Trasaturi

Palo Alto
O scoala ignorata
- contrapondere la curentul
psihanalist
- problema cvasiimposibilitatii de a crea
cercetari empirice care sa
poata valida o asemenea
teorie

Respingerea ideeii ca
terapia ar trebui sa insemne
scoaterea individului din
mediul sau social, tratarea
acestuia, apoi reinsertia in
mediul social

Chicago
William I. Thomas si
Florian W. Znaniecki
"The Polish
Peasant in Europe and
America"

Columbia (Empirica)
Patru tipuri de preocupari:

HAROLD INNIS

Analiza propagandei
Studiul opiniei publice
Psihologia sociala
Cercetarea de piata

Formatie economica
(interesat de istoria
economiei)
Mijloacele de comunicare in
istoria civilizatiilor si a
imperiilor => istorie e
civilizatiei prin prisma
mijloacelor de comunicare

Primele tematici serios

abordate:
grupul primar
structura familiei si
sistemul de clase din
mediul rural
mediul social si economic
comportamentul religios
fenomenele de
dezorganizare si de
reorganizare ale societatii
disolutia solidaritatii
familiale
ROBERT EZRA PARK
Contributii importante:
Analize ale opiniei publice
Definitii ale stirilor
Distinctia
masa/multime/public
Functiile comunicarii
Anticipeaza teorii de mai
tarziu: fluxul comunicarii in
doua trepte, agenda setting,
gatekeeping, newsworthiness

Toronto

Frankfurt
Cercetarea administrativa
(obiectiva)
- Cine sunt cei care sunt
expusi mesajelor media?
- Care le sunt preferintele?
- Care sunt efectele asupra
lor, ca urmare a unor
modalitati diferite de
prezentare a mesajului?
- Cum pot fi demonstrate
stiintific si masurate aceste
efecte?

Paul Lazarsfeld descopera

rolul grupului si al liderilor de
opinie in medierea mesajului
transmis prin mass media;
Harold Lasswell defineste
elementele fundamentale ale
procesului de comunicare,
sugerand inclusiv o
modalitate de organizare a
cercetarilor de profil, expune
functiile mass media, studiaza
propaganda;

Imperiile si Comunicarea
Mijloacele de comunicare se
coreleaza cu
1. Timpul
2. Spatiul
Timpul: argila, pergamentul
si piatra => descentralizare
(time- biased)

Cercetarea critica
(interpretativa)
- Cum sunt organizate si
controlate institutiile media?
- Care sunt consecintele
presiunii exercitate asupra
institutiilor media, ca urmare
a tendintei spre centralizare,
standardizare si
comercializare?

 Carl Hovland aduce in

centrul atentiei persuasiunea,
transformand aceasta tema
intr-o preocupare permanenta
a teoriei comunicarii;
Kurt Lewin plaseaza
grupul in inima proceselor de
comunicare, studiaza modul
in care se propaga influenta in
cadrul grupurilor si le acorda
acestora rolul primordial in
schimbarea sociala.

GREGORY BATESON
Campuri de cercetare:
- antropologia
- terapia familuala
Opera de referinta: "Steps
To An Ecology of Mind" ->
dubla constrangere

Publicul si multimea nu
reprezinta grupuri organizate
din punct de vedere formal, ci
faze preliminare in
procesul de formare a
grupului, perioade tranzitorii
de-a lungul carora indivizii se
elibereaza de vechile legaturi
pentru a crea altele noi;
ambelor le lipseste constiinta
de sine ca sunt grupuri
Multimea nu este o hoarda
care haladuieste, ci o
caracterizeaza atentia comuna
generata de un eveniment
important, de un fenomen.

Spatiul: papirusul si hartia

(distruse usor; usor
transportabile) =>
centralizare (space-biased)
Imperiile care au beneficiat
de mjloace space-biased
papirus si hartie > formula
centralizata dar cu institutii
autonome

- Constituie aceste tendinte,

chiar daca mascate, o
amenintare la adresa
valorilor umaniste?

- Cum este modelat procesul

de comunicare de catre
factorii de natura politica,
legislativa, economica si
institutionala?

Imperiile care au dispus de

mijloace de comunicare timebiased > structuri
descentralizate dar cu
institutii organizate ierarhic

PAUL LAZARSFELD

Timp / Spatiu

WALTER BENJAMIN

Teoria fluxului comunicarii

in doua trepte

time-biased media
evolutia istorica a unei
societati
traditia, continuitatea,
evolutia graduala
invatamintele care ne vin
din istorie
space-biased media
favorizeaza expansiunea
teritoriala, geografica,
spatiala
diminuarea si diluarea
traditiilor

- arta si-a pierdut aura

specifica, exprimata prin
doua caracteristici esentiale:
unicitatea si distanta =>
multiplicarea le suspenda =>
fenomen de masa

Mecanismul votului

Indexul Predispozitiilor
Politice
Liderii de opinie
Efectelecampaniei:
activare
intarire
convertire

Pericolul specializarii:
dezechilibru => prabusire

- Receptarea ca divertisment
(fata de receptarea ca forma
de concentrare); totusi: o
persoana isi poate forma
deprinderi

Gestaltismul: sf. sec. XIX;

Reprezentanti: Christian von
Ehrenfels, Max Wertheimer,
Wolfgang Khler, Kurt
Koffka si Kurt Lewin.
Gestalt = o forma structurata
Efectul gestaltist se refera la
capacitatea de a crea si de a
recunoaste figuri si forme ale
simturilor noastre, in special
ale simtului vizual care
recunoaste figuri si forme
intregi, si nu o colectie de
linii drepte si curbe.

Publicul articuleaza
impulsurile, interesele
individuale

HAROLD LASSWELL

The Bias of Communication

Formula lui Lasswell:

Societatea contemporana:
neliniste => bias-ul
civilizatiei moderne datorita
ziarului si radio-ului

Opinia publica = o opinie

sau o atitudine care este
exterioara individului si care
este privita ca avnd o
existenta obiectiva

cine?,
ce?,
prin ce canal?,
cui?,
cu ce efect?

Public vs. Multime

Analiza propagandei
Analiza de continut

Multime: participarea
presupune capacitatea de
simtire si de empatie; in
interiorul multimii exista si
control, dar numai ca un
fenomen psihologic; individul
resimte vointa colectiva ca
fiind propria sa traire
Publicul: abilitatea de a
gndi si de a rationa impreuna
cu alti membri; in interiorul
publicului, sunt exprimate
critici, opiniile sunt divizate,
iar atunci cnd publicul
inceteaza de a mai fi critic, se
dizolva sau se transforma in
multime.

Un nou tip de monopol:

structurile care organizeaza
activitatea de publicitate
Schimbarea formatelor, a
continutului etc. => centrare
pe entertainment.

Ideologie, hegemonie,
dominatie
Ideologia desemneaza ideile
si reprezentarile dominante
ale unui moment istoric
Marxismul => reliefarea
continutului social si politic
al ideologiilor.
Hegemonia = consensul in
cadrul lidership-ului.

Functiile media
de supraveghere a lumii, cu
scopul de a relata
evenimentele care au loc;
de interpretare a intelesului
acestor evenimente;
de socializare

Notiunea de hegemonie se
refera la o forma speciala de
dominatie. O dominatie care
nu mai este bazata doar pe
forta, pe instrumentele de
constrangere. intelectual si
moral.

Teoria sistemelor

Functiile presei

CARL HOVLAND

MARSHALL McLUHAN

Industria Culturala

- un camp interdisciplinar de
cercetare care studiaza natura
sistemelor complexe in
natura, in societate si in
stiinta

Presa imigrantilor exercita o

putere asupra cititorilor sai
care cu greu poate fi egalata
de cea a jurnalelor mai
pretentioase; faciliteaza
adaptarea, integrarea in
mediul american

Why We Fight

1959: director al proiectului

mijloacelor de comunicare de
pe langa National Association
of Educational Broadcasters
si United States Office of
Education

Industrializarea culturii
imperative comerciale

Sistemele tind invariabil spre

forme de echilibru. (sisteme
homeostatice) => teoria de la
Palo Alto

PAUL WATZLAWICK
- preocupari pentru filozofia
limbajului, in special
analist jungian
Paul Watzlawick, John
Weakland si Richard Fisch
creeaza Centrul de terapie de
scurta durata (Brief Therapy
Center)

Schematismul primul
serviciu catre client
(diferentiere mecanica a
publicului) => dispare efortul
de intelegere a semnificatiei,
propriu consumului cultural
autentic

Functiile ziarului modern:

cea de socializare, de
transmitere a traditiei
culturale, cea de agent de
integrare
Functia de a monitoriza in
permanenta ceea ce se
intmpla in mediul
inconjurator, orientnd
indivizii intre ei si catre
lumea reala functia de
divertisment
Scopul stirilor
Scopul principal al stirilor
nu este att de a informa,
ct de a orienta publicul, de
a-i atrage atentia cu privire la
ce se intampla, fara ca
reporterul sa depuna efort
pentru a intepreta
evenimentele, cu exceptia
situatiei in care vrea sa le faca
inteligibile si mai interesante.

standardizarea - se explica
prin aria de adresabilitate
foarte larga (nevoile
consumatorilor)

KURT LEWIN

Doua Revolutii. Trei epoci.

1. pledeaza pentru
abordarea empirica,
experimentala a
fenomenelor psihosociale,
subliniind ca esenta stiintei
inclusiv a stiintelor sociale
consta in articularea teoriilor
care pot fi testate empiric;

trei mari epoci istorice

Epoca oralitatii, dominata
de conversatie ca mijloc
propriu zis de comunicare
(auzul dominat + toate
simturile implicate)
Cultura scrisa (vazul
dominant + celelalte simturi
secundare)

Pretul masificarii operei

de arta
Distinctia clasica: high art /
low art
Industria culturala a pus
capat dihotomiei high art/
low art
Prin reproducere, opera de
arta pare ca se apropie de
consumator: in realitate, ea
devine o banala marfa, un
simplu bun de consum

2. aduce in centrul atentiei

grupul, plasandu-l in inima
proceselor de comunicaresi a
teoriilor despre comunicare;

Aparitia electricitatii si a
tehnologiilor (o reorchestrare
a simturilor <=>
epoca oralitatii )

3. face cercetare aplicata

pentru a intelege procesele de
comunicare, modul cumse
propaga influentain cadrul
grupurilor.

doua revolutii tehnologice

majore:
cea a inventarii tiparului
cea a electricitatii

Tehnologia - extensie a
fiintei umane

Imaginea despre realitate

Opinia Publica

WILBUR SCHRAMM

Cea mai periculoasa dintre

toate iluziile este aceea de a
crede ca nu exista decat o
singura realitate.

Opinia publica nu este

opinia tuturor, nici macar a
majoritatii persoanelor care
compun publicul, nu este
niciodata opinia cuiva anume,
ci reprezinta tendinta generala
a publicului in ansamblu"

parinte:
rol => infrastructura
academica si de cercetare

Constructivismul - inventam
realitatea pe care credem ca o
descoperim

Redundanta (sau
constrangerea), din punct de
vedere semantic si sintactic,
consta in cunostintele noastre
anterioare despre lume in
sensul cel mai larg al
termenului. (jocul)

Interactionismul simbolic
- intelesul reprezinta o
problema de negociere;
intelesurile diferite au luat
nastere in urma unor
experiente diferite ale
persoanelor implicate;

- asistentul lui Adorno

tehnologia in general este
o extensie a omului (ex:
topor, microscop, luneta etc.)
tehnologia
comunicationala este prin
excelenta o extensie a mintii
umane

Tipologii ale efectelor

1.efecte cognitive (asupra
gandirii, a procesului de
invatare sau de formare a
schemelor cognitive si a
stereotipurilor), efecte
comportamentale (asupra
comportamentului), efecte
afective (asupra emotiilor si
atitudinilor);

JURGEN HABERMAS

- Doua carti fundamentale:

Sfera publica si
transformarea ei
structurala (1962);

Teoria actiunii
comunicative (1981)

Media si extensiile omului

Sfera Publica

trecerea de la cultura scrisa

la cultura media electronica:
extinderea sistemului nervos
central
=> Rearmonizarea
simturilor: afirmarea
integrala a fiintei

Sfera publica s-a constituit

ca o contrapondere la
puterea statului
Formarea publicului specific
sferei publice burgheze =>
largire a tematicii dezbaterii
publice => o recuperare a
domeniului politic

Metacomunicarea presupune
a comunica despre
comunicare, un discurs
despre comunicare (analogia
cu matematica)

- intelesul nu este static si

universal, ci este creat
(emergent), in unele cazuri,
produsul unei negocieri
continue

O axiomatica a comunicarii

Premisele aflate la baza

acestei orientari (Blumer)

Watzlawick, Paul, Beavin

Bavelas, Janet, Jackson, Don
D. (5 trasaturi)
1) Imposibilitatea de a nu
comunica (sau Nu putem sa
nu comunicam)
nu exista non-comportament,
comportamentul nu are
contrariu
2) Nivelurile comunicarii:
continut si relatie (sau
Orice comunicare comporta
doua aspecte: continutul si
relatia, astfel incat cel de al
doilea il inglobeaza pe primul
si prin urmare este o
metacomunicare.)

- oamenii actioneaza asupra

lucrurilor pe baza
intelesurilor pe care aceste
lucruri le au pentru ei;
- intelesul lucrurilor este
derivat, se naste in urma
interactiunilor sociale pe care
o persoana le are cu celelalte;
- aceste intelesuri sunt
manipulate sau modificate
printr-un proces de
intepretare

2.efecte directe sau efecte

conditionate (conditionate de
o anumita trasatura a
audientei, cu rol de mediere
categorii si relatii sociale,
apartenenta de grup, diferente
inviduale);
3.efecte imediate, efecte de
lunga durata sau efecte care
se inregistreaza cu
intarziere;
4.efecte izolate/separate sau
efecte cumulate;
5.efecte manifeste sau efecte
latente;
6. efecte centrale
(inregistrate ca urmare a
unui continut mediatic
explicit, a mesajului ca atare)
sau efecte periferice
(inregistrate ca urmare a unor
indicii periferice frecventa
de difuzare, marimea si
pozitia articolului, incadrarea
unei relatari intr-o anumita
schema dominanta);
7.efecte la nivel micro
(individual) sau la nivel
macro (social, institutional
sau cultural);

The Medium is the Message

nu anuleaza continutul,
dar ii atribuie un rol
secundar:
Continutul oricarui mijloc
are cam tot atata importanta
cat modelul imprimat pe
carcasa unei bombe atomice
Medii calde / Medii reci
Criterii
high sau low definition
High: ofera detalii
(cald) => nu presupune
participare
Low: nu ofera detalii
(rece) => participare
se adreseaza
mai multor simturi:
medii reci (ex. TV)
=> participare
unui simt: medii calde
(ex. Fotografia,
filmul) => fara
participare
Caldul impune pasivitate
Ipostaza clasica a mijlocului
rece este conversatia

Publicul devine permeabil

la largire, la imbogatire si
diversificare
Transformarile Opiniei
Publice
Degradarea opiniei
publice
Sfera publica a
capitalismului tarziu ->
publicul se dezintegreaza, nu
mai este critic, nu mai este
responsabil; orientat spre
consum
Opinia publica nu mai este
rezultatul unui proces de
dezbatere, ci un produs al
procesului de comunicare cu
masele
Presa devine un gen de usa
prin care intra in spatiul
public interese private
privilegiate

Actiunea comunicativa
Actiunea comunicativa =
actiunea cooperanta a
indivizilor bazata pe
deliberare si argumentare

Marcile relatiei (intotdeauna

o metacomunicare) pot fi:

8.efecte datorate
continutului/mesajului
media (suntem ceea ce
vizionam) sau efecte
datorate utilizarii media ca
atare sau sistemului media in
ansamblu, independent de
continut;

-verbale (am glumit sau

este un ordin)
-paraverbale (tonul sau
intonatia care sugereaza, de
exemplu, un ordin, o
rugaminte etc.)

9.efecte de schimbare sau

efecte de consolidare/
stabilizare;

-nonverbale (fizionomia,
gesturile, postura etc.).

10. efecte centrifuge (in

sensul dispersarii,
fragmentarii) sau efecte
centripete (realizarea unitatii
sociale si culturale,
consolidarea legaturilor si a
mecanismelor de control);

Contributiile lui McLuhan

The medium is the
message
(intelegereadeterminismului
tehnologic)
Distinctia medii calde /
medii rec
Detribalizare /
Retribalizare
Anticipeaza globalizarea:

Limba indeplineste trei

functii:
1. a reproducerii culturale sau
a prezentualizarii traditiilor
2. a integrarii sociale sau a
coordonarii planurilor a
diferiti actori in interactiunea
sociala (teoria actiunii
comunicative)
3. a socializarii sau a
interpretarii culturale a
nevoilor

satul global (o familie

omeneasca prinsa intr-o
membrana universala)

11. efecte dorite/

intentionate:
3) Punctuatia secventei de
comunicare (sau Natura
unei relatii depinde de
punctuatia secventelor de
comunicare intre parteneri.)
se refera la secventele
schimbului:
stimul
repozitionare
raspuns

CHARLES HORTON
COOLEY
Printre primii sociologi care
au vorbit de grupul primar:
acele grupuri caracterizate
de relatii de cooperare si de
asociere strnse, fata-in-fata:
familia, prietenii de joaca,
vecinii

JOSEPH KLAPPER
Comunicarea de masa nu
reprezinta cauza necesara si
suficienta pentru
producerea efectelor; mai
degraba, ea actioneaza intre si
prin intermediul unui
manunchi de factori si de
influente cu rol de mediere

Orientarea pe succes:
Succesul celui care a
initiat-o; scopuri egoiste;
dezavantajeaza partenerii;
acceptata in lipsa de
alternative mai bune => side
effects

4) Comunicarea digitala si
comunicarea analogica (sau
Fiintele umane se servesc de
doua modele de comunicare:
digital si analogic.
Limbajul digital poseda o
sintaxa logica foarte
complexa si foarte comoda,
dar este lipsit de o semantica
adecvata relatiei.

Sinele oglinda: (engl.

looking-glass self): o
proiectie individuala dar nu a
propriului sine, ci a ceea ce
ne imaginam ca altii cred

Eficienta media influentata

de: organizarea mesajului,
natura sursei sau a mijlocului
de comunicare, climatul
existent al opiniei publice etc

I am what I think you think I

am

conceptul de schismogeneza
propus de Gregory Bateson

Implica o colaborare;
parteneri egali, acord
neconstrans; acte care
urmaresc intelegerea
Pretentii de validitate a
actiunii comunicative:
1. ca declaratia facuta este
adevarata ( sau ca
presupozitiile existentiale ale
continutului propozitional
mentionat sunt, in fapt,
satisfacute); (de adevar)

Pe de alta parte limbajul

analogic poseda semantica,
dar nu si sintaxa
corespunzatoare unei definiri
non-echivoce a naturii
relatiilor.)

5) Interactiune simetrica si
interactiune complementara
(sau Orice schimb
comunicational este simetric
sau complementar, dupa cum
se bazeaza pe egalitate sau pe
diferenta.)

Orientarea pe intelegere:

2. ca actul de vorbire este

corect raportat la un
context normativ existent (sau
ca respectivul context
normativ pe care trebuie
sa-l respecte este el insusi
legitim) (de legitimitate)
GEORGE HERBERT
MEAD

LAZARSFELD SI
MERTON

abordare evolutionista

Functiile media:

ceea ce diferentiaza fiinta

umana in raport cu toate
fiintele vii este capacitatea de
a mnui simboluri,
capacitatea de a simboliza

1. Mass media confera

status persoanelor, grupurilor
si ideilor, sporesc importanta,
vizibilitatea sociala a
acestora, indiferent daca
relatarile sunt pozitive sau
negative;

3. ca intentia declarata de
vorbitor este sincera,
urmareste ceea ce afirma.
(de sinceritate)

 Doua tipuri de
interactiune
Similara (colegi, prieteni)
Complementara (medicpacient; student-profesor; sefsubordonat)

2. Mass media consolideaza

normele sociale (atenueaza
decalajul dintre atitudinile
private si moralitatea publica)

Catre o pragmatica
universala

3. Mass media actioneaza ca

un narcotic asupra
audientelor (disfunctia de
narcotizare), transforma
audienta intr-o masa inerta,
apatica, tocmai prin faptul ca
pun la dispozitie cantitati
enorme de informatie

1. Acte locutionare
2. Acte ilocutionare
3. Acte perlocutionare

Austin teoria actelor de

limbaj:

Habermas: a spune ceva, a

actiona spunand ceva, a
prilejui ceva prin insusi faptul
ca actionezi spunand ceva
Actiunea comunicativa:
toate interactiunile in care cei
implicati isi coordoneaza
planurile individuale exclusiv
pe baza acordului realizat pe
baza de dialog.

Comunicarea paradoxala

Societatea

Paradoxul= contradictie la
care se ajunge in urma unei
deductii corecte pornind de la
premise consistente (se
exclud sofismele)

La baza societatii se afla,

potrivit lui Mead, cooperarea
membrilor sai, fara de care
societatea nu s-ar putea
mentine.

Trei tipuri de paradoxuri:

- paradoxurile logice (sau
antinomiile)
- definitiile paradoxale (sau
antinomiile semantice)
- paradoxurile pragmatice
(sau injonctiunile si
previziunile paradoxale)

Societatea este formata din

indivizi care interactioneaza
Cooperarea umana
presupune intelegerea
intentiilor celuilalt

Trei conditii ca efectele

mass media sa fie marcante:
conditia de monopol
(fara contrapropaganda)
conditia de consolidare
(preexistenta unor tendinte)
conditia de consonanta
(media sunt in consonanta cu
discutiile fata in fata)

Teoria dublei constrangeri

Sinele

Critica Empirismului

Dubla constrangere = o
situatie de tip paradoxal in
care individul se simte prins
fara sansa de a putea iesi in
vreun fel.

Nu ne nastem cu un sine iar

sinele nu se dezvolta
instinctiv. El se formeaza in
cadrul unui proces social
de interactiune cu ceilalti.
Corpul nu este totuna cu
sinele, ci devine inzestrat cu
sine in momentul in care si-a
dezvoltat o judecata in
contextul experientei sociale

Critici externe:
- la adresa principiilor
pozitivismului

Critica ideilor de la Palo

Alto
sisteme teoretice construite
post-factum, pornind de la
rezultatele practicii=> o
stiinta a singularului

Critici interne:
Lipsa de intrebari mai
generale si incomode:
ex: incotro se indreapta
institutiile?

inconsistenta si lipsa de
sistematizare a referintelor ce
se regasesc in cartile de
referinta ale grupului

Lipsa adancimii ontologice.

Nu se raspunde la
intrebari de tipul de ce

argumentul observatorului
dotat cu o capacitate de
observatie si perceptie care
nu induce distorsiune,
prezumtie indeobste criticata
astazi

Refuza sa paseasca pe
taramul intelesului

Faze ale formarii sinelui

Faza de joaca =>
secventialitate
Etapa jocului =>
aparitia unui altul
Trecerea la un altul
generalizat =>
cerinte, norme de
comportament

Teorii Cadru
1) Cognitia Sociala
2) Cultivarea
3) Difuzarea inovatiei

Componentele sinelui

1) Cognitia sociala

I = latura impulsiva,
neorganizata, imprevizibila a
persoanei

Triada: comportamentul,
factorii cognitivi si alti factori
personali, si evenimentele din
mediul exterior,
interactioneaza si se
determina unii pe altii
Imitarea
comportamentelor violente:
depinde de o multitudine de
factori
Mecanismul prin care
oamenii dobandesc noi
forme de comportament

me = latura sociala care

constrnge si orienteaza
comportamentul

Judecata

Etape ale modelarii:

= procesul de interactiune,
de conversatie cu sine insusi

- observarea
- identificarea cu modelul
- concluzia ca acel
comportament este
functional
- reproducerea comport.
- usurarea
- consolidarea

Conversatie cu sine (se tine

cont de parerile celorlalti)
=> anticipare a cursului
actiunii pe care intentioneaza
sa o realizeze
Gndirea presupune
existenta unui actor
constient de sine, care amna
raspunsul pentru a putea
evalua raspunsurile probabile
ale celorlalti.

2) Cultivarea
=> efectul subtil si gradual
al mass media (pe termen
lung)

Televiziunea =vehiculul
major al participarii
culturale => uniformitate a
conceptiilor si rezistenta la
schimbare
Rezonanta => efect mai
mare
Rolul limbajului

3) Difuzarea inovatiei

Limbajul are rolul de a fixa

intelesul simbolurilor si de a
facilita comunicarea.

- in etapa de cunoastere,
individul este supus unei
campanii de informare
despre existenta inovatiei.

Chiar atunci cnd este folosit

pentru dialogul interior al
persoanei cu ea insasi,
limbajul isi mentine
caracterul social, reprezinta o
modalitate de a activa in
individ atitudinile, rolurile,
simbolurile presupuse de
activitatea sociala comuna.

- in etapa de persuasiune,
individul isi formeaza o
atitudine favorabila sau
nefavorabila fata de inovatie.
-urmeaza decizia, cand
individul participa la actiuni
care il pun in situatia de a lua
decizia privind adoptarea sau
respingerea inovatiei
- in ultima etapa, adoptia,
individul cauta confirmari ale
deciziei luate si, in functie de
experienta directa cu
inovatia, fie o foloseste
in continuare, fie o
abandoneaza.

O paradigma inca
dominanta
Din nevoi economice
Din nevoia de rigurozitate
(cuantificare)
Din nevoia de rezultate
utile, aplicabile
Eliminarea surselor de
ne(pre-)stiinta:
intuitia, speculatia, deductia,
traditia, simtul comun,
experienta personala,
autoritatea/ prestigiul,
miturile si ingrijorarile
opiniei publice