Scribd Logo
Unggah

Selamat datang di Scribd!

  • Curs-Arh Rodica Crisan

    Diunggah oleh

    w_minerva
    13 tayangan132 halaman
    Constructii Din Lemn

    Judul Asli

    - Curs-Arh Rodica Crisan

    Hak Cipta

    © © All Rights Reserved

    Format Tersedia

    PDF atau baca online dari Scribd

    Apakah menurut Anda dokumen ini bermanfaat?

    Apakah konten ini tidak pantas?

    Laporkan Dokumen Ini
    Constructii Din Lemn

    Hak Cipta:

    © All Rights Reserved
    Unduh sebagai PDF atau baca online dari Scribd
    Tandai sebagai konten tidak pantas
    13 tayangan132 halaman

    Curs-Arh Rodica Crisan

    Diunggah oleh

    w_minerva
    Constructii Din Lemn

    Hak Cipta:

    © All Rights Reserved
    Unduh sebagai PDF atau baca online dari Scribd
    Tandai sebagai konten tidak pantas
    dari 132
    CONSTRUCT DIN LEMN CARACTERISTICILE TEHNICE ALE PIESELOR DE CHERESTEA 1. CARACTERISTICILE TEHNICE ALE PIESELOR DE CHERESTEA A. CARACTERISTICILE MECANICE Comperiamentul mecanie al lemnulu! este puternic ANIZOTROP (pentru 0 aceeosl solcitare, rezstenita este Giferté functle de directle): in plus rezistenta mecanicd este Influentaté de continutul de apd al lemnului, in paginile umdtoare sunt prezentate, cu coracter onentativ. Cheva date generale privind caracteristiclle mecanice aie pieselor de cherestea, B. GREUTATEA SPECIFICA In cadrul flecétei specii in parte se pot lua th considerare valor stable ale greutatil spectice numal in taport cu continutul de apd. In tabelu! umdtor sunt prezentate: citova exemple de greutati specifice ¢t/m’) pentru diverse specii de lemn consicefind 0 umiditote de 15%. saicie 050 palin 070 Tdsin 090 plop 054 salem 0.75 carpen ase brad 0.00 cires 77 stejar 094 mesteacan 0.60 fog 0.80 abanos 1.26 C. POROZITATEA In general, se considerd mal poros: lemnul moaie, dec cel dur; cel cu vase mic| si difuze, decit cel cu vase marl; cel ford rind, decit cel cu résind; supratetele de capat (sectiunie ‘transversale) mai poroase dectt cele longitudinale. D. SENSIBILITATEA LA UMEZEALA ‘Constitule unul dintre aspectele cele mai semnificative ale lemnulul ¢ dec| ale cherestelel. ‘Continutul de apa Influenteaz& greutatea specified, dimensiunile, mentinerea formel 9 rezisten{a mecanicd (care scade cu cresterea umiditétid: umidiatea crescuts (peste 18%) determing procese biologice de degradare, Lemnul are proprietatea de a reaiiza schimburi de umiditate cu: mediul ambiant (este extrem de higroscopic): de aceea, dincolo de practica uscd (aducerea umialtatl lernnulul proaspat téiat fa. limit: acceptabili pentru a permite utizarea so far pericolul unor fenomene deformative importante), este indicat adaptarea lemnulul ja mediul in care va sta, respectiv atingerea unul echilbru higroscopic optim, inaintea punetli in operd, In page urmétocre sunt prezentate succint cfteva aspecte legate de comportarea lemnulul in raport cu umiditatea ce trebuie ‘ovute in vedere [a proiectarea de detallu a constructillor din lemn. E, DEGRADAREA BIOLOGICA Datei find originea sa organica, iemnul este atacabil de micro 9 macro organisme: bacteri| de putrefactie, clupercl, insecte parazite, Uni agenti bloiogici atacd lemnul uscat Cinsectele parazite), alte atacuti biologice (cluperci, bacteri) sunt favorizate de umiditates crescutd. In ceed ce priveste putrescibiltatea, lernnul este afectat th special de situate mixte (bart! ude / drt uscate) §| de variate ciclice de umiditate. Agentii biologic! sunt de reguld spect! tleccrul tip de lemn, Sunt mai vuinerabile partie tinere ale lemnulul gn general. specie de lemn moale, dec cele de lemn dur. F. SENSIBILITATEA LA FOC Lemnul se oprinde cu usurintd, lar asigurarec unel rezstente omogene Ia foc a tuturar pleselor nei sttucturt din jemn implica @ serie de constringer!in cea ce priveste dimensionarea pieselor, Imbinorle, caltatea lemnulul si tratamentele superficiale, precum §i gradul de: expunere la foc a pieseior. a CARACTERISTICILE MECANICE ALE LEMNULUIL MADUVA pee | DURAMEN: | CAMBIU rnveen’_ | eee Z_ fidlologic Inactiv. |in.curs de generare, a) | Ontre aliburn ql fiber) 3 ieee SECTIUNE lemn ting i TRARSVERSALA fate Ea Te a accy RAZA MEDULARA, de distrinuire o OGLINDA razele medularen sectlunes rediols SECTIUNE io TANGENTIAUA, : COAJA INTERNA na COAJA EXTERNA Taiologic vie —_| | filolagic moarta SECTIUNE RADIAL, © IN EVALUAREA PROPRIETATILOR MECANICE ALE UNUI ELEMENT DIN LEMN TREBUIE JINUT CONT DE: + REGULARITATEA CRESTERII - PREZENTA, DISPUNEREA $I DIMENSIUNILE EVENTUALELOR NODURI SAU ALTE DEFECTE ‘w CLASE DE CALITATE A LEMNULUI © IN GENERAL, REZISTENTA MECANICA CRESTE CU GREUTATEA SPECIFICA © REZISTANTA MECANICA SCADE ODATA CU CRESTEREA CONTINUTULUI DE APA © COMPORTAMENT MECANIC ANIZOTROP “Anizotrop. Care nu are aceleagi proprietali lizice in tale directile, care prezinta direct privilegiate. (Dictionary! explcati 2! imbi ramane, Ed. Univers Enciciopedic, Bucuresti 1996) 12. [CARACTERISTICILE MECANICE ALE LEMNULUL im REZISTENTA LA COMPRESIUNE RADIA TANGENTIALA 15-20% @ REZISTENTA LA INTINDERE INDIRECTIE AXIALA, ESTE DE REGULA MAI MARE DE 1.3 - 210 ORI CA CEA LA COMPRESIUNE ™ MODULUL DE ELASTICITATE «© PARALEL CU ABRELE, ESTE CU GCA 10 % MAI MARE IA INTINDERE DECIT LA COMPRESUNE: # RAPORTUL INTRE MODULUL DE ELASTICITATE PARALEL CU FIBRELE, $1 CELE PERPENDICULARE $1 TANGENTIALE LA FIBRE, ESTE APROXIMATIV: Esa f Ena =P 10 Ena f Eps = 18. 20 ‘4 CONSECINTA: DEFORMABILITATE DIFERITA PE CELE TRE! DIRECTI, PENTRU © ACEEAS! INGARCARE 1 COMPORTAMENTUL LA INCOVOIERE PENTRU PROBE DE ACELEAS DIMENSIUNI $! FORTE ACTIONIND PERPENDICULAR PE AXA, REZULTA CONDITIONAT DE DISPUNEREA IN SECTIUNE A INELELOR DE CESTERE (c - REZISTEIVIA MAXIMA; c - REZISTEN]A MINIMA) i a PH 100% 3% 86% IN CIUDA REZSTENTE! MAL MICI LA COMPRESIUNE, ELEMENTELE INCOVOIATE ATING COLAPS-UL PRIN GEDAREA FIBRELOR INTINSE, DATORITA BUNEI PLASTICITAT! A LEMINULUI LA COMPRESIUNE | DURITATEA (LUCRABILITATEA) + DIFERA PENTRU DAVERSELE ZONE ALE TRUNCHIULUL (DURAMENUL MAI DUR CA ALBURNUL) | 4 ESTE PROPORTIONALA CU DENSTATEA 113 SENSIBILITATEA LA UMEZEALA A LEMNULUI © CONTINUTUL DE APA AL LEMNULUI INFLUENTEAZA: > GREUTATEA SPECIFICA > DIMENSIUNILE > MENTINEREA FORME! > CARACTERISTICILE MECANICE © UMIDITATE ACCEPTABILA PENTRU UTILIZARE IN CONSTRUCTII DLAINTERIOR 8 - 12% > LAEXTERIOR: 13 - 18 % (UMIDITATEA LEMNULUI PROASPAT TAIAT > PINA LA 75 % DIN GREUTATE) © CONTRACTIA LEMNULUI PRIN PIERDEREA APEI PRODUCE TENSIUNI INTERNE $I DECI FENOMENE DEFORMATIVE, CU EFECTE DIFERITE FUNCTIE DE SECTIUNEA INTERESATA. A> CONTRACTIE TANGENTIALA GMAXIMA) B- CONTRACTIE RADIALA (MEDIE) (© - CONTRACTIE AXIALA (MINIMA) exon naTORANE COMRACTICRADINNE DEFORMAREA PRIN USCARE A UNOR PIESE [EXTRASE DIN DIFERITE ZONE ALE TRUNCHIULUL > PIESE CU DIMENSIUNI MIC! PE ? \ itxsinybslouare DAO DIRECTIA DEFORMARILOR MAXIME DIVERSE MODURH DE DEBITARE A SCINDURILOR > PROCENT MAI MIC SAU MAI MARE DE SCINDURI CU LATURA MARE A SECTIUNI PERPENDICULARA PE OIRECTIA CERCURILOR ANUALE (NEDEFORMABILE SAU PUTIN DEFORMABILED IMPORTANT: PREVEDEREA SENSULUI PROBABIL AL VARIATIILOR DIMENSIONALE, CA URMARE A IMBATRINIRII LEMNULUI $1 A MODIFICARII IN TIMP A CONDITILOR DE UMIDITATE > CRITERII DE PROIECTARE $I PUNERE IN OPERA! 114 ant CONSTRUCTI DIN LEMN ‘SSTEME PORTANTE: 2, SISTEME PORTANTE A, SISTEME CU STILPI $I GRINZI (sisteme ‘deschise’) dutoportante: au structurd proprie). Inchiderie si comparimentdile sunt diferte de structura portantd a cladirll (sunt nepertante sau Al A2 A3 AA AS cuca | cucea | cuore | cusman | cucana eatin | oanGenes | scunoaew | clegesomna | PRINCIPALS Seonoare | "Scowee | “dese "| Sectnoazew | secunpare Supanruse | COMANARE ange CEs 735 CARACTERISTIC Ws { =a i f 3 z 2 aie a mosien me a wa a a a a te a Se een nau oen mene sprannes B, SISTEME CU PERETI PORTANTI (sisterne “Inchise’) Inchiderle gl compartimentéiie colncid cu suctura portanta a clair. Vatinte: * pereti din bine suprapuse + peret! cuschelet + pereti din panout PEREN DIN BIRNE PERETI CU SCHELET "7 PERET DIN ‘SUPRAPUSE ek PANOURI (BLOCKHAUS) IN ZABRELE DIN DULAPI FACHWERK) Bl B2 B3 B4 Bla Bib | B3a B3b PAeAMONiaN |_CUMONIAN wp/@AL00N_|_ 1p PLATFORM cx | ul . SES | vv. : Ne se | EN = NS z z 2 =z sz a 4 Yu 4 4 uw aon] Ssiornee raatjonaie amencone | Adecvat ph aatterolcu | ‘Galaon|rome, rocedttome. | protamtoatem, Urrottirin Weslwin rome) scale ‘erie mare a Tiare ¢ Contornporone dervetie lon xtomele | Acecvat pl pretoorcarea Teta contermperene mate e cbertor carnvate 2n CONSTRUCTIDINLEMN ‘SISTEME PORTANTE Al. GRINZI PRINCIPALE $1 SECUNDARE SUPRAPUSE SCHEMA AXONOMETRICA A STRUCTURIT (pent simolificare nu au {ost reprezentate diagonaieley SCHEMA DE PRINCIPIU A NODULUL CARACTERISIIC EXEMPLE DE IMBINARI a. Imbinare cu cep | scobiturd 3.Cailctiomn 4, Folle hidroolant 5, Astereals 6. Lespezi de piatra 7. Caprior 8.8ind de completare hire céption 9.8mmd de —rezemare cApriotior (cosoroabs) 10, Pazie ant-vint 11. Rigid de rezemare 12, Cprior liber (exterion 13, Caprior de margine ‘CONSIRUCTH DIN LEMNN PERET EXTERIOR! © PERETI EXTERIORI CU SCHELET RELATIA CU ACOPERISUL (SECTIUN! VERTICALE) © STREASINA LA ACOPERIS IN DOUA PANTE / TAVAN INCLINAT Inveltoare: jigle profilate Inchidere interioard Ia fata inferioaré a céipriorilor ‘A, STREASINA CU JGHEAB MASCAT B, REZOLVARE LA TIMPAN C. STREASINA CU JGHEAB APARENT D,STREASINA CU JGHEAB MASCAT (warianta) |. Janeab din taba 2. Invelttoare din tig profilara 3, Agrate. 4, Pale 5, Cig tabla gatvanzata + 6, Plesti de fund a jgheabulul 7, Inchidere din scindurl, cu golurl de ventiare 8, Gol de ventliare 9. Céilcii de lemn 10. Folle hidrotzoianta 11412. Gratar de sic! 13. Astereal 14, Coprior 16, Talpa superioara (cosoroaba) 16, Saltea termolzoiants V7.Tavan din piicl (pe bars de lemn sau gips-carton) 18. Dulap (cdprion de capat 19. Consois 20. Dulap Intermediar (intte console) CONSTRUCTH DINLEMN PEREN EXTERIOR © PERETI EXTERIOR! CU SCHELET | RELATIA CU ACOPERISUL (SECTIUNI VERTICALE) © STREASINA LA ACOPERIS CU O SINGURA PANTA / TAVAN INCLINAT Invelitoare: figle flamonde Inchidere interioaré ta tata interioard a céprioriior OE® A. STREASINA CU JGHEAB APARENT B, REZOLVARE LA PARTEA SUPERIOARA, C. REZOLVARE LA TIMPAN LATERAL |. Agrate 2, Golde ventllare 3, Calc de lemn 4, Pazie cu kécrimar S.Inchidere din scindurl, cu goku ventilare 6. Asterectt 7, Folie hicrolzolantis (hittie Kratt) 8. inveltoare din tigle flamonce 9410. Grétar de sipc! 11, C&iprior 12, Talpa superioare’ (cosoroaba) 13. Saltea termoizolanta: 14.Tavan din plicl (pe bazs os lemn sau gips-carton) 18. Pazie ant-vint Verve ® 16, Duap (caprion de capat 17. Consol’ 18, Dulap intermediar Gintre console) (CONSTRUCT DIN LEMIN PERE EXTERIOR! © PERETI EXTERIOR! CU SCHELET RELATIA CU ACOPERISUL (SECTIUNI VERTICALE) © STREASINA LA ACOPERIS CU 2 (4) PANTE / TAVAN ORIZONTAL + POD Invelitoore: figle sotzi. Inchidere interioard la partea interioard a grinzilor de plangeu oY |- A, SIREASINA CU CAPTUSEALA DIN A SINDRILA 8, REZOLVARE LA TIMPAN {acoperlsin 2 ape) » i) C-STREASINA CU CAPTUSEALA DIN 2°40" SCINDUR |, Pazie cu kicrimar 2, Agrata 3. Cale lemn 4, Rigle i lungul pantel 6, Spe! fxare sinatra 6, Captuseais din ginal. aariTia, 7 Ieltoore tial soi cublu operate MELEE 8. Cosoroaba 9, Saltea termolzolant 10, $ipcl suport tigle 11, Caprior 12, Pazle antt-vint 13, Piesti de completare /rezemore 14. C&ptior de margine 18. Captuyeais scindurl astereais) 16. Folie hidrolzolantat 35 (CONSTRUCT DIN LEMIN 3.2. PLANSEE PLANSEE LA CONSTRUCTII DIN BiRNE ROTUNDE 35 PLANSEE ‘A. PLANSEU MINIMAL B, PLANSEU PREVAZUT CU IZOLATIE FONICA (§I/SAU TERMICA) C.RACORDARE CU COSUL DE FUM 1, Dugumea din scindurl Lu, 2.Grinda 3. Pinte: 4, Perete din bime rotunde 8. Saitea izolantd 6. Rost de tasare 7. Pervaz profiat 8. Plafon (placo] scindurl Lu.) 9. Finisal Interior al peretelul 10. Scindurd de capat (rigidizare) 11, Parament de zidée la fajo Interioara a cogulu! 12. Tencula’d interioard 13. Centurdi b.a, 14,Placé—fermokzoianta din material anorganic 15, Cog de fur din ziddirle CONSTRUCT DIN LEMNY PLANSEE PLANSEE LA CONSTRUCTII DIN BIRNE RECTANGULARE A. PLANSEU CU IZOLATIE FONICA ($1/SAU TERMICA) agezatd pe podind intermediars: [rnd [rnd B, PLANSEU CU IZOLATIE FONICA ($I/SAU TERMICA) cu pardosealé fiotanta 1. Perete din bine 6. Grinzoara: 11, Rost de tasare 2. Barierd de vint 7. Strat olant 12, Acopertor de rost 3, Piacare interioara 8, Podind intermediara 13, Platon 4, Pinta 9. Grinda de plangeu 5, Pardosealé scindurl lu. 10, Sipe! sustinere platon NOTA: La fixarea finisojulul inferior trebule thut cont de fasarea bimelor ce aledtulesc perett. a6 (CONSTRUCTII DIN LEMIN BLANGEE PLANSEE LA CONSTRUCTII CU SCHELET IN ZABRELE ‘A. PLANSEU CU IZOLATIE FONICA (GI/SAU TERMICA) ayezata pe podind intermediara LIL: there lez, Z. I U B, PLANSEU CU IZOLATIE FONICA ($I/SAU TERMICA) cu pardoseald flotanta g - G@OO® a 5 | } 5 x LESSWZZA, 2 HRNTOT i > CUD © 2S f @ - “14 @ — 1 Ao i ; —® i eH+4+—o | 5 @ i| 6 |—@ 6 a 1. Pints 7. Talp’ superioarts 12, Grindd de legaturas 2, Pardoseaié din scindur Iu 8. Platon, 13. Grinzlgoord 3.Talpa inferioarts 9. Placare interioard 14, Strat zolant 4, Podind intermediara JO.Astereais din. scinduri_—_15. Sipci sustinere piafon §,Scindurd de capatt (rigidizarey | ¥°z0te dlogonal+ barlerG Vint 16, piaci PAL (sau contrapiaca)) A Ginn de eirgdu 11. Placare exterioards, cu strat de aer ventiiat an7 PLANSEE LA CONSTRUCTII CU SCHELET DIN DULAPI CU STILPI CONTINU! A. PLANSEU MINIMAL CONSTRUCT DIN LEM PLANGEE | 2OQQE 4 B, PLANSEU CU IZOLATIE FONICA «$/SAU TERMICA) din saltele dispuse intre grinzl hy sf | 7 1, Plintes 2. Traverst de legésturt 3. Pardoseala din scihdut cu lamba g uluc 4. Grinda de piangeu 5, Piacare exterioart cu strat de ger ventiat 6, Traversd de rezemare 7. Scindura de rigidizare 8 Saitea zolantd 38 9, Plafon din scindur Lu. 10. Pracare interioarts 11,Astereals din. scindurl dlspuse diagonal + barieré de vint (CONSTRUCT DIN LEMIN PLANSEE PLANSEE LA CONSTRUCTII CU SCHELET DIN DULAPI CU STILPI CONTINU! C. PLANSEU CU IZOLATIE FONICA (S1/SAU TERMICA) agezata pe podind intermediards ENE yy i Errno Roa, TRICE TR | 2 z g @ SE =) 3) LRN ie = marl Harms |, Placare exterioard cu strat de 5, Pardoseald scindlurl féiltulte er ventiat 6, Poding intermediara 2,Asteread din scindurl cispuse ; diagonal + barierd de vint 7. Grindé de pi 3, Placare interioar’s 4.Pint 9, Traversé de 3g jangou 8. Sipel fixare plafon rezernare CUIZOLATIE FONICA (§I/SAU TERMICA) cu pardoseald flotantas 10, Plafon 11, Strat olant 12, Grinzigoarts 18. Stat suport pardoseald din piéicl PAL Gau din lemn mast) ‘CONSTRUCT DIN LEMIN PEREM St PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIEl DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR SI O FAJADA ‘SISTEM CONSTRUCTIV CU STALPI $I GRINZ] COPLANARE PE 2 DIRECTI Sectiune axonometric’: Sursa: Construire en bot 1, p.209, Lausanne 1988 Element de fatada, prefabricat (existd 15 sortimente diferite) SN \ ee Aa fa es, Stdip pe 2 nivelel 15/115 mm Placare extertoard din sc€@ndurl orizontale faltulte Rama orlzontala Inferioaré a panoulul de Totada Ps Yj Sort din tabla: protectie H lap ‘i ENA finda din lernn lamelar EN Incleiat BV} Roma ofeontakes KS ‘4 ] superioaré a panoulul de fafada Ly » Fonotolatie din vats mineralés y y * Tavan din gips carton Mein Placate interloaré cu pléci din gips carton Termotolatia: 2 randuri din vata minerals, in vederea compenséiri lipsei de inertie termica Sistem constructty finlandez, conceput pe o tramé de 3.76 / 3,75 min 2 variante de Inaifime. (2.16m / 2.58m). Toate grinzle sunt din femn lamelar incleiat si au dimensiuniie 115/22 cm Legéturile dintre elementele structurale se realizeazéi cu ajutorul unor conectori metalici. Grinzile plangeulul attemeazé (ca poaitie in plan) in “tabla de sah”. Exsté o gamé larga de Panourl de fafada (ca form: si dimensiuni, dar identice ca aicétuire), Acoperisul este de tip ferasé cu panté zero. Stdipil primesc la interior o protectie termica suplimentard 3/20 CONSTRUCT DIN LEMIN PERET St PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIE] DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR $I O FATADA. STRUCTURA PREFABRICATA DIN DULAP! Sectiune verticald prin zona de pilin (in sténga) $I prin zona vitratt (n dreapta) Sursa: DETAIL, 4/1997, p. 43-48 Alcditurea acoperigulul (de sus th jos) ‘Invelitoare din tabla de zinc astereala de 24 mm, POsI cu fol de insonortzare fonic& pane de 60/120 mm dispuse fa 625 mm sipel pentru distantare, 12/60 mm carton bltumat Panou agiomerat tip O58 de 19 mm Céiprion de 220mm, dispus! la 625 mm, eolare termicd din vate mineraléi de 120+100 mm barierd de vapor, folie polietiiana | sipci suport tavan de 24 mm, tavan din piéci de gips carton de 15 rom A scans Aicatuea peretiior: (de la interlor spre exterior) + pldci din gips carton de 12.5 mm+10 mm barlerd de vapor, folle de polltiand eolatie termicd, vaté mineralé de 100 mm + schelet din len: montanti de 60/140 ; mm dispusi ia 625 mm [ + placa din lemn aglomerat (PAL) de 16 ie t mm 5 * parler contra vintulul folie de ~ i Poletiona o E * strat de aer ventilat, sipcl de 24 mm batute vertical + placare exterioard din scdindur orizontale dispuse in “caplama” Alcdituirea plangeuluiintemediar: (de sus in jos) + strat de uzureé: mocheta * dat flotanta - sapa din ciment amat de 50 mm, strat separator, material fonoamortizant | + plécl aglomerate din temn (PAL) de 16 mm i + gtin2l perpendiculare pe planul Tatadel, dispuse la 625 mm una de cealalate: = material fonoabsorbant, vata mineraié de 100 mn + schelet (cadru) din sipei, suport tavan I * _ tavan din pléci de gips carton de 12.5 om mm aya CONSTRUCT DIN LEMN PERET Si PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIEI DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR $I O FATADA CLADIRE CU STRUCTURA DIN STALPI (PE 2 NIVELE) $I GRINZI (IN CLESTE) Sectiune axonometticg ‘Susa: Les systemes constructits en bols, Paris 1981. 2.38 ‘Acoperis in terasd cu ante: z6r0 fest in console pentru protejarea fatadet Grind principala de fatadé, coplanaré cu stdipul Grinal in’cleste", Perpendiculare pe fatade Supraluming Grindé de fatada Element de fatadé: multistrat Stdilp continuu pe 2 nivele Uséi de balcon din lema Planseu fonoizolat (pe dala flotanta) Gtinda de fatada tn “L*, pentru coborérea nivelutul pardoseli Interioare la nivelul cele! exterioare (a balconulul) Terasé (botcon): sc€ndurile sunt ayezate distanfat pentru buna: scurgere a apelor meteorice Hementele de fatadd sunt alcattutte (de ta interior la exterior) din: Placare interloard (placi gips carton) Barleré de vapor (folie polietilena) Termoizolatie (vaté mineralé) Batierd de vant (polietiiend) Strat de cer ventilat (gilé dee si Placare exterioard (posibil orice materlal rezistent la intemperi 3/22 CONSTRUGL DIN LEMIN PERET Si PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIE] DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR SI O FATADA CLADIRE CU STRUCTURA DIN STALPI (PE 2 NIVELE) $I GRINZI DE FATADA (IN CLESTE) Sectiune axonometice Susa: Les systemes constuctis en boss, Paris 1981, 239 Strat de ger ventilat Placare exterioard Told metaiicd introduse: Intr-o font téiate in cadrul stdlpului 5 mascatd cu chit 4, Protejarea pieselor ottzontale cu sorturt din fable 5. Grinda de fatada in “cleste” 6. Talpa inferioard bizotaté pe milloc pentru fixarea vitrajulul (GS cercevele) 7, Ranforsarea st€lpulul cu platbande metalice 8, Stélp continuu pe 2 nivel 9. Planseu intermediar 10, Grinak de plonseu perpendiculare pe fatocs tzolatie termicé in spatiul dintre clesti 12, Pardoseala planseulul 1 Peretii exterior se compun diint-o rama suport in grosimea cérela se introduce materiaiul termoizolant. Pe fata interioard a ramel se fixeazai plécl din PAL. La exteriorul ramel se bat sipol peste care se aplica Placgjul extertor, La interior se poate intocul placojul din PAL cu pic din ips carton + | + ASAMBLARE CU BULOANE + GUJOANE INELARE 5 ‘CONSTRUCT DIN LEMIN ELEMENTE STRUCTURALE COMPUSE @RINZI CU SECTIUNE IN DUBLUT $1 CHESONATE Gtinzi cu inima pling subtre din 2 stratui de scinduri agezate Ia 45° pe directi atemate, sou din pidci din derivate de lemn; necesita ngiczar In dreptul reazemelor gi tn cmp, contra: vote inimi "4 Grinai grete cu hima pind din stratur Grinzicu inima plind onduatd. Incruckgate de scindut, culele asiguind —_Lungime teoretic nelimitaté, h max: 800. mm; resiunea ce incieiere a taipilor. heurente: cu inmé simpld: 240 - 800mm; cu inins “s, dubia: 490 - 440 mm; chesonate Cinimi min § cm): Tip! din 3straturi de len Tncelate. cu fibrele paraiele: dimensiuni max. 65 x 160 mm. (OUT IN TABERIE a. Form’ Woores: mbindiri cu conectori dintott din tables . Deichidere moximé: 20m. subtre de atel zincat: deschidere max 20m: distanta Lungimea elamenteior teoretic nelimita'd, ‘fre ferme: 0.65 -2.55 m, curent 1.25 m. Sectiuniie pieselor: grosime maximé: 80 mm: 8 max 120 cm’; b/h max. 26 (uscare uniform) Unghiul cintre dlagonale §itdilp: max. 75° 'b, Grinzi pentru acoperse plate: deschidere L = 7 - 35m; N= 1/12 L Imbinare cu pidci de ofe! ntrodiuse th fante, ‘apo fixate cu cule dinspre exterior. Varianta cu tapi inclinate (ferme): deschidere L = 10 = 20 m; Inditime la coama h = 1/10 L; aistanfa inire: ferme: curent 2.60 m. c. Ferme gre'e: mbna cupidcl metalice ascunse Intercalale intre bare (conectori dintat! Menig): deschider! 10- 45 m; curent 16 - 25 m 1610 Medical importante; h la mijoc min 1/10 Laistanta intre ferme: curent pina la 5m. b. Grinzi trlangulate incielate. Lungimea maximd a elementetor, 15m Indie: 30 - 80 em ‘Sectiunile pieselor: tdlpi max 30 x60 mm; diagonaie: max 19 x 60mm Unghiu! dintre diagonal 4 téiip: 30°- 60° 5/2 CONSTRUCT DIN LEMN ELEMENTE STRUCTURALE COMPUSE LEMNUL LAMELAR INCLEIAT (LLI)' ‘Sisternul permite obtinerea de elemente structurale, cu sectiun! marl, cu orice dimensiuni 3! forme (ca sectune transversalé $1 profl longitudinal) prin suprapunerea §| liprea de scindunt subfi! (amele) de grosimi mici (10 - 45 mm), din lemn de brad foarte dens; lamelele sunt Inbhate cop la. cap cu crestéturl th dinti sau tdiere oblicd, resturle find decalate min. 50. cm (v. Imbinéri prin inclelere - p.4/21) Flind alc&tuite din jamele cu dimensiuni transversale mici, $i deci flexible, elementele pot capata forme particulare (sectiuni variabile, curburi) 1rd dificutate. La elementele curbe, raza de curbura determina grosimea: a / R= | / 200 (a = grosime lame'e: R = raza de curburd) Dupa Inclelere. rezstenta este data de ansambiul schdurlior suprapuse lar sectiunea poate fi considerata integral activa. LL! este tot un material anzottop, dor de calitate omogend ¢ stabil dimensional. Poate fi utlizat eficient In medi cu umiditate mare (ex.plscine) yin medi agresve chime. Dimensiunile curente ole elementelor - lditimea sectiunil (6): 50 - 220 mm. + inditimea sectiunii (hy: < 2.00 m - lungimea: < 40 m (limitata de posibiltatile de transport) @) Sectlune dreptunghiulard de grndd din jamele ortzontale, b <220mm: ‘inima’ lamelelor este ofientata th sus, CU exceptia lamelel inferioare (pentru limtarea intinderior pe cirectie transversala datorita jucruul lemnulud. b) in cazul sectiunilor cu Ktime mal mare (b>220 mm), feecare strat este compts din 2 lamele, rosturie find decalate pe vertical. ) Atunci cnd lamelele utilzate au ltimi marl (b>220mm), sunt necesare nuturi de detensionare pe toata lungimea lamelelors! pe ambele bor fete. SEM-CADRU DIN LEMN LAMELAR Schema de realizare (forma finala este indicata punctat). ° Prima utiizare: Austria 1905, la acoperirea unui auctor, EB SECTIUNI DE GRINZ DIN LEMN LAMELAR INCLEIAT ~ DREPTE grind’ cu inétime constant’; 6) gfnd’ cu hnditime variabld; pentru acoperis cu @ pant: ©) grinds Cu parted inferioaré creapts, pentru acopers cu 2 pante; d) grinda fhnte (de exia tribune); e) semi-cadru; ~ CURBE ‘1D grind’ cu parted inferioaré curb’ pentru acoper cu 2 pante; g) cacru cu colt proemnent: h) cadru cu colt curb. 5A (CONSTRUCT DIN LENIN B. SISTEME DE ACOPERIRE © GRINZI / FERME + ELEMENTE DE SUPRAFATA. DESCHIDER MEDI SI MARI ELEMENT ‘SECTIUNE $1 VEDERE d L Ud ‘Observatii (mm) «(m Grnzidin 180-400 4-30 15-20 distanta lemn ntre grinzi: lamelar L/3- L/5; raportul Fhe d/o =5-8 Grnzi 200-2000 620 1015S chesonate ie +h ‘Grindé in ‘600-2000 930 10-15, 28brele cutdlpi de fern sl pesy dlagonale din teava it de ote! Ferma in 1200-2000 20-30 ao la interval zdbreve tara ce pone f t f2y } 600 mm a i k tas Fem Too3000 | 620 37 [ie tenor ‘nzGbrele + de 2-5m pone t , 0 Ie + — tt ‘Grinziin, 1500-3000 40-80 8-10 la. Interval zbre'e din de 46m lemn Ss soi i _I ‘Dubd ORION, Andtow, The way we Bull now" [a7 ica and technique Van Nesirand Relnhoid (30 Co lta 1988 5/5 ‘CONSTRUCTI DIN LEMN DESCHIDERT MEDI S| MARI ‘@ CADRE ELEMENT SECTIUNE $1 PLAN Lt Ya ‘Observatii im Canara 1235 | 3080 | astanja hte cadre din loman y cca. 4-4 m; roport Uh lamelar f =57 a cadtul poate fi curat tye gicusectiune varabis, 4 | Sar rezuité maiscump: AW > ee Sus GrindG §I stipi 4-30 18-22 ‘cadrul nu este rigid in din lemon planul séu, aga incit lametar sunt necesore @ a 1 contravintuirl verticale rl gs Ee = ect ‘Cadru portal 9-45 20-40 distanta ‘intre cadre cusectiune cca. 46m chesorats m mat se Arce dn ‘15-100 30-50 lungimea: maxima jer lamelar cconvenabiia pentru, transport: 15-25 m; raportul L/n = 5-7 forma arcelor apropiat de curba funicular in cazul unor incérean importante: plan rectanguior sau circular ‘Dupe ORION, Andrew, The way we bull now form seam andl feshnique, Van Nosrand Rainhald KO Co Lid. 1968. S/é ‘CONSTRUCT DIN LEMIN DESCHIDER: MEDIIS| MARI © SUPRAFATE CONTINUI ELEMENT SECTIUNE $1 PLAN t Un Observatit m™ Supratefe 720 © 16 | raportu wid = 20-30; curate: =| grosme panou 75- panourl ax 200mm plane in2 ke stratturi Parabolold 120 28 [neces gina de hiperboiic; be. + bordaj; suprofata dn SZ t raportu L/d = 60-80 3stratunde + placa) Bolte 9-30 ae neces ging) de clindrice; yt bordaj; suprofat3 dn fo g) i raportul wih = 2-4 3 straturi de iN M4 be ws “‘Acopery, 12-35 26 ‘simply de coretrult; Bkomidal + frecvent utieata cu + = tranti de ofel ia baza cir ‘Cupod din E100 a7 de regulé proiecfia h fomn jamelar plan evidentiazd retele incieiat t ‘tridirectionale, lini a4 &®) radiole sou’ lomele fe curbe; leg&turl semr Tigide sau cu cule ‘Suprafaté 18-25 57 de regula elemente clindricé din lamelare dispuse pe 2 arce directil poralele lameiare intersectate, creng se forme de ‘diamant’ in e prolectiath pian Rejea 12-60 S10 | refea acoperfe cu rectengular’s: «5 a panour de placa}; cu dubls oy t = 60-80 euburs SS <> i raport Ld = (paraboloid + hiperbolic) Cupom 1280 57 | elementele refelel sunt reticulars foxbile pentru a permite curbarea; forma uméreste pe cit Posidil curba funicuiar din greutatea proprie ‘Dupd ORTON, Andrew, The way we bull now: for, scale and fechnique. Van Nostiand Reinhold (UK) Cota, 1988, 57 CONSTRUCTI DIN LEMN DESCHIDER MEDI MARI FERME IN ZABRELE Imbinare cu conector dintati 58 (CONSTRUCT DIN LEMN DESCHIDERI MEDITS! MARI FERME IN ZABRELE deschidere = 20 m: distanta intre ferme = 2.60 m IMBINARI CU CUIE SCHEME DE ACOPERIRE 5/9 (CONSTRUCT DIN LEMN (DESCHIDER MEDI $1 MART CADRE DIN LEMN LAMELAR NODURI CARACTERISTICE A, IMBINARE LA “CHEIE” Varianta de cadru-porta' realizat cin elemente distincte. Imbinarea elementelor componente, 5/10 CONSTRUCT DIN LEMN DESCHIDERI MEDI § MARE CADRE DIN LEMN LAMELAR NODURI CARACTERISTICE VARIANTE DE REALIZARE A LEGATURII LA FUNDATIE PENTRU CADRE (ARCE) CU DIFERITE SECTIUNI TRANSVERSALE VARIANTE DE REALIZARE A LEGATURILOR DINTRE CADRELE TRANSVERSALE $I ELEMENTELE DE RIGIDIZARE LONGITUDINALA, 5/11 CONSTRUCT CIN LEMN ‘DESCHIDERY NEDE S| MART SUPRAFETE CONTINU! RETEA TRIDIRECTIONALA DE GRINZI DIN LEMN LAMELAR. Imbinere cu plese metalice ascunse (n inima') SUPRAFETE CONTINU! DIN SCINDURI + NERVURI Nervuri ortogonaie in 2 sfraturi suprapuse + un strat de scindur dispuse diagonal Nervuriortogonaie th 2 straturi supropuse + 2 straturi de scindurlincrucigate dispuse dlagonai & Nervuti ortogonale th 4 stratur suprapuse + un strat de scinduri dispuse diagonal Varanté cu nervuri copianare 5H2 CONSTRUCT DIN LEMN EXENPLE 6. EXEMPLE DE CONSTRUCTII DIN LEMN CONSTRUCT CU SCHELET - IMAGINI IN CURSUL EXECUTIE! A. SISTEM CU STILPI $1 GRINZI (stiip| ja. 3 - 4 rm) 8, PERET! PORTANT! CU SCHELET (montant! la 60 - 90. cm) 61 CONSTRUCT DIN LEMN DEMPIE DIRECTIA REGIONALA A AGRICULTURII / Chalons-sur-Marne, Franta Amnitectura: Roland Schweitzer (Technique & Architecture 404, octombrie-noiembrie 1992) SECTIUNE PRIN FATADA (@reapia us) sip ia fern do pin; 2 Grrcs cx sectune comouss SPRL 22 mm: 4- praca ba 60 mm 5 - plalon plac Meakity 6 sinau temn ds VERTICALA $1 PLAN PLANSEU, I DREPTUL UNUI STILP EXTERIOA SSECTIUNE PRIN PLANSEU IN DREPTUL UNUI STILP INTERIOR CONSTRUCT DIN LEM DEMPLE ATELIERE PENTRU ARTISTI / Paris, Franta ‘Amitectura: Yann Brunel (Technique & Architecture 404, octembrie-noiembrie 1992) saan - JOO) ~ AO a se8) 4H dt. PB auee I = Stuctur& cu stip s| grnal din lann kamelar. | Trams 2.85 x 2.85 m. Inditene de nivel: 3 m Imbinar cu buloone de ofel nox 1 stilp lemn tamelar 20 x 20 cm; 2 - bagheta protectie: 3 - montant lemn 8 x 10 cm; 4 - panou plecaj bacheltizat; 5 - termoizolatie 10 em; 6 - panou plecaj bacholtizat fixat cu sgurubur; 7 ~ pli 1 x 10 om; 8 - igi de len 6x 10 om; 9 - figie placa) bacheltizat; 10 - sort tebia inox, 11 - gap beton 5 cm; 12 - izolatie fonica 3 om; 13 - cablur electrice: 14 - plangeu lemn 7.3 x 15 em; 15 - grinda lemn lamelar 20 x 20 cm; 16 - buloane; 17 - piesa metalica fixare stil: 18 - placa suport stile: 19 - soci bbeton 30 x 30 x 10 om, 6/3 CONSTRUCTI DIN LEMIN _ EXEMPLE ANSAMBLU LOCUINTE (HLM) / Clayes-sur-Bois, Franta Arhitectura: Dominique Cordesse (Technique & Architecture 404, octombtie-roiembrie 1992) eT a 1 - placare scindur; 2- gipci; 3 - barierd ploaie; 4 - contraplacaj; 5 - schelet len + vata de Stic; 6 - placare interioara: 7 - contraplacaj 8- grinzi de lemn; 9 - fonoizolalie: 10 - PFL 13 mm. 8/4 (CONSTRUCTIIDIN LEMN BEVRE GRUNE HAUSER / Berlin, Germania (1985) Arnitectura: Otto stedie, Monchen U. Natterer, T. Herzog, M. Voz: Corstrure en Bois 2, Presses Polytechniques et Universttaires Romandes, Lausanne, 1994) massages Constructie cu schelet cin larmn lometar; trama 197.5 ‘cm $1 260 cm; modul pe = Monitanfi $0 « 100 mm Ja pas de 62.5cm ~Carion bitumat in2 st. “Sat de cer ventiat mm =Picl din _degour lermnoase cu lant pe azd de cment =Frisc) interior Capet, voositorie, etc) 2. fp 180x180 mm 3.Ginds 100x180 (200 /340 400) mm 9. Getitor lemn, 10. Acoper-gréiings = TT Pe es (CONSTRUCTI DIN LEMIN PXEMBLE LOCUINTA UNIFAMILIALA / Darien, Connecticut, SUA (1987) Arhitectura: Richard Meier, New York . Natterer. T. Herzog. M. Volz: Construire en Bos 2. Presses Polytechniques et Universitares Romandes, Lausanne, 1994) ve Geen ey 1. Perote exterior (142.8 mm) N Plocore interior cu {ips carton 16mm Lamd de oer Jermoizolatie 51 mm Lame cer Contaplacal 16mm =Piacore extorioard cu schdut verticala cu Jambo # uluc, 19 x 102 2, Sfp! averse 38 x 89 men 3.Grinal 4, Fereastrs metatica 5 Usdintrore 6.Clapett de vertiiors 7, Supanta Silo metalic 9. Gihdd principals 2762 10, Cosa scot 11, Acoperis teraso 12, Balustrad’ feoves rotunces 760mm 13, Legatura pasare'a CONSTRUCT DIN LEMN, BEMPIE RESTAURANT / Karuizawa, Japonia (1974) Arhitectura: Siten Architects, Helsnki (Fintanda) (. Natterer, 7. Herzog, M. Volz: Constuire en Bois 2. Presses Polytechniques et Universitaires Romandes, Lousanne, 1994) 1. gine rotuncte @ 254 mm 2. Toctrie exterloara 106 leaditu gid cu structure portent’, pentru a putea preluc mictirle do diistare/controgere a bimolor 3. Timlin din atuminiy 4, Sructuré orionteld din profile de ofel 5, Scurgare ape metectice (CONSTRUCT DIN LEMN EXEMPLE CLUB SI MANEu / Ecublens, Elvetia (1984) Arhitectura: Atelier Cube, Lausanne. (J. Natterer, T. Herzog, M. Volz: Construire en Bois 2. Presses Polyechniques ef Universitares Romandes, Lausanne, 1994) aS Xe / Fotade din panour prefabricate, cu ‘inSkime de pind la 2 etale, cuprinzina: rama, astereals, placare exterioarg. Termotolctia, bariera de vapori § placarea nterioard sunt adéugate pe janvier Y 1. Perete exterior (186 mm) = placare Interloard cu scinduri orzontale (22 mm) ~ barierti de vapori = termoizolatie (80 mm) = astereaid scindui dagoncle 2mm) - strat cer ventiat / sipci verticale (40 mm) = placare exterioaré cu scinduri otzontale lambs 31 uluc. gelulte si impregnate ih autoclavd (22 mm) 2, Stipbeton 3. Grind& principala din lemn lamelar 4, Grinda secundara 5. Grind& de fata (120 x 240 mm) 6.Panou de fofadd prefobricat + termotolctie si placare interloard montate pe santier 7. Lameie mobie din lemn (parasoian) 8. Acopertor de rost Zefodt Jp b Piles d. (CONSTRUCT DIN LEMN EXEMPLE GRADINITA DE COPII- CONSTRUCTIE PROVIZORIE / Bale, Elvetia ‘Arhitectura: Meinrad Morger, Heinrich Delego, Gerhard Préire (Technique & Architecture 404, octombrie-notembrie 1982) 1 = Invetitcare; 2 - contraplaca) 21 imit; & - fant ventilare cu grid; 4 - termoizolatie 120 mm, 5 - Ccoriraplaca) 16 mm; 6 - placare cu sotndur 7 = epatiu ventilore 24 mm 8 - bavierd ploaie; 9 - termoizolajie 150 mm; 10 - PAL 16 mm; 11 - grind’ princiala; 12 - grinda Secundara: 13 - gear termoizolant 6/9 CONSTRUCT DIN LEMN EXEMPLE TRADA OFFICES / High Wycombe, England (1976) Cldire de birouri cu 3 nivele: parter din zidarie + 2 etaje cu structuré din lemn Arhitectura si structura: TRADA VEDERE PARTIALA A FATADE! NORD-EST Conceptia cladiii permite execujia rapd, prin montarea de subansambluni s1 elemente prefabricate, panour de fafadé sunt asociate intre ele cu cuie, la coltur find utilizate buloane. Panourle au fost astfe! Concepute incit sa poata fi manevrate de 2 oameni, in timp ce pentru punerea in poziie a componentelor sscheletului din lemn tare (sffpi si grnzi) este necesaré o macara Toate panourile folosesc placaj de 9.5 mm grosime, fixat cu cule + incleiere pe rame din lem moale 50x75 mm. Rosturile dintre panourie de fajada sunt acoperite la exterior cu baghete verticale din lemn moale. Dup ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinfold (UK) Co.Lid. 1988, 6/10 CONSTRUCTII DIN LEMN EXEMPLE TRADA OFFICES / High Wycombe, England (1976) VEDERE AXONOMETRICA DINSPRE EST Hise ® 6200 PLANUL PRIMULUI NIVEL Grinzile plangeului primului nivel gi ale celui de acoperis (nervuri dese din lemn tare) reazema pe grinzi chesonate, integrate fajadel lungi, si, la interior, pe un gir de stipi si grinzi din lemn tare, in zona centrala a clédini. Grinzie chesonate de fatada sunt fixate cu cuie de panourile de fatada inferioare $i sunt acoperite fa exterior cu un bandou orizontal din scinduri taljute. Stipii gi grinzile de pe linia mediana preiau numai incarcéri gravitajionale, ca atare sunt necesare imbinair simple inte stip! si grinzi (noduri articulate). Panourile de fatada preiau restul incircirilor gravitationale, Precum si solictale din actiuni orizontale (vint). ‘Aceasta rezolvare permite un spajiu interior liber gi constituie 0 buna strategie contra foculul; stipii si grinzile princpale au sectluni mari $i protectia lor antifoc se bazeaz’ pe carbonizarea superticiala; Panourile de fafadé, mai vulnerable dar mai pujin Incércate, au contraplacajul gi ramele protejate de temmoizolatia din vaté mineral si de plicile fibrolemnoase de la interior. Rezistenta la foc cerutd a fost 30’ (0 rezistenté de o ora ar fi fost obtinuté ugor, prin majorarea sectiunilor de stilpi si grinzi, gi prin suplimentarea placiirii rezistente la foc, la pereti gi plangee). La prolectarea plangeelor de lemn, rigiditatea ceruta (limitarea deformabilitati) determina frecvent dimensiunile grinzilor secundaro, ca gi utiizarea unui Jemn tare cu modul de elasticitate mai mare decit al lemnului moale. (un modul de elasticitate cu 60% mai mare permite 0 majorare a deschiderilor cu 25%). Grinzile secundare din lemn tare utlizate in acest caz Pot fi mai ieftine ca grinzile chesonate, din lernn lamelar sau din ofel, desi, pentru aceeasi deschidere, au ‘nditime dubia fata de o grind din otel ‘Dupa ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co Ltd. 1988, ett GONSTRUGTII DIN LENN EXEMPLE TRADA OFFICES / High Wycombe, England (1976) Conceptia de detaliu a avut in vedere pesibiitatea ‘lucrulur liber al lemnului functie de variatile de umiditate. O bariera de vapori din polietiena este prevazuta la fata interioara a peretelui exterior pentru a reveni condensu! in interiorul peretelui, fenomen care ar reduce capacitatea de izolare termicd gi ar putea ‘Conduce la un cortinut crescut de umiditate in piesele de lemn, VEDERE PARTIALA A FATADE! SUD-VEST ‘SECTIUNE PRIN PERETE EXTERIOR - SUD @) placere cu scinduri orizontale téltuite 19 mm: b) contraplaca| colorat 9.5 mm, fixat pe rame din jemn moale 50x75 mm; c) nervuri plangeu de acoperis 63x300 mm din lemn tare, la 400 mm interax; d) termoizolatia, e) spatiu pentru trasee electrice peste tavan din scinduri; f) termoizoatie vata mineral 75 mm + dariera de vapor! din poletiiena 65 pm + P.F.LL de densitato medie 6mm; 9) nervuri de plangeu 76x300 mm din lemn tare, la 400 mm interax; h) contraplacaj 16 mm; i) grinda chesonata {600 mm; j) grind din lemn tare 100x280 men; k) fundatii din beton 600x300 mn, Duna ORTON Andrew, The way wo bull row for, scale and echnique. Van Nosvand Reinhold (UK) Coie, 1988 oz (CONSTRUCT DIN LEMN EXEMPLE CLADIRE DE BIROURI PENTRU PROFESIUNI LIBERALE / Waterloo, Belgia Arhitectura: Samyn et associés, SPRL (Technique & Architecture 404, octombrie-nciembrie 1992) Plan dela eharpante 11 Pran of seuctaal frame. Caupe vancvorsate Heress sector Coupe longtudinae Tiiaeg section. 2 ai — WIEN EM UH 63 CONSTRUGTI DIN LEMN EXEMPLE MARIN TENNIS CLUB / San Raphael, California, SUA (1974) Constructie cu 2 nivele (parter si supanta), structurd cu sti Arhitectura: Backen, Arrigoni and Ross ‘Structura: J. S. Papp and Associates VEDERE AXONOMETRICA DINSPRE VEST ‘Structura. Trama 3.00x3.00m; stilpi: 150x150 mm, pe 2 nivele; grinzi curente: 160x250 mm. Stabilitatea la actuni orizontale este asigurata pe 3 din fajade cu contravintuir diagonale din bare de oje! (pe fiecare fatadi, traveile de capat sunt rigiizate). Pe cea de a 4a fatad’ (NE) constructia exterioara din zidarie asiguré rigditatea necesara. Plangeul de acoperig actioneaza ca diafragma orizontala, asociind tof stp $i asigurind conlucrarea de ansamblu. Cu condila ca toate elementele sa fie asociate in mod Corespunzitor intre ele, acest tip do structurt are un comportament favorabil in zone seismice: lemnul este usor, are 0 buna rezistenta la ¢00, iar Imbinarile sunt capabile s8 absoarba deformajii substantiale raminind totus intacte. Inchideri, Vitrej pe 2 nivele cu profile din lem, retras fafa de perimetrul structuni. Scheletul tridimensional din lemin este permanent vizibil, participind la imaginea intericara gi constituind ‘principiul ordonator’ ai clédiri; totodaté permite 0 trecere gradats interior - exterior. Timp de executie (pentru 2 clair): 12 luni ‘Dupa ORTON, Andrew, The way we buili now form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988. eii4 GONSTRUCTII DIN LEMN EXEMPLE MARIN TENNIS CLUB / San Raphael, California, SUA (1974) aE ~

    Anda mungkin juga menyukai