Study Days 2011

Cavache

Dr. Mariana Moiceanu

Dr. Alina

Spitalul Clinic de Copii Dr. Victor Gomoiu -

Definitie

Study Days 2011

Reactia adversa alimentara

Intoleranta
Aversiuni alimentare alimentara
(hipersen(fobii)
sibilizare non alergica)
Alergii alimentare
Raspuns imunologic inadecvat la
antigene alimentare sau aditivi alimentari

Study Days 2011

Prevalenta
Prevalenta
simptomel
or alergice

Rinita alergica
Astm

Dermatita atopica
Alergie
alimentara
6-8%

ani

14%

Study Days 2011

I.Etiologie
Alimentele au cea mai mare incarcatura antigenica

Organul tinta principal

Intestinul:
Intestinul
punctul de plecare al reactiilor de sensibilizare

GALT (tesut limfoid asociat intestinal)

intervine in toleranta orala

induce anergie T celulara care permite
sistemului
imun sa ignore aprox. 2% din
proteinele antigenice patunse in circulatia
sistemica la fiecare masa

Study Days 2011

II.Etiologie
Normal la adult
Bariere functionale
Aciditatea stomacului
Enzimele intestinale

Sugar

imature: penetrare crescuta

Glicocalixul
Barierele imunologice(ex. IgA sec.)

antigene alimentare

GALT
putin capabil sa tolereze
antigenice

proteinele

Reactii de hipersensibilitate alimentara

Study Days 2011

Mecanismul producerii alergiilor alimentare

Mecanism
mediat
R. mediata IgE imun
Alte reactii imune
Faza
Faza
imediata tardiva
Reactie tip I

Mediate Mediate
IgA
celular
Reactie
tip IV

Tipuri mixte
complexe
imune
Reactie
tip III

I. Mecanismul producerii
alergiilor alimentare
mediate Ig.E

Study Days 2011

Alergiile alimentare mediate IgE:

cele mai studiate
apar la pacientii predispusi genetic
induc hipersensibilitate de tip imediat (in

minute-maxim 2h)

Alergenul alimentar sensibilizeaza limfociteleT:

Th(CD4+Tcell)-coordoneaza

reglarea imuna

(Th1,Th2,Th17,T-reg)
Tsuppressor(CD8+T)-regleaza raspunsul imun

II.Mecanismul alergiilor
alimentare
mediate Ig E

Study Days 2011

Th1

IL5
IL13
IL4

Th2

Limfocit B
+
Produce IgE

T-reg

Fixare pe mastocite + bazofi

Histamina
Prostaglandine
Leucotriene
Factori activatori plachetari

Elibereaza mediatori

Study Days 2011

I.Clase de alergeni alimentari

Alergeni alimentari

Alergeni

Cl. II

alimentari
Cl. I

penetreaza bariera
gastrointestinala

alergeni partial
omologi
(polenul
plantelor)
care
penetreaza
tractul
respirator responsabili
de
sindromul
de
alergie orala(OAS)

Study Days 2011

II.Clase de alergeni alimentari

Alergeni
clasa I

Alergeni clasa II

Study Days 2011

Tipuri de alergeni
Mediatori

Alergeni alimentari

- inflamatie
-

hiperemie
- edem
mucus
-

hipersec.
Leziuni epiteliale

Mucoasa intestinala
GALT

Reactii

vasodilatatie
Mediate IgE
Reactie
- tip III
constrictie cai
imune Nemediate IgE

aeriene
Reactie tip IV

Tipuri mixte
Circulatie sistemica

Manifestari clinice si
sindroame

Study Days 2011

Manifestari gastrointestinale

(50-80%)

edem de buze, palat, limba

prurit oral, faringian
greata, varsaturi, dureri

abdominale, meteorism
diaree acuta/cronica, constipatie
malnutritie, malabsorbtie
pierderi gastrointestinale: sange,
proteine

Manifestari cutanate (20-40%)

tumefactie buze, prurit
angioedem
rush, urticarie, eczema
Manifestari respiratorii (4-

25%)

stranut, rinoree, conjunctivita

wheezing, tuse, dispnee

Reactii generalizate
soc anafilactic

Manifestari gastrointestinale
Sindrom de alergie orala (OAS)
Anafilaxie gastrointestinala
Esofagita eozinofilica alergica
Gastroenteropatia eozinofilica
alergica
Sd. enterocolita indus de
proteinele alim.
Enteropatia sensibila la gluten
Colicile sugarului
Sd de colon iritabil
Dureri abdominale recurente
Constipatie
Manifestari cutanate
Urticarie/angioedem
Dermatita atopica
Dermatita de contact/herpetiforma

Manifestari respiratorii
Rinita/rinoconjunctivita
Astm

in alergii alimentare mediate

IgE

Study Days 2011

Alergen alimentar
minute pana la 2h
Prurit (gat + trunchi)
de la ingestia alergenului
Urticarie extensiva
Edem (buze + ochi)
Edem al limbii + senzatie de prurit faringian

Dificultati respiratorii ( wheezing, stranut, tuse +/dispnee)

Soc anafilactic

Study Days 2011

Diagnostic diferential
1. Intoleranta alimentara (hipersensibilitate

alimentara non-alergice) datorata:

1) Contaminarii toxice a alimentelor (toxiinfectii

alimentare)
2) Proprietatilor farmacologice ale alimentelor
(alcool, cafea, alimente contaminate cu
pesticide, metale)
3) Caracteristicilor gazdei (tulburari metabolice)

2. Aversiunile alimentare (fobii alimentare)

reactii psihologice de aversiune alimentara
care pot mima alergiile alimentare

Study Days 2011

I.Diagnostic pozitiv
Alergie alimentara suspectata:
Ia.Teste de eliminare
selectiva
dieta oligoantigenica
simptome
diminua dispar in cateva zile

Ib. Teste de incarcare

libera
dublu orb-placebo-control
simptome recad

Alergie alimentara stabilita

Study Days 2011

II. Diagnostic pozitiv

Study Days 2011

Skin prick test

Study Days 2011

Diagnostic pozitiv
III. Teste gastrointestinale:

biopsia gastrica
biopsia intestinala
rectosigmoidoscopia
studiul absorbtiei zaharurilor testul dXyloza
caroten seric
analiza scaun: 1-antitripsina, sange, grasimi

Study Days 2011

I. Preventie
A. Recomandari practice:
I. Identificarea subiectilor cu risc
1.

Analiza antecedentelor familiale

atopica
pe baza anamnezei
la rudele de gradul I (parinti si frati)
metoda simpla si eficienta

Risc scazut
Risc mediu
a dezvolta o

de

boala

istoric familial fara alergie

o ruda de gr.I cu alergie (probabilitate de
alergie=20-40%)
doua sau mai multe rude de gr.I cu

Risc crescut
alergie
probabilitatea de a dezvolta o alergie creste la 50-70%
(mai ales daca sunt manifestari alergice asemanatoare)

Study Days 2011

II. Preventie
2.

Masurare IgE in cordon ombilical =

indicator predictiv pentru atopii
(IgE nu
traverseaza placenta): prezenta in CO indica
sensibilizare in utero
Studii:

teste cutanate pozitive la arahide sau la ou au

fost observate de la nastere, inaintea
contactului direct cu alimentul

au fost raportate manifestari precoce de

alergie la proteinele laptelui de vaca (in
primele 3 zile de viata) sub forma de colita

Study Days 2011

III. Preventie

B. Masuri dietetice
I. Pentru sugarii cu risc:

Din timpul sarcinii din dieta gravidei se exclud: nuci +

arahide
Din momentul nasterii:

1.
2.

Promovarea alimentatiei naturale

Pe perioada alaptarii mama exclude din alimentatie
nucile+arahidele / + alte alimente in functie de istoric
Alimentatie exclusiv lactata pana la 6 luni!
daca este necesara alimentatia mixta/artificiala se recomanda
formula hidrolizata - eficacitate dovedita!
utilizarea de formule extensiv hidrolizate NU se justifica!
NU se recomada folosirea unui preparat pe baza de soia
pentru prevenirea aparitiei alergiilor la proteina laptelui de
vaca

Study Days 2011

IV. Preventie

intarzierea
introducerii
alimentelor
solide dupa 6 luni! (proteinele intacte
trec bariera intestinala)
trebuie intarziata introducerea alimentelor
puternic alergenice (kiwi, telina, arahide, nuci,
crustacee) dupa 12 luni/36 luni
introducerea de oua si peste dupa 18-24 luni
introducerea de proteine din lapte de vaca
dupa 12 luni

Study Days 2011

V. Preventie
II. Pentru nou nascutii la care nu se cunoaste riscul alergenic
si in absenta alimentatiei naturale exclusive/nealaptati,
administrarea de lapte HA s-a dovedit justificata si
eficienta (pana la cunoasterea antecedentelor familiale)
III.Nou-nascutii fara risc alergenic si nealaptati in maniera
exclusiva/nealaptati, nu este justificata administrarea de
lapte praf HA

C. Colonizarea intestinului
I. Laptele de mama asigura conditii optime dezvoltarii
bifidobacteriilor care colonizeaza intestinul prin:

continutul proteic redus

- prevenirea infectiilor
continutul de fosfati
- stimularea sist. imun
continutul de lactoza si oligozaharide
- detoxifiere
pH acid intestinal
- functii nutritive

Study Days 2011

VI. Preventie
II. Probioticele ajuta la constituirea si mentinerea
echilibrului florei bifidodominante (in absenta
alimentatiei naturale)- prin:

stimularea protectiei imune

reducerea incidentei alergiilor
reducerea constipatiei si a flatulentei
prevenirea infectiilor digestive
ameliorarea digestiei si confortului digestiv

Unele studii privind toleranta versus sensibilitate la

proteinele LV releva:
a.

introducerea de formule bazate pe proteinele LV in

primele 5 zile de viata creste riscul de sensibilizare
specifica

b.

expunerea zilnica la cantitati mici de proteine de LV poate fi

benefica prin inducerea tolerantei (studiul Duke 2007)

Study Days 2011

I. Tratament

I. Dieta de excludere
Tratamentul definitiv al alergiilor alimentare =
stricta eliminare din dieta a alimentului
incriminat
si
a
substantelor
cu
reactie
incrucisata!
Principii:
Pacientul si parintii acestuia trebuie sa fie informati asupra
alimentului alergenic si asupra posibilelor reactii cu potential letal

1.

2. Cele 10 alimente cel mai frecvent implicate sunt: laptele, alunele,

arahidele, graul, soia, marul, carnea de porc, peste, crustacee, oul

3. Trebuie sa citeasca cu atentie etichetele produselor alimentare
4. Sa

fie instruiti sa ceara informatii cu privire la continutul

preparatelor alimentare cand mananca in afara casei

Study Days 2011

II.Tratament
5. Pacientii trebuie informati cu privire la reactia incrucisata
intre diferitele alergene alimentare si intre unele alergene
alimentare si polen
6. La domiciliu se elimina alimentele care contin substante
alergenice sau se pun etichete pe pachetele ce contin
alergenul
7.Dieta de excludere sa fie gustoasa si adecvata nutritional
8. Pacientii cu dieta de excludere trebuie sa fie supravegheati
cu privire la:
greutate
status nutritional
electroliti
densitate osoasa

Study Days 2011

III.Tratament
II. Tratamentul medicamentos
Pacientii cu istoric de anafilaxie sistemica
sa fie echipati cu medicamente de urgenta:

Adrenalina (seringa automata pt injectii IM

/SC sau inhaler 0.3 mg)

Prednisolon (100 mg)

Blocanti H1

1.

Copiii mai mari trebuie instruiti asupra modului de

administrare
Copiii mai mici trebuie sa fie insotiti de parinti sau
persoane care sa cunoasca modul de utilizare
Scoala trebuie sa fie dotata cu medicamentele de
urgenta pentru anafilaxie

Study Days 2011

IV.Tratament

V.Tratament

Study Days 2011

Study Days 2011

I.Concluzii
1. Alergiile alimentare constituie o problema majora in
2.
3.
4.
5.
6.

principal in primii 3-4 ani de viata

Predispozitia atopica este innascuta (profil Th2)
Identificarea subiectilor cu risc alergic
Preventia la subiectii cu risc alergic incepe in timpul
sarcinii si se continua postnatal
Promovarea alimentatiei naturale exclusive pana la 6
luni
Utilizarea formulelor partial hidrolizate in primele
luni de viata (sugarii nealaptati cu risc alergenic):

reduce semnificativ raspunsul alergic la proteinele intacte

permite dezvoltarea tolerantei orale la alimente
profilaxie pe termen lung fata de alergeni

Study Days 2011

II.Concluzii
7. La nou nascutii alimentati artificial la care nu este

cunoscut riscul alergenic, se recomanda utilizarea

formulelor HA
8. Intarzierea introducerii alimentelor solide dupa 6 luni
9. Intarzierea introducerii alimentelor alergenice majore:
Lapte de vaca dupa 12 luni
Oua dupa 18 24 luni
Nuci, arahide, fructe de mare dupa 36 luni
10. Pacientii cu istoric de soc anafilactic sa fie echipati cu
medicamente de urgenta si instruiti asupra modului de
administrare
11. Reevaluarea alergologica periodica obligatorie
12. Noile forme de imunoterapie si terapia antiIgE sunt
metode in studiu care pot constitui cai de tratament in
urmatorii ani

Study Days 2011

Alergia gastrointestinala
este un diagnostic frecvent
pus, ocazional evaluat si
rar stabilit exact
Franz Ingelfinger, medic internist, 1949

Study Days 2011

Bibliografie
Food Allergy Alexander Leung & James Leung, New York:

Nova Science Publishers Inc., 2010, pp 7-42

Aspecte actuale privind alergia alimentara la copil
Prof Moraru et al, Revista Romana de Pediatrie, nr.4/2001, pp
439-452
Alergic diseases in children Hugo Van Bever, World
Scientific, 2009, pp 9-13
Dietary components and immune function Ronald
Ross Watson, Humana Press, 2010, 625-657
Allergy - 2006, Elsevier Ltd., pp 130-145
Management of food allergies in children in South
Africa determining aspects of the knowledge and
practices of dietitians and medical doctors - Georgina
Isabel Jane Stear, March 2011
Inducing Immune tollerance through desensitizations
to food and medication: recent advances Wesley
Burks, Pediatric Immunology and Allergy Duke University
Medical Center, 2010

Study Days 2011