlahi din
Balcani ddur& nastere dinastiei domnitoare si de

aci importanta ce i s a dat in primele decenii ale

vietii politice a imperiului punndu-se numele ei
si in titlul imperiului. In a doua generatie majoritatea bulgara si traditia oficial& a cancelariei sla-

vone ramase dela primul imperiu inaturar cu

totul rolul judecat inainte de Romnii din Balcani.

Acesti Romni continuau s existe ca popor deosebit in muntii lor si chiar in capitala tArii, Tarnova, si in secolul al XIII-lea, dei nu mai erau
element politic de conducere. Dovad& c& in listele

de robi vnduti in aceast& epocg la Genova, in

Italia, dintTe prinsii adusi din Rdsrit, se mentioneaz si robi cu indicatia din neamul Vlahilor
deba Thrnova . Era adica si pe la 1250-60 o colonie romneascd. in Tarnova, capitala Bulgariei.
Dar aceast ramurA, a Romnilor din muntii Balcani, care era izolat& de celelalte ramuri ale poporului romn s'a desnationalizat incetul ell inceta,
adopand limba Bulgarilor, in mijlocul drora tria.
Aceast desnationalizare credem c& a fost deplin&

abea in timpul stpfinirii turcesti.

Amintirea in istoria Romnilor a ramurei din
Balcani si a rolului politic jucat de ea in fundarea
celui de al doilea imperiu bulgar caruia i-a dat
prima lui dinastie, nu este o dovad de pretentii
politice romnesti, ci pe de o parte, cinstirea ce se
cuvine a episoadelor glorioase ale trecutului, pe

de alta, sublinierea unei colaborri de =le, de

lupt comun& pentru independent& intre Romni

si Bulgari, ined din Evul Mediu, care poate fi o

pild pentru prezent si viitor.
www.dacoromanica.ro

24

Voevozii dela Argel 0 tarii dela Tarnovo. La inceputul veacului al XIV-lea, micile voevodate romneti dintre Carpatii Meridionali i Dunre sunt
unificate sub egida voevodului dela Arge, Basarab, care ja titlul de mare voevod i gospalin (dominus) a toat Tara Romneasca (Ungrovlahia).
Putin dup intemeierea voevodatului Valahiei se
fundeaz i al doilea stat romnese la Nord, voevodatul 1VIoldovei. In epoca intemeierii vietii de
stat romneti in Nordul Dunrii, in Bulgaria se
produce o nou schimbare de dinastie ; se ridicase
anume atunci familia sefilor locali din Vidin, Simanizii i Mihail din Vidin reqete s inlture pe ulti-

mul tar din familia de origine cuman dela Tarnovo, Terterii. Intro Sismanizi, originan i dintr'un
ora dunrean, cu numeroase legturi coxnerciale
cu Romnia i voevozii din dinastia lui Basarab

dela Arge, se leaga dela inceput relatii politice

foarte stranse. Ind din 1324 in oastea lui Mihail
al Bulgariei, care lupt la Filopopol (Plovdiv) impotriva Bizantinilor, se ivete un numr de ostai
Ungrovlahi , trimisi de aliatul de peste Dunre.
t ste prima lupt, dar nu ultima, in care Romnii
din Nordul Dundrii apar aliati cu Bulgarii. Aceast
aliant intre Basarabi i Sionanizi a fost pecetluit

printeo chstorie: Ivan Alexandra, nepotul de

sora al lui Mihail, care dela o vreme obtine o dom-

nie separata la TArnovo, se dstorete cu Theodora, fiica lui Basarab dela Arge. Din aceast cAs-

torie s'a ndscut Stratimir, viitorul tar dela Vidin,

ultimul stapanitor bulgar independent inainte de
cucerirea turcease.

Peste ctiva ani avu loe un al doilea rzboi, in

care Romnii apar iarsi ca aliati cu Bulgarii.
Anume tarul Mihail impreun cu Ivan Alexandru
www.dacoromanica.ro

25

pornesc Cu rzboi impotriva Sarbilor craiului

-te-

fan Deceanschi si a fiului su stefan Dusan. In

lupta dela Velbujd (Kustendil) alaturi de stile
bulgare se all si contingentele de ostasi trimisi
de Basarab, socrul lui Ivan Alexandru (1330).
Lupta a fost nenorocit pentru aliati, izbnda
rmase de partea SArbilor, cari de atunci isi stabilir hegemonia in Peninsula Balcanic5, sub impratul *tefan Dusan. Dup moartealuiMihail, chzut
In lupta dela Velbujd, Ivan Alexandru isi intinse
stapnirea si asupra Vidinului, unificand din nou
Bulgaria. Dar in curfind el cedeazA Vidinul si cu
regiunea inconjurtoare lui Stratimir, fiul su
mai mare, fiul romncei Teodora.
Vidinul era pe atunci un centru militar infrit,
dar si un important centru comercial la vadul Dunrii. Acolo veneau negustorii dela Ragusa (Dubrovnic), depe coastele Mdrii Adriatice, aducand
marfuri din Italia si din Apusul Europei. Drumul

acestor negustori trecea si peste Dunre in Tara

Romneasc si prin aceast tad se Men legtura
economic, si cu Sasii (Germani) din Transilvania,
dela Brasov si Sibiu, cari erau in relatii cu comertul
Vienei si al Hansei. Stratimir concede un privilegiu de comert negustorilor din Brasov, ingaduindu-le s vie si s targuiascA liberi la Vidin. Acest

comert, care se fcea in transit prin Tara Romaneasc, are o mare important, el inseamn deschiderea unei artere comerciale intre Adriatica si
Transilvania.

Imbogtirea Vidinului de pe urma acestui coxnert este vdit, Stratimir incepe s, bat monet,
proprie de argint si un mare numr din aceste monete vidin.ene s'a gsit in Tara Romneasc, si in
Transilvania. Legturile de familie intre dinastia
www.dacoromanica.ro

26

dela Argeq 0 cea vidinean fur atunci confirraate

printr'o a doua chstorie: Stratimir lu de sotie

pe Ana, fiica lui Nicolae Alexandru, domnul Trii

Romneti (1352-1364). Numele ei este trecut

pe Sbornicul (culegere de serien) in limba slavon,
scris la Vidin, la 1360, aflator azi la Gand in Belgia. Regiunea Craina, la Apus de Tirnoc, tinea pe

atunci de statul lui Stratimir i acolo a Infiintat

Sfntul Nicodim, intemeietorul vietii monastice
In Romnia, doua biserici.
Gaud regele Ungariei Ludovic eel Mare porne0e

cu rzboi impotriva Vidinului, Stratirnir cere

ajutor dela cumnatul shu Tara RomneascA, Vladislav, fiul lui Nicolae Alexandru (1364c. 1377).
Stratimir este luat prizonier de ctre regele Un-

gariei iar statul shu este anexat la Ungaria sub

numele de banatul Bulgariei . Dar atunci intervine Vladislav, care trece Dunrea cu ostaii lui,
ocup Vidinul i alungg, pe Unguri din Bulgaria.
In cele din urm se ajunge la o intelegere: regele

Ungariei libereaz pe Stratimir pe temeiul garantiei serse a lui Vladislav 0 el 10 recapt dom-

nia la Vidin. Aceast lupt comun bulgaro-romana impotriva Ungurilor este a treia imprejurare,

la scurt interval, in care aflgm pe Romani aliati

cu Bulgarii: prima oar impotriva Grecilor, a doua

impotriva Sairbilor, a treia impotriva Ungurilor.

Intre timp ins murise la Trnovo tarul Ivan
Alexandra care repudiase pe prima lui sotie, Theo-

dora romnca 0 luase de sotie pe o evreica

botezat, din care cstorie se nscuse *ivaan.

Intre cei doi frati vitregi, cel dela Vidin 0 cel dela
Tarnovo se nate atunci o mare dumnie, fiecare
avnd pretentia asupra intregului teritoriu al Bulgariei.
www.dacoromanica.ro

27

De sigur ch simpatia i ajutorul domnilor dela

Arge mergea catre Stratimir, cu care erau inruditi.
Din lipsa' de cronici i documente contemporane,
nu cunoatem bine fazele acestei lupte, dar o po-

vestire scurt bulgareasch spune numai atat ch

Dan voevodul roman a fost ucis de chtre *iman
al Bulgariei (1386). Nu cunoatem imprejurdrile
luptei in care Dan, domnul Thrii Romaneti i-a
pierdut vieata, dar avem dreptul sh bhnuim ch intocmai ca inaintaul shu Vladislav, venise in ajutorul Viclinului .1 a pierit in lupth cu tarul dela
Tarnovo. Acest episod a fost ins, luat ca subiect
pentru vechile balade bulgareti, in care se povestete cum domnul Thrii Romaneti a fost poftit
la un botez de chtre *iman la Tarnovo i cum la
un ospat tarul a vrut sh, omoare pe domnul roman,
care ins& izbutete s scape. Mai multi dintre dom-

nii romani dela sfaritul veacului al XIV-lea:

Radu, Dan, Mircea, sunt pomeniti, cu faptele lor
eroice in baladele bulgireti, care sunt astfel un
ecou al leghturilor politice dintre taratul bulgar .1
domnia Thrii Romaneti de pe atunci.
In epoca lui Ivan Alexandru, a lui Stratimir i a
lui *iman, domnea in Dobrogea un dinast separat
Dobrotici (numit i Dobrotith). Era fiul unui ef
local dela Cavara, Balica, care ca i biserica i
comertul dobrogean din acea vreme era in stranse
leghturi pe chile maritime cu imperiul dela Constantinopol. Nu se -tie cand i in ce imprejurri
aceste regiuni s'au desphrtit de cel de al doilea
imperiu bulgar. Dob-otici a fost trimis de tathl

su cu un numhr de ostai la curtea bizantinh,

unde s'a distins in cliferite lupte, i a luat in &ha,-

torie pe fiica unui inalt demnitar bizantin. Duph

moartea tatlui Ma, Dobrotici se intoarce la Cawww.dacoromanica.ro

28

vaina si isi intinde stpnirea asupra intregii Dobrogii precum si asupra Varnei, dar nu si a Silistrei, care se afla in stpAnirea lui *isman. Dobrotici avu legturi intinse cu Bizantul, fiica lui se
csatori cu Mihail Paleolog, fiul tmpratului bizantin si astfel inrudindu-se cu familia imperial,
cpt si seful statului dobrogean titlul de despot
El avu un lung rzboi cu Genova, cci corbiile
republicii italiene, care veneau dup mrfiui in
Marea Neagr, avuseser greutati de intimpinat
In comertul lor in porturile dobrogene. Probabil ca
atunci au pus mna Genovezii pe Chilia (Lyco-

stomo), pe bratul dundrean cu acelasi nume,

care mai inainte fusese al lui Dobrotici. Chilla
deveni o colonie genovez.

Dup moartea lui Dobrotici (1385) urmeaz la

tron Kul su Ivanco, de la care avem o serie de
monete cu inscriptie in greceste, in care se intituleaz despot, intocmai ca tatl su. Monetele acestea

s'au gsit in tezaure din Tara Romneasca, dovedind legaturile lor comerciale. Ivanco face pace cu

Genova si in tratatul de pace din 1387 se arat

ca Genvoezii vor putea face comert liber in Dobrogea si vor putea transporta litre altele si sare
In Italia, sare care se aducea in -transit din ocnele
din Tara Rornneasc. Un an mai tArziu(1388)
Ivanco murise si Dobrogea trece in stpnirea lui
Mircea, domnul Thrii Romnesti, in imprejudri
despre cari va fi vorba in capitolul urmtor.
Totusi se constat &A imediat dup expeditia
trimis de sultanul Murad in Bulgaria, adid, Meepfind cu anul 1388, Mircea se intituleaz despot al

tirii lui Dobrotici si stapnitor al Silistrei, iar in

actele sale interne el porunceste functionarilor
locali din Silistra in privinta impozitelor. Desi
www.dacoromanica.ro

29

imprejurarile de atunci nu sunt bine cunoscute,

credem ca 3/Iircea a intervenit impotriva Turcilor,
vzand ca primejdia se apropie de Dunire. Dupa
oarecari lupte schimbatoare, dupa plecarea Turci-

lor, a pus mana pe Dobrogea si pe Silistra. Rezulta ca Mircea a cucerit Dobrogea dela Turci si a

intervenit impotriva paganilor, atunci dad acestia au atacat pentru prima owl Bulgaria. In anul
urmator Turcii se indreptara impotriva Sarbilor,
lovind pe cneazul Lazar in vestita lupt dela Cossovo, unde sultanul Murad isi pierdu vieata, dar
In acelasi timp a pierit si libertatea Sarbilor.

Dupa unele cronici turcesti, si la Cossovo au

luptat contingente romanesti in randurile crestinilor, dar aceste stiri sunt controversate si nu este
sigur ca Mircea si-a trimis si de asta data stile
impotriva paganilor.
Dupa moartea sultanului 1VIurad, tronul imparatiei otomane fusese ocupat de fiul sau Baiazid,
poreclit Fulgerul. In 1393 acesta ;ntreprinse o noua

expeditie impotriva Bulgariei si dupa un asediu

greu al cetatii dela Tarnovo, izbuti sa cucereasca
intreaga tara, iar patriarhul Evtimie a fost dus in
robie. Nu stim daca i de data aceasta a intervenit
Mircea in ajutorul crestinilor, dar faptul este foarte
probabil, cad numai asa se explica de ce imediat
In anul urmator Baiazid porni o expeditie de raz-

bunare impotriva domnului Tarii Romanesti. E

probabil c sultana voia sa pedepseascd pe domnul

roman pentruca, a dat ajutor Bulgarilor. In lupta

dela Rovine (1394), in care sultanul Baiazid s'a
ciocnit cu ostile lui Mircea, de partea Turcilor se
aflau numeroase contingente sarbesti, conduse de

insusi Stefan, fiul cneazului Lazar. Alaturi de

acesta se aflau si principii macedoneni Constantin
www.dacoromanica.ro

30

dela Velbujd (Kustendil) s'i Marcu, fiul lui Vucasin.

Iar Marcu a spus lui Constantin inainte de lupta:

Asi don i s invinga crestinii si eu s cad cel dintai

In lupta . In adevr, amandoi principii macedo-

neni au cazut in aceasta lupta, care a fost o izband partial& pentru domnul Trii Romanesti.
Dar puterile turcesti nu se istoviser si Mircea a
fost silit sa se retrag' si in cele din urm s se addposteasca in Transilvania. Cu ajutor dela voevodul
Transilvaniei, tibor, care comanda o oaste in

mare parte format& din Romani Transilvaneni,

Mircea recapat domnia si alunga pe uzurpatorul
Vlad Vod, lsat in scaunul dela Arges de catre

sultanul Baiazid. El poate astfel sa participe la

vestita lupt cruciata de pe pamantul bulgar

dela Nicopole.

In 1396 se stransesera cavaleri francezi si burgunzi, germani si italieni sub comanda lui Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei. La aceasta
cruciata a participat si Mircea cu stile lui, precum
si Stratimir dela Vidin, singurul stapanitor bulgar
care mai ramasese independent. Asa dar din nou
au luptat alaturi impotriva paganilor Romanii si
Bulgarii. Se stie CUM cavalerii apuseni, dispretuind
sfatul lui Mircea de a fi lasat el sa inceap lupta cu

paganii, au intrat in mijlocul dusmanilor s'i au

fost macelariti, aducand astfel completa infr'angere

a crestinilor. Infrangerea dela Nicopole a avut ca

urmare caderea Vidinului, caci Baiazid s'a gait
sa supuie si aceasta cetate,undemairamaseselibertatea bulgar. Stratimir, ruda domnului roman, a
fost prins si trimis in exil la Brussa in Asia Mica.
Moastele Sf. Filofteia aduse odinioara de imparatul Caloian la Tarnovo, ca sa fie ocrotitoare a Bulgariei, fusesera scapate din aceasta cetate la Viwww.dacoromanica.ro

31

din. Dup cderea Vidinului, ele au fost duse tot

In tara crestin, aduse de 1VIircea in capitala sa dela

Argq, unde se afl pfing in zuna de azi. Astfel

sfnta protectoare a Bulgariei a devenit protectoarea Trii Romneti.
In imprejurgrile tragice dela Rovine i Nicopole
Mircea pierduse Silistra i Dobrogea, care fuseserd
cucbrite de Turci. Dar imprejurdri favorabile pentru
cretini se ivir iar60 in curnd. Sultanul Baiazid
a fost invins in Asia de ctre impAratul Mongolilor Timur Lenk (Tamerlan) in lupta dela Ankara
(1402). Sultanul czu prins in mAinile dumanilor
0 muri in captivitate dup scurt timp. Atunci in-

cepur luptele interne pentru tron intre fill lui

Baiazid i de aceste lupte se folosir cretinii, ca
sa sm.u1g6, Imperiului Otoman din cuceririle sale.
Bizantinii reluar Salonicul, SArbii se fcurg din
nou independenti, Mircea din Tara Romneasc

reja Silistra 0 Dobrogea dela Turci i odat cu

aceasta, la 1404, i cetatea genovez a Chiliei dela
gurile Dunrii. In Bulgaria se produce o rnicare
de rscoar sub conducerea fiilor lui iman 0 ai
lui Stratimir, care se intorc in tar, dar ea nu izbutete, cci este inAbuit de Wile sultanului Soliman. Mircea cauth atunci s alimenteze dezordinele
interne din Imperiul Otoman, el sprijin pe fratele
mai mic al sultanului Soliman, Musa, ca s alunge
din scaun pe fratele sau (1410), apoi, dup tufrAngerea acestuia de cAtre fratele ce rmsese in Asia,
Mahomet, domnul Tarii Romneti ridich un nou

pretendent, Mustafa, care lupt in Bulgaria 0 in

Macedonia ajutat de oti romneti.
Dup ce Mustafa fu invins, Mircea acord protectia lui # profetului , agitatorului religios BedrEd Din, care se refugiaz in <I Marea de arbori ,
www.dacoromanica.ro

32

Deli Orman, din Dobrogea sudicd, si de acolo porneste o rdscoald religioasd musulmand in Bulgaria.
Dar i Bedr-Ed Din este prins de oamenii sultanului

Mahomed i apoi ucis. Sultanul porneste o expeditie de rdzbunare impotriva lui Mircea (1417), intrd in Dobrogea si cuprinde dupd, lupte grele cetdtile. dela Ieni Sala i Isaccea, stpdnind astfel intreaga Ord pfind la guille Dundrii. In Nordul Dunrii Turcii izbutesc sd, ocupe cetatea Giurgiului,

formnd astfel un cap de pod pe malul stng al

fluviului. De atunci Tara Romneasc n'a mai putut continua lupta si a fost sill-a sd, plteascd tribut
Turcilor.

Lupta impotriva pdgmilor a continuat insd

in deceniile urmatoare i comandantul apdfdrii
crestine impotriva pagnilor in Sud Estul Europei
a fost iardsi un romn, Ioan Huniade, din Hunedoara, romn din Transilvania, care a ajuns voevod al Transilvaniei, apoi ctva timp chiax guvernator, adicd, regent al Ungariei. In doud maxi
expeditii, Than Huniade strbatu Bulgaria cu

stile lui, la care se alipiser i acele ale domnului

de atunci al Tdrii Romnesti, Vlad Dracul, fiul lui
Mircea. Dupd expeclitia cea lung& din 1443, urmd

cruciata din anul urmator, care duse stile crestine pan& la Varna. Dar acolo stile liberatoare
fur invinse de Turci i regele Vladislav Iagello
al Poloniei i Ungariei i gsi moartea pe cmpul
de luptd. Incercarea de a libera Bulgaria de sub
pdgni si de a o reda lumii politice crestine, incercare in care Romnii jucaserd, un rol de frunte, nu
izbutise.
Mihai Vodd Craiul Rsaritului. TAxile romne rd-

mdseserd autonome cu domnia romneascd, cu

www.dacoromanica.ro

83

tot tributul ce erau datoare sa plateasca sultanului. De aceea cretinii din Sudul Dunarii, a caror
tara facea parte integrant& din Imperiul Otoman,
priveau cu nadejde spre aceste tri crestine libere,
de unde veneau ajutoare in bani si in daruri pentru
bisericile .1 manastirile ortodoxe i adesea cAte o
rascoala mare care dadea speranta de liberare de

sub jugul pagAn. Numerosi tarani din Bulgaria

precum i preoti .1 calugari cu manuscrise slavone

trecusera Dunarea in Tara Romineasca i in Moldova. Astf el un scriitor burgund, care a calatorit
cu o oaste de cavaleri pe Duare in 1445, spune ca
domnul tarii, Vlad Dracul, primise soli de la mai
multe sate bulgareti, care cereau permisiunea s'a

treaca in Nordul Dunarii, ne mai putand suferi

tirania Turcilor. Domnul romn primi cu bucurie
spunnd ca Bulgarii sunt un neam viteaz, care i-ar

putea ajuta in razboaiele sale i atunci trecura

peste Dunire 12.000 de Bulgari, cu toga familia,
cu crute inckcate cu avutul lor i urmati de numeroase vite. Au fost cu totii colonizati in satele
romneti din apropiere de Dunare, ba chiar intemeiara eateva sate noi.

Razboiul cu pAganii. La sfarsitul veacului al

XIV-lea statele crestine din Peninsula Balcanica
se aflau bite() situatie prospera: populatia in aceste
parti se indesise, in Serbia i Bulgaria se incepea

lucrarea minelor, legaturile comerciale cu Occidentul erau foarte strnse, Bulgaria incheiase tratate de comert cu Venetia, cu Raguza, cu Brasovul.

In Serbia legiuirile lui Stefan Duan aratau un

stacliu inaintat de organizare interna. De asemenea in aceiai epoch', la Nordul Dunarii, cele dolt&
principate romne, Tara Romneasca i Moldova,
8

www.dacoromanica.ro

34

intemeiate de mai putin de un veac, se consolidaser intern si se imbogatisera prin marele comer t cu Genovezii asezati la Chilla i Cetatea Alba,
Cu Sasii din Transilvania si cu Lembergul in Polo-

nia. Dar aceast stare promittoare, la care se

adugau i relatiile de prietenie intre diferitele
dinastii ortodoxe prin incheieri de casatorii, fu
brusc intrerupt prin navalirea Turcilor in Europa, care avu de urmare ruperea legturilor cu
Apusul si robia popoarelor dela Sud de Dunire.
Neamurile de agricultori din Sud-Estul Europei
nu au putut rezista 016 in cele din urma Turcilor,
neam de calareti razboinici asiatici, dar au aratat
In apararea ogoarelor lor un eroism si o drzenie
minunata i precum se stie, Romnii macar, mai

departati geograficeste, au izbutit sa-si pastreze

autonomia politic sub domnii lor nationali. Prima
mare ciocnire a Slavilor Balcanici cu Turcii a fost
la Cermen, pe raid. Manta, in 1371. In aceasta lupt
Vucasin tarul , care pusese stpkire pe posesiunile sudice de limba bulgara ale fostului imperiu al
lui *Wan Dusan, a fost invins de phgani i ucis
In lupt. Fiul sau Marcu i alti principi din Macedonia fad, lasati de Turci in stapanirile lor, dar ca
vasali ai Semilunei, care punea astfel piciorul in

partea centred a Peninsulei. In lupta dela Cermen sunt pomenite de cronicile vremii i contingente romnesti, trimise lu ajutor de domnul de pe
atunci al Tarii Romanesti, Vladislav. Acest ajutor
armat este simbolic, el reprezinta, lupta comuna
solidaritatea Romanilor cu popoaxele balcanice
In fata primejdiei asiatice.
Dupa lupta dela Cermen, Turcii inainteaza lucetul cu incetul. La 1382 pun stapkire pe Sofia, alte
cete turcesti se instaleaza la Ni. Marele cneaz al
www.dacoromanica.ro

35

Serbiei, Lazar, era socrul lui Sisinan dela Tarnovo

prin aceast alianta de familie ei caut sa stranga
randurile in fata primejdiei. In adevar, la Plocnik
(1387), trupele bulgaxe si sarbesti unite inving pe

Turci. Dar aceasta victorie asa de promittoare,

nu avu urmari, cad Turcii se indreptara cu toate
puterile lor impotriva Bulgarilor. Sultanul Murad
porunci lui Sisman dela Tarnovo i lui Ivanco din
Dobrogea s se prezinte in fata lui, ca sa-i jure
credinta. Deoarece cei doi principi nu se supuser
acestei porunci, sultanul trimise impotriva lor
oastea sa sub conducerea marelui vizir Ali Pasa
(1388). Sisman, in fata fortelor superioare ale dusmanului, se retrase la i.stov pe Dunre, lar Ivanco

izbuti s apere Varna impotriva navalitorilor.

Dar de atunci numele lui Ivanco, stapanitorul Dobrogei, dispare din istorie i credem ca, va fi pierit

In lupta cu paganii. Sisman este silit s incheie

pace, recunoscand suveranitatea sultanului, ca sa-si

poata pastra tara intact. h acest rzboi al paga-

nilor in Bulgaria, se constata iari interventia

Romanilor. In Tara Romaneasca domnea atunci
mare voevod Mircea, stapanitor viteaz l om
politic iscusit. Cronicele turcesti care descriu expe-

ditia turceasca in Bulgaria, dim& ea, trupele romanesti trecuser Dunrea i ocupasera Dobrogea,
dar c, Turcii i-au alungat de acolo, punand stapanire pe cetati.
Legaturile politice din veacul al XIV-lea intre
Bulgaria si Tara Romaneasca au avut urmari i in
domeniul organizrii statului precum i in cel cultural. Statul romanesc fiind de curand intemeiat
a luat exemplu din organizarea de stat a vecinului
sau de peste Dunare, cu atat mai rn.ult ea ambele
state erau ortodoxe si cu limba religioas i oficial
3
www.dacoromanica.ro

86

slavo-bulgara. Astfel titlul domnului trarii. Romnesti a fost imitat dupa acela al taxului bulgar ; nu

numai formulele, de origina bizantina: intru

Hristos binecredincios si binecinstitor autocrat ,
dar chiar numele de loan (prescurtat Io) pe care

si-1 adauga fiecare tar bulgar din acea epoca la

numele sau propriu (Ioan Alexandru, Ioan Stratimir, Ioan *isman, etc.), ca o dovada de descendent din Ioan Asen II, a fost adaugat si la titulatura domnilor romni ca un imprumut de cancelare. Principalii demnitari ai curtii domnesti dela

Arges purtau aceleasi titluri ca ale demnitarilor

dela Tarnova si aveau aceleasi atributii: logofat,
stolnic, stratomic, comis, vestiar.
Functionaxii locali trimisi pentru &Ali si prestatii dela curte in sate si orase erau tot boeri si
rabotnici, trimisi dupa dari si milostenii , iax titlurile si felul diferitelor &Ali si prestatii ridicate
de stapnitor in Tara Romneasca si in Bulgaria
erau aceleasi (lucrul la cetate, vama de oi, de porci,
de grne, de vin, dijme).

Dad in privinta arhitecturii religioase in Tara

Romneasca influenta s'arbeasca este precumpanitoare si de asemenea in domeniul picturii murale in biserici, probabil din pricina aducerii mesterilor sarbi in tara, in domeniul testurilor eclesiastice, scoala romneasca din secolul al XIV-lea
s'i al XV-lea arata vadite influente bulgare in inceputurile ei. De asemenea se constata legaturi romno-bulgare in aceasta epoca si in privinta bisericeasca si a literaturii bisericesti. Numeroase manuscrise de scrieri bisericesti in slavoneste scrise

In Bulgaria au lost aduse sau copiate in manastirile din Tara Romneasca si chiar din Moldova.

*coala literara bisericeasca a patriarhului bulgar

www.dacoromanica.ro

37

Evtimie dela larnovo, avu atunci imfluent, si la

Romani, scrierile lui s'au gsit mai ales in /nand,stirile rom&nesti. Evtimie el insusi era in corespon-

dent& pentru chestiuni canonice si de educatie

religioas& cu mitropolitul Antim dela Arges si cu
Nicodim, staretul dela, mandstirea Tism.ana din
Oltenia. Elevul lui Evtimie, Grigore Tamblac, a
stat la Suceava, capitala Moldovei, tinnd acolo

o serie de predici in slavoneste si scriind vieata

Sfntului Than cel Nou, patronul Moldovei.
Tdrile romane nu se puteau gandi acum la libe-

rarea crestinilor din Balcani, dci eran nevoite

si se apere ele insile de agresiunile turcesti. Numai

Vlad Tepes (1456-1462) Intreprinse citeva incursiuni armate in Bulgaria, la Rusciuc, Nicopole
i. aiurea, cu scopul de a strica pregtirile de imbarcare ale ostilor turcesti pe Dundre, dar si el in
cele din urmd, fu invins de sultanul Mahomed II.
In schimb, opera de asistenta a bisericii ortodoxe
prin bogAtiile domnilor romni a continuat si s'a

accentuat tot mai mult, pe msur ce biserica

pravoslavnic& din p'rtile supuse Turcilor srcea,
nemai avnd sprijin dela principii si boierii local
Este o mare m&ndrie a domnilor romni si o opera
care va rAm&ne ca un merit istoric, salvarea bisericii orto doxe si deci si a culturii crestine din Sudul
Dundrii prin sprijinul lor. Patriarhia dela Constantinopol, mn&stirile dela Muntele Athos, cele din

Epir, Tesalia, chiar dela Ierusalim si Alexandria

fur& ajutate cu bani, reparate, inzestrate cu odoare
s't crti. In special Neagoe Basarab (1512-1521),
care era cdstorit cu o principes sarbd, doneazg,
averi intregi pentru biserica ortodoxA din Peninsula Balcanied. In pomelnicul de pe asa numitul
sinodic al tarului Boril dela Tarnovo suat trewww.dacoromanica.ro

38

cute i numele domnilor Moldovei dela inceputul

veacului al XVI-lea ceea ce dovedete ca domnii
romani au ajutat cu banii i biserica din fosta capital a Bulgariei.
Mai multe vieti ale sfintilor bulgari din veacul
al XVI-lea ne dau relatii pretioase despre legatu-

rile bisericesti i de alta natura ce existau intre

Bulgari i Romani in aceast epoca. Vieata Sfantului Gheorghe cel Nou dela Sofia scrisa de preotul Peia din Sofia descrie calatoria unui prieten al

sau, preotul Stefan din Pencovita in Tara Roma-

neasc, la curtea domnitorului Radu cel Mare

(1495-1508). El cunoate acolo pe patriarhul
Nifon al Constantinopolului, care reformase biserica muntean i pe mitropolitul Maxim, care era
fostul despot Gheorghe Brancovici, ce trecuse cu
moatele pArintilor sai in Valahia. Preotul bulgar constata marea evlavie ortodox a Romanilor
.1 cum toti preotii i ierarhii bisericeti slavi .1
greci se bucur de mare chiste in aceasta targ..
0 a doua vie*, de sfant bulgar din acelai secol
este aceia a Sfantului Nicolae cel Nou din Sofia.
Acest sfant de origine bulgar, se ocupa cu umila
meserie a cismariei i trece Dunarea in Tara Romaneasca, cu scopul de a o exercita acolo. Dar veniturile meseriei lui se dovedesc a fi slabe, iar domnul
de atunci al Orii era un om foarte rau, Mircea Ciobanul (1545-1554), i avand nevoie de ostai, silete pe sfantul bulgar s5 intre in armata lui .1 s

se fac, %fa voie soldat. Cu acest prilej autorul

vietii sfantului &A o descriere a domniei lui Mircea

Ciobanul, arata cum bisericile din Ora' erau pr,date de domn, care nu tinea seama nici de donatiile facute de predecesorii lui manastirilor dela
Muntele Athos, Mircea Ciobanul se intemeia pe
www.dacoromanica.ro

39

sprijinul marelui vizir Ibraim i alungase din

scaun pe Radu Voda Paisie, care fu silit sa se add,-

posteasca la Nicopole, unde se ascundea la niste

prieteni ce-i avea acolo. Atunci boierii munteni
fugira in Transilvania, dar fiul lui Radu Paisie,
Ptrascu cel Bun, care intalnise pe noul vizir la

asediul Timisoarei, obtine in sfrsit domnia si

alunga pe tiranul Mircea, liberand totdeodata de
griji si pe sfantul bulgar. Aceste povestiri arat
ca pe laugh' legaturile bisericicesti existau i legaturi economice lute Bulgari i Romani (meseriasi
bulgari cari treceau sa-si exercite meseria in Tara
Romaneasca, ostasi bulgari in armata roman,
prieteni ai domnului muntean intre targovetii dela
Nicopole).

Dar la sfarsitul veacului se produce o nou, incercare de rscoala mare crestin impotriva Turcilor, in care rolul principal Il are marele erou roman M,ihai Viteazul (1593-1601). 1VIihai Viteazul,

un simbol al unittii nationale, a reunit cel dinail sub sceptrul sail Tara Romaneasca, Moldova
cu Basarabia si Bucovina si Transilvania. Dar Inainte de a indeplini aceasta opera de unificare, el a
inceput printeo mare rascoala impotriva Turcilor.
Principele Ardealului Sigismund Bathory, al Mol-

dovei Aron Voda i Mihai Viteazul se aliasera

lute ei la indemnul papii si al impratului Rudolf II si proclamasera neatarnarea lor de sub suzeranitatea turceasca. Mihai trecuse cu ostile lui
In Bulgaria si pradase pe Turcii din orasele de
pe malul Dunrii. Crestinii din Peninsula Balcanica
eran vestiti i ei c se apropie ceasul liberarii i ca
trebue sa ja armele impotriva paganilor.
Clerul grecesc i nobilimea din Constantinopol

incepusera o propaganda in acest sens, un mitrowww.dacoromanica.ro

40

polit grec sosise la cmtea imparatului, nobilul

Cantacuzino descendent din imparatii Bizantului
daduse semnalul rascoalei. Rascoale taranesti incepusera impotriva Turcilor in Peloponez i in
Banat. In Bulgaria Pavel Giorgic, care avea casa
de negot la Provadia, chema in ajutor pe Mihai
Viteazul, la Tamovo se afla mitropolitul Dionisie
Rally, care descindea din Paleologi si el se ram
imediat ecoul sperantelor de liberare. El intra in
corespondenta secreta cu Mihai Viteazul si-1 in-

deamn s'a vie in Bulgaria cu stile lui, cad va

gasi indata oameni viteji dintre Bulgari, care se
vor alatura armatelor liberatoare i vor merge cu
dansul pana la Constantinopol. Dionisie Rally visa
o mare rascoala generala ortodoxa sub conducerea
lui Mihai Viteazul, care sa restabileasca in favoarea

acestuia Imperiul de Rasdrit. In adevr, Mihai

trecu in Bulgaria, ocupa Rusciucul i Nicopole
numerosi Bulgari se inrolara cu entuziasm sub
steagurile lui. La Nicopole Tudor Balina aduna
arme i ostasi in paduri pentru crestini. Tot atunci
din indemnul mitropolitului dela Tarnovo i agentilor imparatului crestin, care se aflau intre negustorii raguzani ce strabateau tara se isca o mare

rscoala bulgreasca la Tarnovo si mai ales in

muntii Baicani (1595). Atunci se ivi i un pretendent la tronul bulgar, cu numele *isman, care
spunea ca este urmasul ultimului tar al Bulgariei.
Dar Turcii luara numai +cleat ofensiva; marele vizir

Sinan Pasa porni cu oaste mare impotriva Tarii

Romanesti. Ins& dupa luptele dela Calugareni
dupa ajutorul primit dela principele Ardealului,
Sinan Pap fu alungat din Tara Romaneasca
expeditia lui se termini printfun dezastru. Atunci
In anii urmatori Mihai trece din nou in Bulgaria,
www.dacoromanica.ro

41

ocup chiar Vidinul, sub zidurile ciruia este rdnit

intr'o luptd. Faima sa creste in toatd Peninsula

Balcanicd, crestinii care-1 asteptau ca pe un liberator il poreclesc craiul dela Rdsdrit , poeziile
populare il child ca pe un erou din povesti. Numeroase balade grecesti si scrieri in versuri datorite clericilor culi ii preamresc faptele vitejesti.
De asemenea i in poezia populard bulgar sunt
pand astzi recitate in popor unele balade care au
ca subiect persoana lui Mihai, dar ceea ce e curios,

aceste balade nu cntd atdt vitejiile domnului

muntean, cdt mai ales evocd vieata lui de familie
transformat in chip legendar. Fapt este cd, Mihai
Viteazul, speranta crestinilor ortodoxi, a devenit

popular intocmai ca figurile din vremea luptei

comune dela sfrsitul veacului al XIV-lea: Mircea,

Radu, Dan.
Dar marile planuri pe care le nutrea Mihai pentru
liberarea crestinilor nu avard niciun rezultat ; prin
schimbarea donmilor din Moldova si Transilvania,
care prdsir lupta impotriva Turcilor, el se vizu
silit sd-si indrepte puterile spre Nord, fiind incurcat apoi in lupte cu Polonia, cu nobilimea ungureascd si in cele din urm cu ostile imperiale au-

striace. Aceste lupte aduser unitatea, de scurtd

durat, a pimntului romdnesc, dar planurile de

cruciatd impotriva pginilor au trebuit sd fie

pArdsite. Turcii izbutird intre timp sh indbue in

singe marea rscoald din Bulgaria si Dionisie

Rally, amenintat cu rdzbunarea pdginilor, fu silit
s high peste Dundre si-i cdutd addpost la curtea
lui Mihai Viteazul. Domnul romdn II primi cu mare

cinste si-1 lu cu dnsul in expeditia sa din Moldova, punindu-1 in fruntea sinodului din Iasi, care
trebuia sd reorganizeze biserica moldoveneased.
www.dacoromanica.ro

42

Dar Dionisie Rally nu era multumit cu aceste

onoruri, ci indemna mereu pe Mihai Viteazul sd
renunte la cuceririle sale din Moldova si Transilvania si. s, se consacre numai luptei de eliberare a
crestinilor din Sudul Dundrii. Mihai la randul sau

socotea ch. aceast, lupt este numai amnata si

credea a va veni o zi cnd o va putea relua. Dar
soarta a hotrit altfel. Mihai Viteazul a fost asasi-

nat la Turda in 1601 si cu el a pierit nu numai

prima unitate a Romanilor, dar si lupta de liberare a crestinilor, pe care nu a mai fost nimeni in
stare s o reja mult vreme dup dnsul. Mihai
Viteazul in istoria relatiilor romno-bulgare este
un alt exemplu, pe lnga cele aduse xnai sus, a
luptei comune pe care au dus-o att de des cele
cloud popoare vecine de pe malurile Dundrii de Jos.

Dup moartea lui M,ihai, ostenii bulgari din satele militare organizate de Turci pentru aprarea
acestei regiuni, invatasera, drumul Trii Romnesti
si in veacul al XVII-lea o mare parte din oastea cu
arme de foc a domnilor munteni si moldoveni era
compus din asa numitii seimeni, SArbi si Bulgari,
fosti locuitori ai satelor militare din Sudul Dunrii.

Aceste osti luptara adesea impotriva Cazacilor,

In Ardeal si in alte locuri in slujba domnilor romni, avnd cartierele lor la Targoviste si Iasi,
incuscrindu-se cu familiile rominesti de acolo.
Biserici, boieri i negustori pe cele doufi parti ale
Dunarii. In Bulgaria se afl mai multe biserici cldite, reparate sau inzestrate de domnii si de boierii

romni, mai ales din veacurile al XVII-lea si al

XVIII-lea. Aceste ajutoare date de domnii mai
bogati dela Nordul Dunrii crestinilor supusi Turcilor sunt nu numai o dovad de solidaritate ortowww.dacoromanica.ro

43

doxa futre popoarele de pe ambele pgrti ale Dundrii, dar si o urmare a legturilor comerciale. Ne-

gustorii din Romnia veneau in anume trguri

bulgare i vedeau nevoile crestinilor de acolo sau
invers negustori bulgari se iveau peste Dunre si
f5ceau cunoscute lipsurile din tfirgurile lor. De
aceia numai anume trguri comerciale se bucurau de munificienta domnilor romni.

Astfel este in primul rnd Vidinul, la vadul

Dunrii, vechiul loe de legtur comerciar din
vremea tarului Stratimir. La Vidin exista dou6
biserici cldite de ctitorii romni. Una este biserica

Sf. Paraschiva (Petca), biseric azi pdrsit, in

incinta spitalului. Inscriptia in slavoneste sun
astfel: o Cu voia Tatlui, cu ajutorul Fiului si cu
svrsirea Sfntului Duh, acest dumnezeesc hram
a preacuvioasei Paraschiva 1-a ridicat loan Matei
Basarab Voevod, in anul 7160 (1652) . MateiBasarab domnul Trii Romnesti (1632-1654) este

zugrivit pe fresca pstrat i acum in aceast

biseried, in haine domnesti, cu coroan pe cap. Se
stie ca acest domn bogat i viteaz a fost un mare
protector al ortodoxiei, intemeietorul tipografiei
bisericesti in limba rom.nd. A doua biserica din
Vidin, care este o ctitorie romneasca, este biserica Si. Pantelimon, care este inca in functiune.
aci avem o inscriptie slavonh: Cu voia Tatlui

ajutorul Fiului i savrsirea Sfntului Duh,

acest stnt i dumnezeesc hram al sfntului i sl-

vitului futre mucenici Pantelimon s'a ridicat in

anul 7141 (1633) si a fost zugravit in anul 7154
(1646) sub preasfintitul mitropolit stefan . Mitropolitul *tefan dela Trgoviste era la acea dat
sfetnicul bisericesc al aceluiasi Matei Basarab, cti-

toral dela Si. Paraschiva. La istov,biserica Petru

www.dacoromanica.ro

44

i. Pavel este de asemenea ctitoria lui Matei Basarab, care este zugrvit pe peretele ei.
Un alt centru comercial bulgar in legAtura cu
RomAnii era Varna, de unde porneau cordbiile incrcate cu grau pe Marea Neagr. La Varna se
dig, dou fntni ridicate de domnii Moldovei,
pentru indestularea nevoilor populatiei crestine
din acest oras.
Inscriptia uneia din ele arat di a fost ridicat
de domnul Moldovei Vasile Lupu, contemporanul
si rivalul lui Matei Basarab, la anul 1646. A doua
fntn este tocmai din veacul al XIX-lea, ridicat
tot de un domn al Moldovei, Grigore Ghica la 1849.

*i. mnstirile bulgresti se bucurau de dIrnicia

domnilor romfini, ceea ce arat si circulatia cd1ugirilor intre mnstirile din ambele tri. Astfel la
mnstirea Sfintei Treimi (Troita) din muntii de
langd TArnova, numit s'i mnstirea isman,
dup numele tarului intemeietor, s'au fcut danii
romnesti Inca dela inceputul veacului al XVII-lea.
Primul domn romnese ctitor al acestei mandstiri

a fost Radu Mihnea (1611-1616), apoi *erban

Cantacuzino (1678-1688), stefan Cantacuzino
(1714-1716) si Alexanclru Ghica la 1768. Privilegiile (hrisoavele) celor doi din um& in limba romn, s'au pstrat si arat c domnii romni au
inzestrat mnstirea ce iaste facuta de rposatul
isman craiul, mnstire care iaste peste Dunre
In Muntii Tarnovului , cu 6000 de lei anual
din visteria domneascA dela Bucuresti, cu conditia

ca staretul si cAlugirii din mnstire s se roage

pentru sufletul ctitorilor romni. *i boierii munteni urmar exemplul domnilor tdrii: la Muzeul
de Arheologie din Sofia se pstreaza o nebederniti
brodat pe fond rosu, cu inscriptia: Jupan Hriza
www.dacoromanica.ro

45

vel ban si jupanita lui Gherghina, anul 7144

(1636) . Hriza era marele ban al Craiovei in vremea lui Matei Basarab, ocupand demnitatea cea

mai inaltd dintre rangurile boieresti muntene s'i

nebedernita brodata probabil de sotia lui era donat.& unei biserici bulgare. Pe de alai parte la ma-

nastirea Orahovita, nu departe de Sofia, se affd

carti bisericesti in limba slavond, manuscrise, pe
care se mat& cd au fost ddruite credinciosilor bul-

gari veniti la Bucuresti, la curtea domnitorului

Constantin Brancoveanu (1688-1714) si a mitropolitului sdu Teodosie.
Legturile comerciale intre Bulgari si Romani

incepand din veacul al XVII-lea se fac mai ales

prin negustorii din targul Gabrovo (Chiprovat).
Acest centru bulgar era pe vremuri locuit de aderenti ai sectei bogomilice, iar maitarziu, ca urmare
a propagandei catolice, locuitorii trecuserd la catolicism si gratie legaturilor cu Apusul, mai ales cu
Raguza (Dubrovnic), deveniserd negustori in toatd
Peninsula Balcanied. La Roma se tipiriserd crti

pentru ei in limba slavon si unul dintre pdrintii

tipografi dela Chiprovdt se prezentd si la cutea
lui Matei Basarab in Tara Romaneascd, propunand

intemeierea unei tipografii romanesti cu litere

cirilice, dar domnul muntean preferd sa incredinteze aceast sarcind tipografilor ruteni veniti dela

Kiev. Primul privilegiu de negot sau tratat comercial, dat de domnii romani negustorilor bulgari catolici dela Chiprovat este din anul 1654, dat
de Constantin Basarab. Privilegiul domnesc aratd
cd negustorii bulgari au venit la Bucuresti la marele divan (consiliu domnesc) s'i au fdcut tocmeal
ca la vremea cand tara plteste Turcilor haraciul

(tributul), ei sd dea o sumd' colectivd, o singurd

www.dacoromanica.ro

46

data pe an, 130 de galbeni, in schimb au dreptul

s umble liberi in tara' la balciuri i la bazare ,
fiind scutiti de celelalte dri i prestatii platite de

obicei de ceilalti negustori, ca: ceara impar&

teasca, miere, cal de posta, etc. Dar calva ani
mai trziu, Radu Leon Voda, indemnat de negustorii greci, care fceau concurent Bulgarilor,
stric i anuleaza privilegiul Gabrovenilor. Acestia

se pling impratului turcesc si in cele din urm,

noul domn al phi Romnesti, Antonie, primeste
la Curte pe Iacov, cpitanul de Chiprovinciani (se
vede ca negustorii bulgari din Tara Romneasca

erau organizati intr'o comunitate condusa de un

capitan) i inoieste privilegiul cel vechi (1669) Dar
pe semne din cauza cresterii volumului afacerilor

negustorilor gabroveni in tara, Constantin Bra'ncoveanu la 1691 mareste contributia anuala a comunitatii negustorilor bulgari la 400 de ducati de
aur. lnteresant este faptul c in aceiasi epoca negustorii bulgari din Valahia capt un privilegiu
si dela imparatul Leopold I, dovada ca treceau
cu mrfurile lor i in Transilvania. Dupa pacea
dela Pojarevat (Passarovitz), la 1718, Austria cuprinde o parte a Tarii. Romnesti, la dreapta Oltului, Oltenia, i o pastreaza sub stpnirea ei 'Ana
la 1739. In acest timp negustorii gabroveni din
Oltenia capt privilegii dela autoritatile austriace,

cu drePt de a frecventa bJciurile, chiar de a se

aseza ca colonisti in tara, de a ridica biserici catolice proprii, precum i coli. i azi o strada din
Bucuresti, unde erau pe vremuri pravaliile ion, se
numeste Gabroveni.
Alta urmare a propagandei catolice in Bulgaria,
a fost si o noua incercare de liberare de sub jugul
turcesc. Petre Parcevici fusese numit mitropolit
www.dacoromanica.ro

47

eatolic in Bulgaria cu sediul la Marciano pole

(*umla). El incepe o propaganda' politie pentru
liberarea Bulgariei, preghtind o rscoal. Pentra
aceasta face apel la doranii romani de atunci, Grigore Ghica i *tefan Pet,riceicu, la curtea crora
cAlAtorete i afla, ascultare. La 1673 cei doi domni

impreun cu Parcevici redacteaz o proclamatie

ctre papa 0 principii apuseni, cerand sprijin
pentru liberarea Romanilor i a Bulgarilor. Speranta lor era ins& in regele Poloniei, loan Sobieski,
cu care Parcevici luase intelegere, dar expeclitiile
acestuia nu ajunser niciodat dincolo de Dunre,
aa, CA

i acest plan indrznet nu ava urmari.

Un alt centru bulgar, de ast dat ortodox,

care avu legaturi comerciale cu Tara Romaneasc
0 in parte i cu Moldova, este Arbanasi, localitate
situat nu departe de Tarnovo. Aceast localitate

se desvolt ca un mare centru comercial abia in

secolul al XVIII-lea. In aceast epoch; negustorii
venetieni, raguzani 0 din alte prti ale Apusului
Centrului Europei ptrund in Peninsula Bacanic, mai ales Imperiul Austriac, dup cucerirea
Ungariei, 'Isransilvaniei i Banatului dela Turci,
exercit o ptrundere comercial in trile romane
i in Peninsula BalcanicA, vanzand produse manufacturate i cumparand mai ales vite. De aceea
in centrele marl pastoreti, in regiuni de comunica-

tie ctre vile muntilor din Peninsula Balcanic,

se ridica centre populate 0 bogate, in primul rand
targuri de vite. Unul din aceste targuri a fost Moscopole in Macedonia, altul Arbanasi Pang& muntil
Balcani. Arhitectura civil dela Arbanasi pstrat
prin numeroase exemple pan& azi, arat numeroase
cule (case in stil turcesc) decorate cu sculpturi in
lemn i in tuc, inconjurate cu gradini frumoase,
www.dacoromanica.ro

48

biserici bine inzestrate, toate fiind dovada unei

vieti bogate de pe urma comertului. Acolo se Intaineau la iarmaroace negustori din Grecia, Macedonia si Albania, cu cei din Tara Roraaneasca si
chiar cu boierii mari proprietari din aceasta tara,
care nu dispretuiau afacerile comerciale, dar stiau

sa dud o viat in adevir nobila. De aceea boierii

romani isi construesc vile la Arbanasi, unde petree adesea ori vara, profitand de aerul curat de
munte, Astfel acum 70 de ani existau Inca la Arbanasi vile, care purtau numele vechilor proprietari boieri romani din veacul al XVIII-lea: vila
lui Gheorghe Filipescu, a lui Brancoveanu, a lui
Cantacuzino, a lui Brtianu, adic cele mai mari
familii boieresti din Tara Romaneasca.
Marile razboaie ruso-turce din veacul al XVIII-lea

avura de asemenea urraki in relatiile dintre Romani si Bulgari, populatia bulgara care spera ca
Rusii vor libera tara lor de sub stapanirea turceasca

se alipise ostilor pravoslavnice si apoi de teama

Turcilor se retrgea spre Nord. Astfel se explica
In mare parte colonizarea bulgara din Sudul Basarabiei, in regiunea Bolgrad, precum si in campia

rauntean, unde Bulgarii fait primiti mai ales pe

mosiile mitropoliei din Bucuresti si. ale manastiri-

lor, unde se cautau brate de maned. In genere se

constata in acest veac o miscare important& de
emigrare a Bulgarilor spre Nord, in special spre
regiunile din Nordul Dunrii. Cu acest prilej au
fost aduse la Bucuresti si moastele Sfantului Dimitrie Basarabov. Acest sfant de origine bulgar,
era originar dintr'un sat aproape de Dunare, Basarabovo, lang Rusciuc. Dupa moartea lui, moa-

stele lui erau socotite facatoare de minuni,

s'i

multi crestini veneau in acel sat s'A le sarate. La

www.dacoromanica.ro

49

1769 &and Rusii trecura Dunarea, ei ocupar s'i

acea localitate, dar dupa pacea dela Kuciuk-Kainargi (1774) ei nu void, sa lase moastele sfinte in
stapanirea pagana si data cu trecerea a numerosi Bulgari dincolo de Dunre, moastele fur&
aduse de armata ruseasca la Bucuresti s'i asezate
In catedrala mitropoliei din capitala prii Romanesti, unde se Oa si azi. De atunci Sf. Dimitrie
e socotit protectorul orasului Bucuresti.
Ceasul liberaril. Se poate vorbi pentru popoarele

ortodoxe din Sud Estul Europei de un Risorgimento asemanator cu cel italian, care conga mai
intai dintr'o pregatire a spiritelor prin opera unor
scriitori patrioti ce axata gloria trecutului si indicar& datoria viitorului, apoi dupa ce natiunea a
fost pregatita sufleteste, a urmat lupta cu arma
In mana pentru libertatea nationala si pentru unitatea neamului. Revolutia sarbeasca a lui Cara
Gheorghe (1804), cea greceasca a Eteriei (1821),
revolutiile romanesti dela 1821 si 1848, liberarea
Bulgariei au fost toate precedate de cate o revo-

lutie literal* Revolutia literal* care a desteptat

spiritele in Bulgaria a fost in stranse legaturi cu
Romania, mai ales pentruca scriitorii bulgari au
lucrat si au scris pe teritoriul ospitalier al Romaniei, care dei nu era deplin independenta, se bucura totusi de o larga autonomie, in schimbul tributului si al investiturei domnilor de catre sultan.
Primul scriitor al renasterii patriotice bulgaxe a
fost cum se stie, Paisie dela Chilandari, care, la
sfarsitul veacului al XVIII-lea, a scris o istorie a
Bulgarilor, in care pentru prima owl rasare mandria national& bulgara. In istoria lui Paisie se vorbeste pe larg despre Romani, despre Mircea si de4

www.dacoromanica.ro

50

spre alti donmitori, Rom,anii fiind aratati cu sim-

patie ca lupttori comuni impreuna cu Bulgarii

impotriva paganilor. Elevul si continuatorul lui
Paisie, tot un cleric, Sofronie de la Vrata, a stat
multa vreme in Romnia si in interesanta lui Auto-

biografie se gases foarte multe amintiri despre

Romania si despre Romani. Sofronie de la Vrata a

tradus futre altele din ruseste <Sistema religiei

mahomedane , carte aparuta la Moscova in 1722 si
datorita unui roman, principele Dimitrie Cantemir.

Sofronie de la Vrata, pe num.ele sau mirean,

Stoico Vladislavovici, era originar din Cotel si a
venit in Tara Romineasca la 1803, fugind din Bulgaria din cauza pradaciunilor si crimelor Turcilor
lui Pazvant-Oglu de la Vidin. La Bucuresti Sofronie este foarte bine primit de mitropolitul Dositei
Filitti si are ocazia acum sa-si tipreasca operele
religioase. Predicile lui, sub titlul de Kiriacodro-

mion, sunt tiparite in limba populara bulgara la

Ramnicul Valcii in 1806. Sofronie moare la Buenresti in anul 1815, i e considerat ca unul din apostolii renasterii culturale bulgare.
Dupd pacea dela Adrianopol din 1829, Braila,
port la Dunare, care era un cap de pod al Turcilor

la stanga Dunarii, a fost restituit principatului

Tara Romanesti si in scurta vreme a devenit principalul centra comercial al tarii, din cauza comer-tului de grane si de vite ce se facea pe Dunare si
apoi pe Marea Neagra. In legatura cu aceasta, inflorire comerciara, s'au asezat la Brila numerosi
comercianti greci si bulgari. Se poate spune ca,
Bfaila a fost leaganul libertatii bulgare ; aci s'au
nascut primele planuri de libertate nationala, aci

s'au adunat toti cei ce se temeau de razbunarea

Turcilor din cauza dragostei lor de patrie, aci s'au
www.dacoromanica.ro

51

tiparit primele carti, reviste politice si stiintifice,

precum si primele ziare bulgare.
Curnd dupa liberarea Brailei, numerosi Bulgari urmasera annatele rusesti, care se retTasesera
din Bulgaria, si se asezara in acest oras. Cu ajutorul
generos al negustorilor bogati ei incepura sa strnga

arme, sa trimita agenti in Bulgaria si sa pregateasca o rascoal armat in patria lor. Trupele
liberarii trebuiau sa porneasca dela Braila. Societatea Macedonean pentru liberarea Bulgariei de
sub jugul turcesc se adunase infai la Athena, dar

socotise ea Tara Romneasca este un punct de

plecare mai potrivit pentru inceperea actiunii. De
aceea Gh. Rakovski, viitorul sef al miscarii bulgare, atunci in vfirsta de 20 de ani, fu trimis din
Grecia la Braila, unde lua contact cu Gheorghe
Makedon, comandantul cetelor ce se inarmau in

ascuns in acest oras muntean. Dar domnul de

atunci al Tarii Romnesti, Alexandru Ghica (1834

1842) nu putea ingadui aceast ridicare armata

pe teritoriul tarii sale; el simpatiza cu cauza Bulgarilor si ocrotea pe emigrantii de pe teritoriul romnesc, dar nu-i putea sprijini pe fata ca vasal al

Turcilor. Pornirea armatei rasculate dela Braila

ar fi insemnat o interventie fatise a Tarii Romanesti impotriva Turcilor si la aceasta epoca, Rusii
nu voiau sa ingaduie o rascoala in Balcani. De
aceea Alexandru Ghica hotari sa dezarmeze pe
Bulgarii din Braila. La 10 Februarie 1842, militia
romneasca inconjoara casa din Braila a lui Gheorghe Makedon, dar cetele inarmate ce se pregateau,

ataca pe soldati si libereaza pe seful lor. Atunci

mmeaza o lupta de strada intre Romni si Bulgari
si cei mai multi dintre conducatorii acestora sunt
arestati, afar& de Makedon, care izbuteste s6, dis4*

www.dacoromanica.ro

52

para. Cetele bulgare sunt dezarmate, efii, intre

cari i Rakovski, sunt judecati i condamnati la
moarte. Dar in realitate guvernul lui Ghica sprijinea pe Bulgari pe ascuns: nicio condamnare nu
fu executat, 0 la cererea cofisulului Greciei, sub

pretext ca o parte din condamnati erau supu0

greci, ei full, predati Greciei, unde au fost lasati
liberi. Alti efi disparura peste granita cu aprobarea tacit& a guvemului. Rakovski sosi cu nume
schimbat tocmai la Marsilia. In acest chip revolutia bulgara nu izbuti, ea era atunci o utopie a unor
tineri, ce nu dispuneau de forte suficiente, dar lupta

pentru libertate continua pe alt cale, anume prin

trezirea poporului la contiinta national& prin cultura, lupta care 10 are sediul central tot la Braila
i in Tara Romaneasca. Acum incep sa se tipareasca in Romania, ziare 0 carti, incepand cu abecedare, carti bisericeti, lucrki istorice, in limba
bulgara i sunt duse apoi pe ascuns peste Dunare,
raspandite in toate satele 0 oraele bulgare. *coli
bulgare elementare se deschid la Braila, la Bucureti i in alte locuri, iar colile superioare ro-maneti erau atunci plin.e de tineri bulgari insetati
de cultura, 0 de patriotism, dontici sali faureasca
arme spirituale, pe cari sa, le pue in slujba patriei
lor. Cei mai insemnati pioneri ai renasterii bulgare

au fost toti in Romania, unde au &it adhpost 0

incurajare; se poate spune ca aceast renatere
s'a format pe pamntul romanesc.
Cel dintai dintre aceti pioneri ai culturii bulgare, ce merita sa fie pomeniti, este doctorul Petre Beron sau Berovici, originar din Cotel, care se
stabilise dela 1821 la Braov. Acolo serie el primul
abecedar bulgar, tiparit la 1824, cunoscut sub numele de Abecedarul petilor , din cauza ilustrawww.dacoromanica.ro

53

tiei de pe copert, abecedar reeditat de autor la

Bucureti in 1825. Beron urmeaz studii clasice la
Bucureti, apoi medicina in Apus i se stabilete

ca medic la Craiova, unde profeseaza multi ani,

devenind si moier in Romania. El fundeaza cu
ajutorul celorlalti Bulgari din tara o societate pentru infiintarea colilor bulgare.
Activitatea doctorului Beron a fost continuata
apoi de scriitorul .1 luptatorul politic Gheorghe
Rakovski. Despre rolul sau din tinerete in rascoala
dela Braila am vorbit mai sus. In timpul fzboiului
Rakovski se intoarce in Tara Romaneasca.

El era atunci interpret pe langa armatele turceti stationate la Calafat in fata Vidinului, dar
pe ascuns uneltea ridicarea Bulgarilor impotriva
Turcilor cu ajutor rusesc. Infrangerea Rusiei a
zadarnicit aceste planuri i Rakovski, care era
banuit, se refugiaza din nou la 1856 in Romania,
unde este silit sa, stea ascuns multa vreme inteun
sat de langa Bucureti. Aci se apuca s scrie principala sa opera literara in limba bulgara, poema
#Caratorul in munti . Dupa un scurt refugiu la
Odessa, Rakovski vine iar in Bucureti sub domnia lui Cuza Voda (1859-1866) si Incepe s publice la Bucureti un ziar saptamanal bulgar din
Romania sub titlul Backtnost (Viitorul), in
anul 1864, ziar care apare in limba bulgar i romana. Gheorghe Rakovski moare la Bucureti la
1867.

Numrul intelectualilor bulgari, precum i al

agitatorilor politici pentru libertate, care lucrar
sau se refugiara pe pamnt romanesc in aceasta
epoca este foarte mare. 1Nu putem pomeni &cat
pe cei mai insemnati. Astfel este Ivan Bogorov,
www.dacoromanica.ro

54

medic si el, care se aseaza la Bucuresti inca din

1844 si public aci in 1851 primul manual de geografie in limba bulgara. Dobri Pop Voinikov, profesor-institutor la scoala bulgara din Braila, este
unul din cei dintai autori dramatici bulgari, scriind
cloud piese cu subiect patriotic bulgaresc: Stioco
voevodul i Raina domnita , care full jucate

la Braila de elevii scoalei bulgare. Succesul din

Braila incurajeaza pe autor care vine la Bucuresti
cu trupa sa la 1866 si intraIn legatura cu celebrul
actor si regisor roman Matei Millo, care-i d sfaturi

si directive. Piesa Raina domnifa este jucat la

Bucuresti in prezenta principelui Carol, noul domnitor al Romaniei, care desi nu stia limba bulgara,

arata foarte satisfcut si felicita clduros pe

autor si pe actori.
Dup razboiul Crim.eii, prin pacea dela Paris
(1853) partea de Sud a Basarabiei, judetele Bolgrad, Cahul si Ismail fusese restituite Moldovei,
care, trei ani mai tarziu, se uni cu Tara Romaneasca
formand statul unitar al Romaniei. Am aratat xnai

sus ca in urna razboaielor ruso-turce din a doua

jurnatate a veacului al XVIII-lea numerosi Bulgari se asezaser in Basarabia de Sud, in special
in jurul orasului Bolgrad.

Acesti Bulgari deveneau, in urna pacii dela

Paris, cetteni ai Romaniei. Ministrul lui Cuza
Vod, 1VIihail Kogalniceanu, un istoric i scriitor
da' atunci un statut al comunitatii bulgare
din Basarabia Sudic, recunoscandu-i dreptul de
a avea administratia averii proprii, compus mai
ales din balti de peste, printeo epitropie bulgara,
care administreaza si coffle, spitalele si bisericile
bulgare din acea regiune. Statutul pentru organizarea autonoma a Bulgarilor din Basarabia dat
www.dacoromanica.ro

55

de Kogalniceanu a fost tiparit atunci in limba

romana i bulgara.

Lupta pe cale cultural pentru liberare urma

curand sa duca la cea politica' si de aceea intelectualii i luptatorii bulgari din Romania cautara legaturi cu oamenii politici romani. Astfel celebrul
tribun revolutionar roman dela 1848, C. A. Ro-

setti fu castigat pentru cauza bulgara. Rosetti

impreuna cu bulgarul Ivan Kassabov fundeaza
la Bucuresti Comitetul bulgaro-rometn, cu scopul
de a apara cauza comuna a Bulgariei i Romaniei.
Ziarul lui Rosetti Romeinul incepe o campanie in
favoarea Bulgarilor, In Octomvrie 1866 acest ziax
public& apelul mai multor publicisti bulgari, intre
cari i Dobri Voinikov, de care am vorbit, pentru
aparitia ziarului bulgar Dunavska Zvezda (Steaua
Dunarii). Apelul se rosteste astfel despre prietenia
dintre Bulgari i Romani: Intemeiati pe senti-

mentele frumoase si patriotice ale fiilor acestor

doua popoare, prietene i infratite de veactui in
nevoile lor, nadajduim c planul nostru, care are
mai mult interes moral decat material, va gasi
ecou in sufletele lor nobile, pentru realizare unui
tel comun . Anul urmtor Romeinul public& un
articol inflacarat despre relatiile romano-bulgare,
In care spune: Bulgari, in ziva in caxe va sima

clipa neatarnarii voastre, Romania va fi pentru

voi o sod si o aliad i principele nostru (Carol I)
tanar i viteaz, va fi o pavaza esentiala i dezinteresata a tarii voastre .
In sfarsit, trebue pomenit i numele lui Liuben
Karavelov, patriot si om politic bulgar, care ja
conducerea emigratiei bulgare din Romania, dup.&

moartea lui Rakovski.

www.dacoromanica.ro

56

La 1869, Karavelov infiinteaza, un ziax saptamanal bulgar la Bucuresti sub titlul Svoboda (Liber-

tatea), al cdrui titlu ii defineste programul. Guvernul turcesc intervine la Bucuresti, cerand suprimarea acestui ziar bulgaresc, care predica razboiul impotriva Semilunei, ceea ce guvenml romin

este obligat sa primeasca. Dar foarte scurt timp

dup.& aceia, Karavelov fundeaza tot la Bucuresti
un alt ziax bulgar cu titlul Nezavisimost (Independenta), la 1872, cu acelasi program ca cel dintai.
Peste doi ani Karavelov publica revista de caracter

cultual, Znanie (tiinta), care urmreste rklicarea intelectuala a compatriotilor sal Karavelov
avu fericirea sa vada implinite vistuile sale si
muri in Bulgaria libera la 1879.

Dei prima publicatie periodica bulgara Thuboslovie a apArut la Smyrna in 1842, totusi se poate
zice cu drept cuvant ca leaganul presei bulgare este

In Romania. Primul calendar almanah bulgar

apare la Bucuresti in 1840, iar prima revista saptamnala bulgar din Romnia a fost Balgarska
Peela (Albina Bulgireasca), aparuta la Braila, la
1863. Am vorbit mai sus de publicatiile periodice
bulgare din Romania conduse de Rakovski si de
Karavelov, care au o important& hotaritoare pentru

desteptarea nationala a Bulgarilor. Intre 1863 si

1877, data liberarii Bulgariei, au aprut nu mai
putin de 51 de periodice diferite bulgare in Romania, ceea ce inseamna ca lupta pe calea scrisului

pentru libertatea Bulgariei era concentrata in

aceasta -tara. Aproape toate aceste periodice aparean saptamnal, dar in ultimul an al acestei pe-

rioade, la 1877, dad mijeau zorile libertatii, s'a

simtit nevoia unui organ zilnic in limba bulgara
si astfel a aprut la Bucuresti primul ziax bulgax
www.dacoromanica.ro

57

Sekiclevni Novinar (Informatorul zilnic) sub con-

ducerea lui P. Bobokov.

Dup detronarea principelui Cuza la 1866, Romanii aleseser ca principe (devenit mai
rege) pe Carol de Hohenzollern (1866-1914), care

a urmarit dela inceputul domniei sale a ridice

prestigiul rii, desfiintand legaturile de vasalitate
ce existau inca intre Romania i Imperiul Otom.an.

Prilejul proclamrii independentei Romaniei s'a

ivit la 1877, cand s'au liberat i Bulgarii. Inca din
anul precedent s'au produs rascoale la toti crestinii

ortodoxi din Peninsula Balcanica, care au avut

un caracter mai sangeros in Bulgaria. Turcii au
reprimat rascoala Bulgarilor cu mare cruzime
masacrele pe cari le au fcut in aceasta tara au
starnit mare emotie in toata Europa. Rascoala
din Bulgaria fusese pregatita 0 de asta data, macar in parte, in Romania. Aci se adunasera cetele
comandantii lor, de aci se trixniteau arme pe
ascuns peste Dunre. Inc5 din 1876 Christo Botev

trecu cu cetele inarmate peste Dunare i incepu

lupta cu Turcii. Se -tie c acest erou bulgar avu o
soarta tragic, fiind ucis in cele din urma de Turci.
Guvernul otoman protesteaza atunci la Bucureti,
impotriva inlesnirilor date pe teritoriul romanesc
revolutionarilor bulgari, care trec inarmati peste

Dunre. Guvernul roman, care era informat de

toate aceste micsri i le ajuta pe sub mana, raspunde insa Turcilor ea, nu tree peste Dunare decal tarani papici, care se ocupa' cu gradinria.
Atunci tarul Rusiei Alexandru II declara razboi
sultanului, ca s libereze pe ortodoxii din Penin-

sula Balcanic. Pentru aceasta trebuia Salsa ca

qtile ruseti s treaca pe teritoriul Romaniei, care
era un stat autonom. Prin conventia incheiata la
www.dacoromanica.ro

58

Livadia in Crimeia, Romania ingaduia ostilor rusesti sa traverseze pamantul romanesc, cu conditia
ca Rusia sa garanteze integritatea teritoriului rom'nesc, ceea ce Rusii au confirmat dup aceea si

printr'o conventie scrisa semnata la Bucuresti.

In adevax, armatele rusesti trecura, prin Romania,
In Bulgaria peste Dunire. Armata romna nu intervenise deocamdata, dar for-tele romnesti organizate in vremea domniei lui Cuza si a inceputului
domniei lui Carol I, hut mobilizate. Turcii consi-

derara permisiunea data Rusilor de a trece prin

Romania ca o calcare a indatoririlor de vasali ai
Romanilor si incepura bombardarea oraselor romanesti dela Dunare. Romanii raspunsera prin
bombardarea cetatii turcesti dela Vidin. Relatiile Romaniei cu Imperiul Otoman fiind rupte
prin deschiderea ostilitatilor, parlamentul romanesc proclama independenta Romaniei la 10 Mai
1877. Deocamdata Rusii refuza colaborarea arma-

tei romane la campania din Bulgaria, dar in fata

intariturilor dela Plevna, maxele duce Nicolae,
comandantul armatei rusesti, se izbi de rezistenta
neasteptata a Turcilor comandati de Osm.an Pasa.
Doua, atacuri rusesti fusesera respinse sangeros,
asa ca, marele duce trimise o depesa foarte ingrijorata principelui Carol, cerand cooperarea armatei
romane in Bulgaria. Armata roman trecu Dunarea pe un pod de vase la Nicopole si se uni cu cea
ruseasca, in fata Plevnei. Principele Carol venise per-

sonal sa comande oastea romaneasca si fiind cel

mai inalt in grad intre comandantii dela Plevna,
i s'a dat comanda comuna asupra armatelor romanesti si rusesti care asediau Plevna. La 30 August
1877 avu loe un nou asalt general contra Plevnei,
dar si de asta data a fost respins de Turci. Romanii
www.dacoromanica.ro

59

insi izbutira s cucereasca cu prilejul a maxi pier-

den i reduta dela Grivita, la N.E. de Myna.

In localitatea Grivita in Bulgaria s'a ridicat

mai tarziu mauzoleul peste osemintele soldatilor

romani cazuti acolo pentru libertatea Romaniei
0 a Bulgariei. Asediul Plevnei tinu pi'n, la 28
Noemvrie, &and Osman Pap incearca o ie0re
fu prins de divizia romaneasca a generalului Cerchez. Intre timp Romanii luptasera cu Turcii i
in oraple de pe malul Dunarii, la Rahova, apoi
langa Vidin, cetate care se predete Romanilor dupa

incheierea armistitiului. Rusii trecusera Muntii

Balcani i ajunsesera cu stile lor pana in fata
Constantinopolului. Atunci se incheie pacea dela
San Stefano, prin care se formeaza o Bulgarie
cu iqire la Marea Egee i cuprinzand
Macedonia. Dar aceasta Bulgarie Mare nu trebuia
sa ia fiint atunci, cad Anglia, care -era favorabila
Imperiului Otoman se opuse recunoaterii pacii
dela San Stefano 0, urmata, de celelalte mari puten i europene, proceda la revizuirea ei prin congresul dela Berlin. Prin pacea dela Berlin (Iunie

1878) Bulgaria a fost redusa la regiunea dintre

Dunre i Muntii Balcani, stat autonom, dar vasal
al Portii. In privinta Romaniei, Rusia desi garan-

tase integritatea ei, anexase Basarabia de Sud,

In schimb oferise Dobrogea de Nord Romaniei,
provincie cucerita dela Turci de armatele ruseti.
Pacea dela Berlin confirma aceasa schimbare de
granite. Romania, de0 nu recunoscu pierderea
vechii provincii a Basarabiei, avea mare interes
la stapanirea Dobrogei de Nord, care reprezenta
pentru ea ie0rea la mare, de care fusese
pana acum i pe de alta parte in Dobrogea se stabilise o numeroasa populatie romaneasca, din ma
www.dacoromanica.ro

60

numitii Mocani, pstori cu oile din Transilvania,

pescan i dela Dunare si numeroase sate de tarani
romni, raspAndite in toat provincia si pomenite
de caltorii si de statisticile din veacul al XVIII-lea

s'i dela inceputul celui de al XIX-lea. In acelasi

timp 'Mg trecea sub dominatia romneasca, s'i
populatia bulgar din Dobrogea, =sat& mai ales
In judetul Tulcea si cea turceasca, din judetul
Constanta.

Prin rzboiul de eliberare dela 1877-1878 Romnii, luptnd pe teritoriul bulgar pentru independenta trii lor, luptasera in acelasi timp pentru
desrobirea Bulgarilor, pecetluind fratia acestor
cloud popoare crestine vecine.

Dona state la Dunkea de Jos. Dupa tratatul

dela Berlin din 1878, Bulgaria libera fu creata sub
domnia principelui Alexandru de Battenberg. Statele balcanice libere nu reprezentau inca libertatea complet a natiunilor respective, deoarece numerosi connationali mai ramneau supusi Imperiului Otoman, precum si Imperiului Austro-ungar.

Totusi, dei micile state din Sud Estul Europei

aveau tot interesul sa se uneasca in aliante, iar
popoarele de muncitori agricoli cu cultura asernanatoare erau facute ca s se inteleaga, urmeaza o
lung perioada de rivalitati si fzboaie intre aceste
state. In Apusul Europei s'a raspandit opinia falsa

c popoarele din Sud-Estul Europei sunt # barbare si de aceea provoad mereu conflicte, care
am.enint si linistea restului Europei. In realitate,
conflictele dintre aceste state au fost provocate de
ambitiile politice si economice ale maxilor puteri
europene si de intrigile lor, cad altfel popoaxele
balcanice si Romnii s'ar fi inteles de sigur intre
www.dacoromanica.ro

61

ei. Imperiul Habsburgilor, care ocupa o pozitie

central in Europa, tindea spre o expansiune economic ctre Marea Egee in directia Salonic; Imperiul Rusesc prin doctrina panslavismului .1 a
solidarittii ortodoxe pretindea s tie sub protectia sa aceste popoare balcanice, dar in realitate
ii -armrea tinta unei ieiri spre Mediterana prin
stpnirea Stramtorilor. La aceste ambitii s'au
adaugat mai trziu i acelea ale Italiei clinspre
Apus prin Albania i ale Angliei, care se proclamase aphrtoarea Imperiului Otoman, dar in realitate nu se sfia s cuprind prti ale acestui
imperiu (Egiptul, Cipru). Astfel s'au format

zone de influent ale marilor puteri in Sud-Estul

Europei i de aci conflicte intre statele balcanice.
Primal conflict de acest f el s'a ivit in anul 1885,

cnd Rumelia Oriental, cu capitala la Filipopol

(Plovdiv), s'a unit in chip panic cu Bulgaria.

Atunci regele Milan al Serbiei a atacat Bulgaria,

indemnat de Austriaci. In lupta dela *livnita

SA'rbii au fost invini de Bulgari, iar pacea intre
cele dou state vecine s'a incheiat la Bucureti
In anul urmtor, dad regele Carol al Romniei a
avut un rol discret de impaciuitor. Dar principele
Alexandru al Bulgariei na s'a mai putut mentine
pe tron, fiind bnuit de Rui ea dorete s se apropie de politica austriac. El abdid, refugiindu-se

dtva timp in Romnia. Dup abdicarea principelui Alexandru s'a nscut in Bulgaria ideia
uniunii personae a Bulgariei cu Romnia prin
alegerea regelui Carol la tronul Bvlgariei. Aceast

ideie, sustinutd de mai multi oameni de stat, n'a

izbutit din cauza opozitiei marilor puteri .1 in
special a Rusiei i a Austro-Ungariei.
www.dacoromanica.ro

62

Inca din Ianuarie 1878, cand razboiul pentru

independenta nu se terminase, contele Ignatiev,
trimis de tarul Alexandru II, fusese poftit la masa
de principele Carol I i domnitorul Romaniei
sugerase ideia unirii personale a Bulgariei cu Romania sub sceptrul sdu. Bulgarii, zicea principele

roman, sunt pionieri ai civilizatiei in Sud Estul

Europei. Propunerea nu avu urxnAri, deoarece curand dup& aceia se produse conflictul ruso-roman

pentru Basarabia de Sud. Dar el fu reluat dup,

abdicarea fortata a principelui Alexandru de Battenberg, la 1886. Regenta din Bulgaria era conclusa

atunci de celebrul om de stat bulgar Stambulov,

care a luat initiativa de a propune tronul Bulgariei principelui Carol. Propunerea a lost facuta mai
intai lui Ghica, consulul Romaniei la Rusciuc,
ruia Stambulov Ii ardta ca prietenia secular& intre

cele doua popoare i influentele reciproce intre

cele dou& culturipledeaza in favoarea acesteiuniri.

Raportul lui Ghica nu fu primit prea favorabil la

Bucureti, caci regele Carol se considera prietenul fostului principe Alexandru i-i displdcea sa-i ja locul.

Dar hotaritoare pentru caderea propunerii de

unire personara a fost opozitia Rusiei, care nu voia
sa vada crearea unei maxi puteri balcanice, ce ar
fi devenit o bariera a tendintelor de expansiune a
Imperiului tarilor. Giers, minis trul Afacerilor Strbine

al Rusiei, trimise o not& la Bucureti, prin care

arata ea considera unirea personal, bulgaro-roman& ca o violare a tratatului dela Berlin, amenin-

land pe principele Carol cu ruperea relatiilor diplomatice, in cazul dad ar primi sa candideze la
tronul bulgar. In fata acestor amenintari, regele
Romaniei se fzu nevoit s, refuze propunerea
regentei bulgare.
www.dacoromanica.ro

63

Astfel s'a prsit ideia alegerii. regelui Carol 0

a fost ales principe al Bulgariei Ferdinand de Co-

burg (1887), care mai tarziu a obtinut independenta total& a Bulgariei i riclicarea principelui
la vechiul rang al tarilor (1909).
In 1912 statele balcanice, Bulgaria, Serbia, Grecia i Munte-Negru se unir printeo aliant ca

libereze pe fratii ce se mai aflau sub stpanirea

turceasc, dar, dup infrangerea Turcilor, rivalittile, bine intretinute de marile puteri izbucnird din
non i in al doilea rzboi balcanic (1913) Bulgaria
se vhzu silit s cedeze in fata coalitiei fotilor ei
aliati, la care se addugase i Romania. Prin pacea
dela Bucureti, Romania obtine dela Bulgari Do-

brogea sudic cu judetele Silistra (Durostor)

Dobrici (Bazargic), ceea ce a provocat o adand
neintelegere intre cele cloud state vecine. In primul rzboi mondial Romania 0 Bulgaria s'au aflat

din nou in tabere adverse, dar prin tratatul dela

Craiova din anul 1940 Romania restituia Bulgariei
cele dou judete dobrogene anexate la 1913, restabilindu-se in acest chip intelegerea intre cele clod,

state. Schimbul de populatie care a completat a-

ceast intelegere a inlturat posibilitatea unor

conflicte viitoare pricinuite de minorittile nationale rmase peste hotare.

www.dacoromanica.ro

CONCLUZII
Din examinarea relatiilor istorice romno-bulgare, asa cum am fcut-o pe scurt In rndurile de
mai sus, rezult ca netntelegerile si conflictele
dintre cele cloud state vecine sunt de data recent&
si datorite mai ales influentelor marilor puteri. In
schimb, in curs de numeroase veacuri RomPnii si
Balgarii au dus o vieata de pasnica vecinatate si
de adnc inrurire reciproca'. Cele mai luminoase
exemple ale acestei colaborari sunt vechea influent cultured s'i bisericeasc slay& din Evul Media

exercitati prin Bulgari asupra Romnilor si pe

de alt parte sprijinul generos dat ortodoxiei de
catre domnii romni In epoca stapnirii turcesti
la Sudul Dunarii. In privinta politica', avem un
lung sir de exemple de lupte comune ale Romani-

lor alaturi de Bulgari, incepnd din veacal al

XIV-lea si mai ales lupta comuna dela sfr*itul
acestui veac impotriva navalirii turcesti. Sperantele si luptele din vremea lai Mihai Viteazul sunt
'Mc& un capitol luminos al acestei colaborari, precum si adpostul aflat in Romnia de intelectualii

bulgari din veacul al XIX-lea care pregateau renasterea cultural si politica a patriei lor.
In sfrsit, In razboiul pentru independenta dela
1877-1878, Romnii au luptat pe teritoriul bulgar

www.dacoromanica.ro

66

atAt pentru independenta propriei lor t6ri, cAt

pentru liberarea Bulgarilor. Mrturia s'Angelui
Rominese vrsat in Bulgaria este si astzi mausoleul dela Grivita. In fata acestor dovezi de colaboran secularA, de interese comune si de lupte
pentru acelasi ideal cele cAteva decenii in care
s'au produs conflicte cfintAresc prea putin. SA nu
uitm cA interesele economice ale celor dou po-

poare agricole sunt asemntoare, cA structura

social a Bulgarilor si a Romanilor este aceiasi
prin cultura ortodox ele se apropie de asemenea una de alta. De altfel i simpla prudent in
fata vecinilor mai maxi si mai puternici duce la
necesitatea in viitor a unei colaborAri at mai
strAnse intre aceste douA natiuni vecine.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro