DR. TRANSPORTURILOR nr. 1 (25.02.

2016)
EXAMEN: 70 puncte - speta (1:20 h); 20 puncte - test grila; 10 puncte - activitate de
seminar (50%+1 prezente active)
Speta
A si T (operator de transport aerian) incheie la data de 21 ianuarie 2016 un contract de
transport de persoane in trafic international. Itinerariul fiind Bucuresti - Amsterdam. A
urma sa participe la o conferinta ce avea loc la Haga, pe data de 28 ianuarie 2016. La
acea data cursa Bucuresti-Amsterdam nu a ajuns la destinatie la ora programata, avand
o intarziere de 4 ore. In consecinta, A a trebuit sa cumpere un bilet de tren de 30 euro,
intrucat nu a mai putut beneficia de transportul gratuit oferit de organizatorii conferintei.
Cerinta: stabiliti sumele de bani pe care le poate obtine A de la transportatorul aerian,
precum si temeiul de drept in baza caruia se pot obtine.
Reglementari potential aplicabile
Conventia de la Montreal (ratificata prin OG nr. 107/2000) - art. 19: transportatorul este
raspunzator pentru dauna suferita "datorita intarzierii in transportul aerian de pasageri,
bagaje sau marfuri"
art. 29: "in transportul de pasageri, bagaje sau marfuri, orice actiune in responsabilitate,
indiferent daca se justifica prin prezenta conventie, prin contract sau printr-o actiune
ilicita ori prin alte cauze poate fi introdusa numai in conformitate cu conditiile si limitele
de raspundere stabilite prin prezenta conventie (...). In orice astfel de actiune daunele
punitive exemplare sau orice alte daune necompensatorii nu se vor putea recupera"
Regulamentul nr. 261/2004 (UE)
- art. 5:
alin. (1)"in cazul anularii unui zbor, pasagerilor in cauza trebuie
a) sa li se ofere asistenta (...)
c) sa primeasca o compensatie din partea operatorului de transport aerian in
conformitate cu art. 7, cu exceptia situatiilor in care intervine oricare din urmatoarele: (...)
iii) in cazul in care sunt informati despre aceasta anulare cu mai putin de 7 zile inainte de
ora de plecare prevazuta si li se ofera o redirectionare care sa le permita sa plece cu,
cel tarziu, o ora inainte de ora de plecare prevazuta si sa ajunga la destinatia finala in
mai putin de doua ore dupa ora de sosire prevazuta"
alin. (3): "operatorul de transport aerian nu este obligat sa plateasca compensatii in
conformitate cu art. 7 in cazul in care poate face dovada ca anularea este cauzata de
imprejurari exceptionale care nu au putut fi evitate, in pofida adoptarii tuturor masurilor
posibile"
art. 6: "In oricare din cazurile in care un operator de transport aerian apreciaza o posibila
intarziere a unui zbor peste ora de plecare prevazuta (...) pasagerilor li se ofera de catre
operatorul de transport aerian asistenta (...)" - se face trimitere la art. 9

art. 7 alin. (1): "cand se face trimitere la prezentul articol, pasagerii primesc o
compensatie in valoare de 250 euro, 400 de euro, 600 de euro (...)" - criterii legate de
distanta parcursa
art. 9 alin. (1): "cand se face trimitere la prezentul articol, pasagerii au dreptul de a li se
oferi gratuit urmatoarele:
a) mese si bauturi racoritoare, direct proportionale cu timpul de asteptare
b) cazare hoteliera, in cazul in care este necesara o sedere de una sau mai multe nopti
sau in cazul in care este necesara o sedere suplimentara fata de cea prevazuta de
pasager
c) transportul dintre aeroport si locul cazarii (hotel sau altele)"
Solutie
art. 2004 alin. (2) NCC
Art. 19 din Conventia de la Montreal sustine ideea ca operatorul de transport aerian
trebuie sa acopere prejudiciile rezultate din actiuni ilicite => A poate primi cei 30 euro.
Putem sa aplicam art. 5 din regulament prin analogie si pentru situatiile in care se
intarzie.
CJUE: o intarziere mai mare de 3 ore s-ar incadra in reglementarea art. 5
Fapta ilicita - intarzierea
Art. 19 din Conventia de la Montreal este temeiul de drept pentru solicitarea platii celor
30 de euro pe care A i-a platit pentru transportul feroviar, avand in vedere ca a pierdut
transportul gratuit. (actiune in raspundere contractuala)
Art. 7 din Regulament => 400 de euro - indiferent de pasager sau de operator, este
vorba de aceeasi compensatie standard, o suma fixa. Se compenseaza timpul pierdut.
CJUE si UE considera ca pierderea de timp este o neplacere, aceeasi pentru toata
lumea. Cei 400 de euro nu acopera alte prejudicii, de aceste prejudicii individualizate se
ocupa Conventia dela Montreal.
CJUE: mecanismul juridic din spatele compensatiei de 400 de euro nu este o
raspundere contractuala, pentru ca art. 29 spune ca "orice daune necompensatorii nu se
pot recupera" - daca se incepe prin a angaja raspunderea contractuala, se pot obtine
doar cei 30 de euro, iar Conventia nu permite obtinerea altor compensatii reglementate
in alte acte normative.
CJUE: Aplicam textele de la anulare si la intarziere, in masura in care intarzierea este de
cel putin 3 ore (o ora intarziere la plecare + 2 ore intarziere la sosire).

DR. TRANSPORTURILOR nr. 2 (03.03.2016)

Speta - transportul aerian de persoane
A si T (operator aerian de persoane) incheie un contract de transport aerian pentru a
ajunge din Bucuresti la Dublin. Ca urmare a inceperii eruptiei unui vulcan, spatiul aerian
al Irlandei a suferit inchideri temporare, situatie ce a intarziat un zbor Bucuresti-Dublin cu
aprox. 30 de ore. Ca urmare a situatiei intervenite, pasagerul A solicita operatorului de
transport acordarea asistentei conform Reg. 261/2004. Operatorul de transport aerian
raspunde pasagerului, aratand ca nu considera ca datoreaza asistenta.
In fata refuzului operatorului, A face cheltuieli cu cazare, masa si bauturi racoritoare.
Avand in vedere cele intamplate, A introduce o cerere de chemare in judecata impotriva
lui T, solicitand obligarea acestuia la acoperirea cheltuielilor cu cazarea (1 noapte de
cazare intr-un apartament cu 4 camere aflat in centrul Bucurestiului = 1000 lei), masa
(500 lei), bauturi racoritoare (200 lei), precum si compensatii in functie de distanta, in
cuatum de 400 euro. In plus, a aratat faptul ca urmare a neajungerii la destinatie la
termen, a trebuit sa faca o serie de cheltuieli suplimentare de transport pentru a ajunge
la destinatia finala, care era un alt oras din Irlanda, in cuantum de 100 de euro.
Operatorul de transport aerian invoca in apararea sa faptul ca eruptia unui vulcan are
natura juridica a fortei majore si astfel exonereaza de raspundere partea care s-a aflat in
imposibilitatea de a-si executa obligatia.
Cerinta: stabiliti ce va decide instanta. In masura admiterii cererii, precizati temeiurile de
drept si sumele pe care operatorul de transport aerian este obligat sa le plateasca.
Solutie
Se pot obtine compensatii in valoare de 400 de euro? Se aplica ratiunea CJUE conform
careia pasagerul A a suferit neplacerea pierderii timpului, neplacere standardizata.
Operatorul de transport aerian nu mai trebuia sa dovedeasca ca a adoptat toate
masurile pentru a diminua consecintele imprejurarii exceptionale (eruperea vulcanului) spatiul aerian era inchis pentru toate zborurile.
art. 5 alin. (3) => nu se acorda compensatii, avand in vedere existenta unei cauze de
exonerare de raspundere, si anume imprejurarea exceptionala. Nu exista culpa
operatorului de transport aerian.
Trebuia acordata asistenta sau e necesara plata contravalorii asistentei? Art. 9 vorbeste
despre cazare - A avea dreptul la cazare (lit. b).
Art. 5 alin. (3) face referire exclusiva la compensatiile care nu sunt obligatorii in cazul
unei cauze exoneratoare de raspundere. Nu exista un text care sa spuna acelasi lucru
pentru asistenta.
Ratiunea acordarii de asistenta este protectia pasagerilor. Ratiunea compensatiilor este
de a acoperi prejudiciul.

=> nu avem cauze de exonerare in cazul asistentei (se aplica chiar si in lipsa culpei
operatorului).
A are dreptul la cazare, masa si bauturi racoritoare. CJUE a zis ca trebuie sa apreciem
in functie de situatia de fapt concreta proportionalitatea si rezonabilitatea compensatiilor.
Cererea lui A va fi admisa in parte, in ideea ca operatorul ar trebui sa asigure asistenta,
dar cuantumul ar fi altul.
Se acorda 100 de euro, cheltuieli suplimentare? Ne incadram in cauza exoneratoare din
art. 19 din Conventia de la Montreal. Nu se mai datoreaza cei 100 de euro.

DR. TRANSPORTURILOR nr. (10.03.2016)

Contractul de transport
Cerinta: Stabiliti care dintre urmatoarele situatii reflecta executarea unei prestatii de
transport si precizati in care dintre ele a fost incheiat un contract de transport.
Reglementari incidente: Codul civil, OG nr. 19/1997
I.
In statiunea montana X, un angajat al societatii Y face reclama societatii T, operator de
transport, precizand ca T face plimbari pe creasta cu masini de teren pentru pretul de
100 de lei. Persoana fizica C accepta oferta.
Solutie: Pentru a avea o prestatie de transport trebuie indeplinite conditiile:
- mijloc de transport
- transport de bunuri, persoane
- prestatia se face contra unui pret
- deplasarea sa se faca pe o cale de comunicatie
Cata vreme nu ne gasim in cadrul legal reglementat, nu avem de-a face cu o prestatie
de transport. Nu avem un text expres care sa defineasca notiunea de "prestatie de
transport". Cele patru conditii sunt extrase de catre doctrina din reglementarile OG nr.
19/1997.
v. art. 1955,NCC - notiunea de contract de transport
In concluzie, nu avem o restatie de transport in speta. Avem un contract de prestare
servicii, nu de transport tocmai pentru ca nu exista o prestatie de transport.
II.
Societatea A isi desfasoara activitatea pe o platforma foarte intinsa. Pentru deplasarea
angajatilor si materiilor prime necesare desfasurarii activitatii societatea A a incheiat un
contract cu societatea T, operator de transport, pentru pretul de 100 de lei.

Solutie: Deplasarea nu se face pe o cale de comunicatie, avem contract de prestari

servicii. (v. explicatii speta I).
OBS! Existenta semnelor de circulatie nu determina existenta unei cai de comunicatie
(de ex., in parcari mari, subterane).
III.
Societatea A are un sediu principal in care realizeaza activitatea de productie si mai
multe sedii secundare unde vinde produsele.
A. Pentru a duce bunurile la punctele de desfacere, societatea A si societatea T incheie
un contract cu pretul de 100 de lei.
Solutie: In speta, exista o prestatie de transport, un acord de vointe cu privire la
transport si pret si exista si un pret pentru prestatie. Avem, deci, un contract de
transport.
B. Pentru a duce bunurile la punctele de desfacere, societatea A foloseste mijloacele de
transport avute in dotare.
Solutie: In speta, nu este vorba de un contract de transport pentru ca nu avem un acord
de vointe. (v. art. 21 alin. (2) din OG 19/1997).
OBS! O societate de transport poate face transport in folos propriu.
IV.
Societatea A vinde aparate electrice si electrocasnice, oferind livrarea la domiciliul
clientului. X cumpara un televizor si il primeste la domiciliu.
Solutie: Avem prestatie de transport, dar nu exista contract de transport. Transportul il
face chiar societatea A, prestatia de transport e secundara, activitatea principala este
cea de vanzare. Acordul de vointe dintre parti are ca scop principal vanzarea.
Este vorba de un transport in folos propriu - art. 21 alin. (2).
V.
A se intelege cu matusa sa sa-i transporte mobilierul de la actuala locuinta la noua
locuinta. A a inchiriat un camion de la o societate de transport si a realizat deplasarea
bunurilor.
Solutie: Avem prestatie de transport, dar nu si contract de transport, pentru ca nu se
prevede un pret.
art. 1158 alin. (2) - exceptie de la regula ca trebuie sa fie prevazut un pret, dar nu e
aplicabil in speta (transportul nu e interes public).

VI.
La data de 1 februarie 2016, asociatia taximetristilor X a luat decizia ca pe 8 martie sa
transporte gratuit doamnele. Doamna D constata in data de 8 martie ca nu i se cer bani
pentru cursa.
Solutie: art. 1958 alin. (2) => avem si prestatie de transport, si contract de transport.
Taximetristii executa prestatii de transport in interes public (ofera servcii de transport
oricui este interesat, fara discriminare).
VII.
A se intelege cu un vecin sa ii transporte mobilierul de la actuala locuinta la noua
locuinta pentru pretul de 500 de lei.
Solutie: Se realizeaza deplasarea in spatiu a unui bun, pe o cale de comunicatie, cu un
mijloc de transport => avem prestatie de transport.
Avem prestatie, avem pret => avem contract de transport.
art. 1955 NCC - obiectul unui contractde trransport ar fi pe de o parte realizarea
prestatiei de transport, iar pe de aslta parte plata unui pret. In speta se indeplinesc
conditiile din acest articol.
art. 21 alin. (3), OG 19/1997 - transportul in interes propriu poate face obiectul unui
contract de transport?
Intr-o interpretare, textul interzice celor care realizeaza transport in interes propriu sa
incheie un contract de transport. Aici se reglementeaza o incapacitate de folosinta a
persoanei respective de a incheia un contract de transport. Daca cineva care face
transport in interes propriu incalca aceasta reglementare legala, contractul de transport
este lovit de nulitate. N-ar putea sa fie valabil niciun contract care ar presupune plata
unei sume de bani.
Intr-o alta interpretare, clauza referitoare la pret din contract este in contradictie cu
dispozitiile art. 21 alin. (3). Rezultatul ar fi nulitatea acelei clauze. Daca acea clauza este
determinanta pentru acel contract, atunci intregul contract este lovit de nulitate. Daca nu
e determinanta, contractul ramane valabil, numai clauza este lovita de nulitate. In speta,
clauza este esentiala la incheierea contractului, deci contractul intreg este lovit de
nulitate.
VIII.
Societatea A, avand ca obiect de activitate vanzarea de bunuri, are in dotare mijloace de
transport adecvate transportului de bunuri, intrucat ofera livrarea la domiciliu. La data de
1 februarie 2016 societatea A accepta sa transporte un bun pentru o alta societate, C.
Societatea C a avut nevoie de transport pentru a livra un bun catre un client de-al sau.
Solutie: avem o deplasare in spatiu, deplasarea vizeaza un bun, avem un mijloc de
transport, presupunem ca avem si cale de comunicare => avem prestatie de transport.
Activitatea transport este secundara pentru societatea A. Conform art. 20 din OG
19/1997, este vorba despre un transport in interes propriu, in folos propriu, in mod
obisnuit.

Nu se precizeaza ca avem pret (exceptie de la regula: art. 1958, dar in speta nu exista o
persoana care ofera o prestatie de transport in interes public) => nu avem contract de
transport.
In speta, avem un contract nenumit, daca partile s-au obligat cu intentia de a produce
efecte juridice. In speta noastra, ce face A pentru C nu se incadreaza la transport in
interes propriu. Potrivit art. 21, persoanele care desfasoara o activitate economica alta
decat transportul nu au vocatia de a realiza o prestatie de transport pentru alte
persoane. Din aceasta interpretare reiese ca nu este incheiata valabil contractul nenumit
din speta.
Art. 22 - daca fac transport in interes propriu, imi trebuie autorizatie. Daca fac transport
in interes personal, nu am nevoie de autorizatie.

DR. TRANSPORTURILOR nr. 4 (17.03.2016)

Prestatia de transport presupune indeplinirea conditiilor
- deplasare in spatiu
- persoane sau bunuri transportate
- cu un mijloc de transport
- cale de comunicare
OG 19/1997 clasifica prestatiile de transport
1. cu intentia de a oferi prestatia unor persoane nedeterminate (oricui este interesat)
= transport in interes public
Transportul in interes public se poate face cu plata sau fara plata (NCC - art. 1958).
Daca avem un acord de vointe intre parti, art. 1955 si art. 1958 => avem un contract de
transport.
2. cu intentia de a oferi prestatia unor persoane determinate
= transport in interes propriu
Acest tip de transport poate fi oferit
a) propriei persoane:
- daca e vorba de o persoana care desfasoara o activitate economica = transport
in folos propriu, care se realizeaza fara plata => nu avem contract de transport
- daca e vorba de un simplu particular = transport in interes personal, fara plata =>
nu avem contract de transport
Daca cere plata, avem incapacitate de folosinta => contractul e nul.
b) altor persoane determinate - numai pentru simplii particulari, care nu desfasoara nicio
activitate economica = transport in interes personal, se realizeaza fara plata => nu avem
contract de transport
Daca exista acord de vointe si intentia de a produce efecte juridice, este vorba de o
prestatie de transport fara plata => contract nenumit.

Daca se solicita plata => contract de transport. Acest contract este lovit de nulitate,
intrucat persoana respectiva e lipsita de capacitate de folosinta, deci contractul e lovit de
nulitate.
DR. TRANSPORTURILOR nr. 5 (24.03.2016)
Contractul de transport. Partile contractului
I.
La data de 1.08.2015 societatea A SA si societatea B SA au incheiat un contract de
vanzare avand ca obiect un bun de mare valoare, urmare a caracterului sau de unicat. A
SA isi asuma obligatia de a livra bunurile la sediul societatii B SA. In acest scop se
obliga sa incheie un contract de transport de marfa cu un transportator cunoscut. In plus,
se obliga sa notifice numele transportatorului lui B SA pentru ca acesta sa-si poata
exprima eventualele obiectiuni.
Pretul transportului este in sarcina A SA. Facand o cercetare de piata, societatea A SA
constata faptul ca exista o diferenta mare de pret intre transportatorii cunoscuti si cei
abia intrati pe piata. Urmare a observatiei, se decide sa incheie un contract de transport
cu o societate nou-infiintata. Observa faptul ca una dintre aceste societati are o
denumire foarte apropiata (TT SA) de cea a unui transportator foarte cunoscut (T SA).
Profitand de similaritatea denumirilor, notifica societatii B SA intentia de a incheia
contractul de transport cu societatea T SA.
Societatea B SA isi exprima acordul cu privire la transportatorul ales si solicita sa i se
trimita contractul de transport incheiat si datele de contact la care poate trimite
acceptarea contractului de transport. Societatea A SA incheie contractul de transport cu
societatea TT SA si trimite contractul pe fax societatii B SA, precum si datele la care
poate sa comunice acceptarea contractului. Reprezentantul societatii B SA expediaza
acceptarea contractului si trimite serviciului contabilitate copia contractului de transport
si acceptarea pentru a fi arhivate. Serviciul de contabilitatea constata ca transportatorul
este TT SA, nu T SA. Administratorul societatii ia legatura cu societatea A SA, care
confirma faptul ca transportatorul este TT SA. A doua zi, fiindu-i teama ca bunul poate
suferi avarieri din cauza inexperientei societatii TT SA. A doua zi, societatea B SA
introduce o actiune impotriva TT SA in anularea contractului de transport, aratand faptul
ca i-a fost viciat consimtamantul.
1. Ce a decis instanta?
2. In masura in care, din executarea transportului, vor fi produse prejudicii (unul este
avariat), stabiliti impotriva cui se poate indrepta societatea B SA.
Solutie
1. Contractul e incheiat intre A SA si TT SA.
art. 1955 - partile contractului ar fi transportatorul si expeditorul sau destinatarul
art. 1977 - destinatarul care dobandeste obligatii decurgand din contractul incheiat intre
transportator si expeditor
=> acordul de vointa se realizeaza intre transportator si expeditor, iar din acest acord de
vointa pot rezulta drepturi si obligatii pentru altcineva (destinatarul). Manifestarea de
vointa a destinatarului poate consta in acceptarea bunurilor sau acceptarea contractului
de transport.

Destinatarul B SA nu e parte la contractul incheiat. Daca si-a dat acordul, este

participant la contract, are drepturi si obligatii, care tin de efectele contractului. Nulitatea
tine de momentul incheierii contractului. Deci, B SA, nefiind parte la contract, nu are
calitate procesual pasiva.
Ar trebui sa gasim o posibilitate de a introduce o actiune, bazata pe contractul de
vanzare.
2. Pentru a dobandi destinatarul drepturi si obligatii, trebuie ca acesta sa accepte
contractul (in situatiile in care bunurile se pierd sau se fura, nu mai ajung la destinatar)
sau sa accepte bunurile transportate (valoreaza implicit si acceptarea contractului de
transport) - art. 1977. Destinatarul trebuie sa aiba si el o manifestare de vointa din care
sa rezulte ca si el doreste sa dobandeasca drepturi si obligatii din transport.
Consimtamantul destinatarului este unul viciat. Poate actiona impotriva transportatorului
(art. 1984 si 1977).
II.
Societatea E SA incheie un contract de transport cu societatea T SA in vederea
transportarii unei cantitati de 500 kg din bunul X catre destinatarul D SA. Odata ajunse
bunurile la destinatie, D SA constata faptul ca bunurile s-au deteriorat. Primeste
transportul si realizeaza toate formalitatile necesare conservarii drepturilor sale la
despagubire. Pentru a-si repara prejudiciul, apeleaza la un expert si la un avocat. Din
expertiza rezulta faptul ca deteriorarea bunurilor a fost cauzata de ambalarea
necorespunzatoare.
1. Avand in vedere concluziile expertizei, formulati concluziile opiniei legale, tinand cont
ca obiectul acesteia este stabilirea persoanei impotriva careia ar trebui introdusa
actiunea pentru obligarea la acoperirea prejudiciilor suferite de catre D SA.
2. Stabiliti daca se modifica in vreun fel concluziile opiniei legale in masura in care
deteriorarea bunurilor ar fi intervenit ca urmare a unor vicii ale bunurilor transportate.
Solutie
1. art. 1966 - expeditorul are obligatia de a ambala bunurile in mod corespunzator,
obligatie care rezulta din contractul de transport.
art. 1977
Actiunea destinatarului este imptoriva transportatorului, care are drept de regres
impotriva expeditorului.
2. art. 1961 alin. (3) - rationament similar, actiunea tertilor impotriva transportatorului
privind viciul bunurilor, transportatorul avand drept de regres impotriva expeditorului.
III.
La 1.03.2015 societatea E SA incheie un contract de transport cu societatea T SA, in
documentul de transport fiind indicat drept destinatar D SA. La data de 03.03.2015,
societatea T SA se prezinta la sediul destinatarului in vederea predarii bunurilor.
Societatea D SA refuza primirea acestora.
1. Analizati daca refuzul societatii D SA este o fapta ilicita din perspectiva contractului de
transport.

2. Stabiliti daca se modifica raspunsul la intrebare in masura in care intre societatea E

SA si societatea D SA ar fi existat un contract de vanzare avand ca obiect bunurile
transportate, contract prin care E SA si-ar fi asumat fata de societatea D SA obligatia de
predare la sediul acesteia din urma, incheiand in acest scop un contract de transport.
3. Stabiliti ce actiune a societatii D SA ar schimba raspunsul la intrebare.
Rezolvare:
*In absenta oricarei manifestari de vointa din partea lui D cf art. 1977, D SA nu are
obligatia de a prelua bunurile transportate, iar refuzul societatii nu e o fapta ilicita din
perspectiva contractului de transport.
*E SA.
D SA
6Vanzator
Cumparator
E SA T SA contractul de transport
Din c de vanzare, D are obligatia de preluare a bunurilor.
Toate obligatiile sunt asumate fata de D SA.
Art. 1977
In c de vanzare s-a mentionat obligatia lui E SA de a incheia un c de transport?
Echivaleaza cu acceptarea c din art. 1977? In acest caz, I s-ar permite lui E Dr si
obligatii obligatia de plata a pretului transportului. Clauza ar echivala cu acceptarea
si ar putea E sa introduca in c de transport orice doreste ca obligatia de mai sus;
destinatarul poate sa fie obligat la plata pretului in temeiul c de transport. Interpretarea
ne-ar duce la o situatie absurda.
Art. 1977 se refera la un contract incheiat pe care sa-l cunoasteam. El a acceptat prin
acea clauza el a acceptat sa-i fie livrate bunurile la destinatie si ca E sa incheie un
contract de transport.
Trebuie sa accept doar niste obligatii pe care eu le cunosc. D nu s-a obligat nici sa
accepte contractul de transport, nici bunurile livrate. El a acceptat sa le primeasca pe
temeiul c de vanzare. Neaaceptand c de transport, pe temeiul c de transport nu are
obligatia de a primi bunurile transportate. Daca totusi spune nu transportatorului, avem
un rap juridic suplimentar, c de vanzare care da nastere ob de preluare. Daca D SA nu
preia bunurile, isi incalca obligatia din c de vanzare. Transportatorul nu se va putea
indrepta impotriva lui E pt ca nu e parte la contract si nici nu a dobandit in temeiul lui
1977 dr si obligatiile. T- E, iar E va trebui sa plateasca drumul inapoi va folosi c de
vanzare si va angaja raspunderea lui E. Asadar, D va suporta consecintele, dar temeiul
nu e acela in care T se indreapta direct asupra lui D SA.*Acceptarea c de transport sau
acceptarea bunurilor transportate.
Incheierea c de vanzare nu poate sa valoreze acceptarea bunurilor transportate; poate T
a trimis altceva.
D nu e parte la C de transport, dar anumite actiuni cele de mai sus, dr si ob din c de
transport.
C.de transport documentul de transport discutii pe C.civ.

DR. TRANSPORTURILOR nr. 7 (07.04.2016)

Societatea A SA comercializeaza cereale. Observand faptul ca a ramas fara grau in

depozite, A SA incheie un contract de vanzare cu B SA achizitionand o cantitate de grau.
Societatea vanzatoare i-a pus la dispozitie graul prin predarea cheilor de la unul din
depozitele sale. Pentru a transfera graul din depozitele societatii vanzatoare in
depozitele sale, respectiv in depozitul nr. 1 inchiriat de A SA de la societatea S SA, A SA
incheie un contract de transport cu T SA si ii solicita acestuia emiterea unei recipise de
primire a bunurilor.
In timpul transportului, A SA primeste o comanda de grau din partea C SA. Aceasta avea
un punct de lucru chiar in localitatea unde se afla depozitul nr. 1 astfel incat A SA si C SA
au convenit ca predarea bunurilor sa se faca prin preluarea de catre C SA direct de la
transportator. C SA urma sa descarce marfa din vehiculul lui T SA si s-a transportat cu
un alt mijloc de transport la propriile depozite.
Pentru a pune in aplicare cele convenite, A SA preda lui C SA un exemplar din contractul
de vanzare incheiat, precum si recipisa de primire a bunurilor. Un reprezentant C SA se
prezinta la depozitul nr. 1 la data la care transportatorul ar fi trebuit sa ajunga la
destinatie. Acesta-i solicita transportatorului predarea marfurilor aratand recipisa de
primire si contractul de vanzare.
1. Stabiliti daca transportatorul trebuie sa elibereze bunurile catre C SA.
Solutie
A SA ar dori sa schimbe destinatarul din contractul de transport.
art. 1973 alin. (1) - dreptul de dispozitie ulterioara
art. 1970 - contraordinul
=> in ambele articole se reglementeaza acelasi lucru, adica posibilitatea de a modifica
contractul de transport, care este o posibilitate multilaterala
De regula, expeditorul poate modifica contractul de transport, dar prin art. 1977 se
instituie si posibilitatea destinatarului de a modifica contractul de transport.
Pentru a se modifica in mod valabil contractul de transport prin mecanismul descris in
art. 1970 si art. 1973, trebuie indeplinite conditiile de la art. 1970 alin. (2).
In speta nu sunt indeplinite aceste conditii, deci contractul de transport nu a fost
modificat.
art. 1965 - transmiterea documentelor de transport
Expeditorul ar trebui sa completeze si sa predea documentele de transport negociate. art. 1967
art. 1964 - regula este ca documentul de transport nu este negociabil
Exceptii: cand legea prevede expres sau cand partile convin ca este negociabil
Documentele de transport
a) negociabile

- la ordin: singurul care poate emite documentul de transport este proprietarul, document
ce poate fi transmis prin girare (documentul de transport se transmite la ordinul celui
inscris pe document - girantul transmite giratarului)
- la purtator: remiterea lor materiala echivaleaza cu transferul proprietatii
b) nenegociabile
art. 1962 - documentul de transport este emis in trei exemplare - expeditor, transportator
si destinatar
Daca B SA, proprietar al bunurilor, are al treilea exemplar al documentului de transport
(emis de expeditor, A SA) - negociabil, la ordinul destinatarului, atunci transportatorul,
care are celelalte doua exemplare ale documentului de transport, e obligat sa elibereze
marfurile.
2. In masura unui raspuns negativ, stabiliti ce ar fi trebuit sa faca A pentru a se asigura
ca poate transmite marfurile aflate incursul transportului de o maniera care sa permita
cumparatorului sa poata pretinde transportatorului sa-i predea bunurile.
Solutie
Speta nr 1
Art 1965 alin. 3 plus 1976
Transportatorul elibereaza marfurile destinatarului sau posesorului documentului de transport. In
privinta documentului de transport la ordin nu e suficienta posesia, ci e necesara girarea.
Avem un conflict intre destinatar si .. Si mai avem si un document de transport la ordin.
Destinatarul nu a indeplinit nicio conditie de la art 1977 pentru a dobandi vreun drept.
In concret, ne imaginam ca la locul de destinatie au venit reprez lor si s-au certat. In aceste
conditii in care au cerut predarea bunurilor, chiar daca a solicitat-o si celalalt. S-au indeplinit cond
de la art 1977.
Art. 1977 notiunea de destinatar: pt a se aplica art 1976-1977, el trebuie considerat ca cel care are
posibilitatea oferita de lege de a solicita predarea bunurilor. Daca avem doc de transport
negociabil, giratarul e destinatar.
Giratarul are dr de a solicita predarea bunurile.
D SA nu mai e destinatar prin rsportare la art 1977, altfel am putea spune ca oricine ar putea
accepta un contract de transport.
Transportstorul are obligatia de a preds bunurile catre ultimul giratar art 1965, art 1976 plus
interpretarea de la art 1977. Cel din c de transport nu a dobandit dr si ob, pt ca el nu mai avea
posibilitatea oferita de lege.
B) potrivit c de vanzare, proprietarul bunurilor este D, E nu ar mai fi putut sa gireze documentul
de transport lui C SA. Daca respecta c de vanzare, doc de transport ar fi trebuit sa fie emis la
ordinul cump, pt ca el a dobandit prop. Faptul ca E SA a emis un doc de transport la ordinul sau

nu reprez o incalcare a c de transport. Se incalca dispozitiile din materia contractului de vanzare.

Nu se redpecta captul ca ptop s-a transferat.
E sa a vandut bunul lui D sA vanzarea bunurilor altuia. Am avea o actiune pe taramul
contractului de vanzare. Pe taramul contractului de transport nu se impune obligatia de a verifica
cine e proprietarul bunurilor respective.'

Speta 2)
C de vanzare V si D: v vanzator, D cumparator
C de transport V si D
V expeditor, D destinatar in c de transport
T transportator
Din speta nu rezulta ca D a acceptat contractul de transport. El nu s dobandit dr si obligatii din
contractul de transport, el nu e parte la contract.
1767 chelt de transport sunt in sarcina cumparatorului generic
Nu putem vorbi de acceptarea implicita a c de transport chiar din reglem c civ. Plata revine
cumparatorului. Insa art 1977 vorbeste despre acceptarea contractului de transport. Se vorbeste
despre o manifestare expresa de vointa. Ipoteza este aceea ca exista un contract de transport.
In c de transport, daca nu stabilesc altceva, pretul transp destinatar; 1667 e distincta.
Raspuns: nu se poate pt ca nu a existat o manifestare de vointa care sa corespunds cerintelor art
1977 si neexistand, destinatarul nu dob oblig decurgand din c de transport. Pe temeiul c de
transport nu se poate indrepta impotriva destinatarului.
Ipoteza cerinta 2
T urmeaza sa ceara pretul de la v, insa v se intoarce impotriva lui D SA in temeiul c de vanzare,
nu in trmriul c de transport.
Ipoteza 3
Da, pt ca a acceptat marfa art 1977, daca accepta marfa e si titularul obligatiei de plata a
pretului clauza de plata transmisa definitie doctrinara.

Speta X
Pe data de 1 martie 2015, A SA si T SA(op trasport) convin urmatoarele:
- T SA urmand sa preia de la A SA pe data de 15.03.2015 o cantitate de marfa pe care
societatea A SA a cumparat-o pentru a o transporta pe drumurile publice cu un
vehicul adecvat de la locul de predare mentionat in contractul de vanzare pana la
sediul societatii A SA, unde se desfasoara activitatea de productie. Pentru prestatia
de transport, A SA urmand sa plateasca o suma de bani, respectiv 500 lei. LA
negocierile dintre A SA si T SA, transportatorul a observat ca marfa ce urma sa fie
transportata prezenta o serie de particularitati. A fost astfel necesara consultarea unui
expert din cadrul firmei de transport. Acesta a fost chemat la negocierile dintre A
SA si T SA si a analizay carcateristicile bunului asa cum rezultau din contractul de

vanzare, concluzionand ca marfa putea fi transportata cu un vehicul special aflat in

parcul auto al societatii A SA. Expertul a solicitat societatii A SA sa lase o copie a
contractului de vanzare. Aceasta s-a conformat inregistrand la registratura soc de
transport documentul solicitat.
- A SA si T SA decid ca nu e necesar sa redacteze un contract, operatorul de transport
emitand insa o factura din care rezulta ca prestatia sa constand in servicii de transport
este remunerata cu 500 de lei. Factura trebuia platita de A SA in termen de 1 luna
de la preluarea marfurilor de catre operatorul de transport.
- Pe data de 15.03.2015, T SA nu se prezinta la locul de unde trebuia sa predea marfa,
iar vanzatorul il anunta ca urmeaza sa perceapa o taxa de depozitare pt bunurile
depozitate
- In aceasta situatie, A SA introdue o actiune in vederea obligarii societatii T SA la
executarea obligatiei de predare si de transportare a bunurilor, precum si la
acoperirea cheltuielilor de depozitare.
- Societatea parata invoca in aparare faptul ca nu a incheiat un contract de transport
cu societatea A SA, neexistand niciun inscris depus la dosar, deci aceasta nu are
calitate procesuala pasiva.
- Stabiliti ce va decide instanta.
Probleme:
Lipsa formei scrise a contractului de transport? Din art. 1956 -> forma scrisa e o cond de
proba;
alte argumente: TGO forma scrisa ad validitatem trebuie sa rezulte clar si nu am gasit un
text
in materia c de transport, mai mult am gasit un text art 1956 care leaga forma scrisa
de cond
de proba. Art. 1962 vorbeste de ideea in care am avea un contract in care nu am avea
doc de
transport, deci tragem concluzia ca putem incheia c de transport fara a intocmi doc de
transport.
Un c de transport exista independent daca avem sau nu un doc de transport. Contractul
de
transport nu implica forma scrisa ad validitatem, ci e ceruta ad probationem.Relatia doc
de transport contract de transport : parte intreg.
In art 1956, c de transpot se dovedeste prin doc de transport. Doc de transport nu e
accelasi
lucru cu contractul de transport. Un contract de transport se poate dovedi si altfel decat
prin
documentul de transport. Art. 1956 trebuie interretat in sensul ca ofera posibilitatea de a
dovedi
c de transport si prin doc de transport, altfel decat prin instrumentul decurgand din
contractul
de transport insusi.
Nu se numera la art 1956 factura Putem asimila factura doc de transport?
Nu e document de transport. C civ ii atribuie doc de transport faptul ca pot transmite
proprietatea
in legatura cu bunurile. Numai un document care cuprinde ce se spune la art. 1961+ in
completare cu ce se spune in legislatia speciala. Dpdv legala, factura nu se incadreaza
pe art
1961.
Intre cele 2 societati exista un contract de transport, chiar in absenta inscrisului sau a
doc de

transport.
Calificarea contractului:Avem prestatie de transport, pretul si partile au negociat si si-au
dat
acordul.
Valabilitatea: e valabil pt ca nu avem probleme legate de consimtamant, capacitate etc.
Absenta inscrisului nu duce la absenta valabilitatii c, dar se ridica problema dovedirii
contractului.
De la forma scrisa ad probationem, exista exceptii: proba cu martori: 1)imposibilitate
materiala
sau morala de preconstituire. 2)inceput de dovada scrisa completat cu martori.
Inceput de dovada scrisa - Inscrierea care emana de la o parte, iar partea trebuie sa fie
debitor!!
In speta: pt serviciul de transport calitate de debitor; asadar, factura e un inscris care
emana
de la deb pt prestatia de a transporta bunurile;
Am dovedit c de transport cu factura. Dar trebuia sa preia bunurile din locul X -> dr si
obligatii
din c de transport, trebuie sa aratam de unde trebuia si cand trebuia preluata marfa.
Litigiul se bazeaza pe faptul ca T SA nu a preluat marfurile, ar A trb sa dovedeasca ca
avea c
de tranport(in leg cu obiectul) si obligatia de a lua lucrurile dintr-un anumit loc si in
legatura
cu un anumit moment.
Factura dovedesc prestatia de transport si pretul. Nu e suficient, trebuie dovedit si
obligatiile de mai sus care nu sunt legate de ob contractului. Folosesc martorul si copia
documentului inregistrata la registatura.
Cu martorii pot dovedi de unde trebuia a fi preluata marfa.
Instanta respinge exceptie si admite actiunea.
Speta:
Societatea A SA e o societate care comercializeaza cereale. Observand faptul ca a
ramas fara
grau in depozite, A SA incheie un contract de vanzare cu B SA, A achizitionand o cantitat
de
grau. Societatea vanzatoare i-a pus la dispozitie graul prin predarea cheilor de unul din
depozitele sale. Pentru a transfera graul din depozitele societatii vanzatoare in
depozitele sale,
respectiv in depozitul nr. 1 inchiriat de societatea A SA de la societatea S SA, A SA
incheie un
contract de transport cu T SA si ii solicita acestuia emiterea unei recipise de trimitere
abunurilor. In timpul ttransportului, A SA primeste o comanda de grau din partea
societatii C
SA, aceasta avand un punct de lucru chiar in localitatea unde se afla depozitul nr. 1
astfel incat
A SA si C SA au convenit ca predarea bunurilor sa se faca prin preluarea de catre C SA
direcct
de la transportator. C SA urma sa descarce marfa din vehiculul transportatorului T SA si
sa o
transporte cu un alt mijloc de transport la propriile depozite. Pentru a pune in aplicare
cele
convenite, societatea A SA preda societatii C SA un exemplar din contractul de vanzare
incheiat

precum si recipisa de primire a bunurilor. Un reprezentant al societatii C SA se prezintta

la
depozitul cu nr.1 la data la care transportatorul T ar fi trebuit sa ajunga la destinatie.
Acesta
solicita transportatorului predarea marfurilor, aratand recipisa de primire si contractul de
vanzare.
Cerinte:
1)Stabiliti daca transportatorul trebuie sa elibeeze bunurile catre societatea C SA.
2)In masura unui raspuns negativ, stabiliti ce ar fi trebuit sa faca A pentru a se asigura ca
poate
transmite marfurile aflate in cursul transportului de o maniera in care sa permita
cumparatorului
sa poata pretinde transportatorului sa-I predea bunul.
Rezolvare:
De stabilit conduita pe care trebuie sa o aiba T SA, transportatorul. A doreste
schimbarea
destinatarului.
C.civ: art 1973 alin 1, art 1970 aceeasi institutie sub.2 denumiri: contraordin si dreptul
de
dispozitie ulterioaa s-a reglementat posibilitatea de a se modifica c de transport;
posibilitate
unilaterala de a modifica un contract de transport una dintre parti sau o alta persoana
careia
legea ii da aceasta posibilitatea.
Regula privind modificarea: Expeditotrul poate modifica c in mod unilateral art 1970 si
1973.
In anumite situatii si destinaratul poate face acest lucru.
Trebuie realizate niste formalitati, care neindeplinite duc la faptul ca T nu avea obligatia
sa
predea sau avea obligatia sa refuze predarea marfurilor catre noul destinatar. Pentru a
modifica
in mod valabil contactul de transport, trebuie respectate cond de forma de la art 1970
alin 2
pe recipisa de primire sau pe c de transport trebuie inscrise modificarile si trebuie sa
existe
semnatura transportatorului. In speta, nu avem asa ceva, deci nu s-a modificat
contractul de
transport prin intermediul mecanismul contraordinului.
Semnificatia transferului recipisei
Modificarea destinatarului poate aparea si altfel, nu doar prin exercitarea dreptului la
contraordin: prin transmiterea documentelor de transport, realizandu-se cand avem
documente
de transport negociabile.
Art 1965
In c de transport dintre A si T, cf art 1967 expeditorul trebuie sa completeze si sa
predea
documentul de transport catre transportator. In plus, pentru ca noi sa avem un document
de
transport negociabil, trebuie sa se inteleaga in acest sens A si T.
Documentele negociabile atesta si proprietatea asupra bunurilor art 1965.

Documentele de transport negociabile sau nenegociabile. Cele negociabile la randul lor

sunt la
ordin si la purtator. Art 1964 regula este ca documentul de transport nu e negociabil,
deci e
nenegociabil. Exceptie: Articolul ne permite sa derogam cand legea speciala dispune
altfel sau
cand partile dispun altfel. Trebuie sa vedem care parti ale contractului de transport sau
de
vanzare?Partile contractului de transport deoarece documentul e o dovada a c e
transport; inseamna ca
si documentul si contractul trebuie sa emane de la aceleasi persoane, cu atat mai mult
cu cat e
posibil ca vanza si cump sa nu exista(sa avem o persoana care nu cumpara, ci
realizeaza bunurile
ce urmeaza a fi transportate)
Daca expeditorul si transportatorul au decis sa emita un document de transport
negociabil, el
trebuie sa stabileasca si cum circula acel document la ordin(numele destinatarului este
precizat in cuprinsul documentului) sau la purtator(cel ce poseda documentul este titular
al dr
de prop circula prin simpla lui traditiune).
Doc negociabil?? la ordin transmite prop, dar nu circula liber, fara formalitati, ci in doc
de
transport se spune ca e un documentul la ordinul expeditorului inseamna ca singurul
care
poate sa transmita doc de transport si odata cu el prop e expeditorul. Expeditorul isi
gaseste un
cumparator si scie pe doc de transport numele acestuia, operatiunea numindu-se
girarea
documentului de transport expeditorul(girant) a dat ordin sa se transmita proprietatea
unei
anumite persoane(giratar).
Atunci cand se transmite doc de transport la ordin, se emite cf at 1962 3 exemplare(1
ramase
la expeditor, 1 ramane la transportator, 1 va fi dat destinatarului.) Daca documentul de
transport
e negociabil la ordinul expeditorului, proprietatea nu apartine, de regula,
transportatorului.
Pentru a stabili proprietarul, ma uit la ordinul cui a fost emis documentul de transport in
mod
logic, la ordinul destinatarului.
A si T emit un doc de transport negociabil la ordinul destinatarului pt a se transmite prop
asupra
bunurilor si dob prop sa poate pretinda de la transportator marfa. T trebuie sa aiba grija
ca doc
de transport la ordin sa-i fie predat, altfel daca D e de rea-credinta ar putea sa dea
documentul
mai departe.
Legea nu te obliga ca E si T sa emita doc de transport respectand c de vanzare; daca nu
se
respecta insa va fi antrenata rasp pe temeiul c de vanzare.

Revenind la speta, nu trebuie sa elibereze marfurile pt ca nu s-a realizat potrivit legii

schimbarea
destinatarului(nu s-a folosit de mecanismul dr la contraordin) si de asemenea nu s-a
emis un
document de transport negociabil la ordinul expeditorului, asa incat acesta sa ii pata
stabili
transportatorului noul destinatar C.
Recipisa nu e un document de transport. Face dovada primirii marfurilor -??
B) A trebuia sa se inteleaga cu T sa emita un document de transpot la ordinul lui A ai A
sa
devina girant si sa transmita documentul lui C, giratar, care s-ar fi prezentat unde ar fi
ajuns
transportatorul si ar fi ridicat marfurile.
Alta solutie ar fi mecanismul contraordinul: contraordinul fiind compatibil si cu doc de
transport si cu recipisa. A ar fi trebuit sa inscrie pe recipisa de primire noul destinatar, iar
T sa
ia la cunostinta noul destinatar prin semnatura pe recipisa de primire. Contraordinul fiind
obligatoriu pt T, el trebuia sa predea bunurile lui C SA.
Art 1970/1973:Dreptul la contraordin inseamna ca modific c de transport sub orice
aspect:
destinatarul, locul de destinatie, momentul etc. Trebuie sa respect formalitatile, iar
cheltuielilegenerate de modificari sunt in sarcina celui cu drept la Contraordin. Regula
este ca expeditorul
are acest drept, iar art 1974 reglementeaza trecerea dr la destinatar(modif clauzelor din
c de
transport).
Ce este duplicatul de la art 1974?Ipoteza de la art 1974: Termenul de duplicat e folosit in
legatura cu exemplarul care ramane la expeditorul. Daca expeditorul a predat
destinatarului acel
document, E a renuntat la dr la contraordin, iar dr de a modifica prev c de transport e D.
A doua ipotza a dreptului la contraordin art 1977 pt a dobandi dr si oblig din c de
transport,
destinatarul trebuie sa accepte c sau bunurile. Coroborand cele 2 articole, daca D a
acceptat c
de transpot sau bunurile, D a devenit titularul dr la contraordin. ! Nu trebuie sa cnfundam
acceptarea bunurilor cu solicitarea predarii acestora.
Art 1970 alin 3 dreptul la contraordin inceteaza din momentul in care destinatarul a
cerut
predarea bunului. In consecinta, coroborand art 1970 cu 1974 si cu 1977, destinatarul
poate
spune ca accepta c de transport, iar dr la contraordin a s-a stins si s-a nascut in sarcina
destinatarului. Alta ipoteza: destinatarul spune ca le accepta; in acel moment se stinge
dr e la
contraordin si se naste pt destinatar(da ordin T care e obligat sa se supuna). Alta ipoteza
bunurile
au ajuns la D, D e intrebat daca accepta bunurile? El spune da, moment in care are
drept la
contraordin. Daca spune preda-mi bunurile, se stinge dr sau la contraodin, nu il mai
poate trimite
pe T in alta parte sau sa modifice c de transport cf art 1970. Alta ipotza: e are dr la
contraordin

in urma incheierii c de transport si trimite doc de transport la destinatar, moment in care

inceteaza dr E la contraordin si se naste cel al D.
Cele negociabile trebuie sa ajunga la T cele care pot circula.