CANCER

DEPRESIA, SUICIDUL, DOLIUL

GIURIS LARISA ROXANA
PCCP, ANUL 1
PSIHOLOGIA SANATATII

DEPRESIA
ESTE DE ASTEPTAT CA TOTI PACIENTII CU O AFECTIUNE CARE
AMENINTA VIATA SA PREZINTE O SEFERINTA REMARCABILA,
UN NUMAR CONSEDERABIL AJUNG SA DEZVOLTE DEPRESIE
DEPRESIA ESTE FRECVENT INTALNITA SI FRECVENT
SUBESTIMATA LA PACIENTII CU CANCER
DE CE SUBESTIMAM DEPRESIA LA PACIENTII CU CANCER?

 DEPRESIA ESTE ADESEA SUBESTIMATA DEOARECE MEDICUL, CARE AR PUTEA

IDENTIFICA SIMPTOMELE DEPRESIEI LE ATRIBUIE CANCERULUI
UN NUMAR MARE DE MEDICI NU SUNT FAMILIARIZATI CU RECUNOASTEREA SI
DIFERENTIEREA SIMPTOMELOR
UNEORI, CHIAR SI SIMPTOMELE SEVERE ALE DEPRESIEI SUNT IGNORATE, PE
BAZA GENERALIZARII TOTI PACIENTII CU CANCER SUNT TRISTI SI ASTA ESTE
DE INTELES
TRISTETEA ESTE O PARTE PREZENTA SI NATURALA, DAR NU LA NIVELUL
DEPRSIEI CLINICE
EVITAREA SUBIECTULUI, SE POATE DATORA NEPREGATIRII SI
DISCOMFORTULUI DIN PARTEA PERSONALULUI MEDICAL

 SOC
TRISTETE

A PIERDE ANUMITE ROLURI

DETINUTE INAINTE

ANXIETATE

A DEZVOLTA DIZABILITATI

INSOMNIE

A FI DEPENDENT

APETIT SCAZUT

A NU FI IN CONTROL

IRITABILITATE

A NU FI DEZIRABIL

LIPSA DE SPERANTA

A NU FACE FATA

NEGARE

A FI PE MOARTE

STRES

A MURI

FRICA

(1) DISPOZITIE DEPRESIVA

(2) DIMINUAREA MARCATA A
INTERESULUI SAU PLACERII
(3) PIERDEREA SEMNIFICATIVA IN GREUTATE,
DESI NU TINE DIETA, ORI LUARE IN GREUTATE
(4) INSOMNIE SAU HIPERSOMNIE
(5) AGITATIE SAU LENTOARE PSIHOMOTORIE
(6) FATIGABILITATE SAU LIPSA DE ENERGIE
(7) SENTIMENTE DE CULPABILITATE SAU DE
CULPA EXCESIVA ORI INADECVATA
(8) DIMINUAREA CAPACITATII DE A GANDI SAU
DE A SE CONCENTRA ORI INDECIZIE
(9) GANDURI RECURENTE DE MOARTE

FACTORI FAVORIZANTI

PREVALENTA
STUDIILE SPUN CA APROXIMATIV 1525% DINTRE PACIENTII CU CANCER
DEZVOLTA DEPRESIE SI ALTE
TULBURARI, CUM AR FI CELE
ANXIOASE

PACIENTII CARE AU AVUT CEL PUTIN

UN EPISDOD DEPRESIV SI AU IN
FAMILIE ISTORIC DE DEPRESIE, AU
SANSE MULT MAI MARI DE A
DEZVOLTA DEPRESIA
ABUZUL DE SUBSTANTE ESTE SI EL
FAVORIZANT
DUREREA SI DEPRESIA IN CAZUL
PACIENTILOR CU CANCER, AU O
RELATIE BIDIRECTIONALA. DUREREA
DUCE LA DEPRESIE SI DEPRESIA
DUCE LA EXPERIMENTAREA DURERII
MULT MAI ACUT.

LIPSA DE SPERANTA
DEPRESIA NU POATE FI CLASIFICATA
DREPT SINGURUL FACTOR CARE CONDUCE
LA IDEATIE SUCIDARA SAU SUICID.
LIPSA DE SPERANTA ESTE MEDIATOR
INTRE DEPRESIE SI SUICID.
D.P.D.V. MEDICAL LIPSA DE SPERANTA
ESTE JUSTIFICATA DAR PACIENTII CARE
PREZINTA LIPSA DE SPERANTA, NU AU O
EVOLUTIE ATAT DE BUNA.

SUICIDUL
SE APROXIMEAZA CA IN ANUL 2000 AU MURIT
1 MILLION DE OAMENI, IN URMA SUICIDULUI
IAR CIFRELE TENTATIVELOR DE SUICID SUNT
APROXIMATE A FI DE 10 ORI MAI MARI.
DIFICULTATEA IN PREVENTIE ESTE ADUSA DE
FAPTUL CA NU EXISTA MODELE TEORETICE
SUFFICIENT DE DEZVOLTATE PENTRU
ABORDAREA PROBLEMEI. (DOAR 1 SINGURA
FORMA DE PSIHOTERAPIE CARE ARE
REZULTATE VALIDATE STIINTIFIC)
CONFORM TEORIEI INTERPERSONALE A
SUICIDULUI, FACTORII CARE FAVORIZEAZA
SUNT: LIPSA SENTIMENTULUI DE APARTENENTA
SI PREZENTA IDEII DE A FI O POVARA PENTRU
CEILALTI.

SUICIDUL ASISTAT
PACIENTII CU CANCER, ADESEA VAD SUICIDUL
CA PE O IESIRE DIN SITUATIE. NU DOAR
PENTRU DUREREA FIZICA CI SI PENTRU CEA
PSIHICA.
ACESTIA ARGUMENTEAZA CA ESTE RATIONAL
SA CEARA DREPTUL DE A SE SINUCIDE SAU DE
A FI ASISTATI IN SINUCIDERE, DEOARECE NU
DORESC SA DUCA TRAVALIUL EMOTIONAL.
AICI APARE SI NEVOIA DE A FI IN CONTROL
ASUPRA A CEEA CE SE INTAMPLA CU CORPUL
LOR.

SUICIDUL ASISTAT
CONFORM PROGRAMELOR PALLIATIVE DIN WASHINGTON SI OREGON,
PACIENTII CARE AU BENEFICIAT DE SINUCIDERE ASISTATA, AU LISTAT DREPT
MOTIVE:
- PIERDEREA AUTONOMIEI (90%)
- PIERDEREA DEMNITATII (70%)
- CONDITIA DEPENDENTA (52%)
- DUREREA (22%)
VALORILE PACIENTILOR INFLUENTEAZA DECIZIA

DOLIUL

TAIWAN, 2008, AU MURIT 38.000 DE OAMENI, IN

URMA CANCERULUI

DINTRE PERSOANELE CARE II INGRIJESC PE BOLNAVII

DE CANCER (FAMILIE, PERSONAL MEDICAL), UN
NUMAR SEMNIFICATIV PREZINTA DOLIU COMPLICAT

ACESTIA NU POT INTERACTIONA SI NU POT

GESTIONA, SANATOS, REALITATEA EXTERIOARA

FACTORI FAVORIZANTI:

- GENUL (F)
- RELATIA CU PACIENTUL (SOT/SOTIE/COPIL/PARINTE)
- DURATA INGRIJIRII (SCURTA)
- LIPSA SUPORTULUI FAMILIAL
- ISTORIC DE DEPRESIE

MULTUMESC PENTRU ATENTIE!

BIBLIOGRAFIE
AL-AWAMER A., PHYSICIAN-ASSISTED SUICIDE IS NOT A FAILURE OF PALLIATIVE CARE,
2015, CANADIAN FAMILY PHYSICIAN, VOL 61
CHIU Y.W. ET AL., DETERMINANTS OF COMPLICATED GRIEF IN CAREGIVERS WHO CARED
FOR TERMINAL CANCER PATIENTS, 2010, SUPPORT CARE CANCER, 18:1321-1327
CHOCHINOV H.N., DEPRESSION IN CANCER PATIENTS, 2001, THE LANCET: ONCOLOGY,
VOL 2
CHOCHINOV H.M. ET AL, DEPRESSION, HOPELESSNESS AND SUICIDAL INTENTION IN THE
TERMINALLY ILL, 1998, PSYCHOSOMATICS, 39:366-370
MADEIRA N. ET AL., DEATH IDEATION IN CANCER PATIENTS:CONTRIBUTING FACTORS,
2011, JOURNAL OF PSYCHOSOCIAL ONCOLOGY, 29:636-642
VAN ORDEN K.A. ET AL., THE INTERPERSONAL THEORY OF SUICIDE, 2010,
PSYCHOLOGICAL REVIEW, VOL 117, NO 2