Numar de/rev:
1/0
Data:
Introducere
Capitolul 1 - Calitatea produselor si productiei
1.1. Calitatea - notiune concreta, complexa, dinamica
1.2. Caracteristici de calitate
1.3. Standarde, norme, reglementari privind calitatea
1.4. Indicatori de caracterizare a nivelului calitatii
1.4.1. Definitii, clasificari
1.4.2. Indicatori analitici
1.4.3. Indicatori sintetici
1.4.4. Indicatorul complex
1.5. Metode si tehnici de masurare a nivelului calitatii
1.5.1. Necesitatea si rolul controlului calitatii
1.5.2. Etapele controlului calitatii si obiective
1.6. Documentele calitatii
1.6.1. Documentele sistemului calitatii
1.6.1.1. Manualul calitatii
1.6.1.2. Procedurile sistemului calitatii
1.6.1.3. Documentele calitatii
Capitolul 2 - Prezentarea generala a S.C. Daewoo-Mangalia Heavy Industries S.A. (D.M.H.I.)
2.1. Scurt istoric
2.2. Analiza mediului intern
2.2.1. Organizarea S.C. D.M.H.I. S.A.
2.2.2. Particularitatile procesului tehnologic
2.2.3. Politica in domeniul calitatii
2.2.4. Analiza economico-financiara
2.3. Analiza mediului extern
2.3.1. Furnizorii S.C. D.M.H.I. S.A.
2.3.2. Produsele oferite la export
2.3.3. Clientii
2.3.4. Concurenta
2.4. Concluzii
Capitolul 3 - Analiza managementului calitatii la S.C. D.M.H.I. S.A.
3.1. Implementatrea sistemului de management al calitatii (totale)
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
INTRODUCERE
"Managementul calitatii si controlul tehnic de calitate" este o tema ce reflecta specializarea
MANAGEMENT, sintetizand elementele studiate la disciplinele parcurse conform planului de invatamant al Faculatii
prin corelarea interdisciplinara a problemelor la nivelul acestei specializari. Asadar, a bsolventul unei facultatii de
management, specialist in management trebuie sa fie instruit in privinta modalitatilor de contributie personala la realizarea
calitatii.
Sistemul de management al calitatii trebuie sa fie pe deplin documentat si capabil sa sustina un control
permanent asupra activitatilor interne si externe, care influenteaza calitatea unui produs sau serviciu. El evidentiaza toate
actiunile preventive menite sa impiedice reaparitia problemelor, sistemele de lucru fiind publicate (normalizate), pentru a
putea fi mentinute.
Studiul de caz inclus in prezenta lucrare se refera la S.C. Daewoo-Mangalia Heavy Industries S.A., numita
in continuare DMHI.
Dupa o introducere in notiunile specifice calitatii, prezentarea caracteristicilor, a standardelor, reglementarilor, definirea si
clasificarea indicatorilor de caracterizare, metodelor si tehnicilor de masurare a nivelului calitatii si prezentarea documentelor calitatii,
am trecut la analiza organizatiei DMHI.
Aceasta analiza cuprinde atat studiul mediului intern (organizarea, procesul tehnologic, politica in domeniul
calitatii, situatia economico-financiara) cat si a mediului extern (furnizorii, produsele oferite la export, clientii, concurenta), in
urmatorul capitol analizandu-se managementul calitatii cu implementarea sistemului de management al calitatii (totale),
manualul calitatii (sistemul de management al calitatii, controlul, aprobarea, emiterea, mentinerea sub control a
documentelor), auditul calitatii si certificarea sistemul de management al calitatii.
In ceea ce priveste perfectionarea activitatii de control a calitatii, prezentarea cuprinde: factorii care influenteaza
calitatea productiei industriale; orientarea catre asigurarea satisfacerii cerintelor clientilului; politica in domeniul calitatii;
planificarea sistemului de management al calitatii; competenta, constientizarea si instruirea; procesele de masurare, analiza
si imbunatatire (monitorizarea si masurarea proceselor, a produsului, auditul intern); controlul produsului neconform; analiza
datelor; imbunatatirea continua (actiuni corective si preventive) - acesta fiind un obiectiv permanent al oricarei organizatii.
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Pentru realizarea proiectului a fost necesar implicarea directa in situatiile prezentate, culegerea si sintetizarea
tuturor informatiilor obtinute, prelucrarea datelor si analizarea lor, precum si consultarea bibliografiei de specialitate,
urmarind o cat mai explicita prezentare.
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
CAPITOLUL 1
Calitatea produselor si productiei
1.1. Calitatea - notiune concreta, complexa, dinamica
Notiunea de calitate a produselor si problemele legate de realizarea acesteia i-au preocupat pe oameni cu
mult timp in urma. Dupa unii autori, cuvantul "calitate" sau "qualitas" isi are originea in latinescul "qualis" care are
intelesul de fel de a fi.
Calitatea productiei industriale este o categorie economica, care depinde de nivelul de dezvoltare a fortelor
si relatiilor de productie, are caracter istoric si reflecta aspecte semnificative ale dezvoltarii economice a societatii si
ale legaturilor fenomenelor economice.
Valorificarea productiei industriale prin vanzarea pe piata interna sau externa este conditionata in mare
masura de calitatea acesteia. Astfel, calitatea necorespunzatoare a productiei industriale influenteaza negativ
eficienta activitatii unitatilor producatoare, deoarece determina cheltuieli mari cu remedierea defectelor calitative ale
productiei industriale, conduce la cheltuieli ocazionate de sustinerea in instanta a intereselor proprii in litigiile cu
unitatile beneficiare, are drept efect pierderea clientilor si prestigiului firmei, anularea unor comenzi.
Diametral opus, un produs industrial este de calitate atunci cand poseda un anumit numar de proprietati
cum sunt:
- fiabilitate si durata de viata ceruta de client;
- indici tehnico-economici de fabricatie si exploatare ridicati;
- raspunde cerintelor estetice si de comoditate in exploatare;
- omogenitate.
Cresterea calitatii productiei influenteaza imbunatatirea conditiilor economice de viata ale membrilor
societatii, determina economisirea materiilor prime, materialelor, combustibilului si energiei, conduce la imbunatatirea
utilizarii capacitatilor de productie si la cresterea eficientei acesteia. In acest context calitatea productiei este o
notiune dialectica, care se afla in continua schimbare determinata de evolutia progresului tehnic.
De principiu, toate cerintele de calitate ale produselor se stabilesc in procesul de cercetare proiectare a
acestora si se concretizeaza in documentatia tehnica aferenta.
Principalele probleme care se vor rezolva in acest stadiu constau atat in a stabili ce doreste si ce are
nevoie beneficiarul cat si in a crea astfel de produse si servicii care sa satisfaca necesitatile beneficiarului.
In activitatea practica, pentru definirea calitatii se utilizeaza o serie de termeni ca, de exemplu:
- calitatea proiectata (calitatea conceptiei) reprezinta masura in care produsul proiectat asigura
satisfacerea cerintelor beneficiarilor si posibilitatea de folosire, la fabricatia produsului respectiv, a unor procedee
tehnologice rationale si optime din punct de vedere economic;
- calitatea fabricatiei desemneaza gradul de conformitate a produsului cu documentatia tehnica. Aceasta se
realizeaza in productie si este determinata de procesul tehnologic, echipamentul de productie, activitatea de urmarire
si control, manopera.
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
- capacitatea de "service ", adica masura in care producatorul si reteaua de intretinere, reparatii, marketing
intervin prompt si constiincios pentru eliminarea defectiunilor, rezolvarea reclamatiilor, asigurarea obligatiilor pe
perioada de garantie, prezentarea operativa si corecta a noilor produse.
Interesul propriu-zis al beneficiarului pentru unele produse este determinat in final de marimea gradului de
utilitate al produsului respectiv.
Calitatea productiei poate fi definita ca ansamblul proprietatilor productiei, care conditioneaza capacitatea
acesteia de a satisface anumite necesitati - corespunzator destinatiei sale - cu cheltuieli minime de munca sociala.
Fiecare componenta a productiei se caracterizeaza printr-o calitate individuala, care poate fi apreciata prin
cheltuielile specifice de productie.
Calitatea de ansamblu a productiei unei unitati industriale nu poate fi apreciata numai prin cheltuieli de
productie, deoarece locul unitatii producatoare in sistemul economiei nationale este determinat de sistemul de relatii
cu mediul (furnizori, intermediari,beneficiari).
Pe masura dezvoltarii productiei industriale, pe masura cresterii si diversificarii cererii de productie,
notiunea de calitate a produsului a evoluat si s-a diversificat, vorbindu-se despre:
- "calitatea potentiala ", reprezentand calitatea produsului dupa proiectare, inainte de asimilarea lui in
fabricatie;
- "caliatea partiala ", reprezentand raportul dintre calitatea obtinuta si cea ceruta;
- "calitatea realizata ", acea calitate rezultata in urma verificarii la capatul liniei de productie;
- "calitatea asigurata ", calitatea care rezulta pe baza unui program unitar cuprinzand toate activitatile de
control ale calitatii (prevenire, masurare si actiune corectiva);
- "calitatea totala ", in care se integreaza gradul de utilitate, economicitate, estetica, etc.
Calitatea reprezinta ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui produs sau serviciu care ii confera
acestuia proprietatea de a satisface nevoile exprimate sau implicite.
Pentru succesul deplin al unei firme, aceasta trebuie sa ofere produse sau servicii care:
1) Sa satisfaca o necesitate, o utilitate sau un scop bine definit;
2) Sa satisfaca asteptarile clientului;
3) Sa se conformeze standardelor si specificatiilor;
4) Sa se conformeze masurilor legale si altor cerinte ale societatii;
5) Sa fie disponibile la un pret competitiv;
6) Sa fie furnizate la un cost care aduce profit.
Activitatea factorilor care afecteaza calitatea serviciilor si produselor (factori tehnici, administrativi si
umani) trebuie orientata spre reducerea, eliminarea si cel mai important, prevenirea deficientelor de calitate.
Pentru a obtine maximul de eficacitate si pentru a satisface asteptarile cumparatorului, este esential ca
sistemul de conducere a calitatii sa fie adecvat tipului activitatii si produsului sau serviciului oferit.
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Sistemul calitatii este ansamblul de structuri organizatorice, responsabilitati, proceduri, procedee si resurse
orientat catre implementarea conducerii calitatii.
Un sistem de conducere a calitatii are doua aspecte interdependente si anume:
1) Nevoile si interesele companiei respectiv atingerea si mentinerea calitatii dorite la un cost optim;
2) Nevoile si asteptarile cumparatorului; pentru cumparator exista o nevoie de incredere in posibilitatea
firmei de a furniza calitatea dorita.
Calitatea produselor se realizeaza in procesul de productie insa se constata in procesul de consumare a
acestora. De aceea se impune evidentierea deosebirilor dintre calitatea productiei si calitatea produselor.
Obtinerea unei calitati satisfacatoare implica parcurgerea ansamblului de activitati din "spirala calitatii",
pornind de la prospectarea pietei si sfarsind cu activitatea de analiza, incercari, desfacere si service.
Spirala calitatii - initiator J. M. Juran - reprezinta un model conceptual al activitatilor interdependente care
isi exercita influenta lor asupra calitatii unui produs sau servicii in intreaga desfasurare a fazelor incepand cu
identificarea nevoilor pana la evaluarea satisfacerii lor.
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Operatori de "service" la
Livrarea produselor
catre beneficiari
Analize, incercari, probe (verificarea fiabilitatii)
Control final
conformare fata de
contracte
Controlul proceselor
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Omologarea prototipului
Asigurare, aparate de
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Aprecierea cantitativa a calitatii presupune, in primul rand, identificarea tuturor caracteristicilor unui
produs si apoi formarea de grupe tipologice in functie de diferite criterii, dupa cum urmeaza:
1. In raport cu natura si efectul pe care il au in procesul de utilizare, caracteristicile de calitate se
grupeaza in urmatoarele tipologii:
a) Caracteristici tehnice
Se refera la insusirile valorii de intrebuintare a produsului care confera acestuia potentialul de satisfacere
a utilitatilor consumatorilor. Se caracterizeaza in proprietati fizice, chimice, biologice, intrinsece structurii materiale a
produsului si determinate de conceptia constructiv-functionala a acestuia. Caracteristicile tehnice sunt direct sau
indirect masurabile obiectiv, cu o precizie suficienta prin mijloace tehnice.
b) Caracteristici psiho-senzoriale
Aceste caracteristici vizeaza efecte de ordin estetic, organoleptic, ergonomic pe care produsele le au
asupra utilizatorilor prin forma, culoare, gust, grad de confort.
Producatorii trebuie sa aiba in vedere permanent faptul ca aceste caracteristici prezinta o mare
variabilitate in timp si spatiu, ca aprecierea lor se afla sub incidenta unor factori de natura subiectiva.
c) Caracteristici de disponibilitate
Aceste caracteristici reflecta aptitudinea produselor de a-si realiza functiile utile de-a lungul duratei de
viata, aptitudine definita prin doua concepte fundamentale: fiabilitatea si mentenabilitatea.
Fiabilitatea reflecta capacitatea unui produs de a-si indeplini functiile, fara intrerupere datorita defectiuniilor,
intr-o perioada de timp specificata si intr-un sistem de conditii de utilizare dat.
Mentenabilitatea are caracter probabilistic ca si fiabilitatea si masoara sansa ca un produs sa fie repus in
functiune intr-un interval specificat de timp, in conditiile existente de intretinere si reparatii.
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Acestea se exprima printr-o serie de indicatori cum sunt: costul de productie, pretul, cheltuielile de
menetenanta, randamentul, gradul de valorificare a materiilor prime.
d) Caracteristici de ordin social general
Aceste caracteristici vizeaza efectele pe care le au sistemele tehnologice de realizare a produselor,
precum si utilizarea acestora asupra mediului natural, asupra sigurantei si sanatatii populatiei.
2. Dupa importanta lor in asigurarea utilitatii si functionalitatii produselor, caracteristicile se grupeaza
astfel:
a) Caracteristici de baza (absolut necesare)
b) Caracteristici secundare, care pot sa lipseasca sau pot fi realizate la nivele inferioare, reducandu-se
astfel costurile inutile fara ca gradul de utilitate al produselor sa fie semnificativ afectat.
3. Dupa destinatia si caracterul folosirii produselor in procesul de consum, caracteristicile se pot grupa
astfel:
a) Caracteristici ale mijloacelor de munca
- durabilitate, greutate, consumuri specifice, temperatura, precizie de lucru, estetica;
b) Caracteristici ale obiectelor muncii
- usurinta prelucrarii si economicitatea acesteia, asigurarea calitatii cerute produsului finit, soliditate,
componenta chimica.
c) Caracteristici pentru obiectele de consum individual
- gust, forma, rezistenta la rupere si la frecare, elasticitate.
4. Dupa modul de compensare a caracteristicilor de calitate distingem:
a) Caracteristici masurabile direct (greutate, rezistenta, continutul de substante utile)
b) Caracteristici masurabile indirect (fiabilitatea unui utilaj determinata pe baza probelor de rezistenta la
uzura)
c) Caracteristici comparabile obiectiv cu mostra etalon (numarul de defecte pe cmp de tesaturi, tabla)
d) Caracteristici comparabile subiectiv cu mostra etalon (grad de vopsire, finisajul unei mobile, grad de
cromare)
5. In functie de modul de exprimare deosebim:
a) Caracteristici cuantificabile: cote dimensionale, greutati, rezistente, debite.
b)Caracteristici atributive: care definesc calitatea prin calificative (corespunzator, necorespunzator).
Indiferent de gruparea utilizata, se poate spune ca aceste caracteristici confera produsului calitatea.
1.3. Standarde, norme, reglementari privind calitatea
Documentele referitoare la calitatea produselor se clasifica astfel:
1) Documente care prescriu calitatea produselor:
- standarde
- caiete de sarcini
- norme tehnice
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
ISO 9004-4, Managementul Calitatii si elemente ale sistemului calitatii - Ghid pentru
imbunatatirea calitatii.
Furnizorul si beneficiarul vor consulta seria de standarde ISO 9001, 9002 si 9003 pentru a stabili care
dintre standarde este relevant pentru contract si ce adaptari specifice, daca e cazul, sunt necesare.
ISO 9001 se utilizeaza in cazul in care conformitatea cu cererile trebuie asigurata de furnizor in mai multe
etape care pot cuprinde proiectare, dezvoltare, productie, montaj si actiuni post livrare.
ISO 9002 este utilizat in cazul cand conformitatea cu cererile trebuie asigurata de furnizor in timpul
fabricatiei si montarii.
ISO 9003 se utilizeaza in cazul cand conformitatea cu cererile trebuie asigurata de furnizor exclusiv pana
la incercarile finale sau testare.
Intre standardele ISO 9001 si ISO 9004 exista o stransa relatie. Astfel, ISO 9001 specifica cerintele minime
a Sistemului de Management al Calitatii (SMC) pentru organizatiile care vor sa demonstreze capabilitatea lor de a
furniza produse care sa indeplineasca cerintele clientilor si cerintele de reglementare aplicabile avand drept scop
cresterea satisfactiei clientilor, iar ISO 9004 este ghidul necesar aplicarii SMC pe baza celor 8 principii de
management al calitatii pentru imbunatatirea continua a performantei organizatiei si cresterea satisfactiei clientilor
precum si a altor parti interesate.
Alt important standard este si ISO 10011 - Ghid pentru auditarea sistemelor de managementul calitatii
si mediu ce cuprinde:
ISO 10011-1:1990, Ghid pentru auditarea sistemelor calitatii - Partea 1- Auditarea
ISO 10011-2:1991, Ghid pentru auditarea sistemelor calitatii - Partea 2 - Criterii de calificare pentru
auditorii sistemului calitatii
ISO 10011-3:1996, Ghid pentru auditarea sistemelor calitatii - Partea 3 - Conducerea programelor
de audit
ISO 14010:1996, Ghid pentru auditarea sistemelor de mediu - Principii generale
ISO 14011:1996, Ghid pentru auditarea sistemelor de mediu - Procedura de audit - Auditarea
sistemelor managementului de mediu
ISO 14012:1996, Ghid pentru auditarea sistemelor de mediu - Criterii de calificare pentru auditorii
de mediu
O tendinta noua este introducerea in standardele de produs a unor cerinte exprese referitoare la regulile
de efectuare a controlului calitatii, deci a particularizarii modalitatilor de control de produse sau grupe de produse.
Standardele ISO 9000 in timp au fost revizuite, perfectionate pentru a oferi utilizatorilor oportunitatea sa
adauge valoare activitatilor lor si de a-si imbunatati continuu modul de lucru prin focalizarea pe procesele majore ce au loc
in organizatie.
Standardele revizuite au o serie de beneficii: aplicabilitatea la toate categoriile de produse in toate sectoarele de
activitate si pentru orice marime a organizatiei; conectarea sistemelor de management al calitatii la procesele
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
organizationale; furnizarea unei orientari naturale catre imbunatatirea performantelor organizatiei; mai mare orientare catre
imbunatatirea continua si satisfactia clientului; compatibilitate cu alte sisteme de management cum ar fi ISO 14000
(Managementul de mediu); luarea in considerare a beneficiilor si nevoilor tuturor partilor interesate.
Principalele modificari ale standardului:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Norma tehnica - documentatia tehnico-economica in care sunt cuprinse prescriptiile de calitate a unui
produs.
Normele tehnice pot fi
- departamentale
- de intreprindere (norme interne)
Buletinul de analiza - document de certificare a calitatii prin care se face o descriere detaliata a anumitor
caracteristici fizice, mecanice ale produsului.
Certificatul de omologare - document prin care se face omologarea produselor, cu scopul de a verifica
daca produsele noi corespund documentatiei tehnico-economice.
Omologarea se face in doua etape:
a) Omologarea preliminara (de prototip) in urma careia unitatea producatoare poate trece la pregatirea
fabricatiei si executiei serie zero (tiparul de proba).
b) Omologarea finala, pe baza careia se definitiveaza documentatia pentru fabricatie de serie.
Certificatul de garantie - document prin care se garanteaza calitatea produsului. Un certificat de garantie
cuprinde:
- denumirea completa a produsului
- data livrarii catre unitatea beneficiara sau data cand a avut loc vanzarea
- termenul de garantie
- semnatura conducatorului unitatii
Certificatul de garantie are un dublu rol:
- confirma calitatea produsului
- garanteaza cumparatorului remedierea defectelor aparente sau ascunse ivite in perioada de garantie
(care obligatoriu va fi inscrisa in certificat)
Certicatul de calitate - document care certifica calitatea produselor in raportul dintre unitati. El trebuie sa
mentioneze incercarile fizice, mecanice, chimice, organoleptice si probele la care a fost supus produsul in
conformitate cu documentele tehnico-normative sau alte conditii de calitate prevazute in contract.
Se semneaza de conducatorul unitatii si de seful compartimentului CTC.
1.4. Indicatorii de caracterizare a nivelului calitatii
1.4.1. Definitii. Clasificari.
Indicatorii calitatii produselor constituie expresii cantitative ale caracteristicilor acestora si arata masura in care
un anumit produs, in procesul utilizarii, indeplineste conditiile specifice destinatiei sale.
Daca un indicator al calitatii se refera la o singura caracteristica el se numeste indicator simplu; daca se refera
la mai multe caracteristici sau la intreg produsul el se numeste indicator complex, iar daca serveste ca baza la
caracterizarea calitatii prin comparare se numeste indicator de baza.
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
In functie de sursa de informatie, indicatorii calitatii produselor pot fi planificati si efectivi (faptici).
Calitatea poate fi urmarita si analizata printr-o serie de indicatori la baza carora se pun caracteristicile esentiale
care exprima parametrii functionali ai produselor.
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
(1) Ki = Ki/Ki
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
b
Ki = marimea indicatorului de baza (baza de comparatie) al caracteristicii "i" a
produsului
In functie de natura caracteristicii de calitate care se analizeaza se foloseste
fie relatia (1), fie relatia (2). Astfel daca se calculeaza indicatorul relativ pentru
randament sau pentru precizia produsului, se utilizeaza relatia (1); daca se
analizeaza consumul specific al unui anumit material care intra in componenta
produsului, indicatorul relativ al calitatii se va calcula cu relatia (2).
x
- daca Ki>1, nivelul calitatii caracteristicii "i" a produsului analizat este
superior nivelului luat ca baza de apreciere;
x
- daca Ki<1, nivelul calitatii caracteristicii "i" este inferior nivelului luat ca baza
de apreciere;
x
- daca Ki=1, nivelul efectiv al caracteristicii "i" comparat este egal cu cel de
baza.
Pentru a avea o interpretare corecta, se impune gruparea tuturor indicatorilor
simpli ai calitatii produsului in functie de importanta caracteristicii de calitatea pe
care o exprima.
Astfel, deosebim:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
I = E1*(1+Kn)/(1+Kn)[C0*(1+Kn)/(1+Kn)+C1] =>
t
I = E1/C0*(1+Kn)/(1+Kn)+C1
t
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
_
_
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
MIJLOACE DE MASURARE
Amplasarea masinilor
Detalii de transport
Respectarea regimului de lucru prescris
Precizie conforma
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
SCULE, DISPOZITIVE
MATERII PRIME,
MUNCITORI
MATERIALE
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Daca o organizatie doreste sa introduca un sistem de management al calitatii (totale) este necesara
intocmirea unei documentatii. Documentele principale utilizate pentru definirea si implementarea unui sistem al
calitatii intr-o organizatie se pot structura ierarhic pe trei niveluri, dupa cum se vede in fig. 1.5:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
descriu sistemul calitatii, in concordanta cu politica stabilita de organizatii in acest domeniu, obiectivele
adoptate si standardele ISO din seria 9000;
descriu activitatile unitatilor functionale individuale, necesare pentru implementarea elementelor
sistemului calitatii (totale);
-
Oricare din documentele corespunzatoare celor trei niveluri, poate fi utilizat separat sau in combinatie cu
documente de la alte niveluri.
Standardele ISO din seria 9000, acorda o importanta deosebita intocmirii unei documentatii
corespunzatoare pentru sistemul calitatii (totale) a organizatiei. Documentatia sistemului calitatii permite evaluarea
desfasurarii activitatilor curente, facilitand identificarea masurilor corective necesare. Se recomanda ca documentele
sistemului calitatii sa fie limitate la strictul necesar, ceea ce va usura tinerea lor la zi si utilizarea lor efectiva.
In cazul efectuarii unor audituri ale sistemului calitatii, existenta documentelor calitatii, a procedurilor,
prezinta o dovada concreta ca procesele au fost definite, procedurile au fost aprobate, modificarile sunt tinute sub
control. Numai in cazul existentei unor astfel de dovezi poate fi evaluata corect conformitatea sistemului calitatii cu
standardul de referinta si se poate aprecia daca sistemul este efectiv implementat. In continuare se analizeaza
continutul documentelor sistemului calitatii.
1.6.1.1. Manualul Calitatii
Manualul Calitatii este documentul de baza care prezinta politica in domeniul calitatii si descrie sistemul
calitatii unei organizatii, servind ca referinta permanenta in implementarea si mentinerea in functiune a acestui sistem.
Manualul Calitatii ofera urmatoarele facilitati:
- asigura intelegerea unitara a politicii calitatii;
- asigura masurile de corectie a acestei politici;
- asigura realizarea obiectivelor calitatii, prin definirea structurii organizatorice si a responsabilitatii
diferitelor compartimente privind realizare si imbunatatirea calitatii;
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Responsabilitatea redactarii si administrarii manualului calitatii revine in mod normal sefului departamentului de asigurare a
calitatii.
In cazul elaborarii unui numar mai mare de manuale ale calitatii, pe unitati functionale, (manuale
specializate), responsabilitatea revine compartimentului implicat; daca manualul calitatii deserveste mai multe
compartimente, managementul de rang superior va numi unul dintre compartimente ca responsabil coordonator.
In toate situatiile, atat la elaborarea manualului calitatii cat si la modificarile ulterioare ale acestuia, vor fi
consultate compartimentele si persoanele implicate in activitatile cu incidenta asupra calitatii fabricatiei.
Administrarea manualului calitatii se face in felul urmator:
- in cazul cand manualul calitatii este elaborat de seful compartimentului de calitate, acesta va pastra
originalul manualului; compartimentul in cauza mai pastreaza o copie martor (in regim de actualizare - care va suferi
aceleasi modificari ca originalul), care va constitui exemplarul de referinta in cazul auditurilor externe;
- copiile manualului calitatii sunt distribuite intr-un numar de exemplare tinut strict sub control,
compartimentelor/persoanelor interesate; in situatii speciale pot fi difuzate si copii informative (purtand aceasta
specificatie) care nu sunt tinute sub control (la zi cu modificarile);
- o buna administrare a manualului calitatii presupune revizii periodice (anuale sau mai des), organizate de
compartimentul de calitate.
1.6.1.2. Procedurile Sistemului Calitatii
Toate compartimentele unei organizatii productive, angajate in activitati ce influenteaza calitatea produsului
finit, efectueaza operatii specifice bazate pe traditii statornicite in timp. Modul de desfasurare a fiecarui tip de
activitate trebuie sa fie consemnat intr-o procedura sau un regulament procedural al compartimentului respectiv.
ISO 8402 defineste procedura ca fiind modalitatea specifica de desfasurare a unei activitati.
Procedurile, prezentate in scris, numite si proceduri documentate , contin de regula urmatoarele elemente:
-
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
de
procedura
de
catre
personalul
compartimentului
si
Procedurile trebuie astfel elaborate si administrate incat sa permita tinerea sub control a tuturor acestor
activitati.
1.6.1.3. Documentele calitatii
Procedurile sistemului calitatii pot fi detaliate prin documentele calitatii care cuprind: instructiuni de lucru,
de inregistrare, de inspectie, fise tehnologice, fise de masuratori, desene, specificatii, etc.
a) Instructiunile de lucru, sunt indrumarile care se dau la nivelul locurilor de munca, servind muncitorii
sau operatorii in cauza. Aceste documente descriu modul cum trebuie sa se desfasoare o anumita activitate, precum
si nivelul de calitate care trebuie obtinut; redactarea se face in termeni simpli, fara ambiguitati, in asa fel incat sa
poata fi intelese de persoane cu nivel limitat de cunostinte. Se recomanda ca instructiunile de lucru sa aiba forma
unor formulare tipizate, fise tehnologice, planuri de operatii.
Instructiunile de lucru se clasifica dupa tip, in felul urmator: pentru operatii de fabricatie, de control, de
asamblare, de utilizare a unui instrument de testare etc.
b) Documentele de inregistrare a calitatii, furnizeaza dovezi obiective ale gradului de satisfacere a
conditiilor referitoare la calitate. Cu ajutorul lor se poate demonstra conformitatea produselor cu cerintele din
specificatii; tinerea la zi a acestor documente permite verificarea functionarii eficiente a sistemului calitatii organizatiei.
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Inregistrarile calitatii se pot clasifica dupa domeniul de aplicare in: inregistrari generale, la nivel de
organizatie si inregistrari specifice care se regasesc in toate fazele procesului tehnologic: receptie, inspectie,
incercari, metrologie etc.
Inregistrarile calitatii se pot face pe suport de hartie sau pe suport informatic (magnetic). Ele trebuiesc
astfel pastrate (arhivate) incat sa fie usor de gasit in caz de necesitate.
In situatia cand se opteaza pentru implementarea unui model de asigurare externa a calitatii se folosesc
standardele ISO din seria 9000, care formuleaza necesitatea ca organizatia sa intocmeasca si sa tina la zi proceduri
scrise referitoare la identificarea, colectarea, indexarea, accesul, arhivarea, conservarea si retragerea inregistrarilor
referitoare la calitate.
Pentru asigurarea interna a calitatii, standardul ISO 9004 recomanda ca o serie de inregistrari ale calitatii sa
fie tinute sub control si anume: rapoarte de inspectie, date ale incercarilor, rapoarte de calificare, de validare, de audit, de
examinare, de etalonare, rapoarte privind costurile calitatii etc.
Inregistrarile calitatii se pastreaza o perioada limitata specificata in documente, pentru a demonstra
conformitatea cu cerintele si faptul ca sistemul calitatii implementat in organizatie este functional. Durata pastrarii
inregistrarilor se stabileste in functie de durata de viata a produsului si de eventuale cerinte stipulate in reglementari
(ex. termenul de garantie). Pe durata pastrarii, inregistrarile vor fi protejate impotriva deteriorarii, pierderii sau
distrugerii. Prin contract, se poate conveni accesul clientilor la inregistrarile calitatii pe o anumita perioada de timp.
CAPITOLUL 2
Prezentarea generala a S.C. "Daewoo-Mangalia Heavy Industries" S.A.
2.1. Scurt istoric
n contextul anilor 1970, cnd flota maritima a Romniei detinea pescadoare - adevarata industrie de
pescuit oceanic, congelare, prefabricare a pestelui - precum si petroliere de tonaj mare, necesitatea revizuirii
acestora, a efectuarii de reparatii curente si capitale implica consumarea unor fonduri de investitii prea mari n cazul
executarii acestor lucrari n santierele navale din strainatate.
Ideea nfiintarii unui asemenea santier naval pe teritoriul romnesc al Marii Negre era solutia ideala care ar
fi rezolvat problemele legate de mentinerea valutei n tara si de utilizarea fortei de munca indigena excedentara.
Astfel au fost puse n discutie trei variante: crearea unui santier naval la Agigea, la Navodari sau la
Mangalia.
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Lacul natural de la Limanu, cu deschidere spre mare, ntretinut si dragat pentru patrunderea flotei militare,
terenul plan si stabil, limitrof zonei cu apa, accesul pe drumul national, erau premise de luat n calcul la momentul
respectiv.
Deci, n urma hotarrii conducerii de la acea data, n anul 1974 s-a nfiintat noul santier naval, amplasat n
sud-estul orasului Mangalia, n perimetrul satului 2 Mai, dndu-i-se numele santierul Naval "2 Mai" Mangalia.
n anul 1984, santierul Naval "2 Mai", prin unirea cu santierul Naval Constanta, devine Fabrica de
Constructii si Reparatii Nave "2 Mai" Mangalia.
Din anul 1990, santierul devine societate pe actiuni.
n anul 1997, grupul Daewoo Heavy Industries Koreea a achizitionat 51% din actiuni, restul de 49% fiind detinute
n continuare de S.N. "2 Mai". Noua denumire a societatii devine S.C. DAEWOO - MANGALIA HEAVY INDUSTRIES S.A.
(D.M.H.I.). Deci,D.M.H.I. este o societate mixta intre DAEWOO SHIPBUILDING & MARINE ENGINEERING CO., Ltd. din
Coreea de Sud si SANTIERUL NAVAL "2 MAI" MANGALIA S.A. din Romania.
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Pentru succesul n afaceri al noii societati, DMHI (societatea-mama) ofera n continuare asistenta tehnica necesara,
instruieste personalul si pune la dispozitie know-how-ul aflat n proprietatea DMHI.
De asemenea, DMHI are drept consultant n probleme de management si functionare tot pe societateamama DMHI. Aceasta furnizeaza deci informatii despre tehnici si servicii de management, alege persoanele calificate
pentru a conduce departamentele, recruteaza personalul calificat.
2 . 2 . An a l i z a m e d i u l u i i n t e r n
2.2.1. Organizarea S.C. DMHI SA.
Managementul, administratia si controlul DMHI sunt n responsabilitatea Consiliului de Administratie.
Acesta este format din 6 administratori: 3 din partea partenerului strain si 3 din partea S.N. "2 Mai".
Organigrama societatii este prezentata in fig. 2.1:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
general al DMHI si raspunde pentru controlul general si administrarea generala a societatii, pentru operatiile si
activitatile departamentelor. Vicepresedintele Executiv l ajuta pe Presedinte n activitatea sa. Directorul Executiv al
fiecarui sector si seful fiecarui departament sunt numiti de Presedinte prin consultare cu Vicepresedintele si cu
aprobarea Consiliului de Administratie; fiecare sef de departament raspunde separat pentru activitatea
departamentului si raporteaza despre aceasta Presedintelui.
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Un aspect important de semnalat este fenomenul de externalizare, adica n cadrul procesului tehnologic, mai
precis la sablare si vopsire, sunt angajate firme terte care executa aceste activitati; astfel se explica cheltuielile semnificative
cu lucrarile si serviciile executate de terti, din contul de profit si pierdere.
2.2.3. Politica in domeniul calitatii a S.C. D.M.H.I. S.A.
Obiectivul angajatilor este de a face din Daewoo-Mangalia Heavy Industries S.A unul dintre cele mai bune
santiere de constructii si reparatii navale din Europa.
Pentru atingerea acestui scop, Politica in domeniul Calitatii are in vedere urmatoarele obiective:
1. Satisfacerea Clientilor externi prin furnizarea de produse si servicii care le indeplinesc cerintele, precum si
cerintele legale si a celor de reglementare aplicabile. Se poate reusi aceasta facand bine ceea ce trebuie facut, de prima
data si de fiecare data.
2. Satisfacerea Clientilor interni prin furnizarea de produse si servicii de cea mai buna calitate, in fiecare
etapa a procesului de productie.
Toti membrii Companiei, trebuie sa se considere furnizori si clienti in acelasi timp.
Toti angajatii trebuie sa fie primii controlori a ceea ce realizeaza.
Pentru a infaptui aceasta a fost necesara formarea unei noi atitudini in ceea ce priveste calitatea, aceea ca
oamenii fac calitatea. Fiecare angajat al Companiei trebuie sa-si spuna: "calitatea in D.M.H.I. incepe cu mine".
Presedintele Companiei este primul care procedeaza astfel.
3. Asigurarea unei inalte productivitati. Trebuie redus necesarul de timp de lucru prin optimizarea operatiilor
tehnologice.
4. Reducerea costurilor de productie prin eliminarea factorilor care produc pierderi in procesul de productie si
de asemenea reducerea cantitatii de materiale consumabile. Se acorda o mai mare atentie intretinerii si folosirii eficiente
a sculelor si dispozitivelor in procesul de productie.
5. Asigurarea sigurantei locului de munca prin respectarea regulamentului de protectie a muncii. S-a
implementat curatenia la locurile de munca si pastrarea acesteia. Prin aceasta se elimina factorul "pericol" de la locul de
munca.
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
structura organizatorica
responsabilitatile
procedurile
activitatile si
capacitatile
Indicator
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Fig. 2.3
Se observa cresterea sustinuta a cifrei de afaceri pe parcursul anilor supusi analizei, precum si a productiei
exercitiului, dar mai ales faptul ca de la un an la altul creste gradul de valorificare a productiei exercitiului.
b) Rezultatul din exploatare (contul de profit si pierderi) sunt aratate in tabelul 2.2
Tabelul 2.2
- ron -
Indicatori
1999
Rezultatul exploatarii
-5.0207
7.6676
Rezultatul brut al
exercitiului
-15.9613
-8.9121
Rezultatul net al
exercitiului
-15.9613
-8.9121
2000
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
2001
Semnatura
2002
2003
Data
2004
2005
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Constatam evolutia favorabila a rezultatelor, respectiv trecerea de la pierdere la profit n anul 2000, precum si
faptul ca rezultatul exploatarii detine ponderea cea mai mare n rezultatul brut.
Fig. 2.4
c) Situatia mijloacelor fixe sunt aratate in tabelul 2.3:
Tabelul 2.3
- ron -
1999
Indicator
Valoarea medie anuala a
2001
2002
2003
2004
2005
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
2000
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
mijloacelor fixe
Valoarea medie anuala a
Evolutia valorii medii anuale a mijloacelor fixe si a celor direct productive este prezentata in fig. 2.5:
Fig. 2.5
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Fig. 2.7
Activele circulante au crescut aproape de doua ori, att n perioada 2000/1999, ct si n 2001/2000, dupa
care, pe baza masurilor adoptate s-a estimat o crestere moderata a lor, care sa nu o depaseasca pe cea a cifrei de
afaceri.
f) Rentabilitatea
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Dinamica evolutiei capitalurilor este prezentata in diagrama din fig. 2.9: Fig. 2.9
Dupa cum rezulta din grafic pana in anul 2001, capitalurile disponibile au fost in scadere (lucru explicabil
prin investitiile efectuate de societate la inceputul activitatii, dupa care se inregistreaza o crestere sistematica pana la
data analizata. Evident, datoriile au crescut pana in 2001 (din motivele prezentate anterior) dupa care apare scaderea
lor de la an la an.
Evolutia capitalului propriu, a datoriilor financiare pe termen mediu si lung si a capitalului permanent este aratata
in tabelul 2.4:
Tabelul 2.4
-ron-
Indicatori
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
Datorii
13.0182
27.6107
32.6880
27.6880
21.6880
17.6880
13.6880
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Capital propriu
128.3254
82.2928
65.8277
83.1488
108.9433 116.5602
124.6087
Capital permanent
141.3706
109.3035
98.5158
138.2967
Se constata ca pna n anul 2001, gradul de ndatorare a crescut progresiv, atingndu-se un maxim. n
acelasi timp, s-a manifestat o diminuare a capitalurilor proprii, datorata importantei pierderi a exercitiilor anterioare.
ncepnd cu anul 2002, se estimeaza o crestere a capitalurilor proprii si permanente, ndeosebi pe seama cresterii
surselor proprii, respectiv a profitului.
2 . 3 . An a l i z a m e d i u l u i e x t e r n
2.3.1. Furnizorii S.C. D.M.H.I. S.A.
P r i n c i p a l i i f u r n i z o r i de materii prime si materiale a i S . C . D.M.H.I. S.A. s u n t :
Se constata ca ponderea furnizorilor interni este maxima din punct de vedere al tonajului si al valorii materialelor
aprovizionate.
2.3.2. Produsele oferite la export
Practic intreaga productie a S.C. D.M.H.I. S.A. merge la export, ceea ce face ca analiza sortimentului de
produse sa fie facuta in corelatie cu mediul extern.
Principalele tipuri de produse livrate de S.C. D.M.H.I. S.A. sunt reprezentate de:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
.
2.3.3. Clientii
Cei mai importanti clienti, cu o pondere nsemnata n cifra de afaceri a firmei, sunt reprezentati n graficul din fig.
2.10:
Fig. 2.10
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
2.3.4. Concurenta
Concurenta pe piata constructiilor de nave este foarte puternica atat pe plan intern cat si mai ales pe plan
extern.
In Romania lucreaza pe aceasta piata: santierele navale din Constanta, Galati, Oltenita, Giurgiu, Turnu
Severin. Ele reprezinta cea mai serioasa amenintare deoarece beneficiaza de aceleasi facilitati ca si S.C.
D.M.H.I. S.A. : mana de lucru ieftina, materii prime relativ ieftine etc.
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
2.4. Concluzii
Din derularea acestui capital rezulta corelatii care servesc la intocmirea analizei SWOT, prezentata in
tabelul 2.5:
Tab e l u l 2 . 5
A N A L I Z A SW O T
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
CAPITOLUL 3
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
cresterea competitivitatii;
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
ISO 9002 - model pentru asigurarea calitatii in activitatile de productie, montaj si service;
ISO 9003 - model pentru asigurarea calitatii in activitatile de inspectie si incercare finala.
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
forurile competente), atat fata de producator cat si fata de cumparator. Din acest motiv implementarea sistemului de
calitate se poate considera terminata dupa parcurgerea urmatoarelor etape suplimentare:
d) Evaluarea functionalitatii sistemului de calitate prin auditare, care se face la cel putin 6 luni de la
aplicare;
e) Acordarea certificatului si supravegherea respectarii conditiilor certificarii.
3.2. Intocmirea Manualului Calitatii
3.2.1. Sistemul de Management al Calitatii
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Documentele perimate sau anulate sunt retrase prompt din toate punctele de
difuzare si/sau utilizare sau sunt marcate corespunzator de catre departamentele
destinatare.
Documentele perimate sau anulate pot fi pastrate pentru orice alt scop daca
sunt marcate clar pentru evitarea utilizarii necorespunzatoare.
Modificarile in documente sunt analizate si actualizate de catre aceleasi
functii / organizatii care au analizat si aprobat emiterea documentului daca nu este
specificat altfel. Natura schimbarilor trebuie sa fie evidentiata in vederea unei usoare
identificari.
Modificarile in documente sunt identificate in stadiul reviziilor si sunt
distribuite departamentelor implicate in vederea implementarii lor.
3.2.2.4. Controlul inregistrarilor
Sunt stabilite si mentinute proceduri documentate, la nivel de departamente,
pentru identificarea, depozitarea, protejarea, regasirea, durata de pastrare si
eliminarea inregistrarilor.
Inregistrarile calitatii sunt mentinute pentru a furniza dovezi ale conformitatii
cu cerintele si a functionarii eficace a Sistemului de Management al Calitatii.
Inregistrarile calitatii sunt pastrate pe suport de hartie, suport electronic sau
alte tipuri de suport.
Inregistrarile calitatii sunt arhivate si pastrate astfel incat sa ramana lizibile,
identificabile si regasibile cu usurinta, in amenajari care asigura un mediu adecvat,
pentru prevenirea deteriorarii, distrugerii sau a pierderii lor.
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
3.2.3.4. Planificare
Obiectivele calitatii
Directorii/managerii fiecarei divizii/departament stabilesc obiectivele calitatii,
inclusiv acelea necesare pentru indeplinirea cerintelor referitoare la produs. Ei isi
desfasoara activitatea astfel incat obiectivele calitatii stabilite sa fie realizate.
Obiectivele calitatii sunt masurabile si in concordanta cu politica in domeniul
calitatii si pot include urmatoarele:
a) un proces individual pentru imbunatatirea Sistemului de Management al
Calitatii;
b) o organizare eficienta a oamenilor si resurselor materiale, ca element pentru
cresterea productivitatii;
c) calitatea produsului, controlul numarului de defecte si micsorarea lor;
d) cota reclamatiilor, ponderea clientilor fideli, evolutia cotei de piata, timpii
de reactie, respectarea termenelor.
Directorii/managerii de divizii/departamente comunica membrilor din cadrul
propriei divizii/ departament obiectivele care trebuie realizate.
Directorii/managerii din cadrul fiecarei divizii/departament analizeaza periodic
realizarea obiectivelor calitatii.
Planificarea Sistemului de Management al Calitatii
(1) Generalitati
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
(1)Presedinte
Stabileste politica in domeniul calitatii si nivelul final al obiectivelor calitatii.
Asigura disponibilitatea resurselor, inclusiv structura de organizare
corespunzatoare pentru indeplinirea politicii in domeniul calitatii si a obiectivelor calitatii.
Se asigura ca Sistemul de Management al Calitatii este coresponzator,
adecvat si eficace prin analizele de management periodice.
Numeste un membru din management ca reprezentant al sau, care in afara altor
responsabilitati, are si responsabilitatea pentru Sistemului de Management al Calitatii si
pentru verificarea functionarii sistemului.
Se asigura ca cerintele clientului sunt identificate si satisfacute.
Planifica Sistemul de Management al Calitatii.
Se asigura ca sunt stabilite procesele adecvate de comunicare.
(2) Directorul Management Unit este responsabil pentru:
Controlul activitatilor Management Planning Division, Materials Division, New
Building Marketing & Contract Management Division, Human Resources Management
& General Affairs Division, Maintenance & Utility Division si Quality Management Team.
Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.
(2.1) Senior Managerul Quality Management Team
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Managementul de personal.
Recrutare personal.
Relatii de munca.
Stabilirea si realizarea sistemul de instruire si educare la nivelul intregii
organizatii, precum si a planurilor de instruire si educare pe termen lung.
Evaluarea instruirilor efectuate si controlul rezultatelor acestor instruiri.
Activitatea de relatii publice si protocol.
Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.
(2.3) Directorul New Building Marketing & Contract Management Division este
responsabil pentru:
Analiza, negocierea si finalizarea contractelor.
Urmarirea realizarii contractelor in conformitate cu cerintele specificate.
Analiza, negocierea si controlul modificarilor la contract.
Relatia cu clientul.
Service-ul dupa livrare.
Masurarea, analiza si imbunatatirea activitatii.
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Procesul de proiectare.
Intocmirea specificatiilor de aprovizionare.
Analiza, din punct de vedere tehnic a ofertelor pentru proiecte noi si
prezentarea de propuneri.
Legatura cu reprezentantul
proiectarea si realizarea produsului.
clientului
in
probleme
referitoare
la
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
D.M.H.I. determina si asigura resursele umane, infrastructura si mediul de lucru necesare pentru a implementa si
mentine Sistemul de Management al Calitatii si pentru imbunatatirea continua a eficacitatii sale, pentru a creste satisfactia
clientului prin indeplinirea cerintelor.
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
I. Planificarea proiectarii
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Directorul Diviziei Proiectare este responsabil de planificarea si controlul proiectarii produsului pentru fiecare
etapa de proiectare.
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Datele de iesire ale proiectarii sunt furnizate sub forma de desene, specificatii de aprovizionare, etc. care permit
verificarea in raport cu datele de intrare ale proiectarii.
Datele de iesire ale proiectarii trebuie sa:
a) indeplineasca cerintele cuprinse in datele de intrare ale proiectarii si dezvoltarii;
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
calcule alternative;
incercari si teste;
Inregistrari ale rezultatelor verificarii si ale oricaror actiuni necesare sunt mentinute.
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
nu
absolva
clientul
de
Daca proprietatea clientului este pierduta, deteriorata sau inapta pentru utilizare, acest lucru se raporteaza
clientului si se mentin inregistrari.
3.2.5.6. Controlul dispozitivelor de masurare si monitorizare
I. Generalitati
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Atunci cand este utilizat pentru monitorizarea si masurarea cerintelor specificate, abilitatea software-ului pentru
computer de a satisface utilizarea intentionata trebuie confirmata. Aceasta trebuie facut inainte de prima utilizare si
reconfirmat dupa cum este necesar.
VII. Inregistrare
Laboratorul de masuratori de precizie si teste pastreaza inregistrari ale
etalonarii si verificarii.
Departamentele implicate mentin inregistrarile referitoare la toate dispozitivele de masurare si monitorizare
depozitate sau utilizate.
3.2.6. Masurare, analiza si imbunatatire
3.2.6.1. Generalitati
D.M.H.I. planifica si implementeaza procesele necesare de monitorizare,
masurare, analiza si imbunatatire pentru:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Histograma
Diagrama Pareto
Diagrama cauza - efect
3.2.6.4. Imbunatatire continua
D.M.H.I. isi imbunatateste continuu eficacitatea Sistemului de Management al Calitatii prin utilizarea:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
c) a rezultatelor auditului;
d) a analizei datelor;
e) a actiunilor corective si preventive;
f) a analizei efectuate de management.
I. Actiune corectiva
Quality Management Team are stabilita si mentine o procedura documentata
pentru analiza si eliminarea cauzelor neconformitatilor si pentru prevenirea reaparitiei
lor.
Actiunile corective propuse pentru eliminarea cauzelor neconformitatilor
existente sunt stabilite in functie de importanta problemelor care trebuie rezolvate.
Procedura mentioneaza functiile responsabile de initierea actiunilor corective, cum se
realizeaza actiunile si verificarea eficacitatii.
Cauzele neconformitatilor detectate sunt investigate pentru a stabili daca sunt
izolate sau repetabile. Se analizeaza cauzele si se stabilesc actiuni corective in vederea
prevenirii reaparitiei neconformitatii. Rezultatele obtinute se inregistreaza si se
monitorizeaza pana la verificarea finala, pentru evaluarea eficacitatii.
Necesitatea eliminarii cauzelor neconformitatilor rezulta din:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Este una din principalele proceduri ce servesc la crearea calitatii prin angrenarea
intregului personal.
Pentru reducerea semnificativa a timpului necesar inspectiilor din produtie
referitoare la calitatea produselor, conform planurilor, cerintelor din specificatiile
de lucru, standardelor, normelor si normativelor s-a intocmit o procedura
administrativa de autocontrol (DMPA).
Aceasta procedura se aplica tuturor activitatilor de constructii si reparatii
nave din DMHI.
3.3.1. Definitii, responsabilitati
Autocontrolul este acea inspectie facuta de producator (muncitor, maistru)
in timpul procesului de fabricatie pentru a verifica daca rezultatul muncii lor
corespunde standardelor de calitate, planurilor, cerintelor din specificatiile de
lucru.
Inspectia controlului tehnic de calitate este inspectia facuta de inspectorul de
calitate urmarind "Planul de Inspectie", impreuna cu maistrul care a efectuat
autocontrolul lucrarii.
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Tabelul 3.1
Tipul inspectiei
Etapele inspectiei
Autocontrolul
Inspectia Q.C.
Inspectia
Clasa/Client
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Toate
lucrarile sau
produsele
Operatii uzuale
Muncitorul
Subansamble/ansamble/blocuri/instalatii
Rol
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Responsabilitate
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Muncitor
Autocontrol
Maistru
Activitatea de
control
Inspector Q.C.
Control Tehnic
de Calitate
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Inspector
Client/Clasa
(Confirmare
calitate final)
Tabelul 3.4
Repartizare
Domeniul de inspectie
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Inspecte Client/Clasa
Inspectie
incredintata
Inspecti
e Q.C.
Inspectie
Inspectie
incredintata
Maistru
Autocontrol
Controlul muncitorului
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Tabelul 3.5
CONDITIA
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
organizatorici) si factori dependenti de caracterul fortelor de productie (sistemul de management la nivelul economiei
nationale, managementul unitatii industriale, sistemul motivational si de consum etc).
Totusi, orice clasificare este arbitrara, deoarece toti factorii se intrepatrund.
Multi din acesti factori influenteaza calitatea productiei indirect, prin actiunea altor factori (cointeresarea
materiala a angajatilor conduce la cresterea calificarii personalului, la folosirea rationalaa utilajelor si realizarea mai
buna a diferitelor reparatii, deci implicit la cresterea calitatii productiei).
4.2. Orientarea catre client
Managementul de la cel mai inalt nivel trebuie sa se asigure ca cerintele clientului sunt identificate si
satisfacute in scopul cresterii satisfactiei acestuia.
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Calitatea nu poate fi considerata o caregorie economica care planeaza in afara factorilor economici, iesita
de sub actiunea acestora, ci trebuie inteleasa ca fiind intr-o continua modificare si in stransa interactiune cu acesti
factori economico-sociali.
Calitatea poate fi situata pe pozitia de factor de influenta asupra altor categorii economice si in special
asupra rezultatelor economico-financiare ale firmei.
4.4. Planificare
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
d) furnizori .
4.6.4. Imbunatatire
4.6.4.1. Imbunatatire continua
Organizatia trebuie sa-si imbunatateasca continuu eficacitatea sistemului de
management al calitatii prin utilizarea:
- politicii referitoare la calitate;
- a obiectivelor calitatii;
- a rezultatelor auditului;
- a analizei datelor;
- a actiunilor corective si preventive;
- a analizei efectuate de management.
Aceasta cerinta a standardului implica o abordare proactiva a problemei
imbunatatirii.
Fig. 4.1 - Model pentru abordarea bazata pe proces
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Ciclul
Fig. 4.2
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Efectivitate =
A c t i v i t a t i r e a l i z a t e s i r e zu l t a t e o b t i n u t e
Se exprima prin "disciplina tehnologica" referitoare la procesele care asigura atingerea obiectivelor.
Rezultate obtinute
Eficienta =
Resurse utilizate
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Standardizarea schimbarilor.
S-a renuntat la structurarea cerintelor pe cele 20 de elemente din ISO
9001:1994.
Se pune un accent suplimentar pe
9001:1994 nu contine o clauza similara).
Sistemul calitatii este mijlocul prin care o organizatie isi defineste si demonstreaza procesele
necesare pentru a se asigura ca produsul si/sau serviciul se conformeaza cu cerintele clientului.
n tarile Uniunii Europene au fost initiate mai multe programe, orientate la mbunatatirea competitivitatii firmelor,
motivarea si instruirea personalului, satisfacerea clientilor. Printre ele "Programul European de mbunatatire a calitatii",
"Premiul European pentru Calitate", "Fundatia Europeana pentru Managementul Calitatii".
O alta dimensiune a politicii de promovare a calitatii n Europa de Vest este orientarea spre dezvoltarea
sistemelor de management al mediului conform seriei de standarde internationale ISO 14000, ca mijloc de control,
masurare si comunicare a propriilor performante n domeniul mediului.
Scopul eforturilor mentionate si a politicii europene n domeniul calitatii n general, este de a crea o imagine noua
a culturii calitatii n Europa, bazata pe cooperare si conlucrare ntre tarile europene.
Concluzii si propuneri
In urma analizelor efectuate in capitolele prezentate se pot trage urmatoarele concluzii:
S.C. D.M.H.I. S.A. este o organizatie de succes care marcheaza trecerea economiei romanesti la
economia de piata;
Analiza economico-financiara a scos in evidenta dinamica permanent ascendenta a cifrei de
afaceri, a profitului si productivitatii; societatea si-a inceput activitatea cu pierderi si dupa numai 2 ani de
activitate (din 2001) a inceput sa lucreze pe profit;
Numarul de angajati a prezentat mici fluctuatii in perioada analizata cu tendinte de scadere din
motive de productivitate a muncii;
Sumele investite in tehnologie au scazut constant de la infiintare (cand au fost maxime), ceea ce
nu reprezinta o solutie viabila pe termen lung;
Exportul quasitotalitatii productiei in tari din vestul Europei atesta calitatea productiei realizate;
Pana la proba contrarie, succesele firmei trebuie puse pe seama managementului calitatii totale
folosit conform sistemului calitatii implementat in organizatie in concordanta cu standardele ISO din seria 9000.
Propunerile pe care le fac in calitate de angajat al firmei D.M.H.I. S.A., cu responsabilitati in domeniul
calitatii, se refera in special la organizarea controlului calitatii productiei si sunt cuprinse in urmatoarea nota
sintetica pe care intentionez s-o inaintez responsabililor cu calitatea din echipa manageriala.
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
1. Controlul calitatii productiei este parte componenta a managementului calitatii productiei si consta in
verificarea corespondentei parametrilor de calitate ai productiei cu cerintele de calitate stabilite si inscrise in documentatia
tehnica sau normativele de calitate. Deci, controlul calitatii consta in verificarea respectarii documentelor privind calitatea
productiei, documente care au un caracter obligatoriu. Controlul de calitate se incheie intotdeauna cu adoptarea hotararii de
acceptare sau neacceptare a productiei.
2. Controlul calitatii are diferite forme, corespunzator nivelurilor de conducere a calitatii (control de receptie a
materialelor prime, materielelor si subansamblelor, control pe operatii si faze de fabricatie, control final, control al
comportarii in exploatare etc).
3. Controlul calitatii poate fi realizat de muncitorul executant (autocontrol), seful de echipa, maistrul sau
personalul sectiei insarcinat special cu aceasta, precum si de personalul compartimentului de control tehnic de calitate al
firmei, de personalul laboratoarelor de incercari sau al statiilor si standurilor de incercare, al serviciilor tehnice, de
personalul de la aprovizionare si desfacere (merceologi, comisii de receptie), inclusiv de specialisti in audit-ul calitatii.
4. Clasificarea controlului de calitate are la baza urmatoarele criterii si anume:
4.1. Caracterul mijloacelor de control, conform caruia deosebim: control automatizat, control mecanizat si
control manual;
4.2. Obiectul controlului conduce la urmatoarea clasificare: controlul materiilor prime si materialelor; controlul
produselor obtinute prin cooperare; controlul sculelor si dispozitivelor tehnologice; controlul aparatelor si instrumentelor de
masura si control; controlul dispozitivelor si standurilor de incercari; controlul pe faze de fabricatie si in final al pieselor,
subansamblelor si produselor; controlul documentatiei tehnice si comerciale insotitoare; controlul ambalajului si al incarcarii
produselor finite; controlul calificarii personalului; controlul disciplinei tehnologice; controlul depozitarii materiilor prime,
materialelor, produselor de completare si a productiei finite; controlul realizarii masurilor de crestere a calitatii productiei;
controlul exploatarii produselor la utilizatori; controlul modului de rezolvare a reclamatiilor si sesizarilor de la clienti; controlul
activitatii de reparatii si service;
4.3. Proprietatile obiectului controlat permit: controlul dimensiunilor; controlul proprietatilor fizice; controlul
proprietatilor mecanice; controlul proprietatilor chimice; controlul fiabilitatii; analiza metalografica;
4.4. Relatia cu procesul de productie clasifica controlul in: controlul intrarilor (de receptie a materiilor prime
materialelor, produselor de completare etc.); controlul procesului tehnologic (pasiv sau activ); controlul pe faze (operatii) a
procesului tehnologic sau a productiei (instantaneu sau inspectii); controlul iesirilor sau final (receptia produselor finite);
4.5. Metoda de control permite: controlul fiecarui produs (total); controlul selectiv si metode statistice de
conducere a calitatii.
5. Controlul instantaneu este acela a carui perioada (moment) de efectuare nu este dinainte stabilit, inspectiile
efectuandu-se dupa controlul pe operatii sau de receptie, de catre personalul special insarcinat cu aceasta.
6. Controlul activ al productiei sau procesului tehnologic se realizeaza pe parcursul procesului de fabricatie cu
ajutorul aparatelor de masura in flux si se utilizeaza pentru conducerea directa a procesului de fabricatie.
7. Controlul la utilizator se foloseste de furnizor, impreuna cu organele interesate, in scopul studierii
proprietatilor productiei livrate.
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
8. In cazul controlului total, decizia calitatii productiei controlate se adopta pe baza rezultatelor verificarii fiecarui
produs in parte, iar in cazul controlului selectiv aceasta se ia pe baza rezultatelor verificarii uneia sau mai multor esantioane
din productia respectiva.
9. Structura controlului tehnic se elaboreaza tinand seama de caracterul procesului tehnologic, iar planificarea
operatiilor de control ia in considerare: succesiunea operatiilor si trecerilor de prelucrare, precizia prelucrarii la fiecare operatie,
caracterul prinderii pieselor in masinile-unelte, numarul de piese prelucrate simultan, masinile unelte utilizate, gradul de
automatizare si caracterul acestora (speciale, universale), sculele folosite, gradul de stabilitate a procesului de fabricatie, punctele
de control si dotarea acestora etc.
Pentru economia romaneasca, esentiale sunt trei lucruri:
1. Pret adaptat pietei;
2. Calitatea exact asa cum este ceruta de client;
3. Precizie absoluta privind conditiile si termenele de livrare.
Controlul proceselor conform ISO trebuie sa aiba in vedere cei 5 M:
1. Man (instruire)
2. Method (instructiuni, proceduri, planuri, desene)
3. Machinery
4. Medium
5. Material
Nu producatorul, ci clientul decide calitatea. Calitatea e perceptia clientului si a pietei despre firma si produs.
O procedura documentata, element-cheie in materializarea sistemului de management calitate descrie
raspunsul unor intrebari fundamentale: CE, CINE, CAND, CUI, PRIN CE...
Principiile esentiale pe care se bazeaza calitatea serviciilor pot fi sintetizate ca mai jos:
- numai clientul e judecatorul calitatii serviciului; numai el determina nivelul de "excelent" al serviciului, nivel
pe care il vrea intotdeauna;
- intreprinderea trebuie sa administreze asteptarile clientului reducand, pe cat posibil, distanta intre
performanta serviciului si dorintele acestuia;
- in materie de servicii NU EXISTA CALE DE MIJLOC; trebuie "facut bine de prima oara"; trebuie atinsa
perfectiunea, adica ZERO DEFECTE (Philip B. CROSBY); e necesara o disciplina de fier si trebuie aplicat un efort
constant pentru eliminarea defectelor sau greselilor.
Cand iti merge bine si nu stii de ce, este bafta chioara; cand iti merge bine si stii de ce, este MANAGEMENT.
Managementul la toate nivelurile tine sub control NOROCUL.
Asadar:
- Asigurarea calitatii presupune calitatea tuturor activitatilor ntreprinderii.
- Implementarea reala a Sistemului de Management al Calitatii trebuie sa contribuie la bunastarea
ntreprinderii.
- Daca exista probleme cu vnzarile - exista probleme cu calitatea.
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data
Pagina:
Numar de/rev:
1/0
Data:
Nume si prenume
Intocmit
Verificat
Aprobat
Semnatura
Data