{STORIE UNIVERSALA Abdicarea tarului Nicolae al Il-lea Ia 2 martie 1917, Nicolae al It- lea, tarul tuturor rusilor, a abdicat, pundnd capétt dinastiet de 300 de ani a Romanovilor. Aceastit miscare neasteptaté a conducdtorului absolut a dus, Ja inceput, la prima guvernare liberal provizorie a ui A. F. Kerenovski, dar aceasta a fost curdnd inlocuita de cea a bolgevictlor mai extremistt condusi de V.I. Lenin. crescu intro atmosferk conventional 5 rl: ‘loasd, -a numat ca tutore al tanarulul pe KP. Pobedonostev. Hl a inoculat in tinarul stu inatacel imporanta autocratel, a drepeului livin pe cared aveau regi, cedinga fa biserica fontodoxt rust 5 ura fat de evr Eaiucat de un ttt asp sun tutore rg, Nicolae a capatar dependent de personality tle puternice; ase, el sa cisttort cu 0 pet Soand cu mult voinid, Alexandm de Hesse. Pentru tindr povara de afi ar era apasitoare si fost mult mal fercit in vais fama ~ era fomul nepotrit pentru aceasts unctie, mai fles Intro perioadt in care Rusia suferea Schimbai profunde Problemele Jn zorile secolulut XX tarismal dden semne de oboseald si era tensionat sub presiunea Jovatilor si schimbanlor. Rusia ero mare ptere in afacenie extemne, car petty asi eatin sttutul, ebula 58 fact fa eu vali Sti, mai ales Germania stmperiul Austr Ungar. Avea nevoie de ame mademe rea lizate in fabrici modeme de muncitori mai bine instru. Aceasta insemna industrilizare, ceducatie si urbanizire, cu toate problemele legate de acestes, Totodata, tnsemna nol forme de organizare, att sociale cit i pol ice. Insemna slabiren. controlului autocratic st Includerea une’ game mai larg de consid 3 Tnceputul nei ere de divizune a. puter Toate acestea cetinte eau in. conflict cu Nemultumirile ‘Aceste probleme au ajuns pind la vrechile fanulal prin ceresle,protestele si violent aa mmultor grupust de eament Tani se simgeau inct ingelati de legea refomel agrire, Teoresi, aceasta lege elibera tran din sarea de serbie si impropriesizea, practic, mari latifundiae ipl mentinesu je mai bune domeni. Ca urmare, tran re furgeat la atacurt perioice asupra mosietlor si lau casele alate pe domenille lor Supa ce legen a antat in vigoare Dezvoltarea rapida a fabriclior absorbea © Acesttablou reprezentind abdicatea ‘Nstresza pe ministri gi pe general Buss, Daniley, Friedrichs, Gutschev gi Sulughin tn rmomentul in care acestia i prezint tarull ‘Nicolae a lea documenta ft 182982) ABDICAREA TARULUI NICOLAE AL I-LEA Uacani fn orase, pentru a aduina nual mare de muncitod indusal. Vieza indusialieai {cea ca noii muneito: si fe obliga st tia ‘chin apartamente s1 case coneteuite in faba adesea nestnatoase; conditile de muned din Fabric} erau aspre, Noll locator! al orayelor frau preg} penins tulbxri si li sau Tnseris tn sinclcate cane mal trais a ues un rol important fn alungarea tari, Tot ed era vitorules part! bolseie CCasele milo alate in plina expansive se simeau si ele exchise, Acestea mia st partcipe It conducere ss contribu a vista tari clar era exchise de ls aceasta, Fasc Jor eri caralizace spre paridele police eare tu Instaurarea une! monarhit constiatio- hale i a unui parlarnent Acesia a fost fundallistorie al: nent millon ee au condi fs abslicare. Pima Iv {rt ptesnich care a seb autonates. hi Nicolte a reprezentato insi_infringeres Rusiet de eile Japonia, in 1905, si cevolutia care a urmar imediat dp ae Revolutia de la 1905 $i Japomit a tat in conic pea Mani Hels Corel. faponiastact pra, fe Geciare ridho, 4 invins pid Fortcke aate ale Russe, fa Port Anbur, i ebevarie 1904, Ca represil, Ncolae a rdonat Flore Bake st eplascae in. Orkentl Indesit. Navele de eiaboi a ficut jumitate din. inconjrol Tumi opt ni, si end au ajuns ta destin Se, Hota a fost distin mal putin de © 598 © Grigori Rasputin (6871-1916), ‘ranul cilugie provenit dia Siberia ‘Alexandea pind in ‘momenta in care a fost asasinat de un srup de nobil ri. © Un portret ‘Smeilat miniatura at Iai Nicolae a Ue (1868-1917), ulin {ar al Rusiel fn atalia de la Teshima. Din cole 40 ce vase ses, 38 au fost scufundste sau capturate AU murit aproape 5.000 ce mainari nish, Riz bot a Iuat srst dupa ce rusii au suferit 0 Infeangere masiva la Muken, im marie 1905 Jin tr, oporitia faa de ebol se intense. case, si a St. Petersburg, Consist Muncto ese, sau sovietele au solicit print pete sfarsul eaboilul, un parlament ales de Fate, conalit de ta cle salarizare mai bume ‘muncitorlor. Pea fos semmnata de 135.000 de perscane si era programatt si fe prezen- tata tarului pe duminics, 2 ianuarie 1905, __ Duminica sangeroasa In acea 2, un. preot, pasntele Capon, a com ds 150,000 de amen inten mare pasnic spre Paatl de kama din St Petersburg. Mult Uni $i muneton parteipanw duceat bo. tr ale aul dar cn aaj Ts pal mai multe sute de oamteni, Aceastt ia deve nit cunoseuta ea Duminiea singeroasa si ext 1905. Tarul mu se alla la resedingt fa ace timp, dla a fst considera responsabil pentru cele Petrecute, Grevele $i revoltele st rasan in ineaga tart. Nicolae » dezaat cueasprime opozitla, dar a tinut cont side sfarl principal sat aghiotant, comtele Wate, labora o serie de conceal police care au tela Manifesul din Octomb nt prima dat un para rat mentine tuind ministre cares tune! bune para puter, insti- au subordonate direct Tui nu dame, a destitul Dum legh dact Dum Tinediat dupa sfistl revolute, Nicolae lea demis pe ‘Wite. El nu a mers pf tbolres Darel dar « dizclvat r ase asigura ct Dumele din 1907 si 1912 vor ft mal ingduiteare eu e Primul razboi mondial Istorieit mai dezbat inet sh a8t4 dact est narea faralui ae favut Toe daca nu ar Ht ince- put un alt zboi, Unit considert eX Rusia me hifestase semne ale feformel si ale evolutei spre un st ‘Acestia se refer la re formele poltice ale hui Wine, in plus, exisau si reforme economice initiate de andl dintre prim- minis, P.A. Solin, Cu El sia Wat asigurdn penta @ Control ferm tulburinle inteme, i (© 0 bucata sin tapetul din camera in care 2 {Got uci tard Insripia~ 0 relerrebibiea dlint-un poem al lui Heinrich Heine ~spune: in acensts noapte, Belshazzar a fost adus la rmoarte chiar de proprit sil vasa.” sbosdere problemele prune. A tnceput prin divizarea obsslor care derineau pansirul colectiv. El a Ffeut pasibil ca ‘uci de alimente far contolul In reg rurale urna si fie detinat de noi agnculor prvaji. Tot ef urmau si angajeze trait pst de pamant, Alii sstin ct aceste schimban rad doat de suprafaa, cl Duma nu avea nic 6 putere si ci reformele lui Stoipin nu au dus In satfacerea dorintelcanilor de a acapara marile mosi © dupa stirsitul Inmperialsmutu tn 1917, protestatari din Mioscova au Incendiat unuldintre stindardele ce ppurtay vuturut Imperial Toit istorii cad fast de acord in ceea ce priveste importants efectelor pe care lea avut prin! rlaboi ‘mondial C9M-18) asupra slung rut Grevele din marile orase Industria rust sa deavotat pentra a face fait eter forglor armate, dar aceasta a fost in Serrimentul bururtor de larg consum ale popula Infai acrescat Tas, a Fel ca Salarile au rimae ia ned zat mai multe proteste si greve[FBB ssvicanea ramus COLAE ALIHLEA mai violeme bs sfirsital anului 1916, Din ‘via deprecier ublei si deoarece in magi ‘ancl sitet se sea tot ma pine buna Ge larg consum, rani stoca nara desta pietelor, provocind asfellipsurk in orse Bineineles c& acest fenomen a ceclansat in frase nod protest impotrivalipsurior alien. lure i alte represiuni guvemamentale ee frontul militar, dust eniveasr iil provocit de declansitea rizhoiul, piesderile bree sufrite de armatele rust au dus a Imeroase dezertt sil intensifiares opoaitich. Tea de la inceputuri,armatele ruse sau con- frantat cw perder mart in batilile deta Tannenberg si de lt Tacurile Masuriene. fa pls, deciei tau din 1915 de a prelua con troll asupra armatel au fica rispunzltor pe Nicolae de infringerie suerte Rasputin Cina Nicolae sa abit la sedi armatel din Mogilev, elt lisato pe sola, impariteasa Alexandra, practe suverandy fegentd 2 Petrograd (noua denumie ist expel eourece St. Petersburg ert coridera un nme prea °genman’), Sentient anger mane Sau intent, iar in capil se Su tinea ct tides persoanelor de rang inal A fost cae infengertor sufente de rsh COpinia publics era Tpoteva impasse, doar pent ed ea aves origine germand. ca pent ch se asa pres mult pe un favor ci Sprott repuai,cituganl siberian Grigor Rasputin, Rasputin a deve nlvent dato abilaul sale de a alinasufeitele moseni tonal tronuhi, nemoflc Axel 600 ai 3 sas Q dups rovolutia rus casa in “Bkaterinburg in care au fost asasinatl tal sh familia lui a rimas nemarcata, dar a devenit © parte a istoriel partidul comunist. Muli credeau eX Rasputin putea si con: codieze minisiti care-) era dezagreabil. De fapt impiriteasa adus o proastt repucatic uvernulul prin schimbarile continue ale coe- Siero, in doar dot ani, aceasta av patty prim-ministd, uel minis de extere, tel ‘nist af apart st sase mink de imerne. a Petrograd, chiar i Duma, favorabils pind in 1916, devenise cre Tats de evoluia Flzbolulul s'dorea insaurarea unui govern format din minis care st raspunda in fata acesteia. $i monarhist eau ingtioat. In de- embrie 1916, membri ai nobimit Law ucis pe Rasputin, in speranga ct astfel Lar putea salva pe tar $i dinastia, prin indepanarea sft luitorului nepopular si dizwolese. Revolutia si ab Revolt mst fnceput teu mod nese niet. fn febnarie avusesert Joc mic de- mmonstral 1 protests, Mii ce muncoae tex tls au inchs porte fbrelor, paral pen- {hia etbitod Zon Intemational Ferme, dra ales pena a protest impotralipee pally alitucindinse astel unl mare nat Se previ, Grevit mira pe stl san lind "Dajee pine’ fn urmitoayele out Sie munckorl din fabric 9 dn ateerle din toad capitan au iat tn gest, and Ua. 25 febnurle aproape toate ndeprinderle Inds tale din Petrogad en inchise. Pe langl ranean protestele indreptare impotrva penuriei de Paine, demonstrngt aw adaugar $4 no} erent Ae inchelere a rizhoiului si pectas aboliren Autocratel. Demonsteantt matsilia si peo testau tot mai vehement atunc! ead polit s ‘ezaci, care avenu ondinul @ aciona in ant ‘mite limite, as extat in oper lor. Inst acum Nicole a orden repeimarea in fort a demonstrailor. La 26 febrwarie polita st soldagi au deschis foc impotriva mali, inind §\ucigind un numar mare de demon strant, Aceasta a avut un impact psthologic Seosebit asupra taupelor. Cin as Hors ka barda, ei au howrat sa nu repete acest gen de zetiine. si ziva‘urmatoare’ reimentele 3% fnceput si se rascoale, Fart controlul mir ‘guverarea a devenit practi smposibil Ta acea dati Nicolae se afl la sediul ar satel din Mogilev 1 era in mposibiate de a se lntoarce fn captala din cavza_actiunllor sreviste ale munciorilor de la calea fer Generali sat -au indeumst s& accepte uncle concesiipoltice dit #1 intensifice represi= ren mikeari, Acestia Lau suger chiar 6 se remagi de la ton, in favoarea Iii Alexei ‘Nicolae nu dorea inst ca ful sfu, care avea 6 sndtate sured, sf evind urmtoral ar. Ha aibcicat in favosrea ratlui stu, maele duce ‘Mihai. Marele duce a refuantpreluarea coro nie} dact aceasta nu venea din parea unel fdundei_ constitutive vitoare. Bincineles cf Acestlueru nu era posibil. Aceasta a pus eapat telor 304 de ani de conducere familie Fomanovilor, sl un an mal vriu, fal sl familia lul au fost ucis! la Ekaterinburg, de cate revolutions ON storie universals 60 — REVOLUTIA RUSK Inovie universal 171 - CONDUCATORII RUSTET