13-11-2013

C05 Radio curs

Analiza radiologica a aparatului cardiovascular
Are rolul de a studia aspectul formei, dimensiunilor, raportuilor topografice si
functionalitatii muschiului cardiac.
Metode de examinare radioscopia - permite reprezentarea spatiala de ansamblu a plamanului si cordului
adica permite aprecieri referitoare la pozitie si configuratia cordului. Furnizeaza date
privind forma si dimens marilor vase, permite studiul proceselor pulsatile ale
opacitatii cardiacce si ale modif acesteia in functie de fazele respiratorii si de
schimbarea pozitiei corpului.
Radiografia - se executa la o distanta de 1.5 2m sursa film, /distanta la acre proiectia
devine approape paralela iar imaginea cordului si a marilor vase este reala. Permite
fixarea imaginilor radioscopice. Reprez un document obiectiv facand posibila
aprecierea modif cv. Se executa in minim doua incidente - fata si profil completate
uneori cu incidente complementare oblice - OAD - la 60 grade si OAS - 45 grade.
incodenta celor 4 cavitati
Tomografia plana - permite evidentierea calcificarilor valvulare periferice si a
masuratorilor marilor vase.
Chimografia - s-a scos din uz, inregistreaza miscarile cordului si a marilor vase cu
ajutorul unei grile. Metoda cu grila fixa si film mobil / metoda cu grila mobila si film
fix.
Angio-cardiografia - metoda invaziva interventionala, care consta in opacifierea
cavitatilor cordului si a marilor vase prin injectarea unei substante de contrats iodate
cu ajutorul unui cateter si efectuarea de radiografii seriate la intervale variabile de
timp de la injectarea. pentru opacifiereqa si a circulatiei pulmonare, sbs de contrast
iodata este injectata prin cateter in venele cave sau atriul drept. Opacifierea aortei si
aramurilor sale se efectueaza prin cateterismul arterei femurale (metoda Scheldinger).
Echografia cardiaca este ometoda neinvaziva - permite examinarea cavitati cardiace, a
peretilor si kinetica acestora, a septurilor si a aparatului valvular. Are o importanta
mare in evaluarea multor afectiuni dar cel mai facil diagn - prolaps de valva mitra,a
anevrisme, cardiomiopatii obstructive hipertrofice, stenoza.
In afara de aceste metode exista manevre si tenhinici speciale, care ajuta si
completeaza investigatia radiologica a aparatului cardiovascular. Aceste tehnici
speciale cresc eficacitatea examenului cordului si a marilor vase, care sunt ele:
- tehnica esofagului baritat (tranzitul baritata esofagian). - fdatorita raportului de
vecinatate cu aorta si atriul lstang, contrastul pune mai bine in evidenta evntualele
modificari ale raporturilor normale.
- examinarea in inspir profund permite disocieree/diferentierea unui cord fals marit si
real marit.
- manevra valsalva - prin aceasta tehnica creste presiunea intratoracica, creste
transparenta pulmonara, cordul apare mai mic.
- manevra Muller - inversa manevrei Valsalva - imaginea este inversata - transparenta
pulmonara scazuta, cord aparent marit

Anatomia radiologica a cordului si amerilor vase - i n incidentele: fata, oblice

anterioare Dreata si stg) si laterala stag.
- incidenta postero-anterioara de fata - in aceasta incidenta opacitatea cordului si a
marilor vase apare in centrul transparentelor centrelor pulmonare, ea se confunda cu
opacitatea mediastinala, iar in portiunea inferioara ocupa 1/3 din cea toracica (indice
cardio-toracic). de o parte si de alta a mediastinului exita imaginile hilourilor
pulmonare, cRE APAR sub forma de virgula (ies). Opacitatea cardiaca in aceasta
incidenta prezinta o portiune inferioara cardiaca, si o portiune superioara - pediculul
vascular.
> opacitatea cardiaca prezinta 2 contururi: drept si stang.
. marginea dreapota ocupa 1/3 din hemidiafragmul drept
. marginea stanga - 1/2 din hemidiafragmul stg.
. marginea dreapta este formata din 2 arcuri - unul superior, rectiliniu, sau usor
convex, care corespunde venei cave superioare, si care se continua uneori inconstant
vizibil pe Rx pana al 3lea arc, care cor3espunde trunchiului venos brahio-cefalic. Al
2lea arc inferior drept corespunde proiectiti cavbitatii atriale drepte, este convex, la
distanta dubla fata de arcul superior.Vie in contact cu diafragmul, si formeaza cu
acesta un unghi ascutit - unghiul cardiofrenic drept, in care, in inspir profund, se poate
observa uneori vena cava inferioara cu acrosarea venelor suprahepatice in VCI.
(ficatul prezinta 2 pediculi: aferent si eferent. aferent [a scris oana].)
In caz de aorta derulata si desfasurata (calibru normal, fara afectare parietala, lungime
crescuta a aortei ascendente) - arcul superior drept este format de proiectia acestei
aorte largite si desfasurate.
Conturul stang - format din 3 arcuri: 2 convexe si unul concav (mijlociu).
- cel superior este convex, este mai mic, situat sub extremitatea claviculei stangi, la
aprox 1 cm, poarta numele de buton aortic si reprezinta proiectia regiunii distale a
crosei aortice.
- al doilea arc - mijlociu - formeaza golful cardiac format dintr-o reg superioara - 2/3
din acesta, in care se proiecteaza conul si trunchiul arterei pulm si 13 distala care
corespunde proiecttiei urechiusei atriale stangi
- arcul inferior stang este cel mai lung si mai convex, coresp ventriculului stang, se
termina la niv diafragm formand un unghi obtuz cu unghiul cardiofrenic stang
- in incidenta de fata , ventriculkul drept nu are reprezentare grafica, deoarece este
proiectat mai anterior si nu este o cavitate marginala.
Diametrul bazal - port dintre glof si arcul anterior cu unghiul cardiofrenic.
Incidenta oblic anterior stanga - opacitatea cardiaca prezinta o margine anterioara
dreapta si o margine posterioara stanga.
Marginea anterioara dr este alcatuita de sus in jos din - aorta ascendenta, atriul drept,
si VD.
Marginea posterioara stanga - in portiunea sup se proiecteaza AS si VS in portiunea
inferioara.
VS formeaza cu diafragmul un unghi ascutit situat anterior de coloana vertebrala cu
care delimiteaza triunghiul cavei deoarece in inspir profund se vizualiz cava
inf.Aceasta incidenta face posibila prezenta simultana a contururilor celor 4 cavitati
cardiace.
Incidenta oblic anterior dreapta - n aceasta incidenta img cardiovasc se modifi
contururile fiind prel de alte entit anatomice - cordul va avea un contur stang sau

anterior format din 3 arcuri - arcul superior - aorta ascendeta, arcul mijlociu - tr arterei
pulmonare, arcul inferior - ventriculului dr cu exceptia port inferioare care corsp VS.
Marginea sau conturul dr post - format de sus in jos din AS si AD.
Incidenta laterala stanga - in aceasta incidenta opacitatea cardiaca are forma unui
ovoid cu baza pe diafragm cu un traiect oblic descendent dinapoi inainte. Prezinta o
margine anterioara sau dreapta si o margine posterioara sau stanga. Marginea
anterioara dreapta coresp peretelui convex al VD care se desprind de /per posterior al
sternului la 4cm de diafragm. In regiunea pediculului vascular aceasta margine are un
traiect liniar si coresp peretelui anterior al aortei ascendenta.
Marginea posterioara stanga e formata de peretele posterior al AS si distal de o mica
portiune din ventriculul stang. Ventriculul stang formeaza cu difragm un unghi ascutit
in care se afla VCI - se numeste triunghiul VCI - latime 1,5-2 daca mai mai VS marit.
Intre stern si marginea anterioara acordului delimiteaza spatiul Gravitz, care
corespunde mediasstinului anterior,. Inapoia cordului, pana la marginea aterioara a
coloanei vertebrale, exista sspatiul clar retro-cardiac Holsznecht, in acre descinde
aorta descendenta.
Semiologia radiologica
- se refera la marimea cavitatilor cardiace utilizand 3 grade de marire: usoara, medie
si mare (grad3).
- AS marit
. in imaginea postero0anterioara de fata atriul stang se proiecteaza in mijlocul
opacitatii cardiace. paritcipa la formarea 1/3 distale a arcului mijlociu stang prin
urechiusa. In caz de hipertrofii atriale stangi, pe imaginea de fata - modif radiologice
indusa de aceasta cavitate stanga marita. Constatam dublu contur concentric, sau
marire de grad 1, caracterizat prin aparitia unui nucleu opac, in interiorul opacitatii
cardiace, ce coafeaza arcul inferior drept. In hipertrofiile de grad 2 - dublu contur
excentric, in care atriul stang formeaza singur arcul inferior drept, dar fara sa atinga
diafragmul. In gradul 3 il formeaza singur, dar fara sa atinga diafragmul. Stenoza
mitrala face din astea. Prin opacifierea esofagului cu bariu, se poate observa
deplasarea spre dreapta a esofagului de catre atriul stang marit. Atriul stang marit mai
poate produce orizontalizarea bronhiei primitive stangi, crescand unchiul de
deschidere traheo-bronsica, si uneori, amprenta pe contrulul infeior bronhiei primitive
stangi. Pe marginea stanga, atriul stang marit proemina pe campul pulmonar la niv 1/3
distale a arcului mijlociu . In OAD - incidenta optima pentru viazulaizarea AS marit in aceasta porzitie se completeaza examenul cu tranzit baritata. Se observa impingerea
spere dreapta a atraiectului esofagului. In OAS - AS marit, determina bombarea
arcului postero-superior al opacitatii cardiace si reduce spatiul clar retrosternal in
partea superioara a opacitatii cardiace. In porfil - AS marit determina bombarea
arcului postero-superior al opactiatii cardiace.
AD - in imaginea de fata normala formeaza arcul inf dr al opacit cardiace - in cazul in
care AD marit va bomba catre campulpulm depasind 1/3 int din hemidiafragmul
drept. Va modifica unghiul cardio frenic drept.
In OAS va creste convexitatea arcului antero superior al opacitatii cardiace, va bomba
in spatiul retrostermal pe care il va micsora. In OAD creste convexitatea arcului post
inf. Adeseroir se asociaza cu hepatomegalie si dilatarea VCS si VCI si venelor
suprahepatice.
VS - in imaginea de fata normala form arcul inferior stang.

HVS - determina bombarea arcului inf stang, conturul si vf se apropie de peretele

latero-toracic stang, Arcul inf stang creste in sens vertica depasind linia
medioclaviculara, putand ajunge chiar in contact cu peretele toarcic si deasemenea
coboara vf inimiii sub diafragm.
In OAS - incidenta optima pentru vizualizarea HVS si determina bombarea arcului
postero inf al opacitatii cardice.
>In gradul 1 se constanta disparitia spatiu retrocardiaca in
gr 2 depaseste coloana vertebrala
gradul 3 - depaseste cu mult coloana vertebrala si vine in contact cu peretele toracic.
VD - in postero anterioara de fata nu participa la fformarea opacitatii cardiace.
In HVD se constata ridicarea si rotunjirea vf inimii, impinge VS, modifica arcul
mijlociu, si confera corduluiun aspect de sabot (varf de pantof).
Aorta - in postero anterioara forrmeaza arcul superior stang. Distanta dintre aorta si
marginmea inf a claviculei fiind de 1 cm aorta alungita producand o reducere a acestui
spatiu. Cea desfasurata
entru masurarea aortei se foloseste metoda Krasufuchs - se opacifiaza esofagul cu
pasta baritata si se masoara distantade la peretele extern al esofag la pct de max
convexitate a aortei. max 2 cm. Aceasta distanta creste in aorta desfasurata.
Artera pulmonara se examineaza in incidenta postero anterioara de fata in OAD.
In incidenta postero anter - tr superior formeaza 2/3 sup a arcului mijl in fct de
marimea tr pulmonarei arcul poate sa paara - rectiliniu in gr 1, bombat sau mult
bombat in 2 si 3.
Diametrul arterei pulmonare se masoara la niv hilului cel mai bine in cel drepyt acceptat - 12-14 mm, femeie 14-16 barbati - altfel desfasurata.
Calcificarile cardiace - acestea sunt mai frecvenbte la nivelul valvei mitrale sau
aortice - reumatismal sau degenerativ. Mai ant si in jos si mai sus si dreapta.
Alte calcificari - pericardice - intense, neregulate, genereaza un aspect de harta
geografic pe zona de proiectie a inimii.
Incidenta de profil se proiecteaza ortogrd si realizeaza un manson la periferia
cordului. (Pentru a distinge de pleurita punem/ pacientul in profil si vedem ca
urmeaza excursiile cordului)