economic, prin dezamgirile personale ale prinilor i prin lipsa de cultur a comunit ii care
poate fi susceptibil fa de instituiile formale.
Aceste cauze ar putea fi eliminate prin orientarea fondurilor disponibile spre colile
din asemenea zone, prin stabilirea unor legturi cu centre de instruire existente, prin
asigurarea unei infrastructuri care s asigure transportul elevilor, dar i asigurarea hranei
pentru elevi care au domiciliul la distane mari de coala. De asemenea, este menionat
aprecierea (far vreo susinere) potrivit creia, n mediul rural, abandonul colar crete
iarna, ,,n condiiile lipsei de subsisten i din cauza ,,lipsei hranei sau imbrcmintei
necesare. E o simpl prere fr cunoaterea general a realitii. Pe de alt parte, nclzirea
vremii, crearea condiiilor naturale de practicare a unor ndeletniciri i fac pe copii s-i
urmeze prinii la munc, abandonnd coala.
pozitiv" care n esen arat demnitatea neamului lor, se opune aceleia "negative", aceea care
a fost impus mediatizrii care condamn la inhibare, la izolare. Aadar, copilul fie c este
integrat ntr-un sistem de nvmnt preprimar, primar, gimnazial, liceal, profesional,
universitar, trebuie urmrit cu mare atenie cum evolueaz cum se menine n sistemul
educative, fcndu-l ct mai eficient prin intervenii oportune att din partea prinilor,
cadrelor didactice, ct i a comunitii din care provine copilul pentru o mai mare siguran n
prevenirea abandonului colar o problema grav n Romnia.
Educaia pentru toi este o nevoie a epocii noastre. Depinde de fiecare cadru didactic
n parte, de responsabilitatea i implicarea tuturor ca ea s devin o realitate din care fiecare s
nvee i s se dezvolte i s nu uitm c educaia depinde foarte mult de familie.
Privitor la aceast tem, Abandonul colar cauze i modalit i de prevenire,
consider c este o tem foarte mult abordat n mediul colar. Cadrele didactice mpreun cu
consilierul colar ncearc s-i determine pe elevi s contientizeze importana colii, a
terminrii unui liceu. La noi, n Romnia, abandonul colar reprezint un motiv de ngrijorare
i pentru aceasta coala trebuie s aib o relaie foarte strns cu membrii familiei.
Obiectivul Uniunii Europene privind problema abandonului scolar este clar si
ferm: o rata de abandon scolar in UE sub 10% pana in 2020.
Cum se va intampla asta? Prin facilitarea accesului la educatie de la varste fragede,
reducerea numarului de elevi cu performante slabe si a absentelor nemotivate si recuperarea
scolara prin programe de tipul a doua sansa.
Conform statisticilor, 6 milioane de tineri renunta anual la studii (ceea ce inseamna
aproximativ 14% din numarul total de elevi). Pentru acestia, viitorul este sumbru: somaj,
saracie sau marginalizare. Tinerii care renunta prematur la studii sunt considerati a fi cei care
desi au varstele cuprinse intre 18 si 24 de ani, au terminat cel mult invatamantul gimnazial la
data la care abandoneaza scoala.
Pentru atingerea obiectivului unei rate medii de sub 10%, statele membre sunt
invitate sa elaboreze politici care sa acopere intreg ciclul educational, eliminand factorii care
determina abandonul scolar, rezolvand din timp problemele care apar si oferind o a doua
sansa tinerilor care regreta deciziile luate la un moment dat.
Astfel, exista trei directii de actiune:
1. Prevenirea imbunatatirea accesului egal la educatie de inalta calitate de la
varste fragede. Trebuie introduse masuri menite sa garanteze participarea tuturor copiilor la
orele de curs (suportul lingvistic pentru copiii de imigranti de exemplu).
2. Interventia indrumari si meditatii pentru elevi, strangerea legaturilor cu
parintii, atunci cand apar semne cum ar fi absentele nemotivate si performantele foarte slabe
3. Compensarea elevilor care renunta la scoala ar trebuie sa li se ofere ulterior
sansa de a obtine calificarile pe care nu le-au obtinut prima data. Scolile de tip A doua sansa
trebuie sa ofere cursuri pentru grupuri restranse de elevi, precum si metode de predare mai
personalizate si mai flexibile comparativ cu scolile obisnuite.
Abandonul scolar este o problema grava, iar prognozele arata ca acest fenomen se va
accentua din cauza crizei economice.
In Romania, rata abandonului scolar a crescut cu o treime in ultimii 9 ani.
UNICEF evalueaza in prezent situatia abandonului scolar pentru a evalua judetele cu
cele mai mari rate de abandon scolar.
Cresterea ratei de abandon poate fi determinata si de criza economica actuala, iar
deocamdata analizele obtinute de UNICEF pe baza sistemului de monitorizare sentinela a
impactului crizei economice arata o crestere de 10% a absenteismului scolar.
Prognoza privind impactul crizei economice estimeaza o crestere a populatiei
afectata de saracie, lucru care va conduce indubitabil la cresterea fenomenului de abandon
scolar.
Daca inainte de 1989 rata abandonului scolar era foarte scazuta, imediat dupa
schimbarea regimului si trecerea la democratie s-a constat ca elevii tind tot mai mult sa
paraseasca bancile scolii. Ei au fost incurajati si de atitudinea parintilor pentru care cartea nu
mai reprezinta o prioritate, nici garantia asigurarii unui loc de munca. Mai mult, emigrarea
fortei de munca ii afecteaza tot mai tare pe elevi, care fie ca-si urmeaza parintii, fie sunt lasati
unor rude sau cunostinte apropiate care se ocupa doar superficial de situatia scolara a copiilor.
Ce se poate face pentru prevenirea abandonului scolar
Printre actiunile ce pot fi intreprinse pentru reducerea ratei de abandon in tara
noastra: integrarea elevilor cu risc de renuntare la educatie si mentinerea acestora in sistemul
scolar, cresterea responsabilizarii cadrelor didactice, reintegrarea elevilor deja aflati in
abandon, monitorizarea starii sistemului pentru prevenirea timpurie a crizelor si identificarea
periodica a modificarilor in ceea ce priveste factorii de abandon scolar.
Un alt lucru ce se poate face este cresterea atractivitatii scolii. Iata cateva din
actiunile propuse de expertii UNICEF:
* ativitati extrascolare desfasurate in scoala (actiuni de renovare/infrumusetare
/curatire a scolii; concursuri sportive; actiuni/concursuri de creatie artistica; competitii de joc
pe computer; etc.) desfasurate in scolile din comunitati cu risc ridicat de abandon, precum si
in liceele care atrag elevi din astfel de comunitati.
* organizarea de intreceri intre echipe de elevi constituite in functie de cartierul de
provenienta
* toate aceste actiuni sau ansambluri de actiuni trebuie sa aiba un caracter
periodic, pentru a mentine continuu elementul de atractivitate al scolii si a se constitui intr-un
factor de antrenare constanta a atentiei elevilor in activitati legate de spatiul scolar.
* motivarea pozitiva a participarii poate fi data prin acordare de premii simbolice
grupurilor de elevi care sunt mai performante in astfel de actiuni.
* planificarea actiunilor cu pricina poate fi realizata cu participarea elevilor (dar
nu doar a acelor care NU prezinta risc de abandon) si a autoritatilor locale (acestea pot fi
prezente in faze cheie ale actiunilor, furnizand motivatii pozitive atat elevilor cat si cadrelor
didactice).
* utilizarea resurselor scolii pentru atragerea elevilor prin activitati de timp liber.
Un alt lucru care se poate face este utilizarea experientiei celor ce au renuntat la
scoala pentru a preveni scaderea increderii in educatie.
* ar putea fi util ca elevi care au renuntat deja prematur la scoala sa intre in contact
cu cei aflati in risc de a abandona, povestindu-le care este imaginea lor curenta despre scoala,
cum a decurs viata lor post-scolara.
* fosti elevi ai scolii pot fi atrasi sa isi prezinte istoriile de viata in "miniconferinte", in care dialogheaza cu actualii elevi.
* implicarea proactiva a cadrelor didactice in combaterea abandonului
* scolar si renuntarii timpurii la educatie
* stimularea administratiilor locale si a ONG-urilor de profil sa implice ca
voluntari tinerii elevi de clasa a VIII-a si de liceu proveniti din comunitati cu risc ridicat de
abandon in programe de suport pentru batrani si familii aflate in nevoie
Abandonul scolar. Cauze, solutii, statistici si obiectivele Uniunii EuropenePana la
urma, care ar fi multitudinea de factori ce ii determina pe copii sa nu mai mearga la scoala?
Cauze din mediul familal: dificultatile materiale, modelul educational oferit de
parinti sau de fratii mai mari care sunt poate mai influenti, dezorganizarea familiei care atrage
dupa sine dificultati materiale, implicarea in activitati aflate la limita legii, intrarea pe piata
muncii. Alte motive ce isi au sursa in cadrul familiei: increderea scazuta in educatie, migratia
circulatoarie, problemele intampinate de copii ce parasesc sistemul de invatamant romanesc si
apoi se intorc, si nu in ultimul rand etnica.
Factori care apar in comunitati, unii specifici doar anumitor comunitati: mariajul
timpuriu si asa zisul furt de fete care apar in comunitatile de etnici rromi; aparitia unui
copil, lipsa de securitate in anumite zone si altii.
Factori ce apar in mediul scolar: neimplicarea, orientarea scolara si profesionala,
repetentia frecventa, integrarea insuficienta in colectivul clasei de elevi, familiaritatea
mediului scolar.
Bibliografie:
Clerget, Stephane, (2008), Criza adolescenei, Editura
Trei, Bucureti
Moisin, Anton, (2007), Arta educrii copiilor i
adolescenilor n familie i n coal, Editura Didactic i
Pedagogic, Bucureti
Tatu, Cornelia, Suport de curs: Consiliere colar (2009)