Cele mai frecvente afectiuni O.R.L.

Porti de comunicare, nasul, gatul si urechile noastre sunt deseori neglijate, singura atentie pe care le-o dam fiind cea
estetica: ne mai punem un cercel, mai visam la o chirurgie plastica, cat despre gat, cred ca doar barbatii se mai
gandesc la el, cautand zadarnic butonul silent cu care ar fi trebuit sa fie prevazuta o sotie.
Otorinolaringologia este denumirea medicala pentru urechi, nas si gat, pe care o gasim scrisa prescurtat pe usa
cabinetului medical: O.R.L. Pentru ca urechile, nasul sau gatul nostru au o portiune externa si una interna, consultul
de specialitate implica observarea ambelor portiuni, motiv pentru care specialistul este dotat cu o oglinda ca sursa de
lumina pe cap si cu o multime de dispozitive departatoare si sisteme optice, cu ajutorul carora vede zonele ascunse:
conductul auditiv, timpanul, cornetele nazale, rinofaringele sau laringele cu corzile vocale. Desi la prima vedere tot
echipamentul pare inspaimantator, nici una dintre manevre nu este dureroasa.
Patologia urechii
Cele mai frecvente prezentari la cabinet datorate afectarii urechii sunt otitele, mai intalnite la copii, si tulburarile de
auz, pentru adulti. Otitele, inflamatii ale diferitelor parti ale urechii, pot fi externe, atunci cand afecteaza conductul
auditiv extern, sau medii, atunci cand afecteaza urechea medie.
Otitele medii acute netratate la timp pot duce la pierderea auzului. Cerumenul sau ceara este secretia protectoare a
glandelor ceruminoase din tegumentul conductului auditiv extern care poate produce dopurile de cerumen, o alta
cauza a prezentarii frecvente la medic.
Tulburarile auzului
Exista mai multe tipuri de surditate. Surditatea de transmisie are drept cauza un obstacol in calea transmiterii
sunetului, datorata, cel mai frecvent la adult, dopului de ceara sau disfunctiei temporare a trompei lui Eustachio,
asociata cu infectia cailor aeriene superioare.
Ea se poate corecta prin terapie medicamentoasa sau chirurgicala, uneori prin asocierea acestora. Surditatea de
receptie senzoriala are drept cauza distrugerea celulelor responsabile de receptionarea sunetului este situatia
intalnita in trauma sonora, expunerea prelungita la sunete cu intensitate si frecventa mare, in ototoxicitate asa cum
apare in tratamentele intempestive cu antibiotice din clasa aminoglicozidelor, de tipul gentamicinei sau streptomicinei
sau in imbatranire.
Aceasta surditate nu poate fi tratata medicamentos sau chirurgical, dar poate fi prevenita sau oprita in evolutie.
Ea este des intalnita la adulti, se instaleaza progresiv, pe masura avansarii in varsta, predominant pentru sunetele de
frecvente inalte. Surditatea de receptie nervoasa este asociata lezarii nervului acustic, este dificil de diagnosticat,
apare in boli cerebro-vasculare, scleroza multipla, tumori.
Pacientii cu surditate ce nu poate fi corectata prin terapie medicamentoasa pot beneficia de metode de amplificare
auditiva. Se aleg aparate adaptate tipului de hipoacuzie, amplificatoarele auditive fiind miniaturizate pana la
dimensiuni la care pot fi introduse in intregime in conductul auditiv.
Dopul de cerumen
Se formeaza din secretiile produse in portiunea exterioara a conductului auditiv, care, la cei mai multi indivizi, are o
capacitate buna de autocuratare. Dopul de ceara se produce prin metode necorespunzatoare de a curata urechea
sau in conditiile cresterii secretiei, prin inflamatii.
El se indeparteaza numai in cabinetul medical, prin irigatii cu apa la temperatura corpului, jetul fiind directionat prin
conduct catre peretele adiacent dopului, cu presiune suficient de mica pentru a nu leza membrana timpanica.
Irigatiile pot fi facute numai in conditiile in care membrana timpanica nu este perforata, iar dupa irigatie conductul
auditiv trebuie uscat perfect, pentru a nu favoriza aparitia unei otite externe.
Pentru copii!

Deseori cei mici au tendinta de a-si baga diverse obiecte pietricele, boabe, margele, jucarii in nas sau urechi. In
cazul nefericit in care esti adultul care trebuie sa se descurce cu o astfel de problema, retine:

incearca sa ii scoti corpul strain cu un carlig sau o ansa, avand grija sa nu il impingi mai mult catre timpan;

daca micutul si-a bagat o boaba de orez, de fasole sau cine stie ce alta samanta, nu folosi irigatiile,
deoarece in contact cu apa boaba se umfla;
daca vietatile naturii nu au avut alt loc de joaca decat urechea gandacei, furnici, musculite incearca sa le

imobilizezi inainte de a le scoate, de exemplu turnand lidocaina in conduct, ca sa nu te intepe.

Otita externa
Te doare urechea, ai o secretie purulenta si senzatia de mancarime? Conductul e rosu si inflamat? Daca ai mai fost si
la piscina cu cateva zile in urma sau te-ai zgariat incercand sa-ti cureti urechea, diagnosticul e sigur: ai otita externa!
Pentru aceasta afectiune, sunt suficiente picaturile otice cu antibiotic, cate cinci-zece picaturi de trei-patru ori pe zi, si
toaletarea urechii pentru ca lucrurile sa se rezolve in cateva zile.
Otita medie acuta
Este o infectie bacteriana a urechii medii, favorizata, de obicei, de o viroza respiratorie. Ea apare mai frecvent la
copii. Adultii care au mai suferit de otite medii capata o sensibilitate si pot repeta boala.
Tratamentul instituit rapid cu antibiotice si decongestionante nazale permite vindecarea afectiunii. Daca tratamentul
nu este instituit la timp este posibila bombarea si spargerea membranei timpanice, cu instalarea unei secretii
purulente.
Sfatul medicului
Daca vrei sa previi aparitia unei afectiuni a urechii, ar fi bine:
Sa toaletezi urechea prin spalarea orificiului extern al urechii cu degetul infasurat intr-o panza de bumbac umezita,
fara a patrunde in partea profunda a conductului; nu folosi pentru scarpinatul urechii bete, unghii ascutite sau orice alt
obiect care ar putea produce leziuni ale tegumentului.
Sa investighezi si tratezi din timp orice durere la nivelul urechii sau scadere a auzului, pentru a preveni aparitia unor
afectiuni cronice cu lezarea aparatului auditiv.
Sa nu asculti muzica tare, mai ales la casti. Nu te aseza la concerte langa boxe traumele sonore pot duce la
pierderea treptata a auzului.
In cazul calatoriilor cu avionul, al schimbarilor bruste de altitudine vezi sporturile extreme sau al scufundarilor la
adancimi mari, exista riscul barotraumei lezarii urechii prin diferenta de presiune.
Pentru a preveni acest lucru, casca sau inghite in sec de cateva ori si foloseste decongestionante topice de tipul
oximetazolinei, fenilefrinei cu o ora inainte de eveniment.
Perfora}ia membranei timpanice reprezinta o
contraindicatie absoluta pentru scufundatori, existand riscul dezorientarii, vertijului sau varsaturii. Asadar, mare
atentie cand inoti!
Patologia rinosinusala
Rinitele
Iti curge nasul? Ai rinita! De obicei, rinitele sunt doar o parte a unui tablou clinic mai vast o infectie virala sau
bacteriana, o alergie. Rinitele virale au secretia apoasa, sunt insotite de obstructie nazala, cefalee, stranut, senzatie
de iritatie in gat, stare generala de rau. Deoarece nu exista tratament specific rinovirusurilor, se trateaza simptomatic
cu decongestionante nazale, inhalatii, ceaiuri cu miere de albine si lamaie si rabdare.
Atentie! Decongestionantele nazale celebrul bixtonim! pot fi folosite doar cateva zile, in cursul episodului de rinita,
deoarece folosirea indelungata duce la aparitia unei congestii nazale mai grava decat cea data de infectia virala.

Secretia mucopurulenta este caracteristica rinitelor bacteriene, ce pot complica o infectie virala. De aceasta data
tratamentul este antibiotic si poate fi orientat de culturile bacteriologice. In lipsa tratamentului, boala se poate
complica cu sinuzita acuta. Infectiile repetate de cai aeriene superioare la copil pot duce la inflamarea ganglionilor
limfatici si a amigdalelor, cu posibilitatea aparitiei vegetatiilor adenoide polipii nazali.
Rinita alergica seamana cu rinita virala, are o secretie apoasa, declansata de contactul cu alergenii specifici si este
sezoniera. Este insotita de simptome oculare (lacrimare, eritem, prurit). Alergenii sunt diversi, de la polen, praf de
casa, la par de animale, medicamente, alimente. Tratamentul include antihistaminice orale, spray-uri nazale cu
corticoizi si evitarea, pe cat posibil, a alergenilor.
Sinuzita acuta
Sinusurile sunt cavitati pneumatice, captusite cu mucoasa nasala, aflate la nivelul oaselor fetei in osul frontal,
maxilar si in oasele etmoid si sfenoid. Sinuzita survine, cand, ca urmare a unei rinite, mucoasa ce captuseste
sinusurile se inflameaza si in sinus se acumuleaza secretii purulente ce nu pot fi drenate.
Infectiile dentare netratate pot duce si ele la aparitia unei sinuzite maxilare. Simptomatologia caracteristica este
reprezentata de secretie nasala mucopurulenta, obstructie nazala, cefalee, febra, stare de somnolenta, durere la
apasarea sinusului maxilar sau a unghiului orbitar intern.
Desi simptomatologia este sugestiva, pentru diagnostic se mai folosesc confirmarea radiologica sau, acolo unde
exista posibilitatea, examenul computer tomograf.
O sinuzita necomplicata se poate trata ambulator cu antibioterapie, cu o durata de doua saptamani, si
decongestionante locale. Utile sunt inhalatiile cu musetel si fizioterapia cu aplicarea unei surse de caldura la nivelul
sinusului, procedeu ce va fluidifica secretiile, facandu-le mai usor de eliminat.
Afectiunile faringelui si laringelui
Faringitele, rinofaringitele, amigdalitele sunt afectiuni frecvente, unul din zece bolnavi prezentandu-se la medic pentru
o astfel de problema. Faringita streptococica netratata se poate complica cu reumatism articular acut sau
glomerulonefrita poststreptococica, afectiuni grave ce pot afecta intreaga existenta ulterioara a pacientului.
Durerea in gat, amigdalele inflamate si rosii, febra peste 38sC, inflamarea ganglionilor laterocervicali, absenta tusei
caracterizeaza aceasta afectiune.
Tratamentul este simplu: penicilina! Fie injectabila, fie in administrare orala, tratamentul cu penicilina este eficient si
fereste de complicatii nedorite. Paracetamolul, aspirina, antisepticele locale de tipul faringoseptului, pot ameliora
simptomele. Gargarismele cu o solutie saturata de apa cu sare pot fi de ajutor. Nu toate faringitele sunt streptococice.
Mergi la medic de fiecare data cand ai o astfel de problema!
Amigdalectomia
Operatia prin care sunt excizate amigdalele poate fi o moda sau o necesitate.
Indicatia absoluta o reprezinta hipertrofia amigdaliana cu apnee nocturna consecutiva- oprirea respiratiei, iar
indicatiile relative amigdalita streptococica recidivanta, abcesele periamigdaliene sau amigdalita cronica.
Nu orice copil care a facut trei pusee de amigdalita intr-un an este candidat la amigdalectomie, asa incat lasa
medicul sa decida oportunitatea efectuarii unei astfel de proceduri.
Vegetatiile adenoide
Sunt cunoscute ca polipi nazali si sunt proliferari de tesut limfatic la nivelul nazofaringelui ce apar frecvent la copiii cu
numeroase infectii ale cailor aeriene superioare si impiedica respiratia nazala.
Copilul respira pe gura, vorbeste nazonat, face numeroase amigdalite, faringite, datorita uscarii mucoasei bucale,
sforaie in somn.
Copiii sunt mai sensibili la infectiile cailor aeriene joase, aerul nemaifiind filtrat la nivelul narinelor, respira mai dificil,

sunt mai greu oxigenati si randamentul lor scolar este mai scazut. Tratamentul este chirurgical, prin extirparea
formatiunilor tumorale, existand, insa, riscul recidivei.