296 © INTRODUCERE IN ARTA ARGUMENTARII + $i simplu, un argument subred, in care pledantul nu-si poate indeplini obligatia de a intemeia afirmatiile pe dovezi viabile, Woods, J. (editor) (1987), Argumentation, 1, pp. 209-349. Acest numa din revista Argumentation este dedicat in intregime discutdrii sofismelor. Un numéir de opt articole discutdé natura sofismelor, cum s-ar putea revitaliza teoria sofismelor, sofismele Provenite din wtilizarea statisticilor si alte teme referitoare lao reconsiderare a naturii sofismelor. Bibliografie Audio Home Recording Act of 1991” (1991, 29 octombrie), ‘Washington, D.C., Comitetul pentru chestiunile de natura judiciar’, Senatul $.U.A. Boller, P.F,, Jt. (1981), Prezidential Anectodes, New York, Penguin. »Children and Gun Violence” (1993, 9 iunie si 13 septembrie), ‘Washington, D.C., Comitetul pentru chestiunile de natura judiciar’, Senatul 8.U.A. »Human Subjects Research : Radiation Experimentation” (1994, 13 ianuarie), Washington, D.C., Comitetul pentru munca si resurse ‘mane, Senatul S.U.A »lnnocence and the Death Penalty” (1993, 1 aprilie), Washington, D.C., Comitetul pentru chestiunile de natura judiciara, Senatul SULA. ? Mullen, J. (1995, 3 februarie), ,,Jim Mullen’s Hot Sheet”, Enter- tainment Weekly, p. 10. Republicans” (1994, 26 decembrie), Newsweek, p. 60. Term Limits for Members of the U.S. Senate and House of Repre- sentatives” (1993, 18 noiembrie, si 1994, 29 iunie), Washington, D.C., Comitetul pentru chestiunile de natura judiciara, Camera Reprezentantilor @ $.U.A. ‘Toulmin, S., Rieke, R., Janik, A. (1984), An Introduction to Rea- soning (editia a II-a), New York, Macmillan. Urban Grocery Gap” (1992, 30 septembrie), Washington, D.C., Comisia desemnati pentru chestiunile legate de foame, Camera Reprezentantilor a S.U.A. »Violence on Television” (1992, 15 decembrie), Washington, D.C., Comitetul pentru chestiunile de natura judiciara, Camera Repre- zentanfilor a S.U.A. 9 Cum se dezbat motiunile de natura faptica? ‘Vechii greci si romani devenisera experti in argumentarea de natura faptica, deoarece culturile acestor dou’ popoare acor- dau o important’ foarte mare domeniului juridic. Pe masurd ce obiceiul de a-fi sustine singur propria cauzi a fost inlocuit de cel al angajarii unui profesionist, manualele de argumen- tare au inceput si acorde din ce in ce mai putin atentie pledarii motiunilor de naturi faptici. in secolul XX, majo- ritatea manualelor de argumentare priveau invatarea felului in care se pledeaz 0 motiune de natura faptic’ ca pe o etap’ pe calea spre pledarea legati de valori si strategii. Sie perfect adevairat c& abilitatea de a pleda cu succes mofiuni de valoare si de strategie are mult de cistigat prin invatarea manierei de pledare a motiunilor de naturi faptic. Cu toate acestea, complexitatea secolului XX a dat nastere redesteptarii intere- sului pentru argumentarea de natura faptic’. Relatiile compli- cate din care sint alc&tuite vietile noastre publice si personale, dezvoltarea exploziva a tehnologiei, cautarea de noi cunos- tine, precum si interpretarea celor existente in fiecare dome- niu, au revitalizat teoria argumentrii si ne-au trezit interesul de a pleda mofiuni de natura faptic’ propriu-zise. Dincolo de utilizarea argumentirii de natura fapticd in domeniul juridic - pentru a stabili probabila vinovatie sau nevinovajie a cuiva -, ne putem intilni cu motiuni de naturé fapticd in multe alte domenii. in cel al stiinei, cercetatorii si298 © INTRODUCERE IN ARTA ARGUMENTARII nespecialistii doresc si rispund& unor intrebiri legate de natura lucrurilor : ce fel de regim alimentar contribuie la un trai sinitos? se poate pune incapacitatea de a slabi sau repetarea periodic a durerilor de cap pe seama stilului de viat& sau a conformatiei genetice? universul nostru fizic se afla in expansiune sau in contractie? si de ce nu vrea calcula- torul meu idiot si fact ceea ce fi cer? in domeniul afacerilor, vitalitatea economic& depinde de aflarea raspunsurilor la 0 serie de intrebari cum ar fi: va creste rata dobinzilor? se va vinde noua linie de produse? vor ajunge politele de asigurari de sinitate si falimenteze fondul de pensii? exist pos bilitatea ca sindicatele si declare grevi? Umanioarele, stiin- tele sociale, atletismul, religia si oricare alt domeniu care va vine in minte au de raspuns la propriile lor intrebari de natur& faptica, A rispunde la intrebiri de naturit faptict devine deseori o chestiune de pledare a unei motiuni de natur& faptic’. Mul domenii consider’ argumentarea de naturi faptica, dar si pe | { cea de valoare sau de strategie, esentiale pentru producerea de cunostinte ca rspuns la astfel de intrebri. Argumentarea reprezinté mai mult decit procesul de pledare si respingere a unor cazuri la prima vedere”, urmat de cerinfa adresat& publicului de a lua o decizie cu privire la cine afctstigat. Noul interes pentru argumentarea de natur’ fapticd ne sugereaz& si privim argumentarea drept gindire analitic’| care cerceteazi modul cum folosim cunostintele si modalitZfile de lucru proprii fiectrui domeniu. ,Argumentarea nu mai reprezint& de acum doar conceperea si testarea afirmatiilor; ea este, de ase- menea, injelegerea, analiza si crearea mijloacelor pentru egitimarea cunoasterii” (Sandman, 1993, p. 101). Poate cea mai buna modalitate de a infelege interesul reinnoit pentru argumentare este si treceti in revist% expe- rienfele voastre de student. Un fizician sau un biolog care argumenteazi intr-un curs, oferind motive pentru acceptarea unei anumite ipoteze stiintifice, nu CUM SE DEZBAT MOTIUNILE DE NATURA FAPTICA? 299) aratd de parci ar vrea si-si convingd studenjii, Profesorul incearcé adesea si-si dea seama dacd exist motive suficient de serioase pentru ca ipoteza sa fie acceptata. (Meiland, 1989, p. 186) in aceasta descriere a unei argumentiri de naturé faptica sub forma de curs universitar, Jack Meiland dezvaluie 0 now perspectiva asupra utilizarii argumentirii: unele modalitii de lucru in argumentare nu au atit o dimensiune persuasivi, cit, mai degrabi, una informativa. Desi v-am spus in capitolul 1 c& argumentarea este o subcategorie a persuasiunii, clasifi- carea obisnuité a comunicarii umane din perspectiva utilizi- rilor sale cuprinde de obicei trei prti: informarea, convingerea si sirbitorirea ritualurilor ceremoniale. Pragmatic vorbind, autorii c&rtii de fafa subscriu con- ceptiei conform careia orice comunicare umani include valenje persuasive. Chiar si lectorii universitari de fizic& sau biologie opereazii selectii din rindul cunostintelor disponibile in dome- niul lor cind vine vorba despre ce anume si includa intr-un curs. Cel mai probabil, ei vor opta in favoarea celor mai acceptate teorii, fcind acea alegere care si-i ,conving&” pe studenti si accepte punctul de vedere cel mai raspindit. Dact punctul lor de vedere nu coincide cu teoria acceptati, lectorii respectivi ar putea prezenta punctul de vedere cel mai ris- \dit in paralel cu propriul lor punct de vedere. Aceasti din urma manieri de a preda permite adesea desfisurarea celor mai interesante ore de curs si reprezinti un bun exemplu de argumentare de natura faptic. ins& indiferent care este metoda la care ar putea recurge acestia, ambele includ valente per- suasive, in sensul c& profesorii vor alege ce sa includai gi ce s excluda in/din cazul ,.la prima vedere” privitor la ce ar trebui sii creada studentul despre natura fizicii sau biologiei A invita cum si dezbateti motiuni de natur& faptica pre- zintd, de asemenea, avantaje de naturi practic’ pentru voi, ca studengi care au de scris luerari semestriale si de raspuns Ia tot felul de intrebari la teste. Dac’ afi scris vreodati o lucrare de cercetare sau vreun eseu pe un subiect cum ar fi ,Ocuparea300 © INTRODUCERE IN ARTA ARGUMENTARII Granadei a reprezentat 0 utilizare ilegali a puterilor prezi- dentiale pe timp de rzboi” sau ,,Blocada unionist a porturilor confederate a constituit un factor decisiv pentru infringerea sudistilor” ori ,Doctrina Monroe confera suficient temei pentru interventia Statelor Unite in chestiunile politice ale Americii Latine”, ati creat o argumentare pentru o moiune de natura fapticd. Ceea ce veti afla in acest capitol, precum si in cele dedicate argumentarii de valoare si celei de strategie, poate fi folosit drept baz pentru redactarea lucrarilor semes- triale si a eseurilor. Cum anume poate argumentarea si sporeasca eficacitatea voastri ca autori de lucrari sau candidati la examene ? Meiland (1989) este de parere c& atunci cind abordim argumentarea ca proces de cercetare, in care mu ne atribuim inc rolul prederminat de pledant sau de oponent si avem toatt libertatea de a opta pentru unul dintre ele, ,procesul de a descoperi ce anume (daci exist) este rational si se creada despre o tem de discutie” (p. 187) reprezinta esenta argumentatrii ca proces de aflare a cunostintelor. Intocmai ca oamenii de stiinta, care cautti adevaruri prin aplicarea metodei stiintifice, argumen- tarea ca proces de aflare a cunostinjelor urmeazi acest tipic : 1. decideti ce intrebare sau problemi care implict un fapt poate exista in mofiunea de natura faptica 7 2. formulati o deductie initial in privinga subiectului prin definirea termenilor sau prin clarificarea a ceea ce va cere {intrebarea sau problema si aflafi sau si rezolvati ; 3. identificati acele chestiuni ~ impreun’ cu argumentele lor de sprijin ~ care sustin deductia initial’ ca fiind probabil adevarat’ ; 4. identificati acele chestiuni ~ impreund cu argumentele lor de sprijin — care infirm’ deductia initial ca fiind probabil adevatratt ; 5. decideti dact sustinerea sau infirmarea reprezint& expli- catia mai rational a mogiunii de natura faptic’. Cu toate cX argumentarea ca proces de cercetare sau de aflare a cunostinfelor poate fi folosita si in argumentarea de (CUM SE DEZBAT MOTIUNILE DE NATURA FAPTICA? 301 strategie sau de valoare, aplicarea ei cea mai frecventa ramine in cadrul disputei cu privire 1a fapte. Dorim s& stim ce se impli, cum sa infelegem ceva anume sau cum si inter- pretim informatiile care congin contradictii. in ultima dintre aceste situatii apelm, de asemenea, la experti, pentru inter- pretarile date de ei acestui tip de informatii. Cu toate c& specialistii si nespecialistii dintr-un domeniu sint adesea patimasi cind vine vorba si-si apere interpretirile proprii pe care le dau faptelor din domeniul respectiv, argu- mentarea ca proces de aflare a cunostintelor tinde sa fie mai degrabi neutr din punct de vedere afectiv. Deoarece mare parte din procesul riguros al aflarii de cunostinfe are loc cu scopul verificarii unor ipoteze, cercetitorii fac eforturi pentru a incerca sa rimini cit mai obiectivi. Cu toate acestea, argumentarea de natura fapticd poate implica atit sustinerea uunor puncte de vedere transante, cit si a unor explicatii foarte patimase despre modul in care trebuie injelese informatiile. Doi profesori prinsi intr-o disput care incearc’ si stabileasc daci ,,intrebarile fulger” fi determina sau nu pe studenti si parcurga materia inainte de a veni la ora de seminar pot avea un schimb de opinii foarte aprins cu privire la aceast moyiune de naturi fapticd. Indiferent dact participarea voastr’ la argumentarea de natura faptici are loc de pe pozitia neutra a aflarii de informatii sau de pe cea mai tranganti a sustinerii uneia dintre partile unei motiuni, tehnicile de pledare si respingere va vor ajuta in constructia de caz. Cum se pledeaza motiunile de natura faptica Conceperea unui caz la prima vedere pentru o mojiune de natur fapticd incepe cu analiza motiunii, urmind etapele pe care le-am identificat in capitolul 4: aflarea cauzei imediate, cercetarea contextului istoric, definirea termenilor-cheie si stabilirea unei deducfii initiale, urmate de folosirea chestiunilor302 © INTRODUCERE IN ARTA ARGUMENTARII standard pentru argumentarea de natura faptici spre a stabil chestiunile propriu-zise pe care le veti sustine. Pentru aflarea cauzei imediate, cautati exemple, ilustratii sau alte informafii de natura faptic& sau de opinie care subli- niazA ceva sau au vreo semnificafie pentru tema aflata in discusie. Datele trimise de telescopul Hubble le-au permis specialistilor in fizici teoretica si emit ipoteze despre alci- tuirea universului. Descoperirea unor picturi murale intr-o pestera din Franja le permite arheologilor si artistilor si interpreteze civilizajia stramosilor nostri primitivi. Acestea reprezint& cauzele imediate care-i indeamna pe oameni si se Janseze in argumentarea de natura faptic’. Drept surse pentru © cauzi imediata c&utati exeraple de descoperiri neobisnuite, colectii de date sau afirmatia unui expert care sustine ci ar trebui si aflim mai multe despre o anumiti problema. Pe masura ce investigati contextul istori¢ al temei voastre, adunati rezultatele cercetairilor care au investigat tema, clutati exemple de repetare a unor evenimente gi analizati cu minutio- zitate audieri guvernamentale ori rapoarte de stabilire a fapte- lor, intreprinse fie de guvern, fie de surse particulare. Pentru argumentele care analizeaza interpretarea sau cercetarea datelor din trecut, se vor vadi utile documentele publice, biografiile, CArtile de istorie pe un anumit subiect si periodigele ce descriu evolutia istoric’ a unor subiecte. in anumite argumentiri despre datele din trecut, investigarea evolutiei istorice a subiec- tului si aplicarea chestiunilor standard pentru mojiunea de natura faptic pot fi reunite intr-o singura etapa de analiz’. Definirea termenilor-cheie si stabilirea unei deductii initiale constituie o etapa importanta in argumentarea de natur’ faptic’, chiar si in situatiile in care mofiunea pare ci acceptii doar 0 singura ipotez de lucru. Sa presupunem cA afi fi implicati intr-o controversi cu privire la cel mai potrivit loc in care si folositi cea mai puternica idee principala a cazului vostru de argumentare. Colegul vostru spune: ,,Pune-o Ia inceput”, dar voi sinteti de pirere cit ar fi o strategie mai bund daca ati enunfa-o Ia sfirsit. Cadeti amindoi de acord si rezolvati CUM SE DEZBAT MOTIUNILE DE NATURA FAPTICA? 303, disputa verificind-o ca pe o ipotezi: Cel mai puterni argument al unui caz ar trebui si fie prezentat mai intii”, Pentru a clarifica deductia din aceasti motiune, trebuie si definifi doi termeni-cheie: cel mai puternic” si ,prezentat mai intii”, Nu este necesar ca definitiile s fie complexe, dar ce e necesar s& fie limurit este gasirea unei formulari clare a ceea ce inseamni argument ,puternic” sia ce inseamna exact mai inti”. Chestiunile standard pentru analizarea motiunilor de natura fapticd sint utile pentru a se stabili care trebuie s& fie ideile principale necesare prezentirii deductiei initiale. Spertim si V3 reamintiti faptul c& chestiunile standard va indic& ce infor- matii si ragionamente exista pentru a dovedi deductia initiala, 1. Ce informatii confirma (sau infirm) presupusa relatie dintre subiectul si predicatul deductiei inigiale ? 2. Ce tehnici de rationament ar trebui folosite pentru a demon- stra aceasta relatie? ‘Sa presupunem din nou c& incercati si rezolvati dezacordul pe care il avefi cu colegul vostru in privinga locului pe care il preferati fiecare pentru introducerea argumentul vostru cel mai puternic. Pentru a verifica adevarul probabil al propunerii colegului vostru ca argumentul cel mai puternic s& fie pre- zentat mai intii, va intrebati : 1. ce informatii vor confirma ci inserarea celui mai puternic argument mai intii creste gradul de persuasiune al unui caz? 2. ce fel de tehnicd de rationament ar trebui sa folosim pentru a interpreta aceste informatii ? impreuna hotiriti c& doud sint sursele care contin probabil suficiente informatii pentru a confirma sau infirma motiunea : literatura din revistele despre comunicarea verbal& ce exa- mineaz gradul de persuasiune al diferitelor tipare de orga- nizare si propriul vostru experiment, efectuat pentru a vedea ce se intimplé cind testati ipoteza. Dupi ce ati adunat informatiile,Mr 304 © INTRODUCERE IN ARTA ARGUMENTARI puteti stabili cd tehnicile de rationament cel mai adecvate pentru a interpreta rezultatele cercetirilor voastre in urma parcurgerii literaturii de specialitate sint argumentele bazate pe aparene si cele care recurg la informatii furnizate de experti, iar pentru a trage concluzii in urma investigatiilor proprii veti face apel la rationamentele intemeiate pe generalizri Daca v-ati prezenta argumentele oral, in fafa celorlalti colegi, sau in scris, sub forma de raport asupra cercetarilor Proprii pentru o revisti de specialitate, s-ar putea ca timpul dedicat prezentirii sau spatiul alocat articolului sa fie relativ reduse. Unele argumentiiri de natura faptic’ pot fi prezentate pe scurt. Altele se pot ins& desfasura intr-un timp indelungat. ‘Tineti cont de faptul c& pledarea motiunii de natura faptic& »O reactie nucleara in lant poate fi controlata” a atras in controverst mii de oameni de sting si tehnicieni, s-a intins pe durata mai multor ani ai deceniului cinci si a costat o sum impresionanta. Indiferent daca prezentati un caz subfire sau unul volumi- nos, pledarea si respingerea unui caz la prima vedere se bazeazi pe crearea uneia sau a mai multor contentii. Fiecare contentie foloseste chestiunile standard pentru a afla ce infor- matii si rationamente sint disponibile pentru a sustine sau infirma adevarul probabil al contentiei respective. In conti- nuare vom discuta cum se achitd pledantul unei argumentiri de natura faptica de obligatia de a dovedi ceea cefsustine si ce strategii poate alege oponentul pentru a nega adevarul pro- babil al acestui tip de caz. Cum se construieste un caz la prima vedere (cazul prima facie) Pledantul nostru concepe un caz la prima vedere pentru motiunea: Profesorii universitari nu stiu sé predea. El a definit sintagma-cheie a sti s4 predea” drept ,a avea sufi- cient pregitire in privinta tehnicilor de predare”. Cauza imediata pe care a identficat-o este reprezentata de o experient& CUM SE DEZBAT MOTIUNILE DE NATURA FAPTICA? 305 personal pe care a trdit-o la ore, unde notele de la teste si comentariile pe marginea temelor nu erau deloc in con- cordangi cu nota finald pe care a primit-o. Cercetarile sale cu privire la contextul istoric au relevat informatii conform cfrora, de fapt, nici colegiile, nici universititile nu le cer profesorilor si aib& tipul de diplome sau de instruire peda- gogica practicd obligatorii pentru cei ce predau de la gradinité pind la clasa a XIl-a. Analiza intreprins de el in privinja informatiilor si a tehnicilor de rafionament sugereazii ci ar trebui si pledeze dou contentii: 1, Profesorii universitari se pregatesc pentru cariera de pro- fesor prin objinerea unui doctorat intr-o arie specializati. 2. Profesorii universitari nu beneficiaza de instruire in pri- vinta tehnicilor eficace de predare. Un caz la prima vedere care sprijind deductia inigiali a pledantului, si anume: ,Pregitirea pedagogic’ a profesorilor universitari nu pune suficient accent pe tehnicile de predare”, ar trebui si inti cont de cunostingele si opiniile existente in aceasta priving& printre ascultatorii sii, Acelasi caz ar trebui si rspunda prezumtiei conform clreia predarea este eficace, deoarece se stie ci Statele Unite au citeva dintre cele mai bune colegii din lume. Pledantul trebuie si stabileasci cum si uuzeze de conceptele de prezumtie si inerenfi pentru con- ceperea cazului su. Pledantul ar putea opta si se foloseasc& de prezumtie ca de 0 manierd de a identifica metodele consacrate de pregiitire a profesorilor universitari pentru procesul de predare, dar el ar trebui si fini cont si de ascultatorii sai. Dac& pledantul se adreseaza unui public format din studenfi, el poate sii fact apel la experientele sale personale ca student si si considere prezumtia drept ceva de la sine injeles - obiceiul predaii la nivel universitar este c& nu se cere nici o pregattire special in domeniul tehnicilor de predare. Daca publicul siu este format din profesori universitari si din personal de conducere, el poate considera prezumfia 0 metoda de analiza a publicului,306 © INTRODUCERE IN ARTA ARGUMENTARII pentru a identifica sursele de informatii si tipurile de rationa- mente care vor pirea cel mai credibile pentru ascultitorii sai, profesori universitari si personal de conducere, in ce priveste argumentele. Mai apoi, pledantul isi concepe cazul la prima vedere prin crearea de unitati de argumentare pentru fiecare dintre con- tentiile sale. Cum procedeazi el pentru a-si construi unitatile individuale de argumentare? Pledantii mofiunilor de natura faptica au de creat unit&i de argumentare cu privire la efect, semnificatie si inerent pentru a pleda de ce contentia este probabil adevarati in argumentarea de natura faptica, efectul se concentreazi in una sau mai multe unitati de argumentare, care indreaptit atenfia auditoriului citre rezultatele sau consecinjele a cea ce s-a intimplat, se intimpla sau se va intimpla. Atunci cind pledeazi prima sa contentie, si anume: ,,Profesorii uni- versitari se preg&tesc pentru cariera didactic’ prin obtinerea unui doctorat intr-o arie specializat’”, pledantul poate crea unititi de argumentare care si dovedeasc’ dou’ afirmatii AFIRMATIA 1: Programele care conferi diploma de absolvire se concentreaza foarte mult asupra materiei dintr-o singura dis- ciplind academics. AFIRMATIA 2: Programele care confer diploma de absolvire na includ cursuri de metodicd a predatri , inst nu e suficient si stim doar ca ceva este rezultatul sau consecinta a ceva; conceperea unui caz la prima vedere trebuie, de asemenea, si explice semnificatia faptului ci lucrul respectiv se intimpl4. Cu alte cuvinte, pledantul trebuie sa explice auditoriului motivul pentru care cele doui fapte pe care le-a prezentat drept efect al stirii de Iucruri existente in ce priveste pregitirea pedagogic a profesorilor universitari sint importante. El ar putea crea o unitate de argumentare care s& sustina AFIRMATIA 3: Nici un program care confer’ diploma de absolvire nu ofer’ cursuri despre ,,cum se pred un curs universitar”, CUM SE DEZBAT MOTIUNILE DE NATURA FAPTICA? 307 in fine, pledantul trebuie si discute inerenfa atunci cind prezinta informatiile care explicit de ce exista o astfel de stare de lucruri in predarea universitar’. Cu alte cuvinte, el trebuie si demonstreze de ce anume programele de doctorat neglijeazi instruirea profesorilor universitari cu privire la cum se poate deveni un bun profesor. El ar putea concepe unitaiti de argumentare care s& sustina urmatoarele afirmatii despre natura inerenti a programelor de doctorat : AFIRMATIA 4 ; Profesorul universitar a fost considerat intotdeauna Persoana care ,emite” cunostinte despre un subject oarecare, spre deosebire de profesorul de rind, care le ,preda” subiectul respectiv altora. AFIRMATIA 5: Practicile incetatenite in programele de doctorat din Europa si America au fost de anu considera necesar un curs de metodica a predarii Mai apoi, pledantul ar urma s& conceapa unititi de argu- mentare care si demonstreze efectul, semnificaia si inerenja pentru cea de-a doua contentie. El nu trebuie sa-si organizeze unitigile de argumentare dupa tipicul consacrat de a pleda mai intli efectul, apoi semnificatia si, in fine, inerenfa. El igi poate dispune unititile de argumentare in ordinea in care Grede cX acestea vor fi cel mai usor de infeles de citre auditoriul stu. Semnificatia reprezinti adesea o manieri de a identifica o cauzi imediata - acele Iucruri care ne atrag atentia asupra unei teme sint si cele care ti confer semnificatie. Pledantul nostru ar putea hotiri si foloseasc’ mai intii-o unitate de argumentare bazatd pe propria sa experienti nega iva cu un profesor universitar, iar mai apoi si arate de ce astfel de experiente negative sint inerente felului in care sint formati profesorii universitari, pentru ca, in cele din urmi, si foloseasc& unitiile de argumentare privitoare la efectul acestei inerente.308 © INTRODUCERE IN ARTA ARGUMENTARII Cum se resping argumentele opuse prin anticipare in fine, pledantului i se recomand& si dedice un moment pentru a analiza mofiunea din perspectiva oponentului sdu. Ce anume ar putea sustine oponentul si unde ar putea apiirea ariile de conflict? Oponentul ar putea opta s& sustind ca majoritatea profesorilor universitari au fost mai intii asistensi si ci aceast& experienta ar reprezenta echivalentul experientei pedagogice pe care o dobindesc studentii care se pregitesc si devin cadre didactice de la gradinité pind la clasa a XIl-a. Daca problema se pune astfel, pledantul ar putea lua in calcul includerea in cazul pe care il concepe a unor argumente prin anticipare, argumente ce rispund obiectiilor probabile pe care le-ar putea aduce oponentul, inainte ca acesta si aibi sansa de a recurge la ele. Pledantul nostru ar putea avansa 0 a treia contentie drept un argument prin anticipare, adic& ar putea sustine c¥, in ciuda faptului c& profesorii universitari isi incep cariera universitari ca asistenti, ei nu au parte de o pregitire propriu-zis& in ce priveste metodica predirii. Folo- sirea prudent a argumentelor prin anticipare mentine discugia concentrata in jurul mofiunii si acorda prezumiei si obligatiei de a dovedi ceea ce se sustine locul cuvenit. Cu toate acestea, pledantul care opteaza s& resping’ prin anticipare argumentele unui oponent trebuie si foloseasca aceasti metodi cu masuri, evitind s& respinga prin anticipare tot ce se poate respinge in acest fel, deoarece exista riscul ca el si conceapa o serie de argumente care s-ar putea si nu aiba Jegituri cu subiectul. Folosirea excesivi a argumentelor prin anticipare reprezint& si o strategie gresitd din punct de vedere retoric, deoarece apare riscul ca ele si subrezeasc&, in loc si intéreasci, pozitia pledantului in mintea ascultitorilor sii. Ele dau impresia c& pozitia pledantului este slaba, dacd el i giseasc’ atit de multe cusururi. insusi poate si 17 CUM SE DEZBAT MOTIUNILE DE NATURA FAPTICA? 309 Argumentul in actiune Pentru a-si concepe cazurile, pledanjii motiunilor de naturi faptica folosesc conceptele de efect, semnificatie si inerenta. in exemplul urmitor, remarcati cum Cleta Mitchell, director si consilier general al Institutului Juridic pentru Mandat Limitat, construieste un caz pentru a explica de ce multi americani se declari in favoarea mandatului limitat pentru membrii Congresului. Am omis din text citeva remarci despre tabelele pe care le-a folosit pledantul pentru a prezenta statis- tici si o intrerupere, faicut4 atunci cind cineva i-a adresat 0 intrebare, Dar o chestiune Ja care vreau si ma refer astdzi este de ce poporul american sustine ideea de mandat limitat. Incere sé apar azi si si vi vorbesc in numele acelor oameni, milioane de ‘oameni, pentru a Vi spline ceca ce ei insisi v-ar spune dack s-ar_ afla aici pentru a vi se adresa. Incep prin a muljumi pentru sprijin multora dintre membri Congresului, cu toate ci, din nefericire, cei care sustin cu adevarat ideea de mandat limitat reprezinté tne o minoritate in Congres. Doamna Tillie Fowler, membri a Congresului, d-na Karen Shepherd, membri a Congresului, care a fost intiatoarea si promotoarea ideii de a convoca aceste audieri, membrii Congresului McCollum, Inglis, Coble, Dornan, Hoekstra, cu totii sprijind ideea de mandat limita. Din nefericire, existd o majoritate in Congres care di dovadi de inc4patinare si care refuzd si priveascd aceasti chestiune cu toati seriozitatea, majoritate care ne spune c& ideea de mandat limitat pentru membrii Congresului pur si simplu nu va prinde. Idea mandatului limitat nu este noua. Presedintele activeaza cu ‘mandat limitat. Treizeci si gase de guvernatori igi desfésoara activitatea cu mandat limitat. Saisprezece Parlamente la nivel de stat si mai multe duzini de oficial ales la nivel de stat depun 0 activitate cu mandat limitat Aceasta nu e deloc o idee nowt. Idea e& Congresul nu poate si-3i desfigoare activitatea cu mandat limitat este contrara ideii310 © INTRODUCERE IN ARTA ARGUMENTARIL de guvernare cetifeneasca in care noi toti am fost educati sa credem. Consider ci unul dintre lucrurile importante, care meritd oste- neala de a incerca si le infelegem, este de ce poporul american € de pirere c& o astfel de Camerd mu ar fi reprezentativa, S& incepem prin a examina care este durata medie de riminere intr-o slujbit la ora actual, deoarece ni s-a tot fluturat idea ca, deoarece tot avem migcare de personal, ni am avea nevoie de termen limita, Durata medie de riminere intr-o slujb& a mun- citorului american, conform ciftelor prezentate de Biroul de statisticd a muneii pe anul 1994, este de 6 ani. Durata medie a mandatului membrilor Camerei Reprezentanilor este de 10 ani. Dar media mandatului conducerii Camerei, si cind spun asta mi refer Ia presedinfii de comitete, la presedintele Camerei, Ia liderul majoritatii, 1a presedintele Comisiei de discipling, este de 27 de ani. ‘Examinaj situafia din perspectiva reprezentiri rasiale in Camert sin conducerea acesteia, care este putin mai dintre celelalte domenii pe care le vom lua in discutic. 25 de procente din populafia americana este constituitd din minoritati rasiale ; 14 procente din membrii Camerei constau in minoritati 21 de procente din conducitorii Camerei constau in rasial ‘minorititi rasiale. Un lucru de care trebuie si fiti constienti este c& aproape toate minoritigile rasiale alese in Congres au fostpalese pe locuri libere. Optzeci si sapte de procente din membrii de culoare ai Congresului au fost alesi pe locuri libere. Optzeci si trei de procente din membrii de origine hispanic au fost alesi pe locuri libere. $i saptezeci si noud de procente din femeile care isi desfigoara activitatea In Camera Reprezentantilor au fost alese pe locuri libere. De fapt, in 1992, celebrul an dedicat drepturilor femeii, 21 din 24 de femei alese in Camera Reprezentantilor au fost alese pe locuri libere. $i acum, priviti la reprezentativitatea femeilor in organismele de decizie ale Camerei. Cincizeci si unu de procente din americani sint femei, 11 procente din membrii Camerei sint femei, dar avem zero procente femei in conducerea Camerei Cred inst c& urmatorul tabel este probabil cel mai descurajant pentru poporul american. Saizeci si opt de procente din americani apartin allor partide decit celui Democrat. Afirm acest lucru ca und deet in citeva CUM SE DEZBAT MOTIUNILE DE NATURA FAPTICA? 311 {| membra a Partidului Democrat, care a candidat pentru functii in (/ Calitate de democrat, care a slujit ca democrat intreaga sa viayi. 41 de procente din membrii Camerei sint altceva decit democrati, dar ei reprezinté zero la suti in conducerea Camerei \Cchestanes e ef eu nu sat de plrere ef majoiatea camenilr considera c& acest sistem este bun, Din nefericire, cea ce ne spun republicanii sund cam aga: daca ne alegeti pe noi, dati-ne majoritatea si fi vom exclude pe democrati din procesul de luare a deciziilor. Nu sint de parere ci acesta ar fi un organism foarte reprezentativ. ‘Stim cu tofii proverbul ci puterea corupe si c& puterea absoluti corupe in chip absolut ~ daca privim inapoi la acei membri ai Congresului care au fost acuzati de incalcari ale legii in ultimii zece ani, descoperim ci 29 de procente din acestia au definut ‘mai putin de patru mandate, iar 71 de procente au dejinut 8 mandate sau mai multe. Asadar, chestiunea este c¥ oamenii din aceasta tard bainuiesc cd, cu cit detii mai multe mandate, cu mai mare este posibilitatea de a fi corupt; si nu gresim in care cred cd oamenii sint extrem de ingrijoral, si amume, maniera fn care cei deja aflati in functie isi asigurA propria realegere. Patruzeci si cinci de procente din fondurile care au consttuit totalul fondurilor pentru campania electoral de realegere a membrilor Camerei Reprezentantilor pentru alegerile din 1992 au provenit de la Comitetele de Actiune Politica (PAC, Political Action Committee). Comparati aceasta cu candidatii noi, care au primit doar 15 rocente din fondurile lor din partea Comitetelor de Actiune Politica, iar pe locuri libere, o medie de 21 de procente. Oamenii din aceasta fara sint foarte ingrijorati cu privire la modul in care t finantate campaniile electorale. © relatie birocratica ascmandtoare existh intre colectarea de fonduri si aceleasi persoane cu care avem de-a face zilnic pe colina Capitoliului. Ni se spune ci aveti de gind si votatio lege de finantare a campaniei electorale, dar Vi rispundem cf nu credem ci vreo lege votatd de Congres va va pune in postura de 4 pierde mai usor alegerile \V-am sugera c& ar fi mult mai bine s votati o lege a mandatului Timitat, care s& garanteze crearea periodic’ de locuri libere,312 © INTRODUCERE IN ARTA ARGUMENTARIL deoarece aceasta ar elimina mare parte din intrigile si suprematia exercitatd de Comitetele de Actiune Politic’ in timpul campa- niilor electorale de realegere. Exist o multime de Iucruri care nu merg in ce priveste Congresul © multime de lucruri despre care au scris-specialistii in stiinge politice. Ma voi limita doar la doua sau trei dintre ele, pe care fe consider extrem de ingrijoratoare. Cind ne spuneti ci ideea mandatului limitat nu va prinde, cea ce va raspund in numele multor americani este ¢& nu credem ci ‘merge nici cum este acum, Vedem legi care ajung in discutia Camerei insotite de stipulari secrete, 7 de procente din situayii {in 1993, conform statisticilor intocmite de Fundatia Heritage, cea ce inseamna c& reprezentansilor nostri legislativi nu li se permite si propund amendamente asupra legislatiei pe care isi bazeazi activitatea Camera Reprezentantilor. Vedem legi care se voteazi, legi puse in aplicare, de la care sinteti scutiti sau de la care va scutiti voi insiva; iar noi sintem nevoiti si ne dumirim cum si trlim si cum si ne cistigam . $i vii mai miragi de ce sintem ‘Vedem legi care trec de o asemenea manierd incit vA permit si votati atit ,pentru”, cit si ,impotriva” aceleiasi chestiuni, pentru ca mai apoi sa va puteti intoarce in statul dumneavoastra gi si le spuneti alegitorilor ,Ce mai vreti, eu am votat pentru asta”, dar stim c& exist situatiicind puteti sé votati si impptriva” ; si dupa aceea VA mai mirati de ce sint cinici americanfi. Vedem decizii majore care se iau si care ne afecteaza vietile, decizii luate in spatele usilor inchise, in sedinte secrete, si va ‘mai mirafi de ce nu avem ineredere in voi. (,Term Limits...”, 1993, pp. 229-231) Rezumatul pledoariei de natura faptica 1. Care este deductia initiald identificaté in motiunea de natura faptica ? A. Deductia it sau vitor? B. Care e natura adevarului probabil care priveste aceastit mofiune si cum ar trebui el sustinut? itiald se refera la fapte din trecut, prezent | | | CUM SE DEZBAT MOTIUNILE DE NATURA FAPTICA% 313, 2. Ce anume ajungeti si descoperiti folosind chestiunile> standard despre aceast’i motiune de naturii faptic’ ? A. Ce tip de rationament vi este suficient pentru a demon- stra problemele-cheie? B. Exist destule dovezi pentru a sustine acest tip de rationament? C. Care vor fi asteptirile auditoriului cu privire la dovezi si rationamente; ar trebui incluse ,justificarea” si »sprijinul” pentru a sustine tipul de rationament ales ? 3. Au fost satisfticute ceringele unui caz la prima vedere? A. Sint definiti termenii cind este necesar pentru a se asigura claritatea? B. Se inscrie interpretarea motiunii in limitele temei C. Furnizeaz prezentarea chestiunilor motive suficiente si intemeiate pentru acceptarea deductiei pledantului ? 4. Ar trebui utilizate argumentele prin anticipare ? A. Exist’ posibilitatea ca oponentul si nu accepte inter- pretarea chestiunilor pe care o oferi pledantul ? B. Vor reusi argumentele prin anticipare si concentreze argumentarea sau vor crea confuzie ? Cum se resping motiunile de natura faptica Indiferent daci motiunea este de natura faptic’, de valoare sau de strategie, atit pledantul, cit si oponentul sint obligati si respecte anumite reguli. Pledantului ii revine obligafia de a dovedi cea ce sustine si cea de a face afirmatii prin care si reuseasc& acest Iucru; oponentul se bucura initial de pre- zumtie. El are de ales intre mai multe modalitati prin care pune la indoiala validitatea afirmatiilor pledantului privitoare la faptele prezentate. A hotiri exact ce anume si pledeze ca oponent depinde de folosirea resurselor adunate pe parcursul314 © INTRODUCERE IN ARTA ARGUMENTARIT analizirii motiunii si de acordarea unei atentii sporite chestiunilor pe care le-a sustinut pledantul. Oponentul incepe constructia cazului stu prin examinarea deductiei initiale a pledantului privind interpretarea mogiunii. Deductia a fundamentat maniera proprie doar pledantului de a descrie relatia existent intre subiectul si complementul motiunii. Sarcina oponentului este aceea de a decide ce stra- tegii si foloseasci pentru a contesta adevirul probabil al deductiei initiale emise de pledant. Cum se evalueaza deductia initiala Cea dintti decizie strategic pe care trebuie si 0 ia oponentul este si hotarascd daci accept ci deductia initial’ a ple- dantului se inscrie in limitele motiunii sau daci crede ca aceasta este exagerat de restrinsa. Deductia initial deriva din felul in care pledantul a definit termenii si din chestiunile pe care le-a descoperit atunci cind a analizat motiunea. Desi oponentul nu e obligat si conteste definitiile pledantului, s-ar putea sit se dovedeascii profitabil dac& procedeaz astfel. Daca pledantul a definit termenii de o asemenea manierd incit deductia initiala reprezinti o interpretare inacgeptabilii a motiu- nii, oponentul ar putea s& sustin o definifie diferita a terme- nilor. El ar trebui s4 se gindeasca daca pledantul a creat un caz la prima vedere in limitele moti Oponentul motiuinii ,Profesorii universitari nu stiu si predea” poate decide s& sustina ci definitia pe care pledantul a dat-o sintagmei ,a sti s predea” nu clarificd ce inseamni procesul de predare. El mai poate si sugereze cA ,a dispune de suficientA pregatire in ce priveste tehnicile de predare” m Limureste defel intelesul sintagmei ,a sti s% predea” si si furnizeze propria sa definitie. Oponentul poate crea o unitate de argumentare care si defineasc termenul-cheie drept ,expe- rien de lucru la seminar”. Atunci cind oponentul decide si conteste felul in care pledantul a definit termenii, prezentarea CUM SE DEZBAT MOTIUNILE DE NATURA FAPTICA? 315 cazului stu va debuta cu o succinta analizi, care va arita in ce fel anume definitia sa ofer’ o infelegere mai clar’ a deductiei initiale privitoare 1a motiune. Cum se foloseste prezumtia pentru a contesta deductia initiala Deoarece prezumtia poate fi privitd dintr-o multitudine de perspective, oponentul are la dispozitie mai multe optiuni atunci cind hot&raste cum si se foloseasci de beneficiul prezumtiei in favoarea a cea ce exist - practicile standard instituite prin programele de doctorat care pregatesc profesori universitari. El poate considera prezumtia ca fiind atribuit% artificial si rolul su ca find acela de a contesta ci deductia inifial& a pledantului este probabil adevarat4. Oponentul poate invoca faptul ci prezumtia este natural, adic faptul ca ea reprezinti o descriere a modalitatilor de predare, a obi- ceiurilor si valorilor universitare si asa mai departe, si, ca alare, c& este indrepwatita si capabili de a pregati profesori universitari. El poate, de asemenea, opta si foloseasci pre- zumfia drept un procedeu de analiz a publicului si si se serveasc& de convingerile si sursele pentru care publicul su nutreste respect ca baz% pentru argumentele privitoare la metodele actuale de pregitire a profesorilor universitari Ce concept al prezumtiei ar trebui si aleagi oponentul nostru in situatia de fay? Cea mai strategica alegere ar fi si inceapa cu analiza publicului. Dac el si pledantul se adre- seazi unui public format din studengi, ambi pot recurge la fondul comun al experientelor pe care ceilalti studenti la universitate Je-au trdit in sala de seminar. Oponentul poate apela la exemple, surse si evalutri ficute de catre studenti a felului in care se preda la universitatea respectiva, pentru a crea unitati de argumentare care si arate c& pledantul nu are probabil dreptate atunci cind sustine c& profesorii universitari nu stiu si predea. Oponentul va dovedi contrariul. Dacd316 © INTRODUCERE iN ARTA ARGUMENTARI publicul const’ din profesori si personal de conducere, ‘oponentul poate opta si recurg’ la prezumgia natural, pentru a sustine c’ pledantul greseste si c& profesorii si personalul de conducere s-au straduit vreme de decenii si imbunatateasca calitatea predarii prin sistemul asistentiatului universitar. Cum se respinge prin negare si prin invocarea de circumstante insuficient analizate Dupa ce a examinat deductia initial a pledantului pentru a evalua daca ea se incadreaza in limitele motiunii gi a hotirit cum va folosi avantajul prezumtiei, cea de-a treia decizie strategic pe care o are de luat oponentul se refer’ la felul in care va raspunde la unitatile de argumentare ce sustin con- tenfiile pledantului. Oponentul trebuie si stabileasci daci poate recurge la strategiile de negare si de invocare a unor circumstante insuficient analizate pentru a respinge aceste argumente. El ia hotarirea dup ce a examinat cit de bine raspund argumentele pledantului cerintelor impuse de ches- tiunile standard pentru argumentarea de naturi faptica. in primul rind, pledantul a apelat deja la un anumit tip de rafionament, pe care I-a folosit pentru constrifirea argumen- telor ce sustin motiunea. Oponentul trebuie si se asigure tipul de rationament adoptat este suficient pentru a demonstra adevarul probabil al deductiei prezentate in fiecare din uni- titile de argumentare avansate de c&tre pledant. in al doilea rind, oponentul poate opta si invoce faptul ci numirul dove- zilor oferite de cltre pledant este insuficient. Pe scurt, aceasti strategie sustine ca, desi afirmatiile pledantului luate in sine ar putea fi suficiente pentru a fundamenta probabilitatea deductiei, respectivele afirmatii nu se bazeazi pe destule dovezi si rationamente pentru a justifica 0 acceptare. Cele doua strategii utilizate in mod frecvent de c&tre oponenti pentru a respinge argumentele pledantului sint negarea si invocarea unor circumstante insuficient analizate CUM SE DEZBAT MOTIUNILE DE NATURA FAPTICA? 317 Prin folosirea strategiei de negare, oponentul sustine ci pledantul nu s-a angajat cu bund stiin{i in rastlmicire si fngeliciune, dar c& argumentele oferite nu sint din acest motiv mai putin gresite, deoarece pledantul : 1. a analizat situafia in mod eronat, pe citi vreme analiza Ricuti de ctre oponent este corectt ; 2. a scpat din vedere fapte importante, pe care oponentul le prezinti insotite de o interpretare a insemn’titii respectivei omisiuni ; 3. a acordat o insemnitate exagerati anumitor fapte, iar oponentul explicd de ce acestea sint lipsite de important’ ; 4. atras concluzii nefondate din dovezile aduse, iar oponentul ofera concluzia corecti. Cei care au contestat concluziile Comisiei Warren, con- form c&rora Lee Harvey Oswald, actionind de unul singur, Lar fi asasinat pe presedintele Kennedy, si-au bazat argu- mentele pe strategia negarii. Oswald nu era un {intas chiar atit de grozav, pusca pe care se presupune ci ar fi folosit-o nu avea o cadena atit de mare incit si produci toate ranile, dovezile sugereaz ci impuscaturile au venit din mai multe directii si asa mai departe. Negarea reprezinti o form’ de respingere in care oponentul sustine c& pledantul nu a reusit s& determine ce dovezi si rationamente ar fi suficiente pentru a fundamenta relatia implicit dintre 0 contengie si unitatile de argument care o sustin. Invocarea unor circumstante insuficient analizate este cea de-a doua strategie utilizati in mod frecvent pentru a respinge argumentele de natura faptic’. Argumentele de acest tip vizeaza circumstantele care inconjoara un anumit fapt si interpretarea data acestuia. in acest tip de respingere, opo- nentul sustine c& relatia dedus& de citre pledant este bazati pe © intelegere limitata a circumstantelor si ca o intelegere mai bund a acestora ar conduce la o deductie diferita. Atunci cind aceste fapte sint prezente, circumstanfele insuficient analizate sau neobisnuite justifica 0 alta concluzie decit cea la care se ajunge in mod normal.318 (© INTRODUCERE IN ARTA ARGUMENTARII Cu toate ci echipa de aparatori a lui John Hinkley Jr. a recunoscut ci el a tras gloantele care I-au lovit pe presedintele Reagan, ea nu a admis cA actul respectiv poate fi considerat criminal. Circumstangele insuficient analizate, nebunia in cazul de fay, au condus la o alta deductie - 0 motiune de natura faptic’ prezentatX de numitul oponent. John Hickley Jr. nu s-a fiicut vinovat de faptul ci I-a impuscat pe prese- dintele Statelor Unite pe motiv de nebunie, Cum se resping argumentele prin anticipare Cea din urma optiune strategic pe care trebuie si o fact oponentul se refer la modul cum trebuie si procedeze daci pledantul prezinté argumente prin anticipare. Este oponentul obligat si le respingi'? Nu. Oponentul are in aceeasi masuri ca si pledantul dreptul de a-si hotari propria strategie si de a-si selecta argumentele pe care le va avansa pentru a respinge mofiunea. Oponentul trebuie si examineze cu atentie argu- mentele prin anticipare ale pledantului. Desi acestea pot reprezenta 0 incercare sincera si corecta de a concentra argu- mentarea, ele se pot dovedi nimic altceva decit 9 colectie de argumente de tip ,omul de paie”, prezentate de o manieri plin& de cinism si lipsita de onoare pentru a cistiga un avantaj.. Argumentul in actiune Cei cérora le revine rolul de oponenti in dezbaterea motiunilor de natura fapticd dispun de multe optiuni strategice atunci cind hotrase cum vor raspunde la argumentele pledantului si cum se vor prevala de beneficiul prezumtiei. in exemplul care urmeazi, remarcati cum Linda Fowler, profesor de stiinte politice la Scoala Maxwell de Administratie Public’, din cadrul Universitatii din Syracuse, se foloseste de cercetirile pe care Je-a intreprins asupra evolutiei istorice a subiectului CUM SE DEZBAT MOTIUNILE DE NATURA FAPTICA? 319 pentru a rispunde argumentatiei lui Cleta Mitchell in favoarea ‘mofiunii ci americanii sustin introducerea mandatului limitat pentru membrii Congresului din mai multe motive. Am omis 0 portiune lungi, de tranzitie, care se referea la felul in care ca a utilizat informagiile de natura istoric’. Faptul c& m& voi pronunja azi impotriva introducerii mandatului limitat nu inseamna c& m& declar in favoarea starii de Iucruri prezente. Citesc si eu, ca toata lumea, sondajele, si mi-e limpede cA publicul este extrem de nemuljumit de Congres, iar acest fapt ‘ma ingrijoreaza. Am petrecut 20 de ani din viafi lucrind pe colina Capitoliului sau studiind ori predind despre ce se intimpli acolo. Sint de parere ca stnatatea institutilor noastre legislative reprezinté 0 chestiune fundamental, de care se cuvine si fim preocupati in aceasti democratic. Totusi, mi se pare ci e greu de sustinut cazul conform caruia carierismul ar constitui sursa reald a problemelor pe care Congresul Je are atit la nivel intern, cit si in raport cu publicul;; si este convingerea mea ci mandatul limitat nu ar fi un remediu eficace pentru acest gen de dificultai Ingiduiti-mi sa incep prin a va prezenta o succint& perspectiva istorica. Cea ce imi propun sa va demonstrez este cum anume 0 rati ridicata a miscarii personalului in cadrul legislaturilor din secolul al XIX-lea si in interiorul Congresului din secolul XX in Statele Unite a dus la ceva foarte diferit de imaginea pe care atit George Will, cit si Cleta Matthews [sic] ar dori st v-o impuni, Astfel ~ dacd examinm cu sinceritate, fara implicare sentimen- tali legislaturile din perioadele respective, v3 veti da seama ci ele nu sint nici pe departe mérejele foruri deliberative care ne-au fost adesea prezentate ca atare Far indoiald, noi, cei prezenti Ia aceasti masi, incercim cu tofii si ne invesmintim in mantia Parintilor Fondatori. inst pentru a injelege ce au intentionat autorii Constitutiei, mi se are cA cel mai potrivit loc in care se cuvine si cAutim este ‘numarul 53 din seria de articole ,Federalistul” Madison face referiri foarte precise la chestiunea duratei man- datului; i vefi vedea ci Madison si Hamilton spun foarte rispicat c& marimea si complexitatea noii Natiunile le cereau320 (© INTRODUCERE IN ARTA ARGUMENTARIL ‘amenilor si-si aleagd conducitori in treburile publice. Persoanele respective erau indivizi maturi, cu experienti, care dispuneau de priceperea de a conduce tara in directia potrivit. De fapt, cei doi au mers pini acolo incit au afirmat cA, ori de cite ori o adunare legislativa primea un numar mare de noi membri, posibilitatea ca acestia sa cada in capcanele intinse de ‘oameni fara scrupule era la rindul ei mai mare. Hamilton mai era ingrijorat de stimulentele oferite persoanelor capabile a-i determina si intre in guvern, fir ca acestia s& fi avut ocazia de a dobindi mai intii o adevarati competenta in chestiuni de administratie publica. Putem admira cei citiva gigangi care si-au ficut datoria in Congres in vremea aceea; dar, in fond, daca analizati Congresul din timpul presedinjici lui Jefferson, veti descoperi c& era plin de factiuni, provincialisme si haos procedural. 4 nu uitim c& Senatul si Camera Reprezentangilor celui de-al 14-1ea Congres erau consituite din cetifeni de rind care au refuzat sa mireasci taxele ca nu cumva si-si infurie alegatorii. Pe cind Secretarul de Stat plecase cAlare in cdutarea inamicului, membrii Congresului au ridicat tabira, lisind orasul fra aparare; iar cenglezii n-au pregetat si ard Washington, D.C., din temelii. Si nu ne lism cuprinsi de sentimentalisme in privinfa corpurilor legiuitoare formate din simpli cetajeni. Congresele ce au urmat in epoca ulterioari Rizboiului Civil, in care migcarea de personal a avut 0 medie de 64 de procente, au fost afectate de lupta de interese dintre diferitele regiuni, de scandaluri si de politica obtinerii de credite de catre membrii Congresului in vederea executarii unor Iuerari edilitare in ci cumscriptiile pe care le reprezentau ; toate acestea se desfigurau Ja 0 asemenea scara incit tot ceea ce vedeti azi la Washington apare prin comparatie de-a dreptul nevinovat. att o statisticd graitoare din vremea aceea in ce priveste priori- tile Congresului: 73 de procente din toate legile formulate seris si votate intre 1867 si 1901 erau proiecte de legi referitoare Ja persoane particulare sau la corporatii. Daca analizati moste- nirea legislativ din acea perioada, o lege formulata in scris se refera la minerale si drepturile privind exploatarea acestora Exemplul meu vi demonstreazi generozitatea iesita din comun fata de diverse grupuri de interese puternice si organizate. CUM SE DEZBAT MOTIUNILE DE NATURA FAPTICA? 321 Mai mult, cind am fost descrisi de catre cei care ne-au studiat forurile legislative din acea vreme, atit de Tocqueville, in anii 1830, cit si lordul Bryce, in anii 1890, au ficut comentarii despre nivelul modest al celor care slujeau in aduntrile legisla- tive ale Natiunii. Lordul Bryce a remarcat c4 problema pe care a sesizat-o in privinta democratiei americane nu era generati de prevederile Constitutiei, ci de consecingele produse de ,predomi nan{a oamenilor de calitate inferioara aflati in politica”. Mi- greu si cred ci un vizitator din strdindtate care ar intra in acest distins for in aceasté zi si in aceasti epoca ar putea emite 0 judecati asemanatoare. Tarasi, cind analizati forurile legislative la nivel de state, ceea ce veti descoperi este ca miscarea de personal e foarte mare. Majo- ritatea forurilor legislative la nivel de state de acum o generatie ra alcatuita din organisme cu salarii mici, cu pujine indemai- zatii, cu personal redus si cu sedin{e foarte scurte. Mai mult, in anii 1960, a existat un grup care a organizat o conferint’,” cu participarea cetienilor, despre forurile legislative la nivel de state, care a conceput o agenda de reforma pentru a incerca si amelioreze activitatea acestor foruri. Ei au folosit drept model un Congres al Statelor Unite cu stan- darde profesionale foarte ridicate, Remediile propuse atunci pentru chestiunile care afectau forul legislativ reprezentau chiar chestiunile contestate astizi de citre sustinatorii mandatului limitat : salarii mari, sprijin din partea unui personal calificat, sesiuni pe tot parcursul anului si asa mai departe. Cu alte cuvinte, ‘oamenii care militau pentru reforma forurilor legislative la nivel de state, care la acea vreme si in acea epoci demonstrau 0 incapacitate enorma de a rezolva problemele complexe cerute de © guvernare modern’, au facut apel la profesionalismul si carie- rismul pe care le-au observat in Congres ca remediu pentru problemele lor. Cu alte cuvinte, in ce priveste afirmatiile pe care le fac susti- nitorii mandatului limitat, conform carora, atunci cind legiuitorii nu vor mai fi donici si fie realesi, ei vor inceta si fie preocupati doar de interesele circumscriptiei pe care o reprezinti, vor lua decizii financiare dure, nu vor face afaceri dubioase cu grupuri ‘cu anumite interese si asa mai departe, mu cred si existe vreun document istoric, fie pentru Congres, fie pentru forurile legis- lative ta nivel de state, care s& confirme o asemenea perspectiva.322 (© INTRODUCERE IN ARTA ARGUMENTARIT Dacd analizim aceasta prestafie din trecut cu bund credint, cred ‘cd ne vom da seama cd migcarea mare de personal si mandatul cu o medic redus& a duratei printre legiutorii din trecut au avut 0 contribujie nesemnificativa la promovarea binelui public. (,Term Limits....”, 193, pp. 190-192) Rezumatul respingerii mofiunil de naturé fapticé 1. Vor fi definitiile termenilor oferite de pledant respinse sau acceptate? A. Se inscriu definiiile termenilor oferite de pledant in Timitele terenului imaginar al mofiunii ? B. Ce definitii ale termenilor oferi oponentul si de ce reprezinti acestea o imterpretare mai rezonabili a mofiunii? 2. Va sustine oponentul prezumtia? A. Existi interpretiri ale faptelor care au sc&pat ple- dantului si pe care oponentul doreste si le aduct in discutie? B. Care e gradul de probabilitate ca argumentele pledantu- lui s& fie adevarate? Este acel nivel de probabilitate mai mare decit probabilitatea cl merit sX riminem la convigerile existente despre idei, institutii, legi sau reguli, strategii, obiceiuri ori proceduri? 3. Cum se va respinge argumentarea oferiti de pledant pentru chestiunile standard ? A. Se va recurge la argumente prin negare pentru a se sustine c& pledantul a ficut o analiza gresiti a situatiei, a trecut cu vederea fapte importante, a acordat o impor angi exageratii anumitor fapte sau a tras concluzii nejustificate? B. Se va recurge la argumente bazate pe invocarea unor circumstante insuficient analizate pentru a se sustine co serie de condifii sau de circumstanfe speciale se preteaz% la interpretéri de naturi faptica diferite de cele propuse de cAtre pledant ? CUM SE DEZBAT MOTIUNILE DE NATURA FAPTICA? 323 4. Cum trebuie procedat daca pledantul a recurs la argumente prin anticipare? A. Sint astfel de argumente cu adevéirat la indlyimea contra- argumentelor care ne-am putea astepta si fie prezentate de c&tre oponent? Nu cumva acestea nu sint altceva decit niste argumente de tip ,,omul de paie” ? B. Nu cumva argumentele prin anticipare releva fisuri importante in interpretarea data de pledant motiunii, fisuri de care oponentul ar putea profita? ‘Motiunile de natura faptica incearc’ si stabileasca ceea ce a fost, este ori va fi. Pledoaria sau respingerea in cazurile de valoare sau de strategie se bazeaz pe un fundament constituit din chestiuni de argumentare de naturd faptic’. A invata cum se pledeaza chestiunile de fapt reprezint& o etapa necesara pentru a deveni eficace in sustinerea chestiunilor de valoare gi de strategie, dar este si un efort care merit’ facut fin sine. Lecturi suplimentare recomandate Meiland, J.W. (mai 1989), Argument as Inquiry and Argument as Persuasion”, Argumentation, 3, pp. 185-196. Meiland descrie dowd puncte de vedere, si anume ca folosim argumentarea in scop atit informatiy, cit si persuasiv. Cu pre- cdidere, el se concentreazat asupra felului in care utilizam argu- ‘mentul pentru a afta cunostinte ~ scopul informativ. Acesta este un articol excelent pentru a infelege noile orientiri ‘in teoria argumentdirii, care promoveazé studierea argumentéirit de naturé faptica drept un lucru la care mulfi dintre noi recurg in mod obisnuit Sproule, J.M. (1980), Argument : Language and Its Influence, New York, McGraw-Hill Aceasia este o carte pentru cititorul avansat, dar ea furnizeaztt 0 discutie ampla a argumentérii in contextul mai general al persuasiunii. De interes deosebit aici este capitolul 4, »Descrieri: argumente care implicd chestiuni de naturé324 © INTRODUCERE IN ARTA ARGUMENTARIT faptic&”, in care Sproule analizeaza folosirea exemplelor, statisticilor si mdrturiilor drept bazd pentru argumentele de natura faptica. Capitolul prezinta un interesant exemplu extins de argumentare cu privire la existenta OZN-urilor. Walton, D.N. (1992), Plausible Argument in Everyday Conversation, Albany, State University of New York Press. ‘Aceastéi carte se concentreazii asupra felului in care argumen- tarea este folosita in relatite zilnice, pentra a rdspunde la intrebari, pentru a face schimb de idei si pentru a lua hotdrtri. Walton nu igi limiteazd studiul la argumentarea de naturd fapticd, dar mare parte din discujia sa privitoare la argument tn con- versasiile obisnuite se referd la fapte. Va recomandém, in con- textul studierii argumentarii de natura faptica, sé citiyi eapitolul 3, »Dialogul”. fn acest capitol, Walton examineaza in ce mod procesul dialogului, vizut ca 0 serie de intrebeiri $i raspunsuri, ne serveste ca 0 modalitate de a obtine cunostinte. Bibliografie Meiland, J.W. (1989), Argument as Inquiry and Argument as Persuasion”, Argumentation, 3, pp. 189-196 Sandman, W. (1993), Gorgias and His Postmodern Cousins”, in R.E. McKerrow (editor), Argument and the Posinpdern Challenge, lucriile celei de-a opta Conferinte despre argumfentare a SCAAFA (pp. 97-104), Annandale, VA, Speech Communication Association «Term Limits for Members of the U.S. Senate and House of Repre- sentatives” (18 noiembrie 1993 si 29 iunie 1994), Washington, D.C., Comitetul pentru chestiunile de natura judiciars, Camera Reprezentantilor S.U.A. 10 Cum se dezbat motiunile de valoare? Unde se pot gsi exemple de argumentare de valoare? Aproape orice afirmatie, lung’ sau scurt, poate confine o judecati de valoare. Felul in care descriem un lucru sau 0 persoani va fi, in mod necesar, colorat de sentimentele noastre. Pe tot par- cursul acestui manual apar afirmatii, atit implicite, cit si explicite, cu privire la rostul studierii si practic&rii procesului de argumentare ~ ele sint judecati de valoare. Argumentarea de valoare transmite sentimentele noastre cu privire la ceva sau cineva, precum si standardele de judecata din care deriva aceste sentimente. Exist motiuni de valoare pe orice subiect siele se caracterizeazi prin utilizarea intrinsec& sau extrinsec& a unor criterii de judecata. O serie de domenii ale striduintei omenesti se ocup’ aproape exclusiv cu argumentarea de valoare. Attt religia, cit si filosofia trateaz nofiunile de bine si de rau, de moral imoral, precum si conduita responsabili si iresponsabila. Ambele domenii cautX si stabileasci standarde de conduit acceptabila, 1a nivel doctrinal sau social. Teologul examineaza comportamentul pentru a afla daci aceasta se ridic& la inal- timea unui cod moral descris in textele sfinte. Filosoful poate specula cu privire la existenta mai multor alternative in ce priveste conduita responsabili sau iresponsabili. Artele ~ filmul, teatrul, muzica, sculptura, fotografia, pictura si dansul - se preocupi si de judecarea operelor326 © INTRODUCERE IN ARTA ARGUMENTARII artistice dupa un set de standarde critice, pentru a stabili daci ele reprezint& ,art4 de calitate”. Criticii revizuiesc mereu aceste seturi de standarde pentru a tine pasul cu noile curente si schimbari. Ne bizuim pe opiniile criticului de profesie pentru a ne ajuta si ne decidem ce anume sa apreciem si si acceptim. Aveti posibilitatea de a observa cum sint create si aplicate standardele critice pentru evaluarea filmului, tele- viziunii si muzicii citind articole si recenzii in publicatii precum Journal of Popular Culture, TV Guide, Premier sau Entertainment Weekly. Alte domenii se implica, de asemenea, in argumentarea de valoare, mai ales in ce priveste stabilirea unor standarde de valoare. Medicina, justitia, afacerile, invitamintul, relasiile publice si aproape orice alt domeniu pe care il putefi numi sint preocupate de stabilirea unor norme de conduit profe- sional acceptabile pentru practicienii lor. Reprezinti prescri rea unui anumit medicament anumitor categorii de pacienti un act responsabil? Poate o anumiti tehnici de vinzare si fie considerata practic de afaceri responsabil’? Este o anumiti conduiti adecvatt pentru un cadru didactic? Adesea, orga- nizatiile profesionale redacteaza coduri de conduit, cum ar fi codul etic al Societatii Americane pentru Relafii Publice si cel al Asociatiei Baroului American. Astfel dé coduri pro- voacti argumentiiri extinse, de valoare sau de strategie, ori de cite ori anumite persoane sau grupuri incearc& si le inter- preteze si s& le puni in practict. Importanta acordata argumentiirii de valoare este la fel de variati ca grupurile si persoanele care se preocupa de sta- bilirea unor standarde de excelent si coduri de conduita. in argumentarea academic, puteti fi solicitati s concepeti cazuri de argumentare despre calitatea sau lipsa de calitate a unei institusii sau a unei practici, despre oportunitatea actiunilor intreprinse de anumite grupuri sau despre miisura in care un lucru serveste cele mai bune interese ale natiunii in general in acest capitol vom examina cum se concep argumentele pentru mofiunile de valoare. ¥ | | | | | | | | | CUM SE DEZBAT MOTIUNILE DE VALOARE? 327 ‘Termenul valoare se poate vaidi extrem de ambiguu. Tat cum a incercat un numar de savanti s& fixeze injelesul acestei notiuni, care este un proces de natura psihologica si sociologica, Valorile reprezinté notiuni intangibile... creatii ale mingi, care au de-a face cu viziunea pe care oamenii o au despre 0 viaki uni” pentru ei si semenii lor. (Rescher, 1969, p. 4) valoare este o conceptie general despre ceea ce constituie 0 stare de finalitate bund sau un mod de conduit bun. (Rieke si Sillars, 1984, p. 125) Valorile sint premize legate de preferinta unui anumit public pentru un lucru in loc de un altul. (van Eemeren et al., 1987, p. 222) valoare este 0 convingere durabili, conform careia un anumit mod de conduiti sau o finalitate existentiala sint preferabile, social sau personal, unui alt mod de conduit sau unei alte finalitati existentiale, opuse sau contrare. Un sistem de valori reprezinta o organizare durabila de convingeri, care tin de moduri de conduita sau finalititi existentiale preferabile, pe parcursul unui continuum de important relativa. (Rokeach, 1973, p. 5) Valorile pot fi definite drept concepte care exprimi ceea ce oamenii cred ca este corect sau eronat, important sau lipsit de important, injelept sau nesibuit, bine sau rau, drept sau nedrept, méret sau meschin, frumos sau urit si adevirat sau fal, si care, din acest motiv, stau la baza tuturor optiunilor. (Walter si Scott, 1984, p. 224) Cu ajutorul acestor definitii, ne putem da seama cam cu ce se confrunt& cel care participa la 0 controversi despre valori. in cazul motiunilor de valoare, controversa se poarti in jurul evaluarilor opuse despre o persoani, un obiect, un eveniment sau o idee. Scopul argumentirii este s4 decid’ cum ar trebui si judecdm ceva ~ un candidat politic, un produs, un program federal, o interpretare artisticA sau un standard moral.328 © INTRODUCERE IN ARTA ARGUMENTARII Necesitatea sau dorinta de schimbare a valorilor decurge din experienja colectiva si cunostintele mereu in crestere ale celor care fac parte dintr-un domeniu sau din societate in general. Pledanjii si oponentii trebuie si dea o atentie deose- bit analizei clasice facut’ de Rescher (1969) valorilor in continua schimbare ale societitii in functie de factorii care 0 determina: schimbari la nivel de informatii; schimbari de natura politica si ideologica ; erodarea valorilor ca rezultat al plictiselii, deziluziilor si reactiilor contrare, precum si schim- bari care au loc in contextul in care se desfigoarii activitatile societatii. Sistemul de valori al unei societiti se poate modifica prin introducerea de noi informagii. Ginditi-va la impactul asupra sntafii pe care I-a avut descoperirea antibioticelor si a vaccinurilor impotriva poliomelitei si a pojarului sau maniera in care aparitia pilulelor anticonceptionale a influentat stan- dardele morale. Multe dintre transformarile din zilele noastre sint provocate de descoperirile stiintifice. Una dintre marile intrebari ce nu a primit inca rspuns, care ar putea produce 0 schimbare de valori semnificativa daca ar fi rezolvati, este stabilirea momentului in care incepe viata. Desi se spune ci thu existi nimic nou sub soare, noi descoperiri despre lucruri cunoscute survin destul de regulat. in timp ge investigati cauzele imediate si contextul istoric ale motiunii voastre, fifi atenti la noile descoperiri, noile directii si schimbari in gindire, care indic& valori in schimbare. Al doilea mod in care € modificatt societatea este prin schimbéri de natura politicdt si ideologicé. Acestea pot fi transformari revolutionare, cum ar fi cele produse in Europa de Est in 1989 si 1990. in acea situatie au avut loc schimbari atit ideologice, cit si politice, prin risturnarea guvernelor comuniste si inceperea incercirilor dé democratie. O astfel de schimbare nu este ins neapirat brusca ; ea poate cunoaste forme gradate de conditionare, reclama, propaganda si pro- movare” (Rescher, 1969, p. 117). De exemplu, ginditi-va la felurile in care reclamele si programele de televiziune ¥ | | | | | CUM SE DEZBAT MOTIUNILE DE VALOARE? 329 formuleaz& ceea ce trebuie pretuit. Mass-media ne solicit atentia indiferent de subiect, de la obiceiurile de hrinire pink Ja stoparea rispindirii animalelor salbatice in mediul urban, sine ofera comentariile expertilor si ale celor care sint cel mai afectafi de subiect. Aceste comentarii si opinii bazate pe experien{& ne propun o noua manierd sau una revazutd de a gindi despre politica si ideologii. Al treilea mod in care valorile societatii se schimba este prin erodarea acestora, care survine atunci cind mari mase de oameni refuzii si actioneze in concordanta cu o anumita valoare. Acest lucru s-a intimplat in anii °60, cind mii de tineri au refuzat sti semneze ordinul de chemare Ia incorpo- rare. Erodarea poate surveni, de asemenea, atunci cind o societate trece printr-o schimbare gradati in timp si, ca atare, valoarea pierde mult din importanga. Intr-o vreme in care goana dupa distractii este foarte incurajata si intens vinduta de ctre mass-media, valoarea muncii poate deveni mai puin important’. Societatea poate, de asemenea, si-si piard’ iluziile cu privire la o valoare. Spre sfirsitul secolului al XIX-lea, multi americani plasau temperanja pe unul dintre primele locuri in sistemul lor personal de valori. Uniunea Femeilor pentru ‘Temperant Crestin’, personajul foarte pitoresc care era acti- vista Cartie Nation si toti conducatorii religiosi propavaduiau abstinenta de la alcool. Temperanja era finuti la un asemenea Pret, incit in 1920 s-a adoptat un amendament constitutional care interzicea fabricarea si vinzarea de bauturi alcoolice. Deziluziile cu privire la cel de-al 18-1ea Amendament au fost insa atit de mari, incit el a fost abrogat prin cel de-al 21-lea amendament, doar treisprezece ani mai tirziu. Reactiile unei generatii anterioare faté de erodarea standardelor morale privitoare la consumul de bauturi alcoolice si la bunele mora- vuri au influenjat procedura, dar mai tirziu, in secolul XX, majoritatea americanilor nu mai considerau abstinenta atit de important in ierarhia lor de valori personale. Erodarea unei anumite valori poate constitui un criteriu pentru a propune 0 noua judecati.330 © INTRODUCERE IN ARTA ARGUMENTARII Ultimul mod in care pot avea loc schimbiri de valoare este printr-o modificare petrecutd in contextul in care se desfé- soard activitdyile societayii, afectind ,intreaga gama de factori tehnologici, economici, demografici, culturali si sociali care reprezint& modul de via( in acea societate” (Rescher, 1969, p. 117). Citeva dintre schimbirile demografice care au influen- {at societatea in ultimii ani includ intrarea femeilor in pro- ductie si dominatia cultural a generafiei foarte numeroase nscute imediat dupa rizboi. Acestea sint aceleasi persoane care vor determina o alt schimbare in viitorul foarte apropiat, atunci cind vor ajunge la pensie. Printre schimbiarile tehno- logice care au dus la schimbari de natura valoric’ putem enumera accesul foarte rispindit la televiziune, computere personale, precum gi prezenta roboticii in productie. Factorii tehnologici, economici, demografici, culturali si sociali care influenteaz’ valorile le determin’ pe acestea si intre in conflict intre ele. Pentru a rezolva acest conflict, e posibil s& fie nevoie ca doua valori importante sa fie plasate intr-o relagie ierarhica una fata de cealalta, asa cum este cazul in controversa care incearci si stabileasci ce ar fi mai impor- tant: un mediu nepoluat sau o industrie solid’. Conflictul dintre valori provoaca o reconfigurare a ierarhiilor de valoare. Aceasti reconfigurare trebuie intemeiat’ prin utilizarea de c&tre pledant a definitiilor termenilor-cheie/ pentru a crea ipoteza de la care se porneste. Adesea, judecitile de valoare sint realizate prin recurgerea Ia valori recunoscute si acceptate. Sistemul valorilor ame- icane esenfiale joaci un rol foarte important in analiza pe care o vefi face mofiunii de valoare. Exist’ anumite modele predominante de evaluare, care va permit si identificati ierar- hii de valoare la nivelul societitii ce pot avea aplicabilitate in controversa in care sintefi implicati. Daniel Yankelovich (1994) descrie zece valori fundamentale pentru America anilor "90: libertatea, egalitatea, sansa, echitatea, reusita, patriotismul, superioritatea american’, comunitatea, religia si norocul. Nu exist 0 ordonare dup important a acestor valori si multe dintre ele pot exista in combinatie intr-o situatie data. CUM SE DEZBAT MOTIUNILE DE VALOARE? 31 Libertatea reprezinta valoarea fundamental’ ce intrupeaz convingerile noastre conform carora avem dreptul de a ne alege conducitorii, de a pleda in public in favoarea acelor lucruri in care credem si impotriva acelor lucruri in care nu credem. Libertatea inseamna dreptul de a citi, de a privi gi de a asculta cea ce dorim. Este, de asemenea, dreptul nostru de a locui acolo unde poftim, de a circula nestinjeniti, fra ni un fel de amestec din partea guvernului. Libertatea este gi dreptul nostru de a ne alege propria cale spiritual’ si de a ne trai viata asa cum gasim de cuviinta. Egalitatea este valoarea fundamental care reflect con- ceptia americana despre dreptate. Indiferent de rasi, venit, abilititile mentale si fizice sau de zona unde locuiesc, toti americanii pretind dreptul de a fi tratati egal in conformitate cu legile Statelor Unite. Aceasta valoare si-a gasit expresia in legile si programele ce reglementeaz discriminarea pozitiva din ultimele decenii. Sansa este valoarea fundamental’ pe care se bazeazi visul american, conform caruia fiecare dintre noi are dreptul de a aspira la anumite idei, la o anumit’ pregatire si la o anumitt indeletnicire. Aceast& valoare sugereazi ci toti americanii au posibilitatea de a-si folosi abilititile, de a concura pentru 0 viati mai bun’, de a da tot ce pot. Echitatea este inrudité cu valoarea fundamental a ega- litatii, pe care insa o largeste pe baza principiului ci oamenii ar trebui si primeasca ceea ce li se cuvine proportional cu eforturile pe care le depun. Atuurile statutului social, rasei, virstei si sexului si asa mai departe nu pot fi folosite impotriva lor. Americanii nutresc convingerea profunda ci fiecare insti tutie din societate trebuie s4-i trateze pe toti la fel, Piri a acorda privilegii pentru delasare. Reusita este o valoare fundamental bazati pe mentalitatea protestanti despre mune’. Credem c munca indirjiti aduce satisfactii si c& realizarile individului trebuie résplatite. Un corolar al reusitei ¢ convingerea cX nu trebuie si fim dela sitori, c& trebuie si inaintim mereu citre un scop, chiar si atunci cind ne distrim.332 © INTRODUCERE IN ARTA ARGUMENTARIL Patriotismul reprezinta valoarea fundamentald care {ine de lojalitatea fayi de Statele Unite si fag de conceptia noastrit despre democratie. Aceasti loialitate se extinde si fati de simbolurile $.U.A. ~ fai de drapel, fai de cei care igi fac serviciul militar, fafa de traditiile si sirbXtorile noastre istorice si uneori fagi de conducatorii nostri. De asemenea, patrio- tismul poate fi si regional, cum ar fi loialitatea far de acel segment al natiunii de care apartinem, fai de statul sau orasul in care trim sau fata de institutia de invayamint unde am absolvit. Superioritatea americana este 0 valoare fundamental preluati de la pionieri. Americanii isi consider natiunea ca fiind aleas, scoasi 1a lumin& din s&lbaticie prin jert de singe si daruire, dupa vointa tui Dumnezeu. Aceasta reprezint imagine idealizati a Americii, ca natiune cu drepturi si responsabilititi divine, fapt ce ne face superiori oricarei alte natiuni. Comunitatea constituie valoarea fundamental a grupului, convingerea c%, pentru a realiza ceva, eforturile trebuie depuse in comun. Aceast valoare esential’i cuprinde valorile pe care Je atasim institujiei familiei, vecinilor, membrilor grupului nostru etnic, loialitatea faji de patron sau fat de sindicat, fafa de orice alt grup pe care un anumit dgineniu sau un anumit public il consider semnificativ. Valorile comunitatii il scot pe individ din sine si il aduc in compania celorlalti Religia reprezint& valoarea fundamental a spiritualitati care sugereaz ci ne este de folos si credem intr-o entitate superioari. Adesea, America se defineste drept o natiune crestin’, astfel ci valorile religioase tin de cele mai multe ori de doctrina crestin’. Ca valoare fundamental, religia este de asemenea o sursi de standarde morale, de intelegere a nimic- niciei noastre atunci cind ne comparim cu méiretia unei entititi care a creat cosmosul, precum si de manifestare a smereniei ce ne incearc’ atunci cind contemplim ordinea universului Norocul reprezint& valoarea fundamental care sustine c& reusita este posibila si ci vom avea cu totii parte de ea cindva. CUM SE DEZBAT MOTIUNILE DE VALOARE? 333 Americanii au convingerea c4 norocul exist si ci, dact se striduiesc cu suficient4 indirjire, se vor bucura de el. Aceasta poate fi o explicatie de ce exist in multe state americane atit de multe jocuri de loterie infloritoare. Aceste zece valori fundamentale sint tipice pentru cultura americani a anilor ’90. Ele se pot intilni laolalta sau se pot afla in opozitie logici intre ele. Norocul si succesul, de exemplu, se afl adesea in conflict. Unii par si aib& noroc, dar nu au cine stie ce succes, si invers. Ginditi-va cum aceste valori fundamentale se completeaz sau intra in contradictie intre ele. Mai ginditi-va si cum schimbirile de valori si valorile aflate in conflict sint in misura si creeze tensiune social’. Cum se pledeaza motiunile de valoare Analiza mofiunilor de valoare vi va conduce la definitia obiectului valorii, la includerea acestuia intr-o anumiti ierarhie de valori, precum si la selectarea unor criterii folosite 1a judecarea obiectului valorii cu ajutorul standardelor furnizate de ierarhia de valori. Informagiile pe care le obsineti cind stabiliti care sint cauzele imediate vor fi utilizate la crearea unitiilor de argument ; ele mai pot servi si pentru a concentra discutia asupra a ceea ce se evalueaz si de ce. Contextul istoric este cu precidere important, deoarece vi furnizeazit informafii despre valorile fundamentale care se referd la mogiunea voasira. Definirea termenilor si elaborarea ipotezei de la care se porneste sint de o important’ capital pentru stabilirea felului in care vai veti organiza cazul ca pledant. Construirea unui caz la prima vedere pentru 0 pledoarie de valoare reprezint un proces in patru etape, ce debuteazii cu definirea termenilor-cheie, trece prin examinarea valorilor aflate in competitie intr-o ierarhie si continua cu identificarea criteriilor. El se termini 0 dati cu aplicarea criteriilor la obiectul valorii.334 © INTRODUCERE IN ARTA ARGUMENTARI Sa presupunem c& pledantului nostru i s-a dat motiunea : Rock ‘n’ roll-ul este cel mai important gen muzical din punct de vedere estetic. Pledantul va sustine aceasti motiune in cadrul unei ore la cursul ,,Mass-media si societatea”. Primul Jucru pe care il are de flicut este si defineasc& obiectul valor Cum se defineste obiectul valorii in unele situagii, obiectul valorii poate fi imediat recunoscut si poate s& nu necesite o definitie lung’. Dact pledantul are de sustinut c& muzica rock are un impact major asupra tine- rilor, atunci el s-ar putea si nu se simt& obligat s& prezinte 0 definitie am&nuntiti din punct de vedere tehnic a rock-ului pentru a clarifica felul obiectului valorii. Nu se intimpla ins intotdeauna aga. Deoarece pledantul trebuie si sustini ci atributele estetice ale rock-ului ii confer’ acestuia importanta, va fi necesar ca el si abordeze obiectul valorii mai in pro- funzime. Rock-ul are mai multe genuri, si pledantul trebuie 8 decida mai inti daca definitia lui le va include Pe toate sau dac& isi va limita définigia in vreun fel. Definitia sa trebuie si clarifice semnificatia obiectului valorii pentru public. Mai apoi, pledantul foloseste chestiunile standard pentru analizarea motiunilor de valoare : a 1. Ce ierarhie de valori evalueazi cel mai bine obiectul mofiunii ? 2. Dupi ce criterii va fi inclus obiectul valorii in aceasti ierarhie? 3. Arati indicatorii de efect, importanta si inerenti ai obiectu- lui valorii c& acesta este in concordanti cu criteriile? Cum se identifica ierarhia Identificarea ierarhiei de valori reprezint& cea de-a doua etapi pentru pledant. O ierarhie de valori este un set complex de atitudini si valori fundamentale, impartisite de membrii unui CUM SE DEZBAT MOTIUNILE DE VALOARE? 335 domeniu sau de un anumit public. Aceste ierarhii pot fi foarte diferite de Ia un public la altul. De exemplu, ,majoritatea tipurilor de public vor considera probabil atit frumusetea, cit si rentabilitatea drept valori, dar daca este s& fie cumpanite intre ele, preferinfele... vor fi probabil impartite” (van Eemeren et al., 1987, p. 224), mai ales dac& un public este constituit din directori de companii de inregistrari, iar un altul din critici muzicali care se ocup% de rock. Ceea ce se schimbi drastic nu sint valorile esentiale, ci maniera in care diferitele tipuri de public si de oameni combina aceste valori esentiale pentru a crea ierarhii (van Eemeren et al., 1987). ‘Atunci cind pledantul sustine ci o valoare fundamental ori o combinatie de astfel de valori ar trebui si aibi intiietate pentru a intreprinde evaluarea, el doreste si indemne publicul in directia unui anumit set de standarde cu ajutorul c&rora se fac evaluari. Pledantul vrea ca publicul s& priveasc& obiectul valorii prin prisma ierarhiei ,corecte”, in asa fel incit si poata injelege si accepta criteriile de care se serveste pentru a face evaluarea. De exemplu, daca pledantul ar aseza obiectul valorii - rock ‘n’ roll-ul ~ fn ierarhia valorilor esentiale ale superiorit&tii si patriotismului american, s-ar putea ca eva- luarea Iui si nu aib& prea multi noima pentru cei din public, daci el se referi la infuzia de atribute de ordin estetic oferita rock ‘n’ roll-ului de catre muzica popular’ latino-americani si cea african’. Putem verifica cit de inspirat& este propunerea pledantului de includere a obiectului valorii in cadrul ierarhiei cu ajutorul unor argumente care (1) dovedesc superioritatea interpreta date de pledant obiectului valorii in raport cu toate celelalte interpretari posibile, (2) oferi marturia unor ,,oameni admi- rabili” care sprijin& evaluarea obiectului motiunii in acest fel, (3) identifica semne care demonstreaza ci aceast interpretare se potriveste cel mai bine cu ierarhia de valori existent in societate in acest moment. Valorile aflate in conflict sint exprimate prin motiuni de valoare, iar argumentarea de valoare are rolul de a rezolva336 (© INTRODUCERE IN ARTA ARGUMENTARIT conflictul. Pledantul incearcd s& rezolve conflictul in favoarea sa, creind o regula pentru decizie care : (1) fie dovedeste ci valoarea propusi de pledant amplifici o alti valoare recu- noscut, (2) fie dovedeste cA valoarea propusi de pledant inglobeaza valorile opuse, (3) fie dovedeste c& valoarea pro- pusi de pledant are consecinfe mult mai de dorit, (4) fie contest definigia, aritind cX valoarea propusi de pledant reprezint& atributul definitoriu al valorii opuse (Zarefsky, 1976). Aceasti regula pentru decizie initiaz’ argumentarea referitoare la prima chestiune standard, ,Ce ierarhie de valori evalueazi cel mai bine obiectul motiunii?”, Urmatoarea ris- pundere ce revine pledantului in construirea unui caz la prima vedere este si stabileasci ce criterii va folosi pentru a evalua obiectul valorii Cum se specifica criteriile Enuntarea criteriilor de evaluare reprezint’ cea de-a treia etap in pledoaria de valoare. Descrierea criteriilor de eva- Tuare survine prima data atunci cind pledantul enunta ce criterii vor fi folosite. Deoarece criteriile care definesc valori se afla in centrul argumentarii unor astfel de motiuni, este necesar si luim in considerare cele dou abdrdari ce pot fi imbratisate pentru identificarea si aplicarea criteriilor : desco- perirea si crearea de criterii Descoperirea de criterii se bazeazt pe un cadru de valori existent ~ deja injeles si general acceptat ~ drept standard cu ajutorul c&ruia se pot evalua fenomenele. Aceste criterii pot fi expuse printr-o afirmatie cu caracter general, ins’, pentru ci ele sint atit de larg acceptate, pledantul si oponentul vor concentra intreaga argumentare asupra examinarii oportu- nititii de a considera obiectul valorii ca ficind parte din clasa de fenomene careia i se aplict in mod obignuit acest tip de evaluare. Si examin&m planul general al pledoariei care se bazeazii pe descoperirea de criterii : CUM SE DEZBAT MOTIUNILE DE VALOARE? 337 MOTIUNEA DE VALOARE: Medicamentul XYZ reprezinti un tratament eficient impotriva cancerului. ‘CRITERIILE DESCOPERITE IN DOMENIUL MEDICAL : Eficienja, ‘unui medicament depinde de capacitatea sa de a vindeca, incetini sau preveni o boald, fir a da nastere la efecte secundare nedorite DEDUCTIE LEGATA DE OBIECTUL MOTIUNII: Daca medica- ‘mentul XYZ, poate vindeca cu certitudine si poate incetini evo- lutia cancerului fara a da nastere Ia efecte secundare nedorite, atunci el poate fi considerat un tratament eficient. CONTENTII: Medicamentul XYZ. poate si vindece cancerul Medicamentul XYZ poate incetini cancerul Medicamentul XYZ nu are efecte secundare nedorite. in aceasta situatie, decizia de a adopta criteriile desco- perite este rezonabila. Majoritatea ascultitorilor si cititorilor ar consigera eficienté o substang’ cu proprietai medicinale dovedite daci ea ar avea capacititi curative. in acest caz se aplic& trei criterii: capacitatea de a vindeca cancerul, capa- citatea de a incetini cancerul si lipsa efectelor secundare nedorite. Crearea de criterii este folositi in situatiile in care ple- dantul se confrunt& fie cu lipsa unor criterii prin care s& se poati determina valoarea, fie cu faptul ci acestea nu sint infelese in mod obignuit si ca atare necesiti explicatii. De asemenea, aceasti abordare poate fi folosit& in situatii in care criteriile, desi injelese, nu sint acceptate de la sine si deci necesiti demonstrare. Dac, atunci cind analizeazt motiunea, pledantul hotaraste si combine standarde de valoare din dife- rite domenii sau si foloseasci un standard de valoare relativ necunoscut, crearea de criterii va reprezenta cea mai bunt optiune pentru el. {n crearea de criterii, motivul controversei poate include chestiunile standard de ierathie si criteriile, precum si problema dac’ obiectul valorii este masurat cum se cuvine cu ajutorul lor. Cazul Ia prima vedere este considerat intemeiat numai dup ce sint prezentate dovezile si ratio- namentele relevante pentru toate cele trei chestiuni standard de valoare.338 (© INTRODUCERE IN ARTA ARGUMENTARII Cind pledati moyiuni de valoare, o intrebare rezonabili este: ,,S% folosesc criterii descoperite anterior sau si le creez?”, Uneori, 0 controversi despre valori are ca punct de plecare neinfelegere in privinta termenului de valoare. Un sandwich ,bun” poate insemna un sandwich gustos pentru voi, ieftin pentru mine si hrnitor pentru altcineva. Din acest motiy, crearea de criterii se poate adi cea mai buna abordare, deoarece are potengialul de a garanta ferm claritatea con- centrarii discutiei in argumentare, in loc s& presupund c& acest lucru se va intimpla de la sine. Prin identificarea si definirea unor criterii specifice pentru masurarea valorilor, exist® mai putine riscuri ca pledantul si-si vad% argumentele expediate din start fiindc& au fost gresit intelese. Oricum, pledantul trebuie s& fact apel 1a bunul simt. Nu uitati c& argumentarea este un proces instrumentad si ci € necesar si tineti seama, in egal m&suri, atit de public, cit si de oponentul vostru. Daca pledantul si publicul stu impar- tasesc de la bun inceput acelasi sens pentru criteriile care definesc o anumiti valoare, ¢ o pierdere de vreme si o insult pentru inteligenta publicului s& adoptati alt abordare decit cea a criteriilor descoperite. Mai apoi, pledantul stabileste caracteristicile necesare suficiente pentru aceste criterii. De exempl, in cazul ce stabileste ci medicamentul XYZ reprezint& un tratament efi- cace pentru cancer, caracteristicile necesare au fost: (1) cd poate vindeca cancerul, (2) ci poate incetini cancerul si (3) c& nu are efecte nedorite semnificative de ordin secundar. Remarcati cA, Iuate individual, aceste conditii sint insuficiente pentru a indreptiti acceptarea motiunii. Un medicament care nu poate garanta decit lipsa efectelor nedorite semnificative de ordin secundar nu este acceptabil. Doar acest criteriu insuficient pentru a indreptiti folosirea medicamentului. El trebuie si mai posede si alte calititi. Criteriile propuse de citre pledant trebuie si includa toate proprietitile necesare si suficiente pentru a sustine deductia sa initiali cu privire la obiectul valorii. CUM SE DEZBAT MOTIUNILE DE VALOARE? 339 Decizia de a folosi criterii unice sau multiple, care sint fie necesare, fie suficiente, este una dintre optiunile strategice pe care pledantul e chemat sa le faci pentru a decide care este cea mai bund cale de a-si sustine mofiunea de valoare. Aceste optiuni dezvaluie felul in care pledantul a estimat ce informatii poate pretinde in mod indreptait cititorul sau ascultitorul pentru a putea si se declare de acord cu motiunea de valoare. Contentiile si argumentele aduse in sprijinul mofiunilor de valoare trebuie s& fie astfel formulate incit argumentarea lor si se concentreze asupra chestiunilor standard de valoare. Atunci cind analizati aria subiectului de care sine motiunea de valoare, ciutafi resurse care si va ofere sprijin pentru aceste argumente. in acest punct, s-ar putea s& vi intrebati ce s-a intimplat cu rispunderea pledantului de a defini ceilalti termeni-cheie ai motiunii si de a duce Ia bun sfirsit ipoteza de Ia care se porneste. Unul dintre secretele elaborarii ipotezei de la care se porneste in cadrul unei motiuni de valoare impune ca definirea predicatului in functie de criteriile specifice pentru evaluare si se achite de aceasti rispundere. Pledantul nostru, care sustine superioritatea esteticd a muzicii rock, a definit obiectul valorii astfel incit si includa toate acele subcategorii ale muzicii rock pe care revista Rolling Stone le identifica rept parti constitutive ale acestui gen de muzica. El defineste acum ,valoros din punct de vedere estetic” in functie de urmitoarele criterii, pe care le-a descoperit intr-o sursi publi- cat de un specialist care studiaz% estetica rock-ului : 1, Muzica valoroasi din punct de vedere estetic cuprinde 0 larg varietate de simboluri sonore. 2, Muzica valoroasi din punct de vedere estetic presupune 0 imagisticd vizual& remarcabild, 3. Muzica valoroasi din punct de vedere estetic are versuri care istorisesc experiente personale si sociale. Era foarte posibil ca pledantul si-si fi creat propriile sale criterii privitor la valoarea estetic’, dar, deoarece publicul340 © INTRODUCERE IN ARTA ARGUMENTARIT su consti din profesorul stu si colegii de clasi, el a decis si recurgi la criterii gasite intr-o sursi pe care publicul Iui ar considera-o credibili. El a optat pentru cele trei criterii estetice de masurare a valorii muzicii care iau in considerare proprietitile lirice, vizuale si sonore, intrucit acestea i-au fost propuse de sursa credibila pe care a gisit-o. Folosind criteriile descoperite drept contentii, el isi concepe cazul creind unititi de argument pentru a aplica fiecare criteriu obiectului valorii in unele situatii, cei care pledeazi motiuni de valoare trebuie si mai ia in considerare alte dou aspecte ale cri- teriilor, fie create, fie descoperite. Daca legitura dintre criteri si obiectul valorii nu este evident de la sine, pledantul trebuie si demonstreze relevanta. Dac’ pledantul nostru ar fi optat si foloseasca pentru a evalua muzica rock criterii pe care le-ar fi descoperit in critica literari, el ar fi fost poate nevoit si explice relevanta acestor standarde pentru muzica rock. Dac ar fi combinat criterii din mai multe domenii, dintre care doar unul ar fi fost propriu motiunii, el ar fi avut de explicat pertinenta tuturor celorlalte criterii pentru domeniul motiunii. In ambele situatii, ar fi avut de avansat argumente dintr-un az paralel pentru ca mofiunea lui s& satisfac cerinjele secven- sialitatii logice. S& luim un exemplu mai limpede. Desi ¢hestiunile care {in de problematica avortului, eutanasici si ingineriei genetice fac parte din domeniul medical-stiintific, criteriile pe care le folositi pentru a le evalua pot proveni din ierarhii morale, etice sau juridice. Ca pledant, ati avea de explicat de ce criteriile din aceste domenii sint pertinente pentru aspectele medical-stiimtifice ale calitatii vietii umane. Cum se masoara obiectul valorii Masurarea obiectului valorii cu ajutorul criteriilor pentru judecitile de valoare reprezinti cea de-a patra etapa a ple- doariei de valoare. Trei sint problemele secundare care trebuie si primeasci rispuns atunci cind pledantul se ocupa de cea (CUM SE DEZBAT MOTIUNILE DE VALOARE? 34 de-a treia chestiune standard a argumentarii de valoare : arati indicatorii de efect, important si inerenta ai obiectului de valoare ci acesta se conformeaz criteriilor? Cantitatea de dovezi si numirul de argumente folosite pentru a demonstra efectul, importanga si inerenfa ramin la latitudinea pledan- tului, dar toate aceste probleme secundare trebuie discutate pentru fiecare criteriu, altfel cazul nu poate fi considerat prima facie”. Cind vorbim despre efect, ne referim la ce anume este menit si fac obiectul valorii. Argumentele privitoare la efect apar adesea in argumentarea de valoare cind incercati si localizati cauzele imediate. De exemplu, elogiile criticilor si vinzirile uriage de albume ale unei formatii rock care folo- seste instrumente si include obiceiuri muzicale populare etio- piene in muzica sa ar putea indrepta atentia asupra efectelor pe care le au caracteristicile estetice ale sunetului si ritmului. ‘Atunci cind ne-am referit la tipurile de argumente ce pot fi folosite in motiunile de naturk faptic’, v-am spus ci 0 contentie ar trebui s4 contin micar o unitate de argument care si dovedeasc4 importanta. {n argumentarea de valoare, importanja se refer’ la magnitudinea, gravitatea sau frecventa cu care survine efectul. Producerea unor judecati de valoare reprezint’ o form’ de misurare a obiectului valorii ; folosim termenul importangat deoarece criteriile constituie un instru- ment de misurare. Face obiectul motiunii ceea ce este menit si fact generind consecinje majore sau importante si are acest proces loc in mod regulat? Argumentele privitoare la important mai apar si din examinarea controversei propriu-zise, care a generat dezba- terea; ele demonstreaza cit de important este efectul produs de obiectul valorii. De exemplu, dac majoritatea cintecelor rock nu sint insotite de video-clip-uri sau alte imagini vizuale, criteriul ci muzica valoroasi din punct de vedere estetic include imagini vizuale remarcabile va fi dificil de sustinut ca avind vreun efect in evaluarea rock ‘n’ roll-ului ca valoros din punct de vedere estetic pe baza imagisticii vizuale. Desi342 © INTRODUCERE IN ARTA ARGUMENTARI cexistenta unui efect este posibili, dact acesta nu prezinti importanjz, nu are rost s%-1 aducem in atentia publicului, Atit argumentele privitoare la efect, cit gi cele privitoare la importang’, sint elemente necesare ale pledoariei de valoare. Daca se demonstreaz c& un obiect al valorii este larg ris- pindit, dar nu se demonstreazi c& el are un efect considerabil asupra societiii, este posibil ca interesul sau preocuparea pentru acesta si nu fie indreptatite. in aceeasi misura, dac& efectul obiectului valorii este foarte puternic sau are con- secinfe, dar nu se extinde asupra unui numar suficient de mare de persoane, ¢ posibil ca interesul sau preocuparea pentru el si nu fie indreptitite. Inerenja ine de relatia cauzali. Reprezint& efectul si importanga sa rezultatul vreunei caracteristici intrinsece obiec- tului valorii? in argumentarea de valoare, inerenta rezulti adesea din atitudinile societ&tii fai de obiectul valorii. De exemplu, dac& alti critici de specialitate ai muzicii rock si muzicologi nu ar considera imagistica vizual o component importanta a propriet&tilor estetice ale muzicii, atunci inerenta acestui criteriu ar fi redusd sau chiar inexistenta, el n-ar oferi publicului suficiente motive pentru ca acesta s& il foloseasca Grept standard pentru masurarea valorii estetice a vreunui gen muzical. Argumentele referitoare la inerenta exaimineazi atitu- dinile pentru a determina ce anume le-ar putea cauza, atit pe ele, cit si efectele lor observabile. Nu uitafi ci relatia cauzala este de multe ori consecinta unor factori de naturi complex, aflati in interactiune, astfel incit argumentele de inerenta trebuie s& ia in calcul posibilitatea unor cauze multiple. Pentru ca un caz s& poatii fi considerat ,prima facie”, el trebuie si includa argumente privitoare la efect, importanti gi inerenti. Aga este si logic s& fie. Dac importanfa efectului nu e inerenta naturii fundamentale a obiectului valorii, atunci misurarea sa cu ajutorul acestui criteriu nu este valid’. Argu- mentele privitoare la inerent& trebuie si dovedeasca ca efectul si importanta atribuite unui obiect al valorii ocupi un loc central in sistemul de valori al soc ‘au in raport cu unele | | CUM SE DEZBAT MOTIUNILE DE VALOARE? 343 dintre elementele acestuia. Cel mai atent construite argumente despre efectul imagisticii vizuale asupra calititii muzicii rock nu Vor garanta acceptarea de citre public a evaluarii propuse de catre pledant daca acesta nu poate demonstra ca imagistica vizuali este o caracteristica estetica inerenta pentru evaluarea muzicii Argumentul in acfiune Argumentarea de valoare incearc& sa rispunda unor intrebiiri privitoare la locul cuvenit unui obiect intr-o ierarhie de valoare. Domeniul politic a plasat ,,Nu restringeti dreptul la liber’ exprimare” destul de sus in ierarhia sa de valori. Aceasti ordonare a valorilor s-a regasit in legi si strategii si a creat circumstantele pe care Susan Baker le deplinge in judecata sa de valoare despre vinzarea albumelor cu muzic& rock. Susan Baker, de la Centrul Parental pentru Resurse Muzi- cale (PMRC), a fost cea dintii persoand cheat si depuni marturie in timpul audierii asupra continutului muzical si liric al discurilor, intreprins& de c&tre Comitetul pentru comert, stiint& si transport al Senatului. Declaratia ei, din care repro- ducem mai jos un fragment, a initiat o dezbatere asupra unei motiuni de valoare, care nu a fost ins explicit formulati ca atare: ,Impunerea unui sistem de evaluare a continutului albumelor muzicale, aseminitor cu cel folosit pentru eva- luarea filmelor, reprezint& 0 amenintare mai redus& pentru societate decit mesajul continut de versurile muzicii rock”. in timp ce parcurgeti depozitia sa, incercati sa identificati afir- mafiile pe care Susan Baker le avanseaz% si stabiliti dact credeti ci temeiurile si garantiile ei sint suficiente, identificati felul in care ea foloseste tipurile de argumente si c&utati argumentul anihilat prin anticipare din cazul prezentat de ea. Centrul Parental pentru Resurse Muzicale a fost infiinjat in luna mai a acestui an de cltre mai multe mame foarte ingrijorate de tendinta crescinda din muzict de a crea versuri care sint fie344 © INTRODUCERE IN ARTA ARGUMENTARII explicite din punct de vedere sexual, fie excesiv de violente sau care glorifict folosirea drogurilor si alcoolului Scopul nostru principal este si-i eductim $i si-i informim pe plirinti cu privire la aceasta tending’ alarmanta, cerind in acelasi timp celor din industria muzical’ si-si impund un autocontrol. Nu e un secret ci muzica rock contemporand joact un rol foarte portant in vietile adolescentilor. Asa a fost mereu, si noi nu contestim dreptul lor de a asculta muzica pe care 0 iubesc. Sintem de parere c& acest lucru este important. Ei folosesc aceastit muzicd pentru a deslusi si pentru a da expresie sentimentelor proprii, problemelor proprii, bucuriilor, durerilor, dragostei si valorilor proprii. Aceasta este muzica care ti trezeste dimineaja si ea este fondul sonor cind se imbraci si mearg’ la scoal’. Ea se aude gi in autobuz. Este ceea ce ei asculti la canting in timpul prinzului. Este ascultata si in timp ce igi fac temele. Acum au si posibilitatea si o priveasca pe MTV. Pe aceasta muzica danseazi la petreceri si ea este cea care fi adoarme seara. Fiinded orice lucru la care ne expunem intr-o asemenea misura are o anumité influent asupra noastré, sintem de parere ci industria muzicala are o rispundere sporita, deoarece mesajul cintecelor merge de la simpla sugestie la formuliri explicite, de (© maniera ostentativa. ‘Asa cum arta Ellen Goodman intr-un articol recent, intitulat ‘»Evaluari rock” Avangarda ultragianta a rock and roll-ului s{-a mutat atengia de Ia pelvisul lui Elvis la drujba care iese din prohabul Iui Blackie Lawless pe un album WASP. De la «Nu pot objine nici o satisfactie», versurile cintecelor rock au ajuns la «Am si te oblig cu pistolul sii ma mininci de viu»”. Materialul care ne preocup nu poate fi comparat cu ceea ce cintau Louie Louie, Cole Porter, Billy Holliday si alsii. Versurile Ini Cole Porter ,si pisarile se dragostesc, si albinele se dri- gostesc” nu se pot nici pe departe asemui cu versurile formatiei ‘WASP, ,.Eu f-u-t ca o fiard”. Si-a ficut aparigia un nou element de vulgaritate si violentd fata de femei, care este fird precedent. Desi de-a lungul timpului au existat mereu inregistrari socante, proliferarea cintecelor care glorifica violul, sado-masochismul, incestul, ocultul si sinuciderea de citre un numar tot mai mare de formatii ilustreaza cA acest tendinti creste de o manieri alarmantt, CUM SE DEZBAT MOTIUNILE DE VALOARE? 345 Exist persoane care au sugerat c& discurile in chestiune mu reprezinti decit un element nesemnificativ in acest tip de muzica, Si totusi, aceste discuri nu sint pujine si s-au vindut in mitioane de exemplare, ca de exemplu, discul lui Prince ,.Drag& Nikki”, despre masturbatie, vindut in peste 10 milioane de exemplare ; Judas Priest, discul despre sex oral impus sub ameninfarea armei, s-a vindut in peste 2 milioane de exemplare. Discul formatiei Quiet Riot, intitulat ,Sindtate de metal”, contine cintece cu referiri explicite la acte sexuale si s-a vindut in peste 5 milioane de exemplare. Discul formatiei Motley Crue, , Tip la diavol”, care include referiri la violent si brutalitate fata de femei, s-a vindut in peste 2 milioane de exemplare. Exist persoane care declara c4 nu exista vreun motiv de ingri- Jorare. Noi credem ci da, Rata adolescentelor care rimin insir- ‘cinate si rata adolescentilor care se sinucid au atins la ora actual proportii epidemice. Raportul Noedecker declara c4 in Statele Unite ale Americii avem cea mai ridicati ratt a gravidititii adolescentine din toate {irile dezvoltate; 96 de adolescente Gintr-o mie rmin insdrcinate. ‘Violul a crescut cu 7 procente conform ultimelor statistici, iar rata sinuciderilor in rindul tinerilor intre 16 si 24 de ani a crescut cu 300% in ultimele trei decenii, in timp ce in rindut adultilor ea a rimas constant. Fird indoial’ cd exist multe cauze pentru aceste nenorociri din societatea noastra, dar este contentia noastra c& mesajele larg Hispindite, adresate copiilor, care incurajeaza si glorificd sui- cidul, violul, sado-masochismul si asa mai departe se numira printre factorii favorizant Uni artisti rock chiar las impresia c& incurajeaz sinuciderea in rindul adolescentilor. Ozzie Osbourne cinta ,Solutia sinuci- derii”. Formatia Blue Oyster Cult cinta ,Nu-ti fie frica de Femeia cu coasa”. AC/DC cinti , Impused si te amuzi”. Chiar siptimina trecuti, in Centerpoint, un orasel din Texas, un tindr s-a sinucis in timp ce asculta muzica formajiei AC/DC. El nu a fost prinul.. {in zilele noastre, parintii nu au nici o modalitate de a afla conjinutul produselor muzicale pe care le cumpard copiii lor. In vreme ce unele coperte de album prezinté imagini sexuale expli- cite sau care ilustreazi violenga, altele nu oferi nici un indiciu privitor la continutul lor. Una din melodiile aflate la ora actual in Top 10 este ,Dragoste de jungla”, cintatati de Morris Day si346 (© INTRODUCERE iN ARTA ARGUMENTARIL formatia The Time. Daca mergeti sa cumparati albumul ,Castele de inghe(ata”, pentru melodia ,Dragoste de junglé”, objineti si piesa Dac pustiul nu te poate aduce la orgasm, nimeni nu poate”, un cintec care confine versuri cu referiri sexuale explicite. Fotografia membrilor grupului de pe coperta benigna a albumu- Jui nu ofera nici un indiciu c& acesta confine material impropriu pentru cumparatorii tineri, In ziua de azi, copiii nostri se confrunt& cu o avalansi de optiuni. Cea ce au Ia dispozitie prin intermediul mass-media este unic din perspectiva istorica. Raportul Robert Johnson asupra mediu- Jui de viata al adolescentilor declara ci tinerii insisi simt adesea c& au: 1) prea multe alegeri de facut; 2) prea pufine modalititi structurate prin care sa ajungi la decizii ; si 3) prea pujin ajutor pentru a ajunge acolo. (,Record Labeling”, 1985, pp. 1-12) Rezumatul strategillor folosite In pledarea motiunii de valoare 1. Definigi termenii obiectului valorii din motiune. 2. Repartizati obiectul valorii domeniului corespunzitor si enunjati ierarhia de valoare a domeniului in care se afl acum obiectul valorii. 3. Enuntati criteriile de evaluare. A. Au fost definite sau descrise caracteristicile criteriilor ? B. Sint criteriile identificate drept necesare si/sau sufi- ciente pentru a garanta acceptarea evaluaii ? C. A fost demonstrat relevanta criteriilor in raport cu obiectul valorii? D. Sint criteriile compatibile cu repartizarea obiectului valorii intr-un anumit domeniu? 4, Evaluati obiectul valorii cu ajutorul criteriilor pentru jude- cata de valoare, demonstrind c& obiectul valorii se afl in concordanga cu criteriile pe baza rispunsurilor la urma toarele intreba A. Ce element din societate este influentat de obiectul valorii? (argumente privitoare la efect) CUM SE DEZBAT MOTIUNILE DE VALOARE? 347 B. ince masura sau in ce cantitate survine efectul ? (argu- mente privitoare la important) C. Care este cauza ce produce efectul si importanga atasate obiectului valorii? (argumente privitoare la inerena) Cum se resping motiunile de valoare Asa cum a fost cazul’ si cu motiunile de naturi faptica, ‘oponentul motiunii de valoare igi vede optiunile limitate atit de resursele sale, cit si de opsiunile pledantului. Nesigurant pe care aceasta situatie 0 creeazi pentru oponentul schimba de valoare - situatie valabila si pentru oponentii mofiunilor de natura fapticd si de strategie - este partial contrabalansata de avantajul prezumtiei. Oponentul mai poate anticipa si care anume ar putea fi cea mai plauzibil& cale de sustinut de catre pledant, bazindu-se pe faptul c& a facut, la rindul stu, analiza ‘mofiunii, stie care sint chestiunile standard la care trebuie si se refere pledantul si are deja o idee la care anume dintre convingerile si atitudinile publicului ar putea face apel ple- dantul pentru a incuraja o schimbare de valoare. Analiza mofiunii si identificarea chestiunilor este la fel de importanta pentru oponent ca si pentru pledant. Pentru a cistiga un avantaj minimal de pe urma prezumtiei, oponentului trebuie si-i fie limpede cum este apreciat obiectul valorii in momentul de faz. Oponentul trebuie si cerceteze in amanunt toate aspectele posibile ale obiectului valorii ~ cum este apreciat acesta in domeniul de apartenent’, ce opinii s-au format in jurul ui de-a lungul timpului, ce standarde de valoare sint folosite pentru a-l evalua si ce controverse exist in ceea ce-I priveste. Pe baza acestei analize, oponentul isi alege strategiile proprii pentru a respinge cazul pledantului,348 © INTRODUCERE IN ARTA ARGUMENTARII Cum se stabileste strategia in mod obisnuit, oponentul incepe cu o privire de ansamblu asupra motiunii de valoare, menita sa prezinte pozitia pe care © va adopta in prezentarea argumentelor create pentru a respinge cazul pledantului. Ea reprezint& filosofia oponentu- lui si exprim’ esenta perspectivei lui cu privire la controversa, incluzind o avanpremier’ a strategiei sale. Prin aceasta, opo- nentul declari ascultatorului sau cititorului c& el va apara valorile existente, c& va prezenta valori alternative sau ci va demonstra fragilitatea dovezilor si rationamentelor din anu- mite portiuni ale argumentelor pledantului; pe scurt, avan- premiera elucideazA strategia pe care oponentul s-a hotirit s-0 foloseasc’, indiferent care este aceasta. Scopul este de a clarifica pozitia sa privitor la obiectul valorii din moyiune. Cum se examineaza definitiile si ierarhia Deoarece prima etapa din cuvintarea pledantului a fost defi- nirea obiectului valorii, aceasta poate constitui urmitoarea preocupare a oponentului. A fost obiectul yalorii definit cum trebuie? Este oponentul de acord cu metéda de definire folositi de citre pledant? Dac& oponentul e de parere ci obiectul valorii ar trebui si includ elemente pe care ple- dantul nu le-a adus in discutie sau si excluda elemente pe care acesta a decis si le introduc, prima sa arie de conflict cu pledantul va trebui si se refere la cum trebuie definit obiectul valorii. Oponentul nostru s-ar putea s& se hotarascd s& accepte definitia propusd de pledant pentru rock ‘n’ roll, definitie bazati pe clasificarea fcut muzicii in revista Rolling Stone. La fel de bine, oponentul poate opta si sustin’ ci aceasti definitie e prea larga si, ca atare, 0 evaluare care si se foloseasci de criteriile descoperite de pledant este il. imposil (CUM SE DEZBAT MOTIUNILE DE VALOARE? 349 Urmitorul pas al oponentului este si foloseasca chestiunile standard ale argumentirii de valoare. Nu uitafi cX prima chestiune standard incearci s& stabileasca ierarhia de valoare care permite cea mai corecti injelegere a obiectului valorii. Aici, oponentul ar trebui si-si pun dou’ intrebari atunci cind isi pregiteste argumentele. Prima: este ierarhia aleasti de pledant chiar asa de importanta, atit in domeniu, cit si pentru public, pe cit pretinde acesta? Oponentul poate incerca si demonstreze ci societatea sau persoanele din domeniul temei de discutie nu accept validitatea ierarhiei de valori identi: ficati de catre pledant. Cea de-a doua : a identificat pledantul o ierarhie valoricé adecvata unei mai bune infelegeri a obiectului valorii? Vede ‘oponentul alte ierarhii valorice mai adecvate pe care pledantul nu a reusit si le identifice? Furnizeazi pledantul o funda mentare potrivité pentru alegerea ierarhiei valorice propuse de el? Ar fio ierarhie valorica diferita mai adecvatd pentru aceasti motiune ? Alegerea ierarhiei si criteriilor facut’ de catre pledant limiteaz optiunile oponentului. Aceasta nu inseamni c& opo- nentul nu are nici o optiume. El poate alege s& conteste valoarea esentiala pe care pledantul o asazii in virful ierarhiei sale valorice. Ar trebui oponentul s% conteste valoarea esen- tial daca pledantul nostru a identificat reusita drept valoare esenfiald in construirea evaluarii sale si si-a justificat alegerea sustinind c& superioritatea estetic’ este cel mai bine inteleas& cao forma de reusit, reper extrem de adecvat evaluarii muzicii? Oponentul s-ar putea hotiiri si sustind ci libertatea este 0 valoare mult mai importanta in lumea rock ‘n’ roll-ului, ca $i in oricare alt domeniu al vietii americane. Bl ar putea susfine ci nu este rezonabil si punem nici o alti valoare esentiala in virful ierarhiei pentru acest obiect al valorii. Aceasta ilustreazi una dintre diferentele fundamentale dintre argumentarea de natura faptict si cea de valoare. Dac oponentul modificd prea mult relatia dintre subiectul si pre- dicatul motiunii, el ia o decizie improprie si ajunge la 0350 (© INTRODUCERE IN ARTA ARGUMENTARI argumentare de naturi faptic eronat’. Un oponent care igi propune s& respinga argumentarea lui Richard Fraser, care sustine c& medicii sint cei ce au cauzat de fapt moartea presedintelui Lincoln, ar induce publicul in eroare dacit ar rispunde: Da, medicii erau niste nepriceputi, dar faptul mar fi avut nici o importanya daci Booth nu I-ar fi impuscat pe Lincoln”. Acest rispuns evit argumentul Iui Fraser si nu contribuie cu nimic la respingerea afirmatiilor sale privitoare la nivelul ingrijirii medicale in ani 1860. in argumentarea de valoare, oponentii au posibilitatea de a incerca st opteze pentru o alta ierarhie ~ cerind publicului si considere obiectul valorii din perspectiva unui sistem de valori diferit - fara ca pentru aceasta sa se angajeze neaparat in rafionamente eronate, Acest demers nu mai poate fi considerat un exemplu de evitare a chestiunii, citi vreme oponentul construieste argumente care vor permite publicului si injeleag’ cl trecerea de la 0 ierarhie la alta serveste infelegerii moiunii. Oponentul poate contesta ci ar exista vreo utilitate sau vreun adevir probabil in evaluarea obiectului valorii asa cum este Propusa de catre pledant. Sau oponentul poate hotiri st accepte idea general c& a face o astfel de judecata de valoare este un lucru bun, numai c& pledantul nu procedeazi chiar asa cum ar trebui. Apoi, oponentul ofera o nouf interpretare a ierarhiei valorii si sugereaz c& alte criterii sint mai adecvate. ‘Si presupunem c& oponentul nostru ar fi cerut publicul sd considere importanta esteticd a rock-ului nu din perspectiva ierarhiei estetice de valoare a reusitei, stabilit’ de criticii muzicali, ci din cea a unui matematician. La prima vedere, s-ar putea si nu considerafi valorile din domeniul matematicii compatibile cu cele din domeniul muzicii. Oponentul trebuie si conceap’ argumente, pe baza documentirii ficute de el asupra contextului istoric, care si arate c& intre cele dou domenii a existat de mult vreme o legatura si ci matematica reprezint& cea mai adecvati sursti de criterii pentru a face judecti estetice privitoare la orice gen muzical. oa CUM SE DEZBAT MOTIUNILE DE VALOARE? 351 Cum se contesta criteriile Indiferent dacit oponentul se decide si respingi fiecare aspect din cazul pledantului sau cere publicului s3 considere obiectul valorii din perspectiva unui domeniu diferit, urmatoarea sa preocupare trebuie si fie aceea de a stabili cit de adecvate sint criteriile folosite pentru masurarea obiectului valorii in ceea ce priveste efectul, importanta si inerenja acestuia. A stabilit pledantul criterii unice pentru un obiect al valorii pentru care existd alte criterii, mult mai usor de infeles sau de acceptat? Oponentul poate hotiri si sustin’ c& criteriile de valoare nu sint adecvate pentru obiectul valorii, deoarece sint prea neo- bignuite sau mai adecvate misurSrii unui alt obiect al valorii. Apoi, el va oferi argumente prin care va demonstra existenta unor criterii mai bune, care sint mai adecvate obiectului valorii sau care sint mai larg acceptate de citre expertii in domeniu sau de c&tre societate, ori va demonstra c& pledantul a interpretat gresit valoarea aflati in discutie. Respingerea evaluarii in sfirsit, oponentul va aborda cea de-a treia chestiune standard pentru a stabili dac4 obiectul valorii este evaluat corect prin criteriile de valoare propuse. Pastrind clare in minte concep- tele de efect, importanta si inerent’, oponentul isi stabileste strategiile de respingere. intii, tinind minte c4 pledantul tre- buie si prezinte un caz la prima vedere, oponentul se intreabé : Au fost efectul, importana si-inerena sustinute de c&tre pledant?”. Dac una sau mai multe dintre aceste elemente lipsesc, atunci cazul Ia prima vedere nu a fost demonstrat. El ar trebui si-si inceap respingerea scotind in evident acest fapt. in al doilea rind, deoarece argumentele cu privire la efect, importanga si inereng’ sint prezentate drept afirmatii, ele necesit’ dovezi si rationamente de sprijin. Oponentul trebuie si examineze sprijinul adus de pledant pentru afirmasiile352 © INTRODUCERE IN ARTA ARGUMENTARI prezentate, punindu-si intrebarea: ,Corespund dovezile si rationamentele prezentate de pledant grilelor de atestare a validitatii acestora?”. Daca acest Iucru nu se intimpli, exis- tenfa unui caz la prima vedere este pus serios la indoiald. Daca, dupa analizarea strategiei pledantului, oponentul decide c& criteriile de valoare sint corect formulate, el trebuie si-si concentreze respingerea asupra gradului de compati- bilitate dintre criterii si obiectul valorii din motiune. Recurgind la negare i invocind circumstante insuficient analizate pentru a infrunta pledantul de valoare, oponentul cauti dovezi si rajionamente pentru a acredita argumente (1) care afirma c& efectul sugerat de pledant survine doar in cazuri exceptionale sau cd efectul este produs de circumstante atenuante, (2) care neagi c& influenta obiectului valorii este atit de important’ pe cit sugereazi pledantul, (3) care demonstreaz ci doar un numar redus dintre cei care pun pret pe respectivul obiect al valorii sint influentati de efectul sau, (4) care demonstreaza c& unele surse de referinta din domeniu nu consider ci efectul sau importanta sint de importanti majora, (5) care ‘demonstreaza ci fie efectul, fie importanta reprezinta un feno- ‘men temporar, produs de circumstante neobignuite, 0 moda trecitoare si (6) care contest inerenta demonstfind ci valoa- rea in chestiune ori nu are o pozitie centrala irf cadrul socie- 8tii, ori se schimbi o dati cu trecerea timpului Argumentul in actiune Fragmentul de mai jos reprezint& o parte din declaratia facut de Stanley M. Gortikoy, presedinte al Asociagiei Americane a Industriei de Inregistrari, Inc. (RIAA), ca rispuns la depo- itiile anterioare prezentate in fata Comitetului pentru comert, stiinga si transport al Senatului. Depozitia lui Gortikov nu a urmat imediat dup cea prezentati de Susan Baker, ea avind loc citeva ore mai tirziu. Punindu-le alfturi, am creat © dezbatere oarecum imaginar intre ei, desi motivele de CUM SE DEZBAT MOTIUNILE DE VALOARE? 353, ingrijorare ale PMRC erau deja binecunoscute celor de la RIAA. in timp ce cititi ceea ce a avut de spus Gortikov, identificati ariile de conflict dintre pozitia sa si cea a lui Baker, examinati cum procedeaza el in privinta argumentelor anihilate de oponenta sa prin anticipare si stabiliti dac opo- zitia cu privire la ceea ce a declarat aceasta restabileste prezumtia industriei muzicale. {in audierea de azi, afi avut prilejul si ascultafi citeva proteste rezonabile ale PMRC. Ne-am propus si actiondm cu toatl serio- zitatea pentru a le rezolva. Cu toate acestea, mi vid nevoit si evidentiez cinci adevaruri, egale ca important, pe care in esenj PMRC le trece cu vederea in interventiile sale din presi, ade- vVaruri de care, sperm, acest comitet va fine seama. Cel dinti are de-a face cu lipsa de principialitate, Numarul total de inregistrari cu caracter ofensator este minuscul in raport cu cantitatea totald de inregistrari lansati de citre industria de resort. Cu toate acestea, tinta limitatd a PMRC confera in chip neprincipial tuturor artistilor si toturor companiilor statutul de adepti universali ai riului in al doitea rind, e vorba despre omiterea elementelor pozitive. Desi unele versuri pot fi considerate ca avind caracter ofensator, intregul reflecti un caracter de pur divertisment, precum si atitudini si practici pozitive din punct de vedere social. Daca inregistrarile afecteazi cu adevirat minfle tinerilor, asa cum susfine PMRC, atunci impactul principal al productiei industriei noastre este unul pozitiv, nu negativ. {n al treilea rind, este vorba de omiterea altor influene. PMC, si prin urmare $i acest comitet, are exclusiv in vedere muzica rock, Dar care e motivul pentru care, de o manier& neprincipialt, doar muzica rock e cea vizati pentru examinare de citre PMRC si Senatul Statelor Unite, in vreme ce toate celelalte influente negative explicite asupra tinerilor sint lisate deoparte? Cum mine cu filmele si reclamele din reviste, cu continutul progra- melor de televiziune din orele de maxim’ audienti, cu serialele, cu cirile si programele de televiziune prin cablu? Dac e si facem 0 trecere in revisti negativa a influentelor negative care exist in mediul de viati al tinerilor, atunci si fie 0 trecere in revistd a tuturor acestor influenge si mu una care se ocupa exclusiv354 © INTRODUCERE IN ARTA ARGUMENTARI de muzica rock. Daci cei de Ia PMRC ar gisi cumva 0 cale de a purifica intreaga productie muzicala conform standardelor sale, cine va curita lumea copiilor lor de celelalte influenge negative ? fin al patrulea rind, si ne referim la comportament. PMRC se concentreaza asupra unor moduri de comportare umana pe care le gaseste ofensatoare, dar aceste realitati nu sint inventate de companiile de discuri, de autorii de cintece sau de cintareti. Adultii din societate, unii dintre ei parinti, sint adevaratii susti natori ai acestor extreme. Muzica de pe discuri nu face decit si reflecte, nu si propund, valorile societati si realitatile comporta- ‘mentului uman, fie ele bune sau rele. Si, in sfirgit, este vorba de o referire la drepturi. Desi in acest cadru de discutie se abordeazi drepturile pirinilor si ale copiilor, nu putem face abstractie de drepturile celorlalfi. Ne aflim pe un teren deschis interpretirilor in legaturd cu chestiunea cenzurii si a Primului Amendament. Nu ne este permis si incilcm dreptu- rile parintilor si ale altor adulti, ale c&ror standarde nu corespund cu cele ale PMRC sau ale orictrui alt grup. In plus, artigtii gi compozitorii prezenti pe discuri au propriile lor drepturi si libertati de exprimare, ba chiar si clauze contractuale de protectie care, conform legii, trebuie respectate. Trebuie sa fim siguri ci intentiile nobile ale PMRC nu ajung cumva si se transforme intr-o dilvare a drepturilor si libertitilor altora. Aceste cinci realititi pe care tocmai le-am explicat meritd si ele atenfia acestui comitet. lar in ce priveste PMRC, am inceput si Sn caecum Ingrlforet de motive a de fervoaye PMRC ne apare acum hotirit si-si impund voinja unei intregi comunitati de creatori, precum si celor care transmit muzica, celor care o comercializeaza si, astfel, tuturor celor care cumpara si ascult muzica inregistrat Membrii PMRC sint parin{i. Eu si multi dintre colegii mei sintem si noi paringi. PMRC nu define monopolul asupra dra- gostei si grijei pentru copii. Supravegherea copilului face parte din raspunderea mea parental personal si eu sint singura persoana care are dreptul si hotdrasca echilibrul balanfei dintre interdictiile si libertatile de care el are parte. Cu siguranta ci mu a5 renunfa bucuros la raspunderea mea in favoarea vreunui substitut strdin, cum ar fi o companie de inregistrari, un post de radio, un comitet insarcinat cu cenzura, un organism guverna- mental sau o organizatie de parinti CUM SE DEZBAT MOTIUNILE DE VALOARE? 355 .»Cenzura” poate cunoaste forme subtile si ea nu poate fi redust doar la o extirpare chirurgicala deliberati a cuvintelor urite. intr-una dintre manifestirile sale, cenzura poate insemna sufo- carea actului de creatie -o filtrare insidioas& a energiei creatoare ~ ‘© omogenizare a create Anumite continuturi muzicale pot fi considerate ofensatoare. Cu totii ofenstim pe cineva din cind in cind. De-a lungul vremii, au existat mereu socuri in muzica de larga audienyi ~ chiar de pe vremea primelor persoane socante, cum ar fi Cole Porter, Elvis Presley gi formatia Beatles. Totusi, imi vine greu si-mi amintesc de existenta unor traume permanente cauzate copiilor de citre ‘vreunul dintre cei de mai sus. De fapt, chiar noi insine repre- zentiitn astizi aici citiva dintre acei copii , victimizati”. Prin urmare, o parte din muzica noastra poate face pe cineva si tresard. Acea tresirire, momentele trecatoare de discomfort, reprezinti preturile ocazionale pe care trebuie si le plitim dacd ‘este si avem acces la energia creatoare de profunzime, la acea acumulare de talent, la izvoarele tririlor din care provin muzica si toate formele artei. Ceea ce se risc& este strangularea acestor ‘energii pretioase prin intermediul regulilor si criterilor, al comi- tetelor si coalitiilor, al anchetelor si chiar al categorizatilor. (Record Labeling”, 1985, pp. 96-98) Rezumatul strategillor folosite in respingerea motiunii de valoare 1. Oferiti o enunfare a filosofiei oponentului, reprezentind un rezumat al pozitiei ce va fi adoptat impotriva cazului prezentat de pledant. 2. Respingeti sau acceptati definitia obiectului valorii pre- zentati de pledant 3. Estimati ce criterii ar trebui folosite pentru a evalua obiectul valorii. A. Este valoarea enunjata atit de importanta pe cit pretinde pledantul ? 1, E societatea de acord ci aceasta este important? 2. Dar expertii in domeniu ? B. Au fost criteriile de valoare corect identificate ? 1. Mai exista gi alte valori incluse in standardul folosit?356 (© INTRODUCERE IN ARTA ARGUMENTARIL 2. A realizat pledantul o fundamentare adecvata pentru criteriile de valoare selectate? 3. Exist vreun standard mai adecvat prin care si evaluim obiectul valorii? 4, Stabiligi cit de corespunzitor a fost evaluat obiectul valorii prin intermediul criteriilor de valoare. A. Se potriveste obiectul valorii cu criteriile enuntate? B, Este efectul obiectului valorii produs de o situatie exceptional sau de circumstante insuficient analizate ? C. Este importanfa temporari, fri urmiri sau eronat masurati ? D. Este valoarea inerenta ierarhiei valorice a societitii sau domeniului de care tine motiunea de valoare? Exist vreo alt’ legatur’ cauzala? Motiunile de valoare incearci si stabileasc’ cum anume ar trebui evaluat ceva sau cineva. Aceasti evaluari se sustin prin formularea criteriilor sau a standardelor cu ajutorul crora ar trebui si aiba loc evaluarea, proces urmat de stabi- lirea gradului de compatibilitate dintre obiectul evaluarii $i aceste criterii. Pledanjii motiunilor de valoare trebuie s& fie siguri c& argumentarea lor ia in considerare efectul, impor- tanga si inerenta obiectului evaluarii, indiferent dca se bazeazi pe descoperirea criteriilor sau le concep ei ingisi. Pe lings folosirea tehnicilor aplicabile disputirii motiunilor de natura faptic’, oponentul poate folosi strategiile de a propune criterii diferite sau de a acuza pledantul de clasificare inadecvats. Ingelegerea modului in care se discuti atit motiunile de natur’ faptic, cit si cele de valoare, ne permite si ne facem o idee despre subiectul urmitorului capitol - cum se pledeaza motit- nile de strategie. CUM SE DEZBAT MOTIUNILE DE VALOARE? 337 Lecturi suplimentare recomandate Aaron, H.J., Mann, T.E., Taylor, T. (editori), (1994), Values and Public Policy, Washington, D.C., Brookings Institute. Aceasta este 0 antologie de articole despre crearea judecdfilor de valoare cu privire la strategiile propuse si la cele existent. Felul tn care schimbarile din economie produc schimbeiri de valoare, influenta pe care 0 are cultura asupra strategiilor publice, natura schimbatoare a institusiei familie’, multicultu- ralismul, precum si problema apliccirii legit in cazul violengelor comise de banditismul juvenil sint descrise din perspectiva felului ‘in care apliciim valorile esentiale in procesul ludrit de decizit. Berg, J.L. Jr. (1992), The Great American Priorities, Lanham, MD, University Press of America. Aceasta antologie selecteaza mai multe cuvintiri pe tema ten-

Anda mungkin juga menyukai

• The Hobbit

  

  Dari Everand

  The Hobbit

  J.R.R. Tolkien

  Penilaian: 4.5 dari 5 bintang

  4.5/5 (25084)
• Freakonomics Rev Ed

  

  Dari Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Penilaian: 4 dari 5 bintang

  4/5 (7836)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  Dari Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Penilaian: 4.5 dari 5 bintang

  4.5/5 (19994)
• • Majalah
  • Podcast
  • Partitur
• American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  

  Dari Everand

  American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  Neil Gaiman

  Penilaian: 4 dari 5 bintang

  4/5 (12519)
• The Handmaid's Tale

  

  Dari Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Penilaian: 4 dari 5 bintang

  4/5 (13163)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  Dari Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Penilaian: 4 dari 5 bintang

  4/5 (3321)
• The Art of War: A New Translation

  

  Dari Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Penilaian: 4 dari 5 bintang

  4/5 (3044)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  Dari Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R Covey

  Penilaian: 4 dari 5 bintang

  4/5 (2475)
• The Hobbit

  

  Dari Everand

  The Hobbit

  J.R.R. Tolkien

  Penilaian: 4.5 dari 5 bintang

  4.5/5 (24584)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  Dari Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Penilaian: 4 dari 5 bintang

  4/5 (5783)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  Dari Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Penilaian: 4 dari 5 bintang

  4/5 (12941)
• As 48 leis do poder

  

  Dari Everand

  As 48 leis do poder

  Robert Greene

  Penilaian: 4 dari 5 bintang

  4/5 (799)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  Dari Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Penilaian: 4.5 dari 5 bintang

  4.5/5 (19653)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  Dari Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Penilaian: 4 dari 5 bintang

  4/5 (353)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  Dari Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Bronte

  Penilaian: 4 dari 5 bintang

  4/5 (9485)
• The 7 Habits of Highly Effective People Personal Workbook

  

  Dari Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People Personal Workbook

  Stephen R. Covey

  Penilaian: 4 dari 5 bintang

  4/5 (2515)
• How To Win Friends And Influence People

  

  Dari Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Penilaian: 4.5 dari 5 bintang

  4.5/5 (6503)
• And Then There Were None

  

  Dari Everand

  And Then There Were None

  Agatha Christie

  Penilaian: 4.5 dari 5 bintang

  4.5/5 (8895)
• Good Omens: A Full Cast Production

  

  Dari Everand

  Good Omens: A Full Cast Production

  Neil Gaiman

  Penilaian: 4.5 dari 5 bintang

  4.5/5 (10895)
• Good Omens

  

  Dari Everand

  Good Omens

  Neil Gaiman

  Penilaian: 4.5 dari 5 bintang

  4.5/5 (12010)
• Influence, New and Expanded: The Psychology of Persuasion

  

  Dari Everand

  Influence, New and Expanded: The Psychology of Persuasion

  Robert B. Cialdini

  Penilaian: 4.5 dari 5 bintang

  4.5/5 (719)
• How to Win Friends and Influence People: Updated For the Next Generation of Leaders

  

  Dari Everand

  How to Win Friends and Influence People: Updated For the Next Generation of Leaders

  Dale Carnegie

  Penilaian: 4 dari 5 bintang

  4/5 (2306)
• The Covenant of Water (Oprah's Book Club)

  

  Dari Everand

  The Covenant of Water (Oprah's Book Club)

  Abraham Verghese

  Penilaian: 4.5 dari 5 bintang

  4.5/5 (516)
• It Ends with Us: A Novel

  

  Dari Everand

  It Ends with Us: A Novel

  Colleen Hoover

  Penilaian: 4.5 dari 5 bintang

  4.5/5 (5739)
• The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  

  Dari Everand

  The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  Jeneva Rose

  Penilaian: 4 dari 5 bintang

  4/5 (1103)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  Dari Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Penilaian: 4 dari 5 bintang

  4/5 (5700)