Atacul de panica

Mai rea dect frica este teama de fric, fobofobia. Atacul de panic i teama de a suferi de
un asemenea atac. Este vorba de o boal din ce n ce mai rspndit, probabil fiindc ea se
depisteaz mai bine i mai devreme dect n trecut, i probabil fiindc este maladia-emblem
a acestei lumi nebune care se las prad telejurnalelor, a terorismului i a catastrofelor
naturale. De pild, n perioada srbtorilor, cnd lumea cltorete, exist unii care nu reuesc
s urce n avion, s ia trenul, s intre ntr-un tunel. La un moment dat, ei sunt cuprini de
palpitaii, tremor, senzaie de sufocare, de detaare de realitate, chiar ajung s fie siguri c vor
muri. O minciun a creierului, susine Rosario Sorrentino, fondator i director al Institutului
de cercetri i tratament a atacurilor de panic din cadrul Clinicii Pio XI din Roma, angajat n
aceast activitate de 20 de ani. El prescrie medicamente, uneori o psihoterapie scurt. Este un
neurolog, nu un psiholog sau psihanalist. Psihanaliza, n opinia sa, risc s mpiedice
nfruntarea bolii, erodnd acel rest de autostim care ar permite pacientului s reacioneze.
Dar ce este un atac de panic? O experien tulburtoare, o confruntare cu un puternic
sentiment al morii. Din acel moment viaa se schimb n mod radical. Persoana descoper c
este vulnerabil, fragil, existena sa pare nesigur. Prima dat poate ajunge la un spital de
urgen iar medicul ori nu nelege ori spune c nu este nimic, este doar un atac de panic.
Dar din acel moment fobia fricii l constrnge s triasc cu sentimentul de groaz c trebuie
s gseasc o cale de scpare, s adopte mereu acea exit strategy. n momentul crizei se
ntmpl c n creier este alertat un radar, un fel de senzor al fricii, n form de mandarin
prezent n lobul temporal din fiecare emisfer. Un ntreruptor al panicii, care citete semnale
de pericol acolo unde pericolul nu exist. De aceste atacuri nu se moare niciodat dar se
triete greu. Mai afectate sunt femeile ntre 16 i 45 de ani aflate sub stress, persoanele care
i schimb activitatea, sufer o traum, sau au probleme n familie sau la locul de munc.
Majoritatea atacurilor de panic ating intensitatea maxim n zece minute. Simptomele: unii
prezint fenomenul depersonalizrii, cu alte cuvinte au senzaia c se afl n afara propriului
corp i c se privesc de sus. Alii au senzaia c propriul corp este ireal. n fine, se pare c ar
exista i o predispoziie genetic, c aceast boal se motenete.