CAPITOLUL I.

VIZIUNE GENERALA ASUPRA ACTULUI ADMINISTRATIV

1.Terminologie.Consideratii istorice.
De-a-lungul timpului s-au folosit numeroase expresii in doctrina de specialitate pentru a
evidentia actele juridice emise de organele administratiei publice.Spre exemplu in
perioada interbelica se facea distinctia intre actele puterii executive in raporturile cu
Parlamentul si actele facute de puterea executive in raporturile cu cetatenii care la randul
lor erau divizate in acte de autoritate si acte de gestiune.
Insa in perioada imediat ulterioara razboaielor, literatura juridica de specialitate acorda
importanta distinctiei intre actul administrativ si actul de drept administrativ.
Realizarea unei distinctii intre aceste notiuni nu este elocventa deoarece se pot folosi
ambii termini in mod cert desemnand actele realizate de administratia publica.Putem
considera preferabil folosirea notiunii de act de drept administrativ in realizarea
administratiei atunci cand se urmareste evocarea actelor unilaterale ale altor organisme
decat cele administrative cu toate ca art. 48 din Constitutie foloseste terminologia de act
administrativ.
2. Notiunea de act administrativ.
In doctrina exista numeroare concepte care definesc actul administrativ, fiind evocate
concepte ce privesc sensul formal, material sau functional al notiunii de act administrativ
precum si defintii in acceptiunea structural-organizationala ce prezinta fie structura de la
care emana fie regimul juridic aplicabil.In continuare o sa prezint unele dintre cele mai
relevante definitii cu privire la actul administrativ.
Prof. Antonie Iorgovan defineste actul administrativ ca fiind acea forma juridica
principala a activitatii organelor administratiei publice, care consta intr-o manifestare
unilaterala si expresa de vointa de a da nastere, a modifica sau a stinge drepturi si
obligatii, in realizarea puterii publice, sub controlul principal de legalitate al instantelor
judecatoresti[1].
Actele administrative au mai fost definite de o alta maniera de catre Rodica Narcisa
Petrescu ca fiind manifestari unilaterale si exprese de vointa ale autoritatilor
administratiei publice in scopul de a produce efecte juridice in temeiul puterii publice 2.

1 A. Iorgovan, Tratat de Drept Administrativ,vol. I, Editura Nemira, 2000, pag. 274.

O alta opinie prevede faptul ca actul administrativ este un act juridic, facut cu intentia de
a produce efecte juridice, de a determina o situatie juridical noua prin nasterea, stingerea
ori modificarea unor drepturi si obligatii
De asemenea pentru a defini actele administrative avem in vedere si sensul formal si
material al acestora.
In acest sens, consideram ca actul administrative poate fi definit ca forma juridica
principala a activitatii autoritatilor administratiei publice , care exprima o manifestare
unilaterala si expresa de vointa de a da nastere, a modifica sau a stinge drepturi si
obligatii, pe baza si in vederea organizarii executarii legii[3].
3. Trasaturile actelor administrative
Actul administrativ este forma de baza prin care se realizeaza administratia publica si
consta intr-o manifestare de vointa prin care iau nastere,se modifica si se sting raporturi
juridice. Consider ca initial trebuie precizat faptul ca nu exista o unanimitate de opinii cu
privire la denumirea, continutul si numarul trasaturilor actului de drept administrativ.Insa
in pofida acestui aspect anumite elemente sunt comune si se regasesc la toti autorii de
drept administrativ chiar daca sunt formulate diferit acestea marcand limita intre actul
administrativ si celelalte acte juridice si operatiuni administrative.
Spre exemplu in opinia autorului T. Draganu exista urmatoarele trasaturi:a)emana de la
organe ale statului; b)unilateralitatea; c)obligativitatea emiterii pe baza si in conformitate
cu legea; d)caracterul obligatoriu; e)caracterul executoriu; f)actualitatea. 4
Prof. R. N. Petrescu retine mai multe trasaturi ale actelor administrative si
anume:a)principal act juridic al autoritatilor administratiei publice; b)manifestare de
vointa, unilaterala; c)emis in temeiul si pentru realizarea puterii de stat; d)este
obligatoriu; e)este executoriu; f)este emis pe baza legii si pentru organizarea executarii si
executarea in concret a legilor si a celorlate acte normative; g)are un regim juridic
specific5.
In opinia Prof. R. Ionescu actul administrative prezinta urmatoarele trasaturi
specific:a)forma principala a administratiei de stat; b)manifestare unilaterala de vointa
2 R. N. Petrescu, Drept Administrativ, vol. I, Editura Cordial Lex, Cluj-Napoca,
1994, pag. 178.
3 Emanoil Popescu, Drept Administrativ, Editura Universitas, 2009, Petrosani,
pag.313
4 T. Draganu, Actele de drept administrative, Bucuresti, 1959, pag. 55-77.

juridical; c)emis in realizarea puterii; d)emana de la un organ al administratiei de stat; e)

are o forma specifica6.
Se poate observa ca majoritatea doctrinarilor stabilesc anumite elemente comune chiar
daca aceste sunt prezentate intr-o maniera diferita de catre fiecare autor in parte cum ar fi
faptul ca actele administrative sunt acte juridice, manifestari unilaterale de vointa, sunt
emise pentru realizarea puterii de stat.
Referitor la celelalte trasaturi identificate consider ca acestea reies din trasaturile
specifice spre exemplu calitatea de acte obligatorii si executorii este consecinta directa a
faptului ca actele administrative sunt emise in temeiul legii si pentru realizarea puterii de
stat.
In ceea ce ma priveste, preiau opinia autorului Ion Rusu care stabileste doar patru
trasaturi ale actelor administrative.Marele doctrinar considera ca:
a)actul administrativ este principala forma juridica de materializare a activitatii
autoritatilor administratiei publice, mai ales a administratiei de stat7.
Conform Constitutiei Romaniei, administratia publica este de o importanta deosebita ea
realizand practic politica interna si externa a tarii si organizand executarea in concret a
legilor acest lucru materializandu-se in acte.De aici rezulta faptul ca actul administrativ
este principala forma prin care isi indeplineste indatoririle administratia publica si isi
exercita atributiile.
b)actul administrative este o vointa unilaterala si expresa8.
Aceasta trasatura reiese din raporturile de drept administrativ in care unul dintre subiecte
are o vointa unilateral ape care o impune celuilalt subiect.Actul administrativ emana de la
un organ al administratiei de stat a carui vointa unilaterala este de a da nastere, a modifica
sau a stinge drepturi si obligatii.Exista tot o vointa unilaterala si in cazul emiterii unui act
administrative de catre mai multi functionary sau prin participarea mai multor autoritati
publice.

5 R. N. Petrescu, Drept Administrativ, vol. I, Editura Cordial Lex, Cluj-Napoca,

1994, pag. 178-183.
6 R. Ionescu, Drept Administrativ, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970,
pag.221-235.
7Ion Rusu, Drept Administrativ, Editura Lumina Lex, 2001, pag. 206.
8 Ion Rusu, op. cit. , pag. 207.

c)actul administrativ este emis pentru realizarea puterii publice9.

Aceasta trasatura caracteristica evidentiaza obligativitatea executarii actelor din oficiu
fara a se mai apela la forta coercitva a statutului pentru executarea acestora.De aici reiese
in mod expres caracterul executoriu al actelor administrative fiind clar prevazuta
sanctiunea aplicabila in cazul nerespectarii dispozitiilor acestora.
d)este emis conform unui regim juridic specific10.
Aceasta ultima trasatura ne specifica in mod expres faptul ca, actul administrativ, poate fi
atacat in contencios administrativ conform Legii 554/2004.
1.4. CLASIFICAREA ACTELOR ADMINISTRATIVE
Clasificarea actelor administrative prezinta importanta atat pentru clarificarea notiunii de
act administrativ ,pentru o viziune globala asupra totalitatii actelor cat si pentru studiul
amanuntit al fiecarui act in parte.
Clasificarea actelor administrative se realizeaza dupa mai multe criterii si exista o
varietate de categorii.
Unul dintre criteriile de clasificare il reprezinta intinderea efectelor produse de actele
administrative care se impart in acte normative , acte individuale si acte cu caracter
intern(care la randul lor pot fi normative sau individuale).
Actele normative sunt acelea ce contin reguli generale de conduita, impersonale si de
aplicabilitate repetata, la un numar nedeterminat de subiecti11.Potrivit opiniei prof. T.
Draganu aceste acte normative pot contine atat norme imperative cat si prohibitive sau
permisive.
Actele individuale sunt acelea in care manifestarea de vointa a autoritatii competente da
nastere, modifica sau stinge drepturi si obligatii la o persoana sau un numar determinat de
persoane.Acest act este intocmit pentru a satisfice o nevoie singular un scop
individual.Aceste acte individuale se subclasifica in functie de continutul lor in:acte care
stabilesc drepturi si obligatii pentru subiectii raportului de drept administrativ,acte care
confera un statut beneficiarilor, acte administrative de sanctionare si acte administrative
jurisdictionale.
9 Ion Rusu, op. cit. , pag. 209.
10 Ion Rusu, op. cit. , pag. 209.
11 P. Manta, O. M. Cilibiu, O. Ravas, C. Manta, Drept Administrativ, vol.I, Editura Pro
Universitaria, Bucuresti, 2014, pag. 104.

Ne vom concentra asupra categoriei de acte administrative jurisdictionale ce fac obiectul

prezentei lucrari pe care o vom dezvolta intr-un capitol viitor.
O alta clasificare ar fi cea in functie de organul administratiei publice de la care emana
care cuprinde: a)actele emise de autoritatile administratiei de stat; b)actele emise de
autoritatile publice locale,autonome; c)acte emise, in baza imputernicirilor date de lege
ori de catre autoritatile administratiei publice de stat(in baza legii), de persoane(juridice
sau fizice) private, acte administrative prin delegatie12.
Dupa competenta materiala de asemenea se realizeaza o clasificare a actelor
administrative fiind impartite in doua categorii:
a)acte cu caracter general care cuprind decrete ale sefului statului, hotarari si ordonante
de Guvern,hotarari ale consiliilor locale si judetene si unele dispozitii ale primarului;
b)acte administrative de specialitate care cuprind ordinele si intructiunile
ministrilor,decizii, dispozitii si ordine ale conducatorilor serviciilor publice deconcentrate
ale ministerelor si celorlalte organe centrale din unitatile administrativ teritoriale cat si
dispozitii ale primarului.
CAPITOLUL II. ACTUL ADMINISTRATIV JURISDICTIONAL
NOTIUNEA DE ACT ADMINISTRATIV JURISDICTIONAL
In doctrina exista o varietate de sintagme prin care se incearca definirea actului juridic
prin care se realizaeaza activitatea jurisdictionala cum ar fi cea de: act administrativjurisdictional, act cu caracter administrativ jurisdictional, act jurisdictional, act de
jurisdictie, act administrativ de jurisdictie, etc.
1***De catre profesorul C.G. Rarincescu s-a afirmat ca actele jurisdictionale sunt cele
care se individualizeaza prin obiectul lor, deoarece () ele () constata cu forta de
adevar legal existent unor drepturi sau a unor situatiuni de fapt sau juridice, cat si prin
faptul ca beneficiaza de o stabilitate mai mare decat celelalte acte administrative, in
sensul autoritatii de lucru judecat.13
In definitia data de catre autorul mai sus citat caracterul jurisdictional rezulta din faptul ca
prin actul administrative organul care l-a emis 14 constata cu forta de adevar legal
12 E. Popescu, Drept Administrativ, Editura Universitas, Petrosani, 2009, pag. 315.
13 C.G. Rarincescu, Conteciosul Administrativ Roman, Editura Universala
Alcalay&Co., Bucuresti, 1936, pag. 30.
14 Cristian Clipa, Organe si procedure administrative-jurisdictonale, Editura
Hamangiu, Bucuresti, 2012, pag. 214.

existent unui drept sau unei situatii faptice iar pe langa aceasta se mai adauga si faptul ca
unor astfel de acte se confera o mai mare stabilitate decat in cazul actelor administrative
obisnuite.
De remarcat este faptul ca aceasta definitie evocata de catre Rarincescu cu peste 70 de ani
in urma capata actualitate.
2***Un alt concept privitor la conturarea actului administrative jurisdictional ii confera
acestuia o natura speciala din pricina faptului ca ele infatiseaza un caracter mixt astfel se
considera ca atare acte trebuie analizate atat dn punct de vedere formal cat si material.
Din punct de vedere formal, ele sunt veritabile acte de autoritate intrucat emana de la
structure ce au caracterul de organe administrative15.Sub aspect material adica din
perspectiva efectelor si caracterelor lor obiective, aceleasi acte se apropie de cele
jurisdictioale, avand o stabilitate mai mare decat cea recunoscuta actelor administrative
de autoritate16.
In privinta caracterului mixt al actelor administrative jurisdictionale retinem ca el
descinde din aceea ca organele emitente ale actului sunt organe administrative care pe
langa caracterul consacrat au dobandit prin legi special atributii jurisdictionale.
3*** Din punctul de vedere al autorului M. Anghene actele administrativ jurisdictionale
sunt acte prin care se infaptuieste o () forma fundamenta de activitate a statului, si
anume activitatea jurisdictionala17 de fiecare data cand organele administratiei
insarcinate un stingerea unor conflicte juridice nacute ca o consecinta a incalcarii ori a
unui drept subiectiv ori a unei dispozitii legale intervin in scopul inlaturarii ilegalitatii
comise, restabilirii dreptului subiectiv incalcat ori aplicarii de sanctiuni pe cale
administrative18.
4*** De catre diversi autori de drept public actul jurisdictional a fost privit intr-o maniera
mai simpla ca un act prin care se solutioneaza un litigiu.Aceasta definitie este una corecta
dar prea simpla intrucat trebuie retinut faptul ca aceste acte sunt emise de anumite organe
ale administratiei de stat care nu pot face decat administratie, fie ea si in forme
jurisdictionalizate, adica cu respectarea unei procedure bazate pe principiul
15 Idem, pag. 217.
16 Ibidem.
17 M. Anghene, Actele administrative cu caracter jurisdictional si caile pe care pot f
atacate, in J.N. nr.1/1962, pag. 3.
18 Ibidem.

contradictorialitatii si al independentei functionale19.Trebuie precizat si faptul ca

anumite organe ale administratiei chiar daca nu se bucura de independenta functionala ele
pot emite acte cu stabilitate mai mare decat cea altor categorii de acte de autoritate care
nu pot fi retractate de organul emitent si daca se depaseste termenul de contestate in
instanta devin definitive insa si pentru acestea exista exceptii de nelegalitate.Potrivit art. 4
alin (1) fraza I din Legea 554/2004 a contenciosului administrative, legalitatea unui act
administrative unilateral cu caracter individual, indifferent de data emiterii acestuia, poate
fi cercetata oricand in cadrul unui process, pe cale de exceptie, din oficiu sau la cererea
partii interesate. In conformitate cu acest text de lege o asemenea exceptie poate fi
invocata de orice persoana direct interesata insa nu si de partile conflictului stins ca si
consecinta a pronuntarii actului administrativ-jurisdictional si de organul care l-a
pronuntat acest lucru datorita faptului ca un act administrativ-jurisdictional este
pronuntat la cererea unei persoane interesate si contine un termen in interiorul caruia
poate fi atacat si actul produce efecte intre partile implicate nu si pentru terti.
5***Profesorul V.Vedinas stabileste ca actul administrativ-jurisdictional reprezinta un
act administrative tipic emis de un organ al administratiei publice investit cu atributii
jurisdictionale, prin care se solutioneaza cu putere de adevar legal un litigiu din sfera
administratiei active, dupa principia specific procedurii judiciare20.
6***Marele professor Antonie Iorgovan a perceput actul administrativ cu caracter
jurisdictional ca fiind actul administrative tipic, care, in cazuri riguros determinate de
lege, solutioneaza, cu forta de adevar legal si dupa o procedura bazata pe principiul
independentei si contradictorialitatii, litigii ivite in realizarea administratiei de stat
active21.Acest concept este unul mult mai complex si merita a fi retinut din mai multe
considerente:
a) Tradeaza natura juridica a actului administrative cu caracter jurisdictional, de
specie a actului unilateral apartinand unui organ sau unei autoritati a administratiei
publice, prin care autorul citat intelege acel act a carui legalitate poate fi controlata
de catre instanta judecatoreasca potrivit Legii contenciosului administrativ sau a
altor reglementari special22.
19 Cristian Clipa, op.cit., pag. 218.
20 V. Vedinas, Introducere in dreptul contenciosului administrativ, Editura Fundatiei
Romania de Maine , Bucuresti, 1999.
21 A. Iorgovan, Tratat de drept administrativ , vol. II, ed. a 4-a, Editura All Beck,
Bucuresti, 2005, pag. 394.
22 Idem, pag. 273.

b) Definitia ne subliniaza faptul ca un organ al administratiei publice poate desfasura

activitati jurisdictionale doar in anumite situatii special, in cazuri riguros
determinate de lege.
c) Precizarea ca actul administrativ-jurisdictional solutioneaza litigii sau conflicte cu
forta de adevar legal ne subliniaza existent in acest act a unei prezumtii de
legalitate.
d) Definitia insista profund pe finalitatea actelor administrative cu caracter
jurisdictional si anume aceea de a solution litigii ivite in administratia de stat
activa.
e) Stabileste faptul ca procedura administrativa prin care este pronuntat un act cu
caracter jurisdictional este guvernata de doua principii si anume cel al
independentei functionale si cel al contradictorialitatii insa Legea 554/2004 mai
adauga un principiu si anume cel al asigurarii dreptului la aparare.
Cu toate ca acest concept al profesorului Iorgovan este unul complex, regretatul autor
Tudor Draganu a precizat intr-o monografie din anul 2003, anterioara intrarii in vigoare a
Legii contenciosului administrative 554/2004 faptul ca definitia mai sus citata nu mai
corespunde stadiului actual al legislatiei romane.In sustinerea punctului sau de vedere,
Draganu stabilea faptul ca legislatia in vigoare in tara noastra cunoaste numeroase cazuri
cand unor acte de solutionare a unor litigii de catre organe ale administratiei active li se
recunoaste o stabilitate apropiata de puterea lucrului judecat a hotararilor instantelor
judiciare23 , cu toate ca aceste organe nu se bucura de independenta functionala si nici
nu procedeaza cu respectarea principiului contradictorialitatii.Aceste acte nu pot fi insa
confundate cu actele administrative care au un alt obiect decat solutionarea unor litigii,
acte oricand revocabile24, caci, in cazul celor dintai, se prevede prin lege, ca daca nu sunt
contestate in termen pe una din caile prevazute de lege ele devin definitive, executorii si
irevocabile. Prin urmare autorul considera ca actul unei autoritati publice are caracter
jurisdictional ori de cate ori solutioneaza un litigiu juridic intre o persoana fizica sau
juridical si un organ al administratiei publice in conditii care ii asigura o stabilitate
asemanatoare puterii lucrului judecat25.
7***Pentru o abordare corecta si completa a unei definitii a actului administrative trebuie
luate in considerare doua probleme.Prima problema este aceea ca procedura de elaborare
a unui astfel de act este sumar reglementata, de cele mai multe ori rezumandu-se la
dispozitii de principiu care doar insufla fara a putea dovedi existent unei activitati
jurisdictionale derulata de un organ al administratiei publice.Cea de-a doua problema se
23 T. Draganu, Liberul acces la justitie, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2003, pag.
39.
24 Ibidem.
25 Ibidem.

refera la faptul ca organul aflat in exercitarea atributiilor sale jurisdictionale se gaseste tot
in cursul concretizarii unei activitati executive, careia ii sunt proprii adesea elemente
straine procedurii jurisdictionale.
Aceste doua probleme pot fi surmontate cu usurinta daca in surpinderea caracterului
jurisdictional caracterizam actul administrative din perspectiva obiectului sau si a
procedurii de elaborare.Astfel conform ne aflam in prezenta unui act administrative cu
caracter jurisdictional daca:
a)actul are ca si obiect solutionarea unui conflict juridic;
b)organul emitent al actului se bucura de independent functionala;
c)procedura elaborarii actului este bazata pe principiul contradictorialitatii si asigurarii
dreptului la aparare;
d)actul administrative este motivate;
e)actul nu mai poate fi retractat odata cu pronuntarea sa bucurandu-se de stabilitate
comparabila cu cea a hotararile judecatoresti care au putere de lucru judecat.
Punand baza pe aceste criteria marele autor Draganu a definit actul administrative
jurisdictional ca fiind manifestarea de vointa prin care un organ cu independent
functionala solutioneaza, cu putere de lucru judecat sip e baza unei procedure bazate pe
principiul contradictorialitatii, litigii juridice creand, modificand, () desfiintand sau
recunoscand drepturi si obligatii pentru parti si pentru organelle de punere in executare 26
In concluzie putem observa ca majoritatea conceptelor mai vechi sau de actualitate
considera ca actul va fi administrativ in functie de organul de la care emana iar
jurisdictional, pe baza procedurii de elaborare cat si obiectului.Totodata doctrina leaga
caracterul jurisdictional de pronuntarea actului cu respectarea unei proceduri, ce este
bazata, pe principiile contradictorialitatii si independentei functionale fara de care
activitatea organului nemaifiind jurisdictionala si intrand astfel in sfera administratiei
active.

TRASATURILE SPECIFICE ACTULUI ADMINISTRATIV CU CARACTER

JURISDICTIONAL
Fiind o categorie a actului administrative cel cu caracter jurisdictional prezinta pe langa
trasaturile prezentate anterior in capitolul I si anumite trasaturi specific la care ne vom
26 T. Draganu, Formele de activitate ale statului socialist roman, Editura Stiintifca,
Bucuresti, 1965, pag. 345.

referi in continuare.Vom prelua opinia doctrinarului Cristian Clipa care defineste sapte
trasaturi proprii ale actului cu caracter jurisdictional.
1)Actul administrativ cu caracter jurisdictional este o specie a actului administrativ de
autoritate(unilateral)27.
Aceasta trasatura subliniaza faptul ca actul cu caracter jurisdictional, fiind o specie a
actului de autoritate, prin prisma faptului ca emana de la un organ al administratiei
publice acesta preia si trasaturile secundului si anume:
a)emana de la autoritati ale administratiei publice
Acestui act I se impune ca si conditie esentiala de existenta pronuntarea sa de catre o
autoritate care nu poate fi decat administrativa, el reprezentand manifestarea de vointa
provenita de la organe ale statului ce au potrivit legii calitatea de autoritati publice.
b)are caracter unilateral
Referitor la unilateralitatea unui act administrativ este de precizat faptul ca acest caracter
este o calitate potrivit careia acest act este emis cu lipsa consimtamantului si de asemenea
fara participarea subiectelor de drept carora li se adreseaza sau in sarcina carora creeaza
drepturi si obligatii.S-a pus la indoiala caracterul unilateral in cazul pronuntarii actelor cu
caracter jurisidictional la sesizarea subiectelui de drept interesat insa chiar si in aceasta
situatie el reprezinta tot o manifestare de vointa ce emana de la un singur subiect si
anume de la organul administratiei publice.Potrivit lui Cristian Clipa diferenta intre actul
administrativ si cel jurisdictional rezida in faptul ca in timp ce primul este emis, sau
dupa caz, adoptat-de regula, din oficiu si, uneori, la cererea expresa a unei anumite
persoane, cel de-al doilea poate fi pronuntat-de principiu-numai ca urmare a unei
sesizari.Prin urmare, existenta actului administrativ cu caracter jurisdictional prin care
sunt recunoscute anumite drepturi in profilul unei persoane nu va fi in nici un fel afectata
de un eventual refuz al persoanei care a sesizat organul administrativ ce a pronuntat actul
de a-si exercita acele drepturi28.
c)este obligatoriu atat pentru parti cat si pentru organul emitent
La fel ca si in cazul tuturor actelor administrative cel cu caracter jurisdictional prezinta un
continut ce obliga nu numai partile aflate in conflict si organul emitent cat si orice alte
persoane sau autoritati pentru care actul in cauza este un simplu fapt juridic 29.In
27 Cristian Clipa, op. cit., pag. 229.
28 Idem, pag.230.
29 Idem, pag. 232.

conceptia autorului Cristian Clipa este exclusa posibilitatea retractarii sau revocarii
actului jurisdictional intr-un moment posterior comunicarii acestuia partilor in cauza.
d)se bucura de prezumtia de legalitate
Provenind de la organe statale este rational sa gandim ca actele administrative cu caracter
jurisdictional au fost emise potrivit unor dispozitii legale in vigoare ceea ce semnifica
faptul ca acestea se bucura de o prezumtia de legalitate ce le confera in egala masura,
veridicitate si autenticitate30
e)este executoriu
In principiu actele administrative cu caracter jurisdictional pot fi puse in executare ori de
la momentul publicarii ori de la data confirmarii ceea ce semnifica faptul ca sunt
executorii prin ele insele.
2)Actul administrative cu caracter jurisdictional este pronuntat numai in urma unei
sesizari intocmite de subiectul indreptatit, potrivit legi31i.
Cum am precizat si mai devreme spre deosebire de actul de autoritate ce poate fi emis si
din oficiu, cel cu caracter jurisdictional se pronunta doar in urma sesizarii venite din
partea subiectului interesat.Lato sensu, prin sesizare intelegem formalitatea prealabila
emiterii sau adoptarii prin care acesta ia cunostiinta de o situatie pentru rezolvarea careia
se necesita interventia pe calea actelor juridice.Stricto sensu se refera la elementul prin
care se aduce la cunostinta organului administratiei despre existenta unui conflict
organului administratiei publice si se cere rezolvarea acestuia pe baza procedurii bazata
pe contradictorialitate.
In concluzie, adoptand opinia reputatului professor Draganu putem spune ca sesizarea nu
poate reprezenta o trasatura principala a activitatii jurisdictionale daca procedura
declansata de aceasta nu este fundamentata pe elemente de contradictorialitate.
3)Actul administrativ cu caracter jurisdictional este un act cu caracter individual 32.
Manifestarea de vointa a organului chemat sa solutioneze conflictul cu care a fost sesizat
constata prezenta sau absenta unor drepturi sau a unor obligatii pentru subiectele
interesate chiar de la pronuntarea actului ceea ce ne arata faptul ca actele administrative
30 I. Santai, Drept administrativ si stiinta administratiei,Editura Risoprint, ClujNapoca, 2000, pag.72.
31 Cristian Clipa, op. cit., pag. 242.
32 Cristian Clipa, op. cit., pag. 244.

cu caracter jurisdictional sunt acte individuale.Aceste acte de asemenea produc efecte

numai intre parti nu si pentru terti si nu au o aplicabilitate repetata.
Cristian Clipa arata in lucrarea sa despre organelle si procedurile administrativjurisdictionale faptul ca acest caracter individual al actelor in cauza reiese din trei
ipostaze.Prima se refera la faptul ca aceste acte sunt invariabile ele producand efecte din
momentul comunicarii si nu din momentul publicarii.Cea de-a doua ipostaza priveste
emiterea unui atare act la sesizarea unui subiect de drept determinat.In incheiere cea de-a
treia ipostaza se leaga strict de faptul ca aceste act impun conduite si recunosc drepturi
chiar in cuprinsul actului spre castigul unor subiecte individualizate ce vor fi tinute sa
indeplineasca obligatii sau sa isi fructifice interese legitime fata de subiecte strict
determinate sau in legatura cu acestea.
4)Actul administrativ produce , in principiu, efecte retroactive.Exceptii 33.
Actele administrative produc in general efecte ex nunc incepand cu data emiterii sau
adoptarii acestora.Insa fiecare regula are si exceptii iar actul jurisdictional prezinta o
exceptie de la aceasta regula fiindu-I recunoscuta retroactivitatea.
Efectele unui astfel de act se produc retroactiv de la data nasterii litigiului pentru care s-a
emis actul in cauza finalitatea acestuia fiind cea de a stinge conflictul ivit in trecut.In
doctrina de specialitate s-a facut distinctive intre momentul nasterii conflictului si
formularea unei sesizari cu privire la aceasta imprejurare.S-a ajuns la concluzia ca
respectivul act cu caracter jurisdictional genereaza efecte de la nasterea conflictului
intrucat organul administrativ nu solutioneaza sesizarea ci litigiul si de asemenea daca
actul ar genera efectele de la momentul sesizarii ar ramane strain fata de perioada
anterioara sesizarii si nu si-ar realiza finalitatea pentru care a fost pronuntat.
Acest caracter retroactive al actul administrative-jurisdictional nu poate fi generalizat
deoarece acesta produce bineinteles efecte si ex nunc nu doar ex tunc.
5)Actul administrativ cu caracter jurisdictional este pronuntat in urma parcurgerii de
catre organul administrativ competent a unei proceduri bazate pe principiul
contradictorialitatii ,a dreptului la aparare si al independentei functionale34.
Vom analiza pe rand aceste principii fundamentale strans legate de pronuntarea actelor
administrative jurisdictionale.
Art. 2 alin. (1) lit.e) din Legea 554/2004 ne prevede ca jurisdictia administrativa speciala
reprezinta acea activitate infaptuita de o autoritate administrativa care are, conform legii
33 Cristian Clipa, op. cit., pag. 245.
34 Cristian Clipa, op. cit., pag. 247.

organice speciale in materie, competenta de solutionare a unui conflict privind un act

administrativ, dupa o procedura bazata si pe principiul contradictorialitatii acesta
reprezentand una din pietrele de temelie ale pronuntarii actelor cu caracter
jurisdictional.Principiul contradictorialitatii obliga la supunerea dezbaterii de catre parti a
elementelor procedurii administrative aceastea fiind indreptatite a-si exprima opinia
asupra oricaror elemente legate de litigiul cu privire la care a fost sesizat organul cu
atributii jurisdictionale.Dispozitiile articolul 14 din NCPC care este intitulat
Contradictorialitatea se aplica tuturor jurisdictiilor speciale administrative potrivit
reglementarilor prezente in art.2 alin.(2) al aceluiasi Cod care prevede ca dispozitiile sale
se aplica si in alte materii, in masura in care legile care le reglementeaza nu cuprind
dispozitii contrare.In mod implicit sau intr-o forma subinteleasa art. 14 NCPC stabileste
cateva reguli care confera esentialitate principiului anterior discutat.Astfel putem
exemplifica:
- orice procedura jurisdictionala necesita citarea prealabila a partilor;
- in virtutea principiului contradictorialitatii partile litigante au obligatia corelativa de
informare cu privire la pretentiile avute una fata de cealalta, probe ce urmeaza a fi
folosite cat si motive de fapt si de drept;
-obligatia partilor de a-si exercita cu buna-credinta drepturile procesuale in raport cu
cealalta parte sau cu organul jurisdictional;
-libertatea exprimarii punctelor de vedere ale partilor aflate in conflict cu privire la tot
ceea ce tine de litigiul in cauza.
Principiul despre care am tot vorbit este satisfacut chiar si prin recunoasterea dreptului
partilor aflate in conflict de a-si impune punctul de vedere aflat in discrepanta cu cel al
organului adminstratiei publice ce ulterior va fi adus la cunostinta oral sau scris organului
jurisdictional.Concluzionand contradictorialitatea unei procedure administrative nu este
conditionata de oralitatea ei35.
Referitor la principiul garantarii dreptului la aparare, acesta apare prevazute in Legea
554/2004 ce ne stipuleaza ca solutionarea unui litigiu se face dupa o procedura bazata
printre altele sip e principiul garantarii dreptului la aparare.De asemenea art 13 NCPC
stipuleaza faptul ca dreptul la aparare este garantat.Respectivul principiu reprezinta am
putea spune o aptitudine ce se obliga a fi recunoscuta partilor aflate in litigiu, de a-si
exprima un punct de vedere asupra oricaror aspect de fapt sau de drept, de a invoca
exceptii ori de a propune probe in solutionarea respectivului conflict.
Ultimul dar nu cel din urma principiu ce trebuie amintit este cel al independentei
functionale in baza caruia trebuie sa se realizeze o activitate de solutionare a unor litigii
35 Cristian Clipa, op. cit., pag. 250.

de catre organe ale administratiei publice a carei finalitate sa fie pronuntarea unui act
jurisdictional.Acest principiu este si el prezent in definirea jurisdictiei speciale
administrative din Legea 554/2004.Respectivul principiu anterior evocat primeste
satisfactie numai in masura in care organul administratiei publice care exercita atributii
jurisdictionale nu poate primi de la nici un alt organ dispozitii cu privire la Solutia pe care
urmeaza sa o dea unui anumit litigiu cu care a fost sesizat36.
6)Actul adminstrativ cu caracter jurisdictional este principal-irevocabil37.
Pentru inceput trebuie sa definim operatia de revocare a unui act care semnifica o actiune
prin care autoritatea emitenta a actului sau cea ierarhic superioara acesteia desfiinteaza
actul in cauza.Actul administrative cu caracter jurisdictional ce face obiectul lucrarii se
bucura de autoritate de lucru judecat, organul emitent nemaiputand sa il revoce, fiind
imposibila modificarea solutiei date in cazul conflictului juridic.
In ceea ce priveste revocarea actului administrative cu caracter jurisdictional de catre un
organ ierarhic superior celui care l-a emis, nu pot fi de accord cu opiniile pro exprimate in
doctrina deoarece organul emitent al unui asemenea act se bucura de independent
functionala ceea ce presupune faptul ca nu se afla intr-un raport de subordonare cu nici un
alt organ.
Pentru lamurirea aceste probleme a posibilitatii sau imposibilitatii revocarii actului
administrativ jurisdictional trebuie luate in considerare si dispozitiile din Legea 554/2004
potrivit careia autoritatea publica emitenta a unui act administrative unilateral nelegal
poate sa solicite instantei anularea acestuia, in situatia in care actul nu mai poate fi
revocat intrucat a intrat in circuitul civil si a produs efecte juridice. Din perspectiva
acestui articol actul administrativ nu mai poate fi revocat daca sunt indeplinite doua
conditii si anume sa fi intrat in circuitul civil si sa fi generat efectele pentru care a fost
emis.Actele cu caracter jurisdictional genereaza efecte dupa comunicarea lor
destinatarilor insa abordand opinia autorului Cristian Clipa acest moment trebuie disociat
de cel la care s-au produs integral efectele deoarece integralitatea producerii efectelor nu
se realizeaza la data comunicarii ci in momentul exercitarii drepturilor sau indeplinirii
obligatiilor de catre destinatari ce le-au fost impuse prin prezentele acte.S-ar putea
intelege de aici faptul ca actele administrative jurisdictionale ar putea fi revocate pana la
data epuizarii acestor acte, mai prcis pana cand destinarii si-ar exercita intergral
drepturile sau si-ar indeplini obligatiile.Insa, in lipsa unor dispozitii legale, un act
administrativ jurisdictional nu mai poate fi revocat de la data comunicarii sale, moment
ce coincide cu data producerii primelor efecte juridice.
36 P. Stainov, Jurisdictiile special din administratie in statul socialist, Editura
Stiintifca, Bucuresti, 1961.
37 Cristian Clipa, op.cit., pag 258.

7)Actul administrative cu caracter jurisdictional este un act administrative supus

controlului de legalitate al instantelor judecatoresti38.
Legea 554/2004 ne precizeaza in art. 6 alin(2) faptul ca, Actele administrative
susceptibile, potrivit legii organice, sa faca obiectul unei jurisdictii special administrative
pot fi atacate la instanta de contencios administrative, cu respectarea dispozitiilor art.7
alin. (1), daca partea intelege sa nu exercite procedura administrative jurisdictionala iar
alin.(3) al aceluiasi articol insumeaza si faptul ca Actul administrative-jurisdictional
pentru care, prin lege organica speciala, se prevede o cale de atac in fata unei alte
jurisdictii administrative special poate fi atacat direct la instanta de contencios
administrativ, in termen de 15 zile de la comunicare, daca partea intelege sa renunte la
calea administrativ-jurisdictionala de atac. Rezumand acestea putem observa ca Legea
554/2004 reglementeaza doua posibilitati de atacare a actelor administrative:direct in
justitie a unor acte administrative care pot face obiectul unei jurisdictii special sau pe
calea unei actiuni directe in fata instantelor judecatoresti a unor acte administrativjurisdictionale care ar putea fi atacate conform legii in fata unei jurisdictii administrative
speciale.

38 Cristian Clipa, op.cit., pag 267.