Capitolul 1.

Descrierea operaiilor tehnologice de obinere a zaharului

1.1.

Recoltarea sfeclei

Recoltarea sfeclei se face cnd aceasta a ajuns la maturitateaindustriala, stabilita pe baza analizelor
de laborator i care evideniaza prin insuirile biologice, chimice i fizice momentul cnd se obtine un
randament maxim de zahar.Functie de zona de cultivare a sfeclei, recoltarea se face in doua etape:
- zonele calde - in septembrie;
- zonele mai reci - in octombrie.
Recoltarea implica desfaurarea mai multor operaiuni:
- extractia sfeclei din pamnt se executa mecanizat, cu ajutoruldislocatoarelor;
- decoletarea, respectiv indepartarea capului cu frunze, operatiaputndu-se executa manual sau
mecanic;
- sortarea in functie de masa (M) i starea sfeclei;
Pna la transport in bazele de receptie sau fabrici, sfecla se tine in gramezi, acoperite cu frunze,
pentru a o feri de soare i vnt, respectivpentru evitarea pierderii de apa prin evaporare.
1.2.

Transportul sfeclei

Sfecla din cmp poate fi transportata la bazele de receptie sau direct in fabrica de prelucrare.
Transportul sfeclei din cmp catre bazele de receptie sau fabrici se face cu autocamioane, remorci tractate,
carute. Incarcarea mijloacelor de transport se face manual sau mecanizat, avndu-se grija sa nu se
raneascasfecla. Din bazele de receptie sfecla se transporta cu autocamioane, remorci sau cu trenul (daca baza
de receptie este amplasata in imediata apropiere a unei linii CFR).
1.3.

Descarcarea i depozitarea sfeclei de zahar in fabric

In fabrica de zahar trebuie meninut un stoc de sfecla, care saasigure continuitatea productiei pe o
durata de minim 2- 3 zile. Sfecla,adusa in fabrica direct din cmp sau din bazele de receptie, estedescarcata
cu diferite echipamente sau manual, astfel:
- manual: cu furci cu dintirotunjiti, din carute, remorci,maini;
- mecanic: cu platforme ce se inclina, prin besculare;
- hidraulic: cu jet de apa sub presiune de 4 daN/cm2,cantitatea de apa necesara fiind de 600 - 800
l/100 kgsfecla.
In fabrica depozitarea sfeclei se face ca in Fig. 1.1, pe platforma cuinclinare de 10 -15 a peretilor
laterali sau in canale de adncime, cusectiunetriunghilara, avnd peretii laterali inclinati la 45. Sub canalul
dedepozitare se afla canalul transportor, cu panta de scurgere.

1.4.

Transportul sfeclei in fabrica

De la platformele de depozitare sau canalele de depozitare, sfecla setrimite in sectia de spalare-taiere,

printr-un canal cu inclinatia spre parteafinala. Transportul se face cu apa, cca. 600 - 1000 l/100 kg sfecla,
latemperatura de ~ 20C i o viteza de 0,6 - 0,7 m/s, realizndu-se i ospalare partiala. In timpul

transportului hidraulic al sfeclei se inregistreazapierderi de zahar de cca. 0,01-0,02%.Pe traseul transportului

hidraulic sunt montate urmatoarele utilaje:
- dozatorul de sfecla;
- prinzatorul de pietre;
- prinzatorul de paie;
- utilajul de ridicat sfecla la maina de spalat.
In afara canalului hidraulic sunt construite decantoare, pentrupurificarea apei de transport si spalare.

1.5. Spalarea sfeclei de zahar

Spalarea sfeclei de zahar este o procedura necesara pentru a aveaindicatori mai buni in fabrica ie,
anume:
- indepartarea pamntului aderent pe suprafata sfeclei,care ar produce uzura mainii de spalat;
- indepartarea pietrelor, nisipului, paielor, care nu au fostindepartate pe traseul canalului transportor;
- indepartarea microorganismelor de la suprafata sfeclei,odata cu impuritatile.
Cantitatea de apa pentru spalare este de cca.40 kg/100 kg sfecla.
Maina de spalat sfecla poate fi amplasata in mai multe locaii, anume:
- in hala de fabricatie, in vecinatatea punctului terminal al canaluluitransportor;
- intr-o incapere alaturata, separata printr-un perete de sticla de halade fabricatie;
- intr-o cladire separata, amplasata la o anumita distanta de hala defabricatiei unita de aceasta
printr-o pasarela, pe care este montat i untransportor de sfecla.
Mainile pentru spalat sfecla pot fi:
- maina de spalat cu 3 compartimente;
- maina de spalat cu cuva dubla.

1.6. Ridicarea sfeclei la cntar i la maina de taiat sfecla

Pentru ridicarea sfeclei la cntar si, respectiv la maina de taiat sfecla, se utilizeaza un elevator de
sfecla format din doi tamburi cu = 800 - 1500 mm, la capatul carora se afla doua roti de lant, care
angreneaza doua lanturi ce se mica cu 1m/s. Pe lanturi, sunt montate cupe din tabla de otel groasa de 2 - 2,5
mm, prevazute cu deschideri pentru scurgerea apei. Aprovizionarea cu sfecla spalata se face dintr-un buncar,
in care intra partea inferioara a elevatorului, sfecla alimentnd cea de a doua cupa a elevatorului. Cntarirea
sfeclei, este necesara pentru cunoaterea bilantului de material.

Se utilizeaza cntare automate cu

capacitatea cupei de 400 - 600 kg sfecla.

1.7. Taierea sfeclei de zahar

Scopul taierii sub forma de taietei este acela de a mari suprafata de contact a apei cu sfecla, ceea ce
conduce la marirea cantitatii de zahar ce se extrage din taieteii la micorarea timpului de extractie. Cea mai
frecventa forma de taiere, este in V, deoarece prezinta cteva avantaje:
-

rezistenta mare de tasare;

rezistenta mica la circulatia zemii;

suprafata mare de contact cu apa de difuzie.

Taierea sfeclei sub forma de taieei se face cu ajutorul ma inilor de taiat, care pot fi de urmatoarele
tipuri:
-

Maina cu disc, care se compune dintr-o plnie, prin care se introduce sfecla in mantaua
cilindrica, in interiorul careia se afla discul orizontal. In mantaua cilindrica stratul de sfecla are 23 m i greutatea acestui strat apasa sfecla pe suprafatacutitelor, de pe discul care se rote te.
Taieteiirezultati sunt evacuati pe la partea inferioara a mainii. Maina se caracterizeaza prin:
disc = 1350 - 2200 mm, numarul port cutite = 2226, turatia discului = 60-70 rot/min, lungimea
de taiere a cutitelor = 274-411 mm.

Maina centrifugala, care se compune dintr-un rotor montat pe un ax vertical, care se rotete in
interiorul unei rame circulare fixe. Pe aceasta rama se monteaza portcutitele. La partea superioara
se afla plnia pentru alimentarea cu sfecla, iar la partea inferioara plnia pentru evacuarea
taieteilor. Cutitele mainii de taiat sfecla au forma speciala, ondulata, putnd fi obtinute prin
valtuire sau frezare. Cutitelevaltuite au profilul V, iar cele frezate au profilul U sau V, cele sub
forma de U, fiind folosite pentru sfecla depreciata, de la sfritul campaniei de procesare.

1.8.

Extracia zaharului din taiei

Extractia zaharului din taietii de sfecla, are loc prin procesul de difuzie cu apa. La baza extraciei stau
legile generale ale osmozei, anume: cnd doua faze diferite A i B, dar solubile una in alta, sunt despartite
printr-un perete impermeabil, se observa ca dizolvantul (in cazul nostru apa), va strabate prin perete
(membrana), impratiindu-se in solutia concentrata, iar moleculele solutiei concentrate se vor deplasa prin
peretele permeabil, impratiindu-se in dizolvant (apa de difuzie). Deplasarea moleculelor are loc pna cnd
de ambele parti ale peretelui despartitor se stabilete o concentratie constanta, difuzia incetnd in acel
moment.
Pentru a se realiza procesul de difuzie (extractia zaharului), respectiv a sucului celular din taietei,
este necesar sa se realizeze plasmoliza celulei, care sa favorizeze difuzia. Plasmoliza se realizeaza prin
incalzirea taieteiloraflati in apa de difuzie i consta in denaturarea protoplasmei celulare i retragerea ei spre
centrul celulei, concomitent cu distrugerea membranei ectoplasmatice, in timp ce sucul celular este impins
spre periferia celulei.
Difuzia se poate realiza prin doua metode:
- difuzia prin spalarea materialului cu apa curata, care are dezavantajul unei durate mari i
consumului mare de apa; metoda se aplica in cazul difuzoarelor cu functionare discontinua.
- difuzia in contracurent, in care caz, materialul bogat in zaharoza intra printr-un capat al aparatului i
iese epuizat pe la celalalt capat, in sens contrar circulatiei apei.
De la difuzie rezulta zeama de difuzie i borhotul. Borhotul reprezinta 90% din sfecla la difuzia
discontinua i 70-80% la difuzia continua.

1.9. Purificarea zemii de difuziune

Dupa separarea de borhot, zeama de difuzie ramasa reprezinta o solutie slab acida, cu pH = 5,8 - 6,5
i o puritate de 82 - 88%, un Brix de 13 - 15%, care spumeaza i are in suspensie pulpa fina de sfecla i
impuritati minerale. Culoarea zemii este brun-inchis spre negru.
Zeama de difuzie este un sistem polidispers care continesubstante cu natura siproprietati chimice
sifizice, foarte diferite, prezente in numar extrem de mare. Zeama de difuzie are un continut de 16-18%
substanta uscata, din care 1,5-2,5% il constituie nezaharul.
Compozitia zemii de difuzie depinde in cea mai mare masura de calitatea sfeclei din care provine. In
procesul de difuzie, pe lnga zaharoza, din celulele sfeclei trec in zeama de difuzie si o serie de nezaharuri.
Nezaharul zemii de difuziune se compune din substante solubile si in stare coloidala si anume:
-

neorganice

organice solubile fara azot

organice coloidale fara azot

organice solubile cu azot

organice coloidale cu azot

Prin purificarea zemurilor se urmareste indepartarea ct mai completa a nezaharului din zemuri si
astfel sa se poata obtine o cantitate ct mai mare de zahar din sfecla prelucrata si de o calitate care sa-l faca
bun pentru consum.
La actualul nivel al tehnicii privind purificarea zemii de difuziune sitinnd seama de rezultatele
obtinute in fabrici in ceea ce priveste eficacitatea si rentabilitatea diferitelor metode de purificare, verificate
pe scara industriala, sunt considerate ca industriale urmatoarele metode:
-

metoda cu CaOsi CO2 cu indepartarea coloizilor prin predefecare;

metoda cu CaOsi CO2 fara indepartarea coloizilor prin predefecare;

metoda de purificare prin schimbatori de ioni.

Principiul purificarii cu var si bioxid de carbon consta in tratarea zemii de difuzie cu hidroxid de
calciu,

care

are

rolul

de

realiza

coagularea

substantelor

coloidale

si

descompunerea

substantelornezaharoase. Apoi zeama se trateaza cu bioxid de carbon in scopul precipitarii unor nezaharurisi
a indepartarii laptelui de var sub forma de carbonati; precipitatul format are rolul de a adsorbi substantele
coloidale si colorate din zeama.

Varul se adauga in zeama sub forma de lapte de var (sau solid), urmnd

transformarea excesului adaugat in CaCO3 prin barbotare cu CO2 pna la o alcalinitate titrabila, fata de
fenolftaleina, de 0,06-0,1% CaO, pentru 100 ml zeama, obtinndu-se zeama de carbonatarea inti.
Dupa filtrarea zemii de carbonatarea intia pentru separarea precipitatului se executa o a II-a saturatie,
pentru eliminarea ct mai avansata a calciului din solutie. Aceasta se conduce pna la o alcalinitate titrabila
de 0,008% pna la 0,025% CaO, urmnd o noua separare, prin filtrare.
Predefecareaurmareste precipitarea si coagularea nezaharului care poate trece in stare insolubila in
prezenta varului. Parametrii conducerii predefecarii sunt reglati pentru conditii optime de coagulare si
precipitare.
Defecarea are scopul de a suplimenta varul adaugat care se va transforma in CaCO 3 si va favoriza

filtrarea in conditiile defecarii avnd loc reactiile necesare obtinerii de zemuri termostabile.
Deoarece la defecare se adauga var in exces, la saturatia I, care urmeaza, se realizeaza o purificare
suplimentara a zemii, prin adsorbtia unei parti din nezaharul dizolvat, mai ales a substantelor colorante si a
sarurilor de calciu la suprafata particulelor de CaCO3. La prima carbonatare se pastreaza un exces de
alcalinitate in solutie, pentru asigurarea stabilitatiinezaharului precipitat, acest exces corespunznd
alcalinitatii coagularii a substantelor coloidale din zeama.
Carbonatarea a II-a are scopul de a indeparta ct mai complet posibil varul si in general ionii de
calciu, sub forma de CaCO3, care este practic insolubil, in conditiilesaturatiei a II-a. Acest lucru este posibil
deoarece dupa saturatia I-a s-a indepartat prin filtrare coagulul coloidal si nu mai exista pericolul peptizarii
lui.
Prefierberea zemii subtiri are ca scop eliminarea din zeama a bicarbonatului de calciu solubil, prin
transformarea lui la temperatura de peste 100 oC in carbonat insolubil.
Prin sulfitarea zemii subtiri se urmareste:
- reducerea alcalinitatii pna la 0,01% CaOsi a vscozitatii zemii siropurilor si a maselor groase;
- decolorarea zemii prin actiunea reducatoare a acidului sulfuros format.
Pentru a preveni pierderea de zahar in fazele urmatoare de fabricatie prin fierberea zemii subtirisi a
siropurilor cu alcalinitati relativ ridicate la evaporatiesi cristalizare si a scadea vscozitatea siropurilor si a
maselor groase prin scaderea nezaharului ce-l contin, zeama subtire se trateaza cu bioxid de sulf.
Prin filtrarea zemurilor se urmareste indepartarea din zemuri a precipitatului de carbonat de calciu,
format ca urmare a tratarii lor cu CaO, CO2, SO2. Filtrarea se va produce cu att mai repede cu ct:
- diferenta de presiune dintre o parte si alta a turtei de namol este mai mare;
- raza capilarului prin care trece zeama este mai mare;
- cu ct rezistenta la trecerea lichidului datorita frecarii de peretii capilarului, rezistenta ce depinde de
vscozitatea lichidului si de lungimea tubului capilar, este mai mica.
1.10. Evaporarea zemii subiri
Zeama purificata, care are un continut de substanta uscata cuprins intre 11-15%, trebuie supusa unui
proces de concentrare in vederea obtinerii zaharului sub forma cristalizata. Pentru aceasta este necesar sa se
indeparteze apa, ceea ce se realizeaza in doua stadii:
Evaporarea cu efect multiplu. Intr-o statie de evaporare cu efect multiplu, zeama subtire purificata este
concentrata ct de mult este posibil, evitndu-se cristalizarea. In practica, continutul in substanta uscata
creste in statiunea de evaporare pna la 60-65%, obtinndu-se o zeama concentrata, numita zeama groasa
sau sirop concentrat.
Concentrare in aparate vacuum. In aparate cu vid, siropul care are 60-65oBx este concentrat in
continuare, pna la 90-93 oBx, obtinndu-se o masa groasa care reprezinta o suspensie de cristale in siropmama. Siropul-mama contine in solutie tot nezaharul aflat in zeama subtire, precum si o parte din zahar, pe
care impuritatile il retin ca necristalizabil.
Cea mai mare cantitate de apa se indeparteaza in statia de evaporatie, aceasta fiind de 90-105% fata de

masa sfeclei prelucrate de fabrica, ceea ce corespunde la 7-8 kg apa/kg zahar.

La evaporatiesolutia se supune fierberii unde se concentreaza de la un continut de substanta uscata de
circa 15% pna la circa 65%. Caldura necesara este furnizata prin condensarea aburului.
Statia de evaporare asigura un sirop cu concentratie constanta si adecvata conducerii cristalizarii prin
fierbere si furnizeaza abur de incalzire pentru diferitele operatii tehnologice ale fabricii. De asemenea
produce o cantitate importanta de apa condensata, care este folosita pentru alimentarea cazanelor de abur,
pentru incalzire si in scopuri tehnologice.
Aparatele pentru realizarea evaporarii sunt:
- aparatul de evaporare cu tevi verticale (tip Robert);
- evaporatorul cu camera de incalzire suspendata;
- evaporatorul cu pelicula ( tip Kestner);
In vederea introducerii sale in aparatele de vid pentru concentrare cristalizare, zeama groasa este
supusa urmatoarelor operatii: corectarea concentratiei, neutralizare, decolorare si filtrare. Pentru corectarea
concentratiei, zeama groasa care iese din evaporare este pompata intr-un rezervor prevazut cu agitator, unde
este amestecata cu clera sau cu zeama subtire, dupa cum are Bx-ul sub 65 o sau mai mare. Pentru decolorarea
zemii se utilizeaza carbunele activ si sulfitarea. Prin tratarea zemii concentrate cu bioxid de sulf, se
realizeaza in acelasi timp si o neutralizare pna la pH=7,5. In locul bioxidului de sulf se poate
intrebuintahidrosulfitul de sodiu care se prezinta sub forma solida, dozndu-se mai usor.
Zeama groasa astfel tratata si incalzita este filtrata la o presiune de 0,4-0,5 bar, cu viteza de filtrare de
2,5l/m2si minut. Se practica urmatoarele procedee de filtrare a zemii groase:
- filtrarea prin pnza de filtru, in filtrele cu saci;
- filtrarea printr-un strat de pamnt de infuzoriu, prin filtrele cu lumnari;
- filtrarea cu instalatii de tip Filtomat si Alfa-Laval.
Se obtine un sirop limpede, deschis la culoare, care este trimis in rezervorul dinaintea aparatului de
fierbere sub vid.
1.11. Fierberea i cristalizarea zaharului
Cristalizarea are scopul de a extrage cu un randament ct mai inalt posibil, sub forma de cristale,
zaharul din siropul concentrat, obtinut din statia de evaporare. Pentru aceasta, siropul concentrat se evapora
si cristalizeaza in aparatele vacuum pna in jurul concentratiei de 92 oBx, obtinndu-se o masa groasa, care
este o suspensie de cristale de zahar intr-un sirop-mama.
Acest sirop intercristalin sau sirop de scurgere contine toate impuritatileinitiale din masa, puritatea
siropului intercristalin fiind deci inferioara puritatii masei fierte.
Siropul-mama, din care nu mai este rentabil sa se obtina zahar prin fierbere si cristalizare, se
numestemelasa. Melasa contine aproximativ85% substanta uscata si 50% zahar, care constituie o pierdere
pentru fabrica.
Zaharul cristal alb este obtinut in aparatele vacuum, fie direct din siropul concentrat primit de la
evaporare, fie din siropuri de zahar cu puritati mai scazute, care au suferit un proces de purificare, fie din

zahar brut, care a fost afinat, centrifugat si redizolvat.

Procesul fierberii si cristalizarii consta din trei faze distincte:
- formarea cristalelor;
- cresterea cristalelor formate, pna la obtinerea marimii dorite;
- ingrosarea finala a masei groase.

1.12. Centrifugarea
Separarea amestecurilor eterogene se poate realiza si cu ajutorul fortei centrifuge, care apare la rotirea
amestecului cu mare viteza. Operatia de separare sub efectul fortei centrifuge se numestecentrifugare, iar
utilajele cu ajutorul carora se realizeaza se numesc generic centrifuge.
Scop si principiu.Masa groasa a produsului I, dupa ce este adusa in malaxoare la temperatura de
centrifugare, este supusa operatiei de centrifugare, datorita careia cristalele de zahar se separa de siropul
intercristalin.
Descarcarea masei groase din aparatele de fiert se face prin scurgerea ei sub actiuneaforteigravitatiei,
in asa-numitele malaxoare sau refrigerenti, care sunt amplasate sub aparatele de fiert.
Spalarea zaharului centrifugat
Pentru imbunatatireapuritatii zaharului brut in vederea formarii siropului standard pentru zaharul alb
se poate aplica spalarea in centrifuga, folosind o cantitate mica de apa. Produsul se supune centrifugarii la
85oC preincalzindu-l in distribuitorul de masa si se albeste in doua etape: prima dupa separarea siropului
intercristalin cu al doilea sirop de la produsul inti si apoi cu apa fierbinte de 90 oC in proportie de 0,03-0,04
fata de masa.
Prin folosirea siropului de albire in proportie de 3-4% cu un continut de substanta uscata la 70-72%, la
85 oC, se obtine un zahar galben cu o coloratie de 1,4-1,8 oStammersi puritate de 99,7% care se apropie de
zaharul de produs inti si se poate amesteca pentru a fi dat in consum sau se poate folosi in industria
conservelor sau panificatie.
Afinatia.In cazul maselor ce contin cristale de dimensiuni neuniforme necesitnd pentru spalare
cantitati de apa mari, se aplica afinatia. Zaharul brut se amesteca cu un sirop verde intermediar formnd o
magma a carui sirop intercristalin are o vscozitate mai redusa si determina o diluare a filmului de melasa de
la suprafata cristalelor.
Zaharul separat prin centrifugarea acestei magme are puritate ridicata, putnd merge pna la 99% si
chiar 99,8%. Siropul de afinatie se foloseste la sfrsitul fierberii, in aparatul de fierbere de produs final.
Metoda afinitatii este avantajoasa deoarece se pot prelucra, cu centrifugi continui si mase cu granulatii
neuniforme, imbunatateste calitatea siropului standard si reduce volumul masei de produs intermediar cu 1820%.
Afinatia repetata poate imbunatati foarte mult coloratia, continutul de cenusasi turbiditatea solutiei.
Cenusa este indepartata cu usurinta pna la 85% si mai greu substantele colorante si cele ce dau turbiditatea.
Uscarea zaharului tos
Pentru ca zaharul sa poata fi pastrat pe o perioada mai lunga , trebuie sa indeplineasca urmatoarele

conditii:
- umiditate circa 0,05%
- pH = 6,8-7,4
- lipsa zahar invertit si racit la temperatura mediului ambiant
Continutul de apa al zaharului centrifugat depinde de dimensiunile cristalelor, variind astfel:
- pentru cristale de 1,0-1,5 mm, umiditatea este aproximativ 0,5%
- pentru cristale de 0,25- 0,30 mm, umiditatea este aproximativ 2,0%
Se deosebesc doua forme de uscare: naturala si artificiala. Uscarea naturala se efectueaza in aer liber,
fara incalzire artificiala. Pentru uscarea artificiala a zaharului cristalizat se intrebuinteaza diverse sisteme, in
functie de marimea cristalelor.
Descrierea operatiei
Pna pe la mijlocul secolului XIX, in industria zaharului, cristalele se separau de siropul intercristalin
al maselor groase sub actiuneagravitatiei. In general se foloseau niste forme conice cu fundul perforat, in
care se punea masa groasa. Siropul se scurgea iar in forme ramneau capatnile de zahar.
Separatorul centrifugal a fost introdus pentru prima data de catre Deersi fost utilizat in industria
textila.
Separarea amestecurilor eterogene sub influentafortei centrifuge se realizeaza pe doua principii:
- prin sedimentare, cnd separarea sub influentafortei centrifuge se realizeaza pe baza de diferenta de
densitate. Separarea componentilor se face prin stratificarea lor. Ea se aplica amestecurilor eterogene lichidlichid, solid-solid, solid-lichid, solid-gaz. Spatiul in care are loc separarea este in miscare de rotatiesi are
peretii plini. Amestecul datorita fortei centrifuge se separa in straturi in ordinea densitatii, cele cu densitate
mai mare fiind mai aproape de perete. Centrifugarea pe principiul sedimentarii uneori capata denumiri
speciale, in functie de faza tehnologica pe care o realizeaza.
Sedimentarea sub influentafortei centrifuge se realizeaza de fapt in doua faze:
-depunerea fazei cu densitatea cea mai mare, care se supune legilor hidrodinamicii- in cazul
sedimentelor solide;
-trecerea sedimentului, care se supune legilor mecanicii solului.
-prin filtrare, care se aplica in special amestecurilor eterogene solid-lichid; lichidul strabatnd
suprafata filtranta sub influentafortei centrifuge, iar particulele solide ale amestecului, actionatesi ele de
forta centrifuga, fiind retinute la suprafata stratului filtrant ca si in cazul filtrarii.
Factorii care influenteaza centrifugarea
Efectul fortei centrifuge fie ca realizeaza separarea prin sedimentare sau prin filtrare, este influentat de
o serie de factori, printre care cei mai importanti sunt:
-marimea fortei centrifuge
-natura materialului de separat
-natura materialului din care se construieste utilajul
Marimea fortei centrifuge - separarea este determinata de forta centrifuga care ia nastere la rotirea unui

corp in jurul axei. Marimea fortei centrifuge care apare prin rotirea corpului se determina pe baza legilor
mecanicii. Forta centrifuga care se naste in cazul unei miscari circulare a unui corp de masa m, cu viteza
unghiulara , pe traiectorie de raza RF=mRin care:
m - masa totala aflata in rotatie, in kgfs2/ m2;
viteza unghiulara, in rad/s;
R raza de rotatie,in m.
Natura materialului de separat materialul supus separarii sub influentafortei centrifuge, prin
caracteristile sale, influenteaza separarea. Toate caracteristicile materialelor care aduc dificultati la
sedimentare sau filtrare se comporta in mod similar si la centrifugare.
Vscozitateainfluenteaza defavorabil separarea centrifugala. Pe masura ce creste vscozitatea,
separarea se realizeaza mai greu. Orice masura luata centru micsorareavscozitatii ajuta separarea prin
centrifugare. Reducerea vscozitatii se poate efectua prin incalzire, diluare cu apa, inlaturarea componentilor
coloidali.
Spuma este un obstacol de separare, deoarece bulele care o alcatuiesc se atasaza de particulele solide,
le maresc volumul aparent si prin aceasta micsoreaza masa volumica aparenta. Este indicat ca spuma sa fie
inlaturata inainte de inceperea operatiei de centrifugare, sau sa se introduca in amestec substante care
impiedica spumarea. Substantele care impiedica spumarea sunt substante vscoase care in acelasi timp
micsoreaza viteza de separare.
Alegerea materialului pentru construirea centrifugelor
Tinnd seama de efectul fortei centrifuge care apare in miscarea de rotatie la constructia centrifugelor
de orice tip trebuie sa se tina seama de anumite elemente. Important pentru realizare este alegerea
materialului de constructiesi alegerea turatiei optime.
Alegerea materialului de constructie trebuie sa se faca tinnd seama de doua elemente:
-caracteristicile materialului supus separarii sub efectul fortei centrifuge
-rezistenta admisibila a materialului care este supus presiunii ce apare datorita efectului fortei
centrifuge.
Stabilirea turatiei optime- procesul de separare centrifugala este cu att mai eficace cu ct turatia este
mai mare, deoarece viteza de separare sub influentafortei centrifuge este proportionala cu turatia la patrat.
Pentru a se evita insa presiuni prea mari asupra precipitatului si lichidului, este necesar sa se aleaga o turatie
care sa asigure ca nu se vor distruge anumite calitati ale precipitatului datorita presiunii interioare. Aceasta
este si mai important pentru materialele cristaline, cum este si cazul zaharului sau lactozei care se separa
prin filtrare centrifugala. Pentru acest scop este necesar sa se ia in considerare presiunea exercitata asupra
precipitatului. In general prin filtrare centrifugala umiditatea scade la mai mult de jumatate din valoare daca
solidul respectiv este lasat sa se scurga liber. Efectul de scurgere este si mai puternic pentru solide care se
gasesc in stare cristalizata.
Principiul centrifugarii
Separarea cristalelor de zahar de siropul intercristalin se realizeaza sub actiuneafortei centrifuge

dezvoltate prin punerea in miscare de rotatie la mare turatie, a masei groase aflata in toba centrifugii.
Descrierea operatiei:
Incarcarea centrifugei se face in mers, cnd tamburul se invrteste cu o viteza redusa (200-300
rot/min); la aceasta turatie, separarea siropului de cristale se face in mica masura inct masa groasa ramne
destul de fluida si se repartizeaza uniform pe toata inaltimea tamburului. Suprafata interioara a masei groase
in centrifuga ia forma unui paraboloid de revolutie, asigurnd astfel echilibrarea sistemului tamburincarcatura.
Daca incarcarea s-ar face atunci cnd tamburul a atins o viteza mare de rotatie, eliminarea siropului
mama s-ar face inainte ca masa groasa sa aiba timpul sa se repartizeze uniform; stratul de masa groasa de pe
peretii centrifugei ar prezenta neregularitati, datorita scurgerii neuniforme a masei groase prin jgheaburile de
distributie.
Pentru incarcarea unei centrifuge se deschide registrul corespunzator acesteia si se lasa astfel sa se
scurga masa groasa din malaxorul distribuitor al bateriei printr-un jgheab care poate fi lasat in jos sau ridicat
dupa trebuinta. Cantitatea de masa care se introduce in centrifuga variaza cu dimensiunile acesteia si este de
ordinul 300-1000kg.
Incarcarea insuficienta a tamburului scade randamentul centrifugei, iar incarcarea cu o cantitate prea
mare este daunatoare, fiindca surplusul de masa groasa se varsa peste marginile tamburului si cade in sirop,
marind puritatea acestuia.
Dupa incarcarea masei groase, se inchide registrul si dupa ce se curata cu atentie jgheabul de resturile
de masa groasa, se ridica in sus pentru a impiedica curgerea de sirop in timpul centrifugarii; se evita astfel
formarea conglomeratelor de cristale de zahar care inrautatesc calitatea produsului finit.
Separare siropului verde tamburul se invrteste din ce in ce mai repede, pna ajunge la turatia
maxima. In aceasta perioada se indeparteaza cea mai mare parte din siropul intercristalin.
Cu ct forta de expulzare a siropului in exteriorul tamburului este mai mare, cu att centrifugarea
dureaza mai putin.
Spalarea sau albirea zaharului prin centrifugare, siropul mama nu este separat complet. La suprafata
cristalelor ramne un strat de sirop att de subtire inct fortele de adeziune intre cristale si filmul de sirop
egaleaza forta centrifuga.
Cu ct cristalele sunt mai mici, cu att este mai mare suprafata lor specifica si deci si cantitatea de
sirop retinuta pe cristale. Indepartarea filmului de sirop de pe cristale se poate face prin spalare: cu apa si cu
abur; numai cu apa; numai cu abur.
Scopul spalarii este de a inlocui acest strat subtire de sirop mama printr-un sirop care sa contina mai
putinnezahar.
In timpul centrifugarii, masa groasa se spala cu apa fierbinte 70-80 oC apoi cu abur de 150-160 oC,
pentru a mentine temperatura optima de centrifugare pna la descarcarea zaharului. Apa este trimisa sub
presiune in centifuga intr-un tub metalic prevazut cu duze pentru pulverizat apa.
Fiind montat paralel cu generatoarea tamburului el trimite peste cristale un curent de apa in forma de

picaturi fine. Apa, caznd pe stratul de zahar, sub actiuneafortei centrifuge trece prin cristalele de zahar si
antreneaza cu ea si o parte din siropul aderent.
Totodata, in apa de spalare, se dizolva o cantitate oarecare de cristale. Puritatea siropului rezultat de la
spalare - siropul alb - este mai mare dect a siropului verde. Pentru spalarea cu abur se intrebuinteaza abur
supraincalzit (3-6 at). In raport cu greutatea masei groase se consuma circa 2% abur, din care 1% se
condenseaza pe cristale si trece in siropul alb si 1% este indepartat cu ajutorul unei instalatii de ventilatie.
Aburul care strabate prin stratul de cristale pe de o parte il incalzeste, ceea ce micsoreaza vscozitatea
filmului de sirop de pe cristale siinlesneste astfel scurgerea lui, pe de alta parte inlatura, prin actiune
mecanica, o parte din acest sirop.
Zaharul obtinut este alb, cu o umiditate scazuta (0,5%) si fierbinte (circa 70 oC), ceea ce ajuta la
uscarea lui ulterioara. Afara de aceasta in timpul spalarii, aburul se condenseaza neintrerupt simentine
constanta temperatura si umiditatea zaharului, inct acesta nu usuca prea tare, nu se lipestesi se descarca
usor.
Frnarea centrifugei cnd albirea zaharului este terminata, se inchide aburul si se opreste ct mai
repede tamburul centrifugei. In cazul cnd centrifugele sunt actionate individual cu motor electric trifazic, se
incepe frnarea prin trecerea de la viteza superioara la viteza inferioara. Aceasta faza trebuie sa fie ct mai
scurta, nu numai pentru ca reprezinta timp neproductiv, ci si stratul de zahar se usuca prea tare.
Cristalele, la inceput independente, se sudeaza unele de altele prin uscare si formeaza o masa
compacta, care se desface foarte greu si cade din tambur sub forma de blocuri de diferite marimi.
Descarcarea zaharului cnd tamburul este oprit, se dau la o parte capacele de deasupra, se ridica
conul de inchidere a orificiului de descarcare, apoi se taie cu plugul stratul inferior de zahar, restul cade
singur.
Separarea siropurilor obtinute la centrifugare siropurile care se scurg din centrifuge sunt supuse unei
noi operatii de fierbere si cristalizare, in scopul de a extrage din ele maximum posibil de zahar.
Se stie, de asemenea, ca dintr-o masa groasa cu puritate mai ridicata se obtine zahar de calitate mai
buna. Intruct siropul verde are o puritate mai scazuta dect siropul alb, este important sa nu se amestece,
pentru a putea fi trimise respectiv la fierberea maselor groase cu puritate corespunzatoare nivelului lor de
puritate.
Injectarea de abur intre manta si tambur imbunatateste separarea, deorece sita, fiind incalzita, siropul
verde devine mai putin vscos si se scurge mai repede.