Scribd Logo
Unggah

Selamat datang di Scribd!

  • Anatomia Omului - Membrele

    Diunggah oleh

    Nicu Iulian Craciun
    75 tayangan202 halaman
    Culegere

    Hak Cipta

    © © All Rights Reserved

    Format Tersedia

    PDF atau baca online dari Scribd

    Apakah menurut Anda dokumen ini bermanfaat?

    Apakah konten ini tidak pantas?

    Laporkan Dokumen Ini
    Culegere

    Hak Cipta:

    © All Rights Reserved
    Unduh sebagai PDF atau baca online dari Scribd
    Tandai sebagai konten tidak pantas
    75 tayangan202 halaman

    Anatomia Omului - Membrele

    Diunggah oleh

    Nicu Iulian Craciun
    Culegere

    Hak Cipta:

    © All Rights Reserved
    Unduh sebagai PDF atau baca online dari Scribd
    Tandai sebagai konten tidak pantas
    dari 202
    Use 2 | BIBLIOTECA STUDENTULUI MEDICINIST VIOREL RANGA C. ZAHARIA V. PANAITESCU AL. ISPAS ANATOMIA OMULUI MEMBRELE oe I. A908. tae | Drepturile de editare ale acestei lucr’ apartin in exclusivitate Editurii ,CERMA" : Tonna Maditina Mattel ‘Tehnoredactare computerizaté: Adrian Barbu Coperta: Florin Creangit ISBN, 973—95570—7—2 i ANATOMIA MEMBRELOR | ‘Trecerea fa statiunea biped’ a imprimat corpuluf uman profunde modificari structurale i functionale, Aceste moditicairi se reflecta in structura $i dinamica trunchiuiui gi tot atft de evident in cea a extremity © privire succinta in flogeneza, arata c&, In evo- lutla gi specializarea membrelor superioare gi infe- rioare, au intervenit mai multi factorl. de exemplu: cutarea $i pregitirea hranei, fuga de pericol, fabrica- rea uneltelor de munca gi numeroase ate conditil de adaptare la viata de uscat. in acest sens, MEMBRELE SUPERIOARE, care pe trepte filogenetic inferioare ser- veau indeosebi la sprijnirea si deplasarea corpulul, fa stramosil patrupezi mai apropiafi omului, au inceput a se elibera de sol- Ele s-au transformat morfofunctional in organe de prehensiune si agafara, functl care pre: supun un mare grad de mobiltate si care pe fig’ ‘opozabilitatea policelui, au concentra la nivel min ‘cea mai mare parte a receptorilor de tact, devenind principaiul organ tactil al omulul. Omul_primjtiv Schimbindu-! regimul de hrana, trage cu arcul dupa vinat, descoperd focul si Ri crecaz’ cu propria ming Uuneltele de munca, de existent. Transformavile pro- duse la nivelut membrelor superioare, se reflect th agezarea si articularea intre ele a caselor centurli scd- ulare si extremitatilor libere ale membrelor super ioare; in modul de articulare al oaselor centurii scapulare cu trunchiul; in conformatia si strategia re- gunllor tepograties ale membrelor Superiore ‘raiectul manunchiurilor vasculonervoase. In acest oa- dru un foc important 1! ocupa articulatia umarulul. Pen: tru o mai mare mobilitate, ea prezinta 0 structur& speciala si este asezata la suprafatd, caracteristi¢ ‘omulu, Ea este 0 articulatie de tip sferoidal, cu condu- cere musculara si cu cea mal mare mobilitate. Ampi- tudinea migcarilor se mareste de asemenea prin participarea la realizarea lor, a artculatiei centuri sca- pulare si a tipulul particular de legétura a scepulei oly trunchiul, prin muschi. Extremitatea libera a membre lor superioare, asemdinata de Braus cu braful unei ma- carale, prezint& o dinamic’ complex’ la baza carela Std Intregul sistem muscular al membrelor superioafe i partial al trunchiului. Aceiasi factor! au determinat dezvoltarea deosebit de bogata a inervatiel gl dispo; Zitivulul vasoular al membrelor superioare. Un exemplu ‘n acest sens 1I constituie rofeaua vasculara a acestor membre, cu multiple posibiiteti de circulate colaterala ‘n obstructia trunchiurilor vasculare principale. ‘Trocerea fa statiunea bipeda a impovarat MEM- BRELE INFERIOARE in static gi mers. Ca urmare, membrele inferioare devin mai puternice $i volutti- noase comparativ cu cele supericare. Masa lor repre- Zinta ceva mai mult decit 1/3 din masa totala a corpulul uman, Adaptarea $i specializarea lor 1a functia de sustinere si propulsia corpulul, se reflecté fn structura tuturor parlor lor componente. fn acest sens, centura pelviana reprezentat de cele dou’ case coxale se articuleaz& puternic posterior cu osul sacru, inchizind astfe! intr-un putemic ine! 050s, 0 parte a coloanel vertebrale. Acest complex osos|for- meaza 1/3 inferioara a trunchiului, respectiv pelvisul, prin care se transmite membrelor inferioare intréaga greutate a partilor suprajacente ale corpului. Toate piesele scheletice ale membrelor inferioare sint mal puternice, lar arhitectura lor interna este expresia so- lictérilor lor functionale tn gradientul gravitational ‘Adaptarea si specializarea morfofunctionalé a mem- brelor inferioare se oglindeste de asemenea tn dez- voltarea si actiunea mugchilor; in aledtuirea atticulatilor si intregului aparat ligamentar; in dispo- Zilla gi traiectul vaselor sanguine gi limfatice si fn tipul lor de inervatie. in timp ce migcarea membrelor super- ioare fata de trunchi se realizeazé intr-un triplu sistem lafie: Aceasta este articulatia soldului, puternical so- lid’ | adinc implantata in perefi bazinului, Rezistenta i soliditatea membrelor inferioare determina o mai re- dus expunere la stress-url. Fracturile membrelor su- erloare 'sint mal frecvente decit ale celor inferioare. ins@gi patologia acestora, comparata cu a celor, su- perioare; prezinta particulartati legate de structuta gi functia lor. Varicele membrelor inferioare, afectiuri ar- ticulare, antertele,limfedemul membrelorinferiare, ttc. consttuiese numai ceva exemple in acoasté sfera | Dezvoltarea membrelor Dezvoltarea membrelor incepe inca th s&ptamina ‘a Vea de viatd intrautering, deci inainte ca embrionul 38-3] fi dofinit forma general umana, pe cate o dobindoste abia fa sfirgitul séptaminil a Villa de ‘cundatie. Membrele superioare si inferloare apar pe peti laterale ale corpului embrionar sub forma unor miguri secundari si simetrici, numiti mugusii membfelor. ‘Acesti mugurl se dezvolta dint-o creasta longitudnala {ntinit initial pe toata lungimea fetelor lateralé ale trunchiuiui, numa creasta membrelor (creasta lul Wolf). in timp ce la pesti din creasta membrelor fau nastere in lungul corpului, aripicarele, la mamitere partle crestelor dintre mugurii membrelor regresbaza 31 dispar. Mugurli membrelor superioare preced cu 48. Ore! ca. apartie, pe cei ai membretor inferioare. Fi ‘mugure are initial form’ semilunara si contine tn|inte- rior populatia celularé inc& nediferentiaté, de natura Mezerichimala, invelité la suprafata de ectodermul em- brionar. in aceasta etapa mugurll membrelor sint ne- segmentati, dar timpuriu, la nivelul lor incepe a so schita parte proximalé mai groas’, corespunzind umarulul $i goldulul si alta distala si lafits, din care se dezvolts extremitatiie libere ale membrelor. Mugu prezintd o fatd de flexie si alta de extensie; 0 margine preaxiala si alta postaxiald. La om, mugurii membretor superioare corespund ukimeior patru somite cervicale’. si primelor doua toracice. Cei ai membrelor inferigte Corespund somitelor lombare si primelor sacrale. In luna a Ila intrauterin’, la nivelul extremitatilor libere apare cite 0 proeminenté ce corespunde cotulu! respectiv genunchiulul, iar distal se afté mina sau pi ciorul prirritiv mai létite. Marginea liberd a péirti distale prezinta acum cite cinci proeminente, care schiteaz’ degetele mini si piciorului, numite degetele conjuncte (Gigit’ conjuncti). Tot in etapa de diferentiere a seg- mentelor membrelor se produce un fenomen de tor- siune a extremitati libere, tn directia opusa, pentru membrele inferioare si superioare: Torsiunea se real zeaz8 in jurul axulul lor longitudinal, Prin torsiune i i | de coborire al membrelor superioare, istiga pozitia defintiva. Odat& cu creste- rea in lungime §1 segmentarea extremitatilor libere, prin diferentisrea mezenchinului dintre partile schele- tului iau nastere cavitatile articulare, concomitent dife- renjiindu-se formatiunile capsuld-ligamentare ale articulator. In ce priveste mugchii membrolor, nu este deplin precizat dac se dezvoité din mezoderriul mar- ini ventrale a miotoamelor regionale. sau din mezen- chimul somatopleural. Materialul. premuscular impreuna cu nervii dorivati din neuromerele cores- punzétoare, invadeaza de timpuriu muguril membre- lor. Odata ‘cu cresterea maselor musculare,, cresé nnervil motor $1 sensitivi al acestora. Vasele sanghine si limfatice se diferentiaz’ din mezenchimul acestor, mugur, Directia aiterentierii gi dezvoltiril formariuniior anatomice ale membrelor, cit gi succesiunea in timp. este de la proximal spre distal. Degetele miinit si pi- cioarelor, inal unite prin membrana interdigitalé (digit inconjunt), fa sfirsitul séptamini @ Vil-a sintindividua- ‘izete, prin resorbjia acestel membrane. Degetele miinii prezinté la extremitatea lor distalé pe fafa palmard, nu- ‘merosi corpusqull tactili, mai dengi tn regiunea proe- ‘minenfelor tactile deck in oricare ‘alté regiune a cor- pului. Mina ddvine.astfel principalul organ tactil al multi Muguiitr{éinbrelor, sectionati si reimplantati po- sed un mare [potential de diferenfiere sub influenta mezodermului plac laterale (somatopleura). fecanisrul complex al dezvotatii si diferentieri alien poute fi perturbat prin numerosi factori en- do- sau exogeni, dind nastere maiformatifior congeni- tale ale membrélor. Enumerdim dintre cale mal frecvent ‘ntinite urmatohrele: — ECTROMELIA sau AMELIA adica lipsa aproape completa a unul membru; — MELOMELIA, caracterizaté prin prezenta de membre duble, datorité scindeiit longitudinale a mu- gurilor membrelor; — AMPUTATI CONGENITALE ale membretor; MELIA, situatii in care lipsesc seg- fe, mina sau piciorul find legate direct — SINDACTILIA, matformatie prin persistenta ‘membfane’ intérdigitale cu degetele fuzionate; — POLIDACTILIA, prin prezenta unor degete su- pranurierare; | — BRACHIDACTILIA sau degete scurte prin lipsa tunel falange, sau prin falange mai scurte decit normal; — HIPERFALANGIA sau degetele lungi, prin existenta de falange supranumerare, sau mai lungi decit normal. Cauzele bndo- sau exogene care determina aceste matformatii pot fi factori genetici, agent micro- bieni, in special virusuri, medicamente, dintre care cel mai nociv in uimul timp s-a dovedit thalidomida, un medicament s¢dativ, administrat gravidelor in cursul primelor saiptarhini de sarcina gi altele, Este important de stabiit pentru acesti factori matformativi, c& tofi actioneazé in primele faze ale embriogenezei. MEMBRUL SUPERIOR (membrum superior) ANATOMIE SCHELETUL MEMBRULUI SUPERIOR (ossa membri superioris) Scheletul membrului superior este format din centura scapulara si din scheletul membrului superior liber. CENTURA SCAPULARA (cingulum memibri superioris) Centura scapulara este formata din scapula si din clavicula. Ea leag& membrul superior de trunchi, mugchil care actioneaz asupra el conferindu-i o mare mobiltate. SCAPULA (scapula) ‘Scapula sau omoplatul (grec.omos = spate, pla- tos = turtt) este un os lat triunghiular, cu baza situata superior, concav anterior, find asezat pe fata poste- rioara a toracelui in dreptul coasteior IV, Orientare: ea se orienteaza cu fata concava an- terior, cu cavitatea glenoida lateral si cu unghiul mat ascutit inferior Scapula prezinté: — faja anterioara (facies costalis) concava in sens vertical, orientata anterior si/medial, Cea mai ‘mare parte a ei este concava si se niumeste fosa subs- cepulara (fossa subscapularis), prezentind creste transversale; la acest nivel so inseré m.subsca- pular. in partea laterala a fetei anterioare se afl ‘gaura nutritiva. in apropierea marginei mediale se gasesc ceva creste pe care se inserd m.dintat anterior (fig. 1). — faja posterioaré (fascies dorsalis) este convexa gi strabétutd dinspre medial spre lateral, Ja unirea 1/4 superior cu 3/4 inferior de spina sca- pulei (spina scapuiae). Aceasta creste progresiv in naltime dinspre marginea mediala (de unde incepe printr-o suprafata triunghiulard, spre cea la- terald pe care 0 depageste sud forma unei apofize voluminoase numité acromion (acromion). Un- ghiul deschis antero-medial format catre acro- Trion si spina scapuiei se numeste unghi acromial (angulus acromialis). Spina scapulei impart faja posterioard! in dou fose: fosa supraspinoasa (fos- sa supraspinata) si fosa infraspinoasa (fossa infraspinata) pe care au originea mugchii omoni- mi, Marginea libera a spinel scapulei se lateste si este rugoas, pe muchia sa superioara inserindu- ‘se m.trapez, iar pe cea inferioard m.deltoid. Intre cele dows muchii se insera lama superiicalé a fasciei cervicale. Pe suprafata triunghiulard de ta extremitatea mediala a spinei aluneod m.trapez th timpul migcarilor scapulei (intre muschi si aceasta & DESCRIPTIVA suprafata se gaseste 0 bursa seroasai). Acromionul este turtit supero-inferior si continua anterior spina. Fata sa superioara este rugoasa, subcutanata, palpa- bil&. Fata inferioaré este neteda, concava si vine in raport cu articulafia umarulul. Marginea mediala are 0 supratat’ articular’, ovalara cu axul mare sagital, prin care acromionul se articuleaz& cu clavicula, numita fafa articular acromialé (facies articularis acromi). Pe marginea lateral a acromionulu, inferior, se insera lig.coracoacromial; — marginea superioard (margo superior) este ascufité. In partea sa laterald prezinta incizura scapu- ej (incisura scapulae), care este transformata in orfi- ciu de ligaransvers al scapulei. Prin orificiu trece nervul suprascapular iar deasupra ligamentului, artera ‘suprascapulard. Medial de incizura se insera m.omo- hicidian. in partea laterala a marginei superioare se afl procesul coracold (Processus coracoideus), in forma literei L. indreptat anterior i lateral. Pe virful Sau @ prind mm.pectoral mic, coracobrahial si biceps bra- hal (cepul scur), iar pe fata sa superioarallig.coraco- claviculare, coracoacromiale si coracohumer — marginea medialé (margo medialis) este subfire, ascutité. Pe buza sa anterioara se insera m.dintat anterior, iar pe cea posterioara mm.romboid mare si mic, primul inferior de spina scapulei, iar al doilea in dreptul ei Angeles ‘Siperior Coracorteus wilas glenvidalis fei este Tiberculors nbggle. Anglts jaw GL IOF L%. 1.~ SCAPULA Cala anlerioaré) FIQ.2 Seapuie (aja postorioar) — marginea laterala (margo lateralis) este mai groasa si se termina in dreptul tuberculululinfragie- noidal (tuberculum infraglenoidale), pe care are origi nea capul lufig al muschiului triceps brahial. Pe ‘aceasta margine se inseré superior m.rotund mic, iar inferior mrotund mare; — unghiu! superior (angulus superior) este as- coutit ¢1 pe el se inser mlevator scapulae, — unghiul inferior (augulus inferior) este col mal ascutit; uneori pe el se nserd fascicule scapulare ale mmuatissimus dorsi; — unghiul lateral (angulus lateralis) prezinta ca- Vitatea gienoida (cavitas glenoidalis) ugor concava, pi ‘forma, cu partea lata situata inferior, Cavitatea glenoida se articuleaz’ cu capul humerusulul si este agezata pe un mic platou osos, mal ingust la bbazdi numit colul scapulei (collum scapulae). Su- Perior de aceasta cavitate se gaseste tuberculul ‘supragienoidal (tuberculum supragienoidale), pe care are originea capul lung al m.biceps brahial Vasele scapulel patrund prin orificile nutri- tive aflate pe cele dou’ fete ale osului, inferior de spina scapulel. Arterele provin din aa supras- ‘capulard si circumflex a scapulel. Acromionul si rocesul coracoid, care sint perforate de nume- raase orficl vasculare, primesc vase gi din artera toracoacromiala. Nervil provin din plexul brahial (nervul infraspinosului si nervul subscapularulu). CLAVICULA (clavicula) Este un os alungit, In forma itorei ,S* agezat orizontal care nu are canal modular ih cea mai mare parte a sa. Clavicula este asezata in partea superioard si laterala a toracelu, lateral de stem. La vertebratele inferioare (pest) este un os cuta- Nat, situat superficial, care fn cursul evolutielflo- genetice, se deplaseaza in profunzime. Absenta congenitala a claviculei se asociaza adesea cu mal- si cu fata neteda superior Clavicula prezinta: — extremitatea sternala (extremitas stemnalis) care are forma unei prisme patrulatere mai rar triun- ghiular, Ba prezinta fata articulard stornald (fascies ar- ticularis stemalis) care este convex transversal si ‘concava sagital, nereguiata, dar care peste vista de 25--30 ani devine netedd. Pe marginea posterioata a ‘extremitatii stemale se inser m.sternohioidian. —{extemitatea acromiala (extremitas acromialls) este tutité supero-inferior gi mai mica decit cea ster- nal. Prezint® fafa articulard acromiala (facies aticula- ris acromialis); — fata superioara (neomologata fn N.1) este ne- teda gi corespunde m.platysma $i pieli. Poate fi pal- pata In intregime: — fata inferioara (neomologata in N.L) prezint spre extremitatea modiala impresiunea ig.costoctav- ular (impressio lig.costoclavicularis) pentru liganjen- tului omonim. in partea ei centrala se gaseste un tant pe care se inseré m.subblavicular. Spre extremitatea 8a lateral se aflA tuberculul conoid (tuberculum conoideum) pentru insert igamentulul conoid. Late ral tuberculul conoid se continua cu linia trapezoidé (inea trapezoidea) pentru insertia lig. trapezoid. Lig.conoid i lig trapezoid sint cele dou’ componente ale ligg.coracocieviculare. in partea mijocie a acestei fote se afld orficiul nutty al claviculei, orientat lateral. Piin insertia Ia acest nivel de lig. costociaviciar, © parte din greutatea membrului superior este trans- mis claviculej, iar de la aceasta, scheletulul trunchiu- tui. In Gaz de fracturd completa ‘a claviculel, produs& medial a lig.costoclavicular, cele doua fragmento ale osulul Se deplaseaza astfel: extremitatea sternala,|su- pperior, prin contractia m.sternocleidomastoidian, iar fextremitatea acromiala, inferior, tras de greutetea membrului, superior, dind aspectul caracteristic de yumar c&zut”. Anterior, clavicula este rotunjita, neteda, subcu- ‘anata, palpabilé. Ea este convex’ anterior in 2/8 me- diale si concava in acelasi sens in 1/3 lateral In cele 2/3 mediale se insera m,pectoral mare, iar in cea la- terala m.deltoia. Posterior, are raporturi apropiate cu vasele sub- laviculare gi cu vitul pkiminului. La acest nivel osul este concav in cele 2/3 mediale unde se inser m.ster- nocleidomastoidian si convex in 1/3 laterala unde se inserd m.trapez. La focul de unire a curburlor se pro- duc freovent fracturi indirecte ale claviculel SCHELETUL MEMBRULUI SUPERIOR LIBER (skeleton membri superiors liberi) ‘Scheletul membrului superior liber este format din scheletul brafulul (humerus) scheletul antebratului (‘adius si uina) si scheletul miinii (carp, metacarp si falange) HUMERUS (humerus) Humerus este un os lung format din doua extre- rritati si un corp. Orientare: superior si medial se ageaza capul hu- rmerusuli, lar anterior gantul intertubercular, Extremitatea proximald prezinta o formatiune cit 1/8 dintr-o sfer’ orientat& superior, medial si posterior, numit& capul humerusului (caput humer). inctinatia ‘axului sau fata de diatiza este de 130° — 150 °. Capul se articuleaz cu cavitatea glenoida a scapulei. El este marginit de un gant numit cofu! anatomic (collum ana tomicum). Anterior de cap se aflé tuberculul mié (tu- berculum minus) pe care se inseré m.subscapular. Lateral de cap se aflé tuberculul mare (tuberculum rmajus) pe care se insera, dinainte inapol mm.supras- pinos, infraspinos ¢i rotund mic. La nivelul tubercululul mare trabeculele osoase sint mal putin dense. Aceasta structura explicé frecventa fracturilor prin sinfundare” (trabeculare) in cderile pe umar sau in fate traumatisme ale regiunil dettoidiene. Fiecare tu- bercul se continua inferior cu cite © creasta: creasta tuberculuiui mic (crista tuberculi minoris) $i creasta tu- berculului mare (crista tuberouli majors). Intre cei doi tubercull si crestele care fi continua se formeaza gantul intertubercular (sulcus intertuber- cculars), prin éare trece tendonul capulul lung al m.bi- cceps brahial, insotit de bursa sinoviala bicipitala gi de © ramura a arterei circurtflexe humerale anterioar’, Sanful este transformat th canal de fibre conjunctive dispuse transversal. Pe creasta tubercululul mic se in- sora mJatissimus dorsi (a c&rui insertie se prelungeste pind in santul intertubercular) si rotund mare. Pe creasta tuberculului mare se inser r.pectoral mare. Intre extremitatea proximala si diafiza se afld colul chi- rurgical (collur chirurgicum). Fig.4 ~ HOMERUSUL (A. Posténjon Be ANTERIOR) Corpul humerusului (corpus humeri) are forma cilindric& nereguiata in jumatatea superioara gi pris- matica triunghiulara in cea inferioara, El prezint&: — fata antero-laterala (facies anterior laterals) are ta jumétatea el tuberozitatea deitoidiana (tuberosi- tas dottoidea) tn forma lterei V. Pe ramura ei super- ioara se inseré m.deltoid, iar pe cea inferiora, mbrahial; — fafa. antero-medialat (facies anterior medialis) prezint& oriiciul nutrtiv in portiunea sa miocie. Supe- fior de acesta se afi 0 rugozitate pe care se inser’ m.coracobrahial, iar inferior are originea m.brahial; — faja posterioaré (facies posterior) prezinta ‘penful nervutui radial (sulous nervi radialis), care co- board pe fafa lateral a humerusului. In el se gasesc n,radial si a.brahiala profunda cu cele doua vene sa- telte, Raportul direct al n.radial cu osul explica lezarea sa in fracturile humerului la acest nivel sau paralizia radiala consecutiv’ inglobaril nervului in calus. Supe- rior de gant se insera capul lateral, iar inferior, capul medial al m.triceps; — marginea laterala (margo lateralis) si marginea ‘medialé (margo medialis) sint mai ascutite distal, ter- minindu-se ca niste creste in dreptul epicondillor Pe aceste margini se prind septurile intermusculare, me- dial si lateral. Marginea lateralé este intrerupta la uri rea 1/S sale inferioare cu cele doua treimi superioare, de santul nradial (sulcus n.radialls). Inferior, pe ea se inser m.brahioradial si lung extensor radial al carpu- tui Extremitatea distala este prismatic triunghiulard, turtia frontal, accidentala, datorita elementelor prin care se articuleaz& cu oasele antebratului. In N.I. se numeste condif humeral (condylus humor). in partea i medialé so afla 0 suprafata articulard numitatrohlee humeraia (rochlea humer), care are forma unui mo- Sor ugor spiralat si se articuleaza cu incizura trohleard .ulnel. Lateral de tronlee se gaseste capitulu! humeral (capituium humer), care se articuleazé cu capul ra- OASELE NIIN GS | Gaspeet anions. | cu osul mare, medialé cu piramidalul, inferioaré cu metacarpienele IV-V si superioar cu semilunarul Faja posterioara este rugoasd, nearticular’. Colo opt oase ale carpulu solidarizate intre ele prin formatiuni figamentare formeaza in totaltate un masiv 080s, care prezinta o fat posterioaré convex gio fata anterioara concavai in sens transversal. Fata anterioara are forma unui gant cu directie vertical humit santul cerpian (sulcus carp). Marginile proe- minente ale acestui gant sint formate lateral de tu berculul scafoidului si al trapezului, iar medial do pisitorm si ciigul osului cu cirig. Pe aceste margini se insera retinaculul flexoriior (retinaculum flexorum) care transforma gantul carpian intr-un canal osteofi bros, canalul carpian (canalis carp), prin care trec tendoanele mm.flexori ai degetelor, milexor radial al ccarpuiui, precum si portiunea terminal a n.median. asele supranumerare ale carpului sint in ge~ neral foarte rare, der prazinta un oarecare interes medicolegal, legate de traumatismele carpului, cind texistenta lor poate simula fracturl, Mai frecvent des- cris, osul central al carpului (08 centrale) este un os mic, situat pe fata dorsal, intre scafoid, trapezoid si cosul mare. El exist normal la fat dar se sudeaza in timpul viet intrauterine la fata posterioara a scafoi- dului (Hencke si Leboucg). La unele rase de mat mufe prezenta sa este constanta, Au fost desorise 0 serie intreagai de oase supranumerare, dar apartia acestora este foarte rara. Dintre ele amintim: epipira- mmisul, epilunatul, stiloidianul, paratrapezul, osciorul lu Gruber, osciorul iui Vesales etc. METACARPUL (metacarpus) formeaza scheletul palmei'si reprezint& primul rind de‘ oase lungi ale ini, Este alcatuit din oase metacarpiene numerotate de la | la V (ossa metacarpalis ! — V), dinspre lateral spre medial. intre ele sint spatile interosoase $i se articuleaz’ superior, prin_baza lor cu al doilea rind de ‘ase carpiafie, tar inferior prin ggpul lor cu baza ta- langei proximate. Metacarplenele sint oase lung}, ugor concave an- terior gi prezinta un corp si dou extremitit Corpul (corpus) este prismnatic triunghiular inte- rior si rotunjt in juratatea superioara prezentind o fata posterioard convexd, palpabilé in regiunea dorsala a imiinii si doua fefe antero-lateralé gi antero-meciala, netede pe care se inser mm.interososi, Baza (basis) portiune mai voluminoasé 2 osului este situata proximal, Ea prezinta pe fafa superioara © fat’ drticulara pentru rindul distal de oase carpiene. De asemenea, poate prezenta pe fetele laterale mici fafete articulare, prin care metacarpienele se articu- teaza intre ele. Capul (caput) reprezentind extremitatea distaté a (este ugor turtit transversal) gi are o suprafata articulara convex pentru falanga proximala, Caractere propril ale metacarpienetor: Primut metacarpian. Este cel mal squrt gi cel mai gros si prezinta superior ta nivelul bazel o fata articu- jara in forma de a prin care se articuleaza cu fata corespunzatoare a trapezului. Pe laturile bazel nu pre- Zinta fatete articulare pentru metacarpienele vecine. 14 Phalanx fuberosiites ee pa Ban. Bind Lippitt Compu, ~ Somes phalanars basis _ a8, oe Prapdzium reintiiglo® 8 trapexoiidec Processus stylayg aarp ssh osceatiiten asia 08 dena Aig. 2- OASELE Mii (espee/pocleronf Pe bazii se inserd anterior tendonul m.lung abductor al police, pe fafa laterals a corpulul, m.opozant al pales i, lar pe cea mediala primul m.interosos dorsal. ‘Metacarpianul! Il este cel mal ung si prezintd pe fata superioaré a bazei trei_fote articulare pentru tra- paz, trapezoid si osulmare, Fata pentru trapezoid este ‘onicava transversal dind astfel un aspect bituberculat (esomangtor cu o furc’é) acestei extremitafi Baza pre- Zinta medial o fafa articulara pentru metacarpianul I iar anterior se inser’ tendonul m{flexor radial al.car- pul, Pe fata posterioara a bazei se insera tendanul tensor lung radial al carpului ‘Metacarpianul lll urmeaza ca lungime metacar- pianului I! si se articuleaz superior cu ogul mare. Pre- Zinta pe ‘baza, lateral, o fafa anticulara pentru metacarplanuLl, jar medial una pentru metacarpianul _IM, Posterior, baza prezinta procesu! stiloidian (proces- ‘sus styloideus), care p&trunde inte osul mare si tra- pezoid, Pe procesul, stilidian se insera m.lung extensor radial al carpulut a ‘Metacarpianu! IV, mai scurt ca precedentul pre- zinta gi el pe lature bazei doua fatete antculare pentru nistacarpienele Il $i V, deosebindu-se de metacarpia- nul fil prin lipsa_procesului_stiloidian. Superior, baza ‘se articuleaz cu osul mare $i osul cu cirlig. Metacarpianul este cel_mai_mic gi cel mai subtire prezentind ca si cel de al doilea o singura tata ariculera in partea laterala a bazei pentru metacarpia- nul IV. I deosebim de cel de al dollea prin faptul od este unitubercular la nivelul bazei. Se articuleaz’ su- perior numai cu osul cu cifig. Pe fata posterioard a bazei se insera tendonul m.extansor ulnar_al,carpulu. OASELE DEGETELOR MIINII (ossa digitorum ma- 1s) alcétuiese segmentul distal al scheletului mini g & brachio- rales Meat. carey paghali Him epicondiliens lalerate gpitandl tens meadiagi MAO, ee M biceps brachi Me Brachialis ore M4. pronalor feres feapar ulnar) : MA dlgibun super Al, Digilorum profandes 4 pronaley WAL polltels lenges ee nator quadrats ora M.brachia- re Paoneds. ele. poli ee M Alerar cangy alnaris nee (ead of oration Habel goa i a . ext cara oars went a flower aber | ig! ae ae AE ores waleresse! palmares Maabl pottion (ean ans: 4 At. abgitorapy MR dit in aid 11% 73 — INSERIHLE HUSCULARE PE FATA: ANTERIOL : RA A OASELOR ANTEBRATULU). SMI — ‘se numese falange. Cu exceptia policelui care are nu- mai doua falange, toate celelalte degete au cite tre, rhumite: falanga proximal (phalanx proximalis), falan- ga medie (phalanx media) $i falanga distalé (phalanx istalis) (fg. 11, 12). Falanga proximalé este cea mai mare $i prezint& cafacterele unui 0s lung avind 0 baz, un corp $i un cap. Baza felangei (basis phatangis) are forma de pi- id patrutatara prezentind superior o fata articulard, ovalara, concavs, larga transversal, pentru articulatia cu Capul.metacarpianulul respectiv. Aceasta fala oste marginita medial gi lateral de doi tuberculi pentru in- set ligamentare, 15 Gorpu! falangei (corpus phalangis) de forma unui semiclindru, tri antero-posterior, prezint& o fal an- terioarA plana 4 o fafa pesterioera convex. ul falangei (caput phalangis) turtt_a posterior, este reprezentat deo fafa articular in de trohlee, mai tins paimar decit dorsal, Ea ticuleaz& cu baza faiangei medi. Falanga medie prezinta aceleasi caractere cu cea proximal, fiind ins mai mica i prezentind diferit 0 rma ar. fata aqiculara’ a bazei, care este despéiita in dowd rwici cavitafi print-o creasta sagitala. Aceasta fat se artiouléaza cu trohlea capului primei falange. ga distala are aceeagi forma la nivelul Hazel a co4 miocie. Corpul este mai lat superior gi] mal “Be MHP oligilorum AratndN a onhepiis Hedtinalie’s Mertoapss anars in. epscongll PO ter ainconeas Mcupinelor A brachjo-ragialis Hexl cae rae brevis ext cappsrad. longus Mm. tnlerosses ales eat pallens Mm. thlerosse! Fig.74 ~INSERTILE HUSCULARE PE FATA POSTERIOARA LUE. WIM. ~ ‘ingustinfetior. Distal, aceasta falanga se termina cu o tuberozitate tumtité antero-posterior, de forma semilu- nara, tuberozitatea falangei cistale (tuberositas pha- langis distalis). Ea este neted’ posterior, corespunzind patului unghial, gi mai rugoasa anterior ta nivelul pulpei degetulul. Oasele sesamoide (ossa sesamoidea) sint mici formatiuni sterice sau ovalare agezate pe fata anterioar’ a articulatilor degetelor, $i jn special la nivelul articuiatiei metacarpofalangiene. Dintre ele, sint constante dous, lateral si medial, la nivelul policelui, situate in grosimea ligamentelor me- tacarpotalangiene. Foarte rar se mal pot intini dow’ sesamoide la index gi la degetul mic, A OASELOR ANTEBRATU- ARTICULATIILE MEMBRULUI! SUPERIOR Anticulatle membrului superior se impart in: ar- ticulajia centuri scapulare si articulate extrema i bere. ARTICULATIILE CENTURII SCAPULARE (uncturae cinguli membri superioris) Aceasta artculatie este format din articulate stemoclaviculara si acromioclaviculard, ligg.coracocla- viculare si ligg.scaputei (fig. 15). 16 ARTICULATIA STERNOCLAVICULARA {articulatio sternoclavicularis) Fetele articulare sint reprezentate de: —Incleura claviculard, situata in unghiul superior ‘al manubriului, Ea priveste superior si lateral, fiind ‘concava in pian frontal $i convexa in plan sagital. Dia: metrul sagital este mai mic decit cal al tefel anticulare de pe clavicull, aceasta depaigind-o in special ante! rior, % — Feja articularé claviculara este formata dit, dou mici suprafete, una verticala pentru manubriu $i:\" alta orizontala pentru 0 mica fetisoara articulara aflata pe marginea superioara a cartilajului coastei |. Cele doug suprafete se intiinesc intrxun unghi obtuz des. chis lateral, Fefele artculare sint acoperite de fibrocar- till Discul articular (discus articularis). Desi fotele aniculare sint acoperte de fibrocartilal, congruenta lor fu este perfect, Aceasta este realizata printrun disc fibrocartilaginos. EI este mai gros la periterie unde adera de capsula gi mal subtire central. Discul este asezat in plan sagital si Imparte cavitatea articulara intr-un segment medial si altul lteral. Uneori acest disc poate fi perforat in centru, Mijloace de unire Capsula articulara (capsula articularis) are forma unui mangon gi se inser pe marginea suprafetelor articulare. Suprafata sa exterioara este intarité de fi- gamente gi vine in raport: superior cu tegumentul si insertia mugchiului sternocleidomastoidian, inferior cu cattiajul coastei |-a, posterior cu trunchiul si venele brahiocefalice, cu artera toracica intema si cu mm,stemohioidian gi stemotiroidian, iar anterior cu mugchiul pectoral mare. Fetele superioare si ante- rioare ale acestel articulati sint palpable. Capsula arficulara este intarta la suprafat’ tn special superior si inferior de ligamente: lig.stemoclaviculer anterior (Ig.stemnoclavicu- lare anterius) lat, orientat oblic infetior. Se prinde pe Sr @75 ~ARTICUATULE S04 t 4 ERWO™ (cooks SeAueuare 17 a manubriului sternal si se opune retropulsie! (proiectie inapoi; lig.sternociavicular posterior (ig.stornoctaticu- tare posterius), situat posterior, este mai slab s} se ‘pune antepulsiei (proiectie inainte); — lig.interclavicular (ig.interclaviculare) format din fibre scurte profunde si din fibre lungi superticiale. Fiorele scurte unesc ciavicula cu incizura jugular a ‘manubriulu, iar fibrele Iungi trec peste aceasta unind intre ele extremitatile mediale ale claviculelor; ig.costoclavicular (lig.costoclaviculare) s¢ in- ‘sera pé impresiunea omonima de pe fata inferioafa a Claviculei, de unde coboara medial pe cartilajul primet coaste|si pe extremitatea ei anterioara, Sinoviala. Céptuseste la interior capsula s| se inserd ja marginea cartiajelor articulare. Cavitatea ar- ticulard este impartté de discul articular in doua com- partimente: meniscostemal si meniscociavicular. Cele dou’ compartimente comunica intre ele cind discul este perforat Vascularizatie gi inervatie Atterele provin din artera toracica intema | tera toracicé suprema iar nervi din nn.supractavich mediali (plexul cervical) si din n.muschiului subciav cular (plexul brahial). ARTICULATIA ACROMIOCLAVICULARA (articulatio acromioclavicularis) Fetele articulare sint reprezentate de: fata [art cculara de pe acromion, care este ovalara cu axul mare orientat sagital, ugor concava gi acoperité de cartla hialin gi de cea de pe extremitatea laterala a claviculel, uusor convex’. Discul articular (discus articularis) se gaseste intre fofele articulare find mal gros superior si lateral El a fost studiat de Winston si Weitbrecht. Are aspect de fibrocartilaj complet, care transforma articulaia intr- © amfiartroza sau meniscoid. Mijloacele de unire sint reprezentate extremitatea modiala a claviculel si pe fata cata de: | — capsule erticulard (capsula articul care se prinde la poriferia fejolor articular ligamente: lig.acromioclavicular (lig.acromiociavicu: lare) situat superior, mai gros, fibrele bale amestecinduse cu aponevrozele mm.trdpez | si deltoid; ig.coracociavicular (ig. coracocta lare) realizeaza unirea la distanta. E' | intinde de ta procesul coracoid la fata rioard a 1/3 laterale a clavioulel gi are dou Parti: lig. rapezoid (lig.trapezoideum) stuat antero-lateral, mai lat, orlentat sagital si lig.conoid (lig.conoideurn) situat postero-me- dial, turt in plan frontal, de forma unui con ‘cu baza pe apofiza coracoida si vrful pe tu- erculul conoid, intre cele doua ligament se gaseste grasime gi uneori o bursa serohsa. j Ele au rol in mentinerea integritaii mgrfo- | tunotionale a articulajiei acromiociaviculare. Ruptura lor in disjunctile acromioclaviewiare rs) fou. se infe- este grava, acest accident necesita de regula in- terventie chirurgicala, Sinoviala este simpli sau dubla cind articu- lajia este separata de discut articular. » Raporturi — articulatia este acoperité anterior de m.dettoid iar posterior de matrapez. Faja ei su- perioara este subcutanat’, palpabilé,” < Vase si nervi. Arterele provin din atranversa a gitului, jar nervii din ramura supraacromiaté a plexului cervical Lig.tranvers superior al scapulel (ig. trans- versum Scapulae superius) se intinde de la baza procesului coracoid la partea superioara a incizuri Scapulare pe care o transforma in orificiu. Prin acest orticu rece n.suprascapulay, iar superior de ligament asuprascapulara Insofité de 0 vend sate- ita Ligtransvers inferior al scapulei (lg.trans- versum scapulae inferius) se intinde de la marginea laterala a spinei scapulel la marginea posterioara a cavitatii glenoide sau a colului humeral gi capsul articulare. Pe sub el trec nervul mugchiului infraspi- ros $i 0 famura a arterei suprascapulare. Lig.coracoacromial (lig.coraccacromiale) are forma triunghiulara cu baza pe fafa laterala a proce- sului coracoid si cu virul spre acromion, anterior de aniculatia acromioclaviculara, El are o fala superioara care corespunde m.dettoid si 0 fafa inferioara care acopera articulafia umérulul, de care este separat printr-o burs& seroasa. ARTICULATIA MEMBRULUI SUPERIOR LIBER (uncturae membri superioris liberi) ARTICULATIA UMARULUT {articulation humeri) Este articulajia care leag’ extromitatea liber’ a ‘membrului superior de centura scapular (fig. 16, 17) Fetele articulare sint reprezentate de: — cavitatea glenoidé a scapulel, care este usor concavai gi acoperita de cartilaj hialin. Ea este marta de fabrul glenoidel (labrum glenoidale), formaaiune fi- brocartilaginoasé aderenta la circumferinta cavitai glenoide. Pe sectiune, labrul glenoidal este triunghiu- jar, cu baza spre cavitatea glenoida. Pe fata sa externa se inspra capsula articulara, lar fata interna priveste spre articulatio, in luxatile umdirutui, labrul este des- pring odata cu capsula articulara si cu periostul, capul humeral intrind inteun buzunar format, anterior, din aceste formatiuni gi posterior, de scapula. in operatiie reparatorii pentru Cura luxatiei recidivante de uma, !a- brul glenoidal, impreuna cu capsula articular, se cos la marginea cavitati glenoide. Labrul gienoidal este ‘mai lat in partea inferioara a cavitati glenoide; — capul humeral acoperit de carta hialin, mai gros decit cel glenoidian, este aproximiativ steric. Car- tigjul este mai gros in partea superioara si prezinta 0 micéi depresiune in dreptul tuberoulului mic, unde se insera ligamentul glenohumeral. Unii autori socotesc 49g glenohumeralia. Aasephp msi Bike see 4 sites bracki! (ep hogea) Te PUG 76 - ARTICULATIA 18 Lgccorasssinnenale UWARUIU fantenor) aveasta depresiune ca find analoaga fosei capulul fo- mural, Aceasta articulatie este 0 artioulatie steroidal. Mijioace de unire Capsula articular (capsula_articularis) inveleste articulatia,inserindu-se pe circumferinia ca- vitiji glenoide, pe fata externa a labrului glenoidal si pe colul anatomic. La nivelul labrului insertia ei sare peste tendonul capului lung al bicepsului gi se inseré pe baza procesului coracoid. Pe.colul anatomic hu- meral inserjia capsulara sare peste gantul intertuber- cular, Inferior, capsula coboara ‘pind pe colul chirurgical,insoyita de un reces sinovial, Ea este relativ laxd $i de ‘grosime mic, permitind miscéri ample, fi brele sale find orientate orizontal. Prezinta 0 serie de ofiied pe unde ies recesurl sinoviale. La exterior se ‘osesc fibre longitudinale, la interior circular, iar prin- tre ele fibre oblice. Muschii supraspinos si subscapu- lar dau fibre care se prind pe capsula. Aceste fibre, prin contracta, rag de capsula si impiadica prinderea ei intro fojele articulare, in diferite miscar. Ea este ‘ntarité de muschil care © acoper. in partea inferioaré este desparité de Iungul triceps, prin n.axlar si vasele circumflexe humerale posterioare, in ansamblu, find totusi subjire gi lax nu are rol in limitarea migcanilor. ligg.glenohumerale (ligg-glenohumeralia) imarese capsula in special anterior Autor francezi, descriu chiar tei igamente ventrale (glenohumeral su- perior, milociu si inferior) sau supragienosuprahume- Tal, supraglenoprehumeral si preglenosubhumeral, ele inserindu'se la nivelul humerusuli, primul pe tuber- culul mic, al dollea inferior de acesta, iar uttimul pe colul chirurgical. — lig.coracohumeral (ig.coracohumerale) este singurul mai bine individualizat. El se giseste in par- tea superioara a articulate si se prinde pe marginea laterala a procesului coracoid si pe tuberculul mare al humerusului, un fascicul al sau ajungind pe labrul gle- Surge subacron/alis Aeromion (aviewla Capsule artirelans Tgpdo.n, biogas . sca wom Chen) Be etare GO ?> soniye sours ~ apricuiatia Uhh noidal. Aceste ligamente limiteaza flexia umérului. La tunele mamifere gi la primatele inferioare este inlocuit ‘cu m.pectoral mic. Sinoviala captuseste capsula, aderind la os la nivelul unde aceasta se depaiteaza de cartlajul art- cular. Ea are recesuri multiple, cele mai importante formind burse pentru mugchi (pentru tungul biceps in santul intertubercular si pentru m.subscapular intre I- gamentele glenchumerale superior si millociu). Alte urse sinoviale sint; subdeltoidiana, subcoracoidiana a mm.rotund mare, laissimus dorsi i pectoralul mare. Raporturi: articulatia umdirului este invita su- perior de m.supraspinos, inferior de capul lung al muriceps, posterior de mm.subspinos $i rotund mic, jar anterior de m.subscapular. Profund, articulatia are raporturi cu continutul axle. Arterele provin din aa.circumtlexe humeral pentru partea inferioara a articulaiei, din a.supras- capulara pentru partea superioard si din a.subsca- pulara, care furnizeaz’ cele mai multe ramuri ‘capsulel. Nervii provin din plexul brahial prin nn.sca- pulari superior! si inferior gi din n.axiar ARTICULATIA COTULUI (articulatio cubiti) + _Afticulatia cotului este complexs, reaizindu-se intre epifiza distala a humerusului sl epifizele prox male ale uinei si radiusuiui i intre acestea doua din rma. Deci ea este format din articutatia humeroul- ‘ard (articuiatio humeroulnaris), articulatia humero- radiala (anticulatio humeroradialis) si din articulatia radioulnar’ proximaié (articulatio radioulnaris proxi malis). Cele trei cavitdti articulare comunica intre ele, capsula find comuna (fig. 18, 19). 19 Fetele articulare: humerusul ia parte la aceasta anticulatie prin trohiee si capitul, acope- rte de cari) hain, care este mai gros pe hu- merus ech pe oasele antebrajului. Cartilajul aticular se opreste in partea inferioara a foselor coronoida, olecraniana gi radiala. Radiusul ia pare la ariculajia cu capitulul radial prin fafa ar- ficulard de pe capul su. Uina ia parte ia artiou- Jafia cu tronlea humerala, prin incizura trohleard. Epilizele proximale ale oaselor antebrajulu se ar- ticuleaza inte ele prin circumferina articulara a fadlusului gi incizura raciald a ulnei, Mijloacele de unire sint reprezentate capsule articularé (capsula artculars)| omuna gare o Insertie complexal. Pe hum Inargineste superior fosele olecraniana, noida gi radial, trecind distal de epicondii ‘amin astfel exraanticular. Pe uln’, capsula $e in- Sera pe marginile incizuri trohieare, pind lalnive- lul incizurii radiale, unde trece pe radius inserindu-se tn continuare pe colul acestuia pind la 5-7 mm distal de cap. Ea este destul de siabé, prezentind la exterior fascicule de fibre longitu: dinale, Intre aceste fascicule proemina reqesuri ale sinovialei lig.colaterai racial (lig.collaterale radiale) ccare pleacd de pe epiconsdlul lateral si ajunge la fata lateral a olecranului sila ig.inela; Jig.colateral ulnar (lig.collaterale uinare) intins de la epicondilul medial si marginea medial a procesului coroncid la fata mediala a olecranului; prin: este nus, oro care liginelar el radiusului (lig.anulare radi) care pomeste din partea anterioara a incizuri raqiale, Inconjura circumferinta articulard a radiusulul si ge in- ‘sera pe partea posterioara a incizurilradiale. Astfel, el Lag, col Tee ee Le cnupere ese es Ng Fig. 18 ~ ARTICULNTIA coruuit (ventral) Fig9~ ARTIQULATIA COTULUS (medial) cuprinde ca intr.0 ching capul radiusuiti, mentinindu- Hn contact cu incizura radiala tn timpul migcétilor; lig.patrat (ig.quadratur) leaga marginea distala a inciaurii radiale a uinei cu colul radiusului Sinoviala captugeste capsula prolungindu-se prin recesuri pe fofele anterioara si posterioara ale ar- ticulatiel. Ea porneste de pe marginile trohleei si ca- pitulului, patrunde in cele trei fose, dupa care se reflect pe capsuld, Intre oa si capsull se giseste 0 canttate variabilé de grasime. ‘Arterele provin din rejeaua arterialé periarticulara a cotulul, iar nervii din: musculocutan, medial, radial si ulnar. MEMBRANA INTEROSOASA A ANTEBRATULU! (membrana interossea antebrachi realizeaza sindes- moza radioulnard, Ea se insera pe cele coud treimi inferioare ale marginilor interosoase ale radiusului si tlnei, limita sa proximala fiind sub tuborozitatea ra: dial, iar cea distalé, superior de articulatia radioul- nara distald, Portiunea superioara a spatiulu interosos corespunzind tuberozitaiiradiale esta ocupata de co- arda oblica (chorda obliqua) (Weitbrecht) care co- boaré de la marginea lateral a tuberozitaii uinei la extremitatea inferioard a tuberozitati radiale. Intre co- arda oblica si marginea superioara a membranel in- terosoase se gaseste un ofificiu prin care alinterpsoasé posterioara trece din regiunea ante- rioara{a antebratuiui in cea posterioara. ‘Membrana interosoasa este formata din fibre oblice inferior si medial, find foarte groasa in partea proximala. in sfertul cistal este mai subtire gi alcatuita intr-un strat de fibre anterioare, orizontale $i atul din fibre posterioare, oblice inferior si lateral. Pe ea au origina mugchii profunzi ai antebratului. Coarda ‘obiica este consideraté de majoritatea autorllor un mugchi atrofiat cu rol probabil in limitarea supinatie ARTICULATIA RADIOULNARA DISTALA (articulatio radioulnaris distalis) Fetele articulare sint incizura ulnara a radiusului i circumferinja articulara a ulnei. Capul ulnei se roteste in segmentul de cilindru reprezentat de incizura ulnara a radiusului si discul articular Discul articular (discus articularis) este un fibrocartlaj dispus transversal, intraarticular, intre capul une pe de o parte gi piramidal si lunat pe de alta. Viful sau se prinde pe procesul stiloid ulnar, jar baza pe marginea distala a incizurit ul- rare. El este mal gros la periferie, in special in Gteptul virtua, Capsula articulara (capsula articularis) se insera pe marginile suprafetelor artioulare conti- nuindu-se apoi cu cea a articulatiei radiocar- piene, Pe fata sa anterioara si posterioara prezinta ingrosari care au fost desorise ca for- mafiuni ligamentare, Sinoviala captugeste capsula $i prezinta re- cesu! saciform (recessus saciformis), care depageste proximal articulatia si este frecvent afectat In sinovitele reumatismale, ARTICULATIILE MINI (articulationes manus) ‘Acestea cuprind articulatia radiocarpiana, articu- tatile intercarpione, articulatia mediocarpiana si articu- latia osuiul pisiform (tig. 20, 21) ARTICULATIA RADIOCARPIANA (articulatio radio carpe) Fetele articulare sint reprezentate de fata car- plana de pe epifiza distald a raciusulul si de discul articular pe de 0 parte si de fetele proximale ale o2- selor primului rind carpian pe de alta parte, Aceast articulatie este considerata ca find o articulatie condi- liana, in care condilul este format de casele carpiene, jar cavitatea glonoid’ de radius impreuna cu discul articular, Mijloace de unire: capsula articulard — capsula articulard (capsula articularis) se in- sera pe oase la pariferia cartlajului articular gi pe disc. —ig.radiocarpian palmar (jig.radiocarpeum pal- mare) cate este solid intins intre marginea anterioara a epifizel distale a radiusului gi baza procesului stiloid de unde se inserd printr-un fascicul superior pe lunat i pe piramidal gi prin altul interior pe capitat; — lig.uinocarpian palmar (lig.uinocarpeum pal- mare) pleacd de pe disc si se insera prin fascicule proximale, orizontale pe osul lunat, iar prin altele oblice, distale, pe piramidal si pe capita; lig.radiocarpian dorsal (ig.radiocarpeum dor- sale) mai subtire, pleact de pe marginea posterioara ‘ opifizei distale a radiusului si se indreapta oblic me- dial spre piramidal, ajungind uneori pina fa lunat capitat. Et ader’ la tecilo muschilor extensori ai dege- telor: — lig.colateral carpian radial (ig.collaterale carpi radiale) de forma triunghiuiara, cu baza distal, se prinde pe virtul procesului stiloid radial si pe naviculat. Pe el aluneca tendonul m.lung abductor al policelul — lig.colateral carpian ulnar (jig.collaterale carpi Ulnare) intins de la procesul stloid ulnar la pisiform si piramidal, 419.20 ~ ARTCUATILE. Md (Paeiae) Sinoviala trimite 0 prelungire spre articulatia ra- dioulnara distala. Uneori ea se continua cu aceea din- tre piramidal si pisiform, ARTICULATIILE INTERCARPIENE (articulationes intercarpeas). Se realizeaz& intre oasele carpiene din acelasi find, in rindul proximal al caselor carpulul se gasesc dou ariculatitintre scafoid si lunat $i intre pramidal Si lunat. In mod corespunzattor, in rindul distal, vor fi trei articulatii Intre cele patru case. Fiecare este prevazuta cu trei ligg. unul interosos, altul anterior si ltimul posterior. Deci, intre oasele primului rind vor fi cite doua ligg.intercarpiene interosoase (ligg.interca- pea Interossea) cite dou ligg.intercapiene palmare (igg.intercarpea palmaria) $i che doua figg.intercar- iene dorsale (ligg.intercapea dorsalia), pe cind intre ‘asele celui de al doilea cite trei din fiecare. Sinovia- lele acestor articulatii se continua cu sinoviala articu- latie! modiocarpiene, ARTICULATIA OSULUI PISIFORM (anticulatio os- sis pisformis). Capsula sa esto intarita de lig.pisohamet (lig sohamatum) intins de la pisiform la cirligul osului ha- mat si de lig,pisometacarpian (ig.pisometacarpeum) {ntins ‘de la pisiform la tuberculul metacarpianului V. ARTICULATIA MEDIOCARPIANA (articulatio: me- iocarpea) Oasele primului rind formeazé 0 suprafat art culara: concava, care se articuleazé cu suprafata convex a oaselor rindului al dota. La extremitatea laterala a articulate, conformatia este inversa, navicu- larl find convex inferior se arieuleaza cu concavta tea formata de taper si trapezoid, Deci se realizeaza aspectu a dota concilarroze, agezate sub forma unl S culcat, concavitatea laterala find orientaté proximal. 21 de rior, Capsula este lax’, relativ subtire find 1 Jig.racial al carpului (\ig.carpi radiatum) situat ar intins de la capitat la navicular si piramidal. Sinoviala captuseste artculatia mediocarping mitind prolungiti spre articulatile rindului 1 si 2. Articulatile mini primesc ramuri arteriale aaradiala si ulnard. ‘Nervi’ provin cin nn.median, ulnar si radial. ARTICULATIA CARPOMETACARPIANA A POLICE- LUI (an.carpometacarpea pollicis). Fejele articulare sint reprezentate de baza njeta- carpianului | si de fata corespunzatoare a trapezulu ‘Ambole au forma de ga, cea a trapezulul find conéava transversal si convexa sagital. Cartilajul hialin cafe le tri din Peljnacalym ‘Wineroncorum | | -Jadiigaroeum i “99. eampomelacanpear Fig.2t ~ ARTIUATME fil tonsa) 4ig.22- ARTICULA LE METACARPO- FALANGLENE SL ITE FALANGLENE acopera este subire. Capsula articulara (capsula art- cularis) este groasé, dar laxa. ARTICULATIILE CARPOMETACARPIENE (articula: tiones carpometacarpeae). Fefele articulare apanin rindulul doi carpian si bazei metacarpienelor IV. Capsulele articulare (capsulae aniculares) sint laxe gi intérite de ligamente. Ligg.cerpometacarpiene palmere (ligg.carpome- tacarpea palmaria) sint in numar de patru, Primul pleaca de la trapez la baza metacarpianului ill, iar ce- ielate de pe capitat la bazele metacarpienelor 1), I, Nv Ligg.carpometacarpiene dorsale (ligg.carpome- tacarpea dorsalia) sint dispuse intre trapez si meta- carpianul I, intre trapezoid si metacarpianul Ii, intro capitat gi metacarpianul Il si ttre osul hamat si me- tacanpienele IV $i V. ARTICULATIILE INTERMETACARPIENE (articular tiones intermetacarpeae) Felele articulare sint mici, ovalare, situate pe par{lé laterale ale bazelor metacarpienelor IV. Capsulele articulare (capsule articulares) sint interte de ligg.metacarpiene interosdase (ligg.metar- carpea interossea), de ligg.metarcarpiene dorsale (igg metacarpea dorsalia) si de ligg.metacarpiene pal- mare (igg.metacarpea palmaria). ARTICULATIILE METARCAPOFALANGIENE (art- culationes metacarpophalangeae). Fejele articulare sint reprezentate de capul me- tacarpienelor (supratata articulara cu axul mare sag! tal) si de baza falangelor (suprafata cu axul mare transtersal). Fata carpiana depageste pe cea falan- giana, astfel c& pe citcumferinja acestela din urma se 22 prinde un fibrocartilaj numit lig.palmar (lig.pal- are) care mareste suprafata concava a bazel fa- langei. Proximal, acest fibrocartilaj se prinde pe metacarpian. Capsulele articulare (capsulae articulares) sint laxe, intarite de ligamentele colaterale, ante- rioare si de lig.metacarpian transvers profund. Ligg.colaterale (ligg.collateralia) sint doua pentru fiecare deget, se insera pe fetele colaterale ale capetelor metacarpienelor si pe baza falange- lor proximate, Lig.metacarpian transvers profund (lig.meta- carpeum transversum profundum) se intinde de la metacarpianul II a V pe fata anterioara a’capuiul ‘metacarpienelor, aderind la baza falangelor proxi- male. Acest ligament uneste intre ele ligamentele colaterale si desparte mm.lombricali de mm.inter- ‘ososi palmari ARTICULATIILE INTERFALANGIENE “ALE ‘iin (anicutationes interphalangeae manus). Policele are o singuré articulatie intertalan- giana pe cind celelate degete cite doua. Articu- latile se realizeaza intre bazele si capetele falan- gelor. Cepsulele articulare (capsulae articulares) sint intérite de cite doua ligg.colaterale (ligg.cola- teralia) si de /igg.palmare (ligg.palmaria) (fig. 21). MUSCHII MEMBRULUI SUPERIOR (musculi membri superioris) Topogratic, mugchii_ membrului superior se impart in mm.centuri scapulare, al umarului, bratului, antebratului si mini, Mugchil care actioneaza asupra conturi scapulare au fost descrig la peretele toracic. MUSCHII UMARULUI M.DELTOID (m.deltoideus) are originea_pe jumatatea lateraié a marginii anterioare a claviculel, pe marginea laterala a acromionului si pe marginea infe- roar a spinel scapulei. Este un mugchi cmos, gros cu fibrele convergente inferior. Se inserd pe tuberozi- tatea deltoidiana printr-un tendon puternic triunghiular ‘Multi autori considera dettoidul aleatuit din trel corpuri ‘musculare: clavicular, acromial si spinal (sau anterior, inijlociu, posterior). La om se poate distinge limita din- re portiunea anterioaré si posterioara, flecare din ele primind 0 ramura nervoasa separata, dar distincti neté @ celor trei corpuri musculare nu apare decit la primatele inferioare, la lemurieni find cea mai evi- dent’ Raporturi: este superficial, find acoperit de piele, ‘Acoperd mm.supraspinos, rotund mic, rotund mare $i ‘subscapular. Prin intermediul acestora acopera articu- latia umarului, La trecerea peste tuberculul mare pre- zinta burse subdeltoidiana (bursa subdeltoidea). ‘Anterior, marginea sa se alatura marginel superioare a mpectoral mare, intre cei doi mugchi find un spatiu, (gantul detopectoral), in care se gaseste vena cetalica Febercebup, F1g.23.- Muschi posterior? ar ymdruter’ $7 : av “afd $i pe unde ajunge supertical in dreptul procesului co- Facoid, ramura acromiala a arterei toracoacromiale. Inervatia este data de nervul axilar (Cs—Ce). Acjiune. Fasciculele clavicular si acromial tac flexie $i rotatie medial& a brafuli, pe cind cel posterior extensie 51 rotate laterala. Cind se contracta in totalitate face abductie, migcare inceputa de m.supraspinos. Abductia data de deltoid nu depageste orizontala, restul migcarii de ridicare a bratului icindu-se prin bascularea scapulel. M.SUPRASPINOS (m.supraspinatus) are originea pe fosa supraspinoas’ si pe fascia de ‘nvelis. Este un mugchi cmos cu fibrele orizon- tale, insertia se face pe tuberculul mare al hume- rusului, Raporturi, Este situat sub mugchiul deltoid si acopera superior articulatia umarulu, Tendonul m.supraspinos trece printr-un spatiu delimitat de acromion si de capul humeral, spatiu in care vas- cularizatia sa este de proasta caltate, iar fbrole sale pot fi traumatizate in cursul difertelor miscat De cele mai multe ori acest tendon este afectat ‘n,periantitelo scapulohumerale (posttraumatice), te nivelul sau aparind calcticér, rupturl etc. Inervatie. N.suprascapular (Cs—Ce). “ Actiune. incepe abductia brajulul. De ase- menea are rolul de ,ligament activ’ al articulatiei tumérului gi de tensor al capsulei articulare, prin fibre care se insera pe aceasta. M.INFRASPINOS (m.intraspinatus) are or! ginea pe fosa infraspinoasa, pe fascia sa de Inve- lig $1 pe septul care fl separa de mugchii rotunzi, Fasciculele sale converg lateral, dupa un traiect Fig.24 terion a to 23 gor ascendent. Se inserd pe tuberculul mare; adera la capsula articular i Raporturile sint asemanatoare cu ale m.su- praspinos. Intre el si capsula articulafioi umaru- lui se affé 0 bursa sinoviala, b.subtendinoasa a miniraspinos (o.subtendinea m.nfraspinati). Inervatia este data de n.suprascapular (Cs— Co). ‘Acfiune. Este rotator lateral si adductor al bratului. Pune in tensiune capsula articulara. M.ROTUND MIC (m.teres minor) are origl- nea pe partea superioard a marginii laterale a scapulel, pe septurie fibroase care il separa de mm.infraspinos si rotund mare. Fibrele Sale jedtuiesc un corp muscular subtire, cu dirdetie blica ascendent si lateral, care merge pataiel cu marginea inferioara a miinfraspinos s| se departeaza astfel de m.rotund mare. Se ingera pe tuberculul mare al humerusulul (lig. 23). Reporturl, Este situat in acelagi plan cu rmuinfraspinos $i m.rotund mare, find ineadrat de acestia, Inervatie. Din n.axiar j Acfiune. Ca $i infraspinosul. | M.ROTUND MARE (meres major) ard ori-

    Anda mungkin juga menyukai