Centre ce cultur atestate n spaiul romnesc

I.

Sibiu(tipograf:Filip Moldoveanul)-primul centru cultural atestat ca ar fi cunoscut

activitate in lb romana
Primele tiprituri: Catehismul(1544), un Tetraevanghel bilingv slavo-roman (15511553), Tetraevanghelul slavon(1546)
Catehismul- Philipus Pictor/Filippus Maler/- a primit2 florini pt a tipri (nu exist
ediia pstrat; scrisoarea pastorului Adalbert Wurnbach din Bistria-1546- ofer
date suplimentare)
Tetraevanghelul bilingv i cel slavon- nu exist date precise. Identificate doar date
comune
*Exist i teoria cum c cele dou Tetraevangheluri i Catehismul nu ar fi fost
tiprite la Sibiu din lipsa unei garnituri de litere slavone. N Iorga combate aceast
acuz prin faptul c Filip Moldoveanul ar fi mprumutat garnitura de la meterul
srb Dimitrie Liubovici
-D.P. Bogdan(1958) i D. Simionescu: Tetraev. Slavon publicat n Maramure la
mnstirea Peri.
-D. Sacerdoeanu (1959), B. Theodorescu(1960), P.P. Panaitescu(1967)- produs al
tipografiei de la Trgovite
T.Bil.plasate adesea n zona Transilvaniei: Braov sau Trgovite
-cercetri mai recente: I. Hervay, S. Jaka i L. Demeny)- cercetri paleografice
gsesc xilografuri comune n cele dou lucrri care fceau trimiteri la Sibiu
-Filip putea fi pictor sau caligraf(xilogravuri)
-Filip Moldoveanu- angajat de municipalitatea sseasc 1521-1554- misiuni
diplomatice in TR
-Moldoveanu (ar fi avut originile in Moldova)
-Catehismul luteran: creat pentru rspndirea reformei(1543 si Braov-1544Catehism grecesc)
-tipografia chirilic a funcionat ca o anex celei latine din 1529
-El ar fi mprumutat bani (100 florini)de la comunitile locale pentru editarea
ediiilor bilingve a evangheliilor
*exist i ipoteza c ar fi realizat o tiprire a Apostolului. Dup dispariia lui F. Mold.
nu se mai fac tipriri chirilice n Sibiu.

II.

Braov
(in sec XVI era important centru economic si cultural)
n 1535- Johannes Honterus- se ntoarece la Braov- in 1546 face prima fabric de
hrtie din regiune
Se instaureaz o tipografie (dup moartea lui Filip Moldoveanul)-legat de numele
lui Coresi
Coresi(de origini munteneti) a invat meteug la tipografia din Trgovite

III.
Cluj
-sec 17 cel mai vechi text literar scris cu caractere latine
-Cartea de cantec-pastrate 4 file: erau 10 cantece de factura protestanta
Traducere bnean-hunedorean
Tipografia clujean Gapar Heltai (1571-1575)-text calvinist romnesc
IV.
Rhodos
3 iun-4iulie grmaticul Radu de la Hmiceti a tradus la Rhodos un tetraevanghel
romnesc din porunca lui Ptracu-Vod; nu se tie cum a ajuns textul aici. Se
bnuiete c a fost dus de Radu care ar mai fi copiat i alte texte ntr-un sat bulgar
Havoiceni
V.
Mnstirea Putna
Sf sec 16 Cuvantul despre dumnezeire- 1581-tiprit de Lucaci i 15621604(transcriere) Florii darurilor
VI.
Ortie, Caransebe, Lugoj

1582-Palia- 2 carti din Vechiul Testament (Geneza i Exodul); imprimat de erban

Coresi i diacul Horien
Traductori: tefan Herce, Moisi Petiel, Achirie sub patronajul episcopului calvin
Mihai Torda
VII.
Cracovia
-1594- Tatal Nostru transcris- Luca Stioici logoft moldovean
Ian Dlougasz, Hatin Kromeri, Alexander Guvorgin, Stanislaw Starnick- i-au cerut lui
Luca Stioici o mostr de limb romn- ei voiau s demonstreze latinitatea limbii
romne- umanisti
VIII. Alba Iulia (Blgrad)
Simion tefan- Noul Testament de la Blgrad- 1648 sub patronajul lui Gheorghe
Racoczi
-

Texte sec. 17
Pe langa textele religioase se fac remarcate si cele juridice si literatura istorica.
Cele mai importante lucrari: Cazania (Varlaam la Iasi 1643); Noul Testament de la
Blgrad (Alba Iulia in 1648 de Simeon tefan, mitr. Ardealului (izvoare greceti,
slavone i latine). Dosoftei: Psaltirea in versuri-1673, Liturghierul, un Octoih, un
Molitvenic de-nles.; Parimiile peste an i Viaa i Petrecerea sfiinilor (4 vol., Iai,
1682-1686). carti necesare oficeirii cultului bisericesc in romana.
Traducerea integrala a Bibliei se traduce in 1688- Biblia de la Bucureti (trad. De
Radu i erban Greceanu) carturari si demnitari la curtea lui erban Cantacuzino.
De amintit i Sicriul de aur trad. Si publicat de Popa Ioan Zoba din Vin, la Sas-Sebe
n Alba la 1683 (lucrare utila pt elementele dialectale ardeleneti care
caracterizeaza traducerea)
Alt document important: Mineiul trad. Radu Greceanu si tiparit de episcopul Mitrofan
la Buzu, 1698.
Preocuparea carturarilor de aspectele limbii si incercarea unei unitati, macar la
suprafata, arata o oarecare constiinta nationala
-Simion Stefan utilizeaza uneori termeni greceti pentru concepte care nu exista in
romaneste. El era adeptul unei limbi cat mai unitare ca banii- caci banii aceia
sunt buni care umbla in toate tarile