Capitolul4.

Predeterminarea valorii raportului

principale si al primei trepte din schimbatorul de viteze

transmisiei

4.1 Predeterminarea raportului transmisiei principale(i0)

Predeterminarea raportului transmisiei principale se va face din conditia ca automobilul sa
atinga viteza maxima in treapta cea mai rapida a acestuia.
n r rul
V=0.377 i 0 i

km/h

sn

n-turatia de putere maxima=4000 rpm

rrul-raza de rulare=331 mm=0.331 m
isn=1
i0-raportul transmisiei principale
nvmax
= n p =1 =>nvmax=np=4000 rpm
0.377 n r rul
0.377 4000 0.335
i0=
=
=3.32
150 1
V i sn

4.2 Predeterminarea raportului de transmisie al primei trepte a SV

Se va face din conditia de invingere a pantei maxime impuse.

max G r
is1= M max i 0 t
a

rul

0.37 3905 0.331

44.71 3.32 0.9 =3.57

max=f0+pmax=1.6110 x10-2 +0.36=0.37

Ga=3905 daN

(4.1)

Mmax-momentul maxim=44.71 daNm

Ii0= 3.51

Partea II
Ambreiajul
Capitolul 1-Studiul tehnic al solutiilor constructive posibile pentru ambreiaj
si alegerea variantei ce se va proiecta
Pentru a transmite fluxul de putere i cuplul de la motor la transmisie i implicit pentru a
putea porni automobilul de pe loc este nevoie de un organ care s ntrerup acest flux
energetic. Acest rol este ndeplinit de ambreiaj.
Ambreiajul servete cuplarea temporar i la cuplarea progresiv a motorului cu
transmisia. Decuplarea motorului de transmisie e necesar n urmtoarele cazuri:
Pornirea din loc a automobilului;
n timpul mersului automobilului la schimbarea treptelor schimbtorului de vitez;
La frnarea automobilului;
La oprirea automobilului cu motorul pornit;
Cuplarea progresiv a motorului cu transmisia este necesar n cazurile urmtoare:
La pornirea din loc a automobilului;
Dups chimbarea treptelor de vitez;
Pentru funcionare, ambreiajul trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
S permit decuplarea rapid i complet a motorului de transmisie, pentru o schimbare
a treptelor fr ocuri;
Decuplareas se fac cu eforturi reduse din partea conductorului fr o curs mare la
pedal;
S asigure o cuplare progresiv a motorului cu transmisia cu evitarea pornirii brute a
automobilului;
S asigure n stare cuplat o mbinare perfect ntre motor i transmisie;

Figura 1.1 Pozitionarea ambreiajului in echipamentul de propulsie [17]

1-motor; 2-ambreiaj; 3-cutie de viteze
Ambreiajele folosite pe automobile sunt de mai multe tipuri, n funcie de principiul de
funcionare. Acestea sunt:
Ambreiaje mecanice (cu friciune);
Ambreiaje hidrodinamice (hidroambreiaje);
Ambreiaje electromagnetice;
Ambreiaje combinate;
Cele mai rspndite ambreiaje pe automobile sunt cele mecanice (cu friciune) la care
legtura dintre partea condus i cea conductoare se realizaez prin fora de frecare.
Prile constructive ale ambreiajului sunt:
1. Partea conductoare partea montat pe volantul motorului.
Cuprinde:
a) Carcasa interioar a ambreiajului;
b) Placa de presiune;
c) Arcul de presiune.
2. Partea condus partea care este n legtur direct cu arborele primar al
schimbtorului de vitez.
Cuprinde:

a) Discul condus al ambreiajului;

b) Arborele ambreiajului.
3. Sistemul de acionare sau comand care cuprinde:
I.
Sistemul interior de acionare format din:
a) Prghii de debreiere;
b) Inelul de debreiere;
c) Rulmentul de debreiere;
d) Furca ambreiajului.
II.
Sistemul exterior de acionare care poate fi de tip:
a) Neautomat cu acionare mecanic sau hidraulic;
b) Neautomat cu servomecanism de tip hidraulic, pneumatic,
electric;
c) Automate.
Cele mai folosite i rspndite tipuri de ambreiaje pentru automobile sunt ambreiajele
mecanice cu arcuri periferice, cu arc diafragm i ambreiaje cu arc central.
Pentru a se decide ce tip de ambreiaj va echipa automobilul, se vor analiza modele de
automobile similare din punct de vedere al tipului de ambreiaj cu care au fost echipate.
Pe lng analiza modelelor similare de automobil, se va face i o analiz a doua ambreiaje
din punt de vedere al construciei i a funcionrii.
Tipul de ambreiaj cu care sunt echipate automobilele este influenat de momentul motor
transmis, tipul acionrii (mecanic, hidraulic), tipul frecrii (uscat,umed), etc.

Figura 1.2 Pozitia ambreiajului cuplat/decuplat [17]

Analiza particularitilor constructive i funcionale ale ambreiajelor mecanice:

1 Ambreiajul monodisc simplu cu arc central conic sau cilindric
La acest tip de ambreiaj, forta de apasare dintre suprafetele de frecare se realizeaza de
catre un arc central de forma conica sau cilindrica cu sectiunea dreptunghiulara, patrata sau
circulara.

Figura 1.3 Ambreiaj monodisc simplu cu arc central [17]

1-volant; 2-butucul ambreiajului; 3-disc condus; 4-disc; 5-garnituri; 6-saibe;
7- suruburi; 8-disc de frictiune; 9-bile; 10,18-saibe; 11-rulment de presiune; 12manson; 13-bucse; 14-arc central; 15-parghii lamelare (de debreiere); 16-disc de
presiune;
17-arcuri periferice;

Discul 4 este fixat pe volant cu suruburi. In orificiul central al discului de presiune este
introdus discul de reazem. Fiaxarea intre ele se face prin intermediul unor suruburi si saibe.
Jocul dintre rulmentul de presiune si bucse se face prin intermediul unor garnituri.
Concomitent cu stabilirea jocului necesar dintre rulmenul de presiune si bucse se
regleaza si forta de apasare a arcului central conic. Prin micsorarea numarului de garnituri,
arcul se comprima. Astfel, forta de apasare a arcului variaza foarte putin in procesul de
exploatare indiferent de uzura garniturilor discului condus. Discul de presiune este solidar la
rotatie cu discul 4 prin intermediul a patru bolturi de sectiune dreptunghiulara care patrund in
locasurile prevazute in discul 4. Aceste bolturi servesc drept elemente de ghidare la deplasarea
axiala a discului de presiune.
Discul condus, prevazut cu garnituri de frecare, este solidar la rotatie si se poate
deplasa axial pe canelurile arborelui primar al schimbatorului de viteze.
Arcul central se sprijina cu un capat pe discul de reazem, iar cu celalalt, prin
intermediul unei saibe, pe flansa bucsei montata liber in orificiul discului de reazem. La
partea din fata a bucsei este montat suportul parghiilor de debreiere, format din doua saibe,
mentinute pe bucse de un inel de blocare. In suport sunt montate un numar de aproximativ 20
de parghii lamelare de debreiere. Fiecare parghie are prevazut la capatul interior un orificiu, in
care se gaseste cate o bila, care mentine parghia in suport.Arcul central actioneaza prin bucsa
asupra parghiilor lamelare de debreiere, care se sprijina in proeminenta inelara a discului de
sprijin. Bucsa fiind deplasata spre dreapta de catre arcul central, odata cu ea se vor deplasa si
capetele interioare ale parghiilor lamelare, care rotindu-se in jurul proeminentei a vor apasa
asupra discului de presiune in proeminenta inelara b, care la randul sau va apasa discul
condus pe volant.
La decuplare, mansonul se deplaseaza spre stanga si odata cu el si rulmentul de
presiune, care preseaza bucsa, iar aceasta la randul ei comprima arcul central si deplaseaza
capetele interioare ale parghiilor lamelare, anuland actiunea lor asupra discului de presiune. In
aceasta situatie, cele trei arcuri periferice vor departa discul de presiune de discul condus,
realizandu-se astfel decuplarea ambreiajului.
Ambreiajul cu arc central prezinta avantajul amplificarii fortei data de arc in raportul
bratelor parghiilor. In felul acesta cu ajutorul unui singur arc, care dezvolta o forta redusa, se
obtine asupra discului de presiune o apasare mare, care permite ambreiajului sa transmita un
moment motor mare.
Datorita faptului ca parghiile lamelare sunt foarte elastice, progresivitatea ambreiajului
la cuplare creste.
In cazul ambreiajelor cu arc central, prin faptul ca arcul central este dispus la o
anumita distanta de discul de presiune (a carui temperatura poate creste mult in timpul
patinarii ambreiajului) nu prezinta pericol de incalzire.

Ambreiajul mecanic monodisc cu arc central de tip diafragm.

La ambreiajul cu arc central diafragma, rolul arcurilor de presiune si al parghiilor de

decuplare este indeplinit de un arc central de forma speciala.
Arcul central diafragma este un disc subtire din otel, de forma tronconica, avand o
serie de brate elastice formate din taieturi radiale.
La ambreiajele mecanice cu arc central diafragma, in functie de sensul de actionare al
fortei de decuplare, se disting doua tipuri:
-

ambreiaj mecanic cu arc central diafragma decuplabil prin comprimare;

ambreiaj mecanic cu arc central diafragma decuplabil prin tractiune.

La majoritatea autoturismelor si a autoutilitarelor usoare, se utilizeaza ambreiaj

mecanic cu arc central diafragma decuplabil prin comprimare

Figura 1.4 Ambreiaj mecanic cu arc dentral diafragma [17]

1-parte conducatoare; 2-volant; 3-suruburi; 4-carcasa; 5-disc de presiune;
6-parghii de decuplare; 7-disc condus; 9-diafragma; 11-arbore; 13-parghie

In mecanismul de mai sus, arcul se sprijina, prin cercul bazei mari pe discul de
presiune si, prin reazemul 8 din zona mediana, de carcasa. Situarea arcului in diferite pozitii
in caracteristica elastica, corespunzatoare starilor de functionare, se obtine prin modificarea
inaltimii trunchiului de con la actionarea cu o forta deformatoare asupra cercului bazei mici.

Figura 1.5 Ambreiaj mecanic cu arc central diafragma decuplabil prin comprimare [17]
1-volant; 2-carcasa ambreiajului; 3-disc de presiune; 4-arc diafragma; 5-lamele elastice; 6pedala; 7-parghie de debreiere; 8-manson de decuplare; 9-disc condus
Solidarizarea in rotatie dintre discul de presiune si carcasa se face prin intermediul
lamelelor elastice multiple, care permit si translatiile relative dintre disc si carcasa necesare
decuplarii si compensarii uzurilor.
In stare cuplata (starea normala a ambreiajului), arcul diafragma precomprimat intre
discul de presiune si carcasa, apasa prin diametrul bazei mari asupra discului de presiune,
exercitand astfel forta de apasare necesara mentinerii ambreiajului in stare cuplata. Fata de
carcasa, arcul se sprijina prin intermediul peoeminentei circulare a ambutisata pe carcasa.
Pentru decuplare, prin apasarea pedalei este determinata rotirea parghiei de debreiere,
ce este articulata fata de carterul ambreiajului; mansonul de decuplare se deplaseaza axial spre
stanga, actioneaza arcul diafragma in zona cercului bazei mici si se roteste in raport cu
articulatia de pe carcasa. Ca urmare a rotirii arcului in sens orar, rezemat pe coroana inelara b
fixata pe carcasa, inceteaza actiunea de apasare asupra discului de presiune si, prin lamele
multiple, cu rol de arcuri readucatoare, discul de presiune se retrage spre carcasa, realizandu-

se astfel decuplarea ambreiajului prin desfacerea legaturii cu frecare dintre discul condus si
suprafetele connducatoare de frecare ale volantului si discului de presiune.

Acest tip de ambreiaj este foarte rspndit astzi n rndul automobilelor, datorit
urmtoarelelor particulariti:
Acionarea ambreiajului este mai uoar deoarece fora necesar decuplrii este mai
mic la acest tip de arc, arcul prezint o caracteristic neliniar;
fora cu care arcul diafragm acioneaz asupra plcii de presiune este aproximativ
constant;

Datorit avantajelor pe care le prezint arcul diafragm, acesta este folosit pe

marea majoritate a autoutilitarelor in deosebi pe modele similare alese.
Deoarece modelele similare sunt echipate cu ambreiaj monodisc uscat cu arc
diafragm si datorita aveantajelor numeroase prezentate, automobilul de proiectat va fi
echipat cu un ambreiaj monodisc uscat, cu arc diafragm.

Capitolul 2.Calculul i proiectarea principalelor componente

2.1 Calculul de dimensionare i verificare a garniturilor de frecare ale

ambreiajului
n starea cuplat, discul condus este legat cinematic de restul transmisiei prin intermediul
arborelui ambreiajului, amplasat ntre volant i placa de presiune, placa de presiune fiind
apsat de ctre arcul diafragm. Ambreiajul transmite momentul motor la schimbtorul de
viteze, moment care depinde de:

Coeficientul de frecare dintre suprafeele de contact;

Presiunea de contact;
Numrul suprafeelor de contact;
Diametrul discului condus;

n timpul funcionrii suprafeele de frecare sunt supuse uzurii, pentru ca ambreiajul s

transmita momentul i n cazul uzurii suprafeelor de frecare la dimensionarea discului
ambreiaj se adopt un moment mai mare dect momentul maxim al motorului, numit moment
de calcul al ambreiajului:
M c = M max
(2.1)
Unde valoarea coeficientului se alege n funcie de tipul i destinaia automobilului.
Se alege =1.7
Momentul de calcul al ambreiajului este:
M c = M max =1,744.7=75.9 daNm .

Diametrul exterior al garniturii de frecare se determin cu relaia:

D=2 Re =2 3

2 Mc
p0 i ( 1c 2) ( 1+c )

(2.2)

D=2 3

2 759000
=287 mm
2
0.250.3 2 ( 10.55 ) ( 1+0.55 )
unde:

presiunea de contact p0=0.25 Mpa;

coeficientul de frecare =0.3;

numrul suprafeelor de frecare i=2;

raza exterioar a garniturii de frecare

c=

Ri
Re

D=2 Re R e =

Re

s-a ales c=0.55.

D 287
=
=143 mm , Ri 0.55 Re =0.55 143=79.1 mm .
2
2

Tabelul 2.1 Dimensiunile garniturilor de frecare pentru ambreiaje [2]

Dc [mm]
Di [mm]
G [mm]

15 160
0
10 110
0
2.5...3.5

180

200

225

250

125

130

150

155
3.5

280

300
165

305

310

325

350

175

185

195

3.5...4

De-diametru exterior
Di-diametru interior
G-grosimea garniturii
Avand in vedere ca Re=143 mm, Ri=79.1 se adopta in functie de tabelul 1.1
urmatoarele valori:
De=300 mm, Re=150 mm
Di=165 mm, Ri=82.5 mm
G=3.5 mm
Se calculeaz raza medie :

3
3
2 Re R i
R m= 2
3 R e R 2i

(2.3)
2 1503 82.53
R m=
=120 mm
3 1502 82.52
Fora de apsare pe discul condus este:
F=
(2.4)

Mc
Rm i

F=

75.9
=1054 daN
0.12 0.3 2

Atunci presiunea p0 este:

p0 =
p0=

F
2
2
( R e Ri ) (2.5)

1054
=0.21 MPa
(150 282.52 )
Aria suprafeelor de frecare este:
A= ( R 2e R2i )

(2.6)

A= ( 150282.52 ) =49303 mm2

Ambreiajul se consider corect dimensionat dac momentul de calcul (2.1) este egal cu
momentul definit de relaia:
R+r
M c = M max =i p0
( R2e R 2i )
(2.7)
2
M c =2 0.21 0.3

150+82.5
( 150282.52 ) =75.12 daNm
2

Lucrul mecanic de frecare este dat de relaia:

2
n r 2r
2 Ga n
2 n G a 2
L=
ma
+
+ Ga
2 2
7200
k
3
k g 30
30 i s i 0

(2.8)

unde:
n - turaia motorului la pornire se consider 500..600 rot/min;
k coeficient de cretere al momentului n timpul cuplrii se consider 30..50 daNm/s;
coeficientul de rezisen a drumului se consider 0.1;
se adopta:
n=500 rpm
k=50 daNm/s
3980

2 500 390502 0.1 2

2 39050 500
+
+ 39050 0.1
=138148 J
7200
50
3
50 9.81 30
500 0.3312
L=

303.57 2 3,322

Lucrul mecanic specific este:

q=

L 138148
J
=
=280 2
A 493.03
cm

(2.9)
Ambreiajul se verific la nclzire. Verificarea la nclzire a pieselor ambreiajului se
face calculnd creterea de temperatur cu relaia:
t=

L
c m

(2.10)
unde:
- coeficient care exprima partea din lucru mecanic preluat de
al ambreajului;
c-cldura specific a piesei ce se verific;
mp- este masa pieselor ce se ncalzesc; mp=6 kg
Pentru ambreiajul monodisc se adopta coeficientul =0.5 [2]
c=500 J/kg0C
Rezult:

t=

discul de presiune

0.5 138148
=19.070 C
500 6

2.2 Calculul arcului central de tip diafragm

Se considera ca arcul diafragma reprezinta doua elemente functionale reunite ntr-o
singura piesa: partea tronconica plina, care este de fapt un arc disc cu rolul de arc de presiune,
si lamelele, care sunt de fapt prghii ncastrate n pnza arcului disc cu rolul de prghii de
debreiere.
Mentinerea starii cuplate a ambreiajului la limita momentului necesar al ambreiajului
proiectat este posibila cnd pe suprafata de frecare se dezvolta forta normala:

Caracteristica arcului diafragm, pentru raportul

2<

H
<2
, are poriuni de rigiditate
h

negativ (la creterea sgeii la comprimare fora scade). Astfel arcurile diafragm sunt cele
mai rspndite pe automobile.

Fig 2.1 Dimensiunile arcului diafragma

Arcul diafragm are urmtoarele dimensiuni:
nlimea total a arcului H;
nlimea arcului h;
grosimea arcului S;
diametrul de aezare d2;
diametrul exterior al arcului d1;
diametrul interior d3.
Se adopt urmtoarele dimensiuni conform sursei bibliografice [2].
diametrul exterior al arcului d1=300mm;
diametrul interior d3=0,2*d1=60 mm;
diametrul de aezare d2=0,7*d1=210 mm;
numrul de prghii z=16;
grosimea arcului s=2,5 mm;

Solicitrile maxime obinute n arc sunt urmtoarele:

momentul radial, ce se obtine in arc.
M 1=

F
( d1 d 2 ) unde Ffora de ambreiere
2

momentul ncovoietor-in parghii.

(2.11)

M 2=

Q
( d 1d 2 )
2

(2.12)

Qfora de debreiere

F-forta de ambreiere
M 1=

F
1054
( d1 d 2 )=
( 300210 )=157.8 Nm
2
2

Q=F

d 1d 2
300210
=1054
=632.4 N
d 2d3
21060

M2= 28.4Nm
Fora F determin n seciunile arcului eforturi unitare axiale t .
t =

[ ( ) ]

4 E f
f
k 2 h +k 3 s t
2
2
2
(1 ) k 1 d 1

unde:
E modulul de elasticitate al materialului.
E=2.1 X 105

- coeficientul lui Poisson

=0.3

f deformaia arcului n dreptul diametrului d2;

f=6
s grosimea discului;
s=2.5 mm
h=4 mm

k1, k2, k3 coeficieni de form ce au relaiile;

(2.13)

d2
d1

( )
1

1
k 1=
d 1 +d 2
2

d 1d2
d
ln 1
d2

(2.14)

210 2
300
1
k 1=
=0.46
300+210
2

300210
300
ln
210

d1
1
d2
6
k 2=

1
d1
d1
ln
ln
d2
d2

( )

(2.15)
300
1
6
210
k 2=

1 =1.07
300
300
ln
ln
210
210

( )

k3 =

3
ln

d1
d2

d1
1
d2

( )
k3=

tmax =

(2.16)

3
300
ln
210

1 =1.14
( 300
210 )

[ ( )

4 2100006
6
1.07 4 + 1.14 2.5 =524 MPa
2
2
2
( 10.3 ) 0.46 300

Pentru calculul deformaiilor n timpul debreierii se folosesc:

q=q1+q2
unde:

q1 =f
(2.17)
q1 =6

d 2d 3
d 1d 2
21060
=10 mm
300210
3

q 2=

Q ( d 2d 3 )
24 z E I

(2.18)
1.315 632 (21060)3
q 2=
=2.67 mm
24 16 21000013
Din sursa bibliografica [2] se adopta:
coeficient de form al lamelei =1.315;
numrul de prghii z;
3

momentul de inerie al seciunii lamelei

I=

b s 10 2.5
=
=13 mm4
12
12

Atunci deformaia n timpul debreierii este: q=q1+q2=10+2.67=12.67 mm

2.3 Calculul discului de presiune

Functional, discul de presiune reprezinta dispozitivul de aplicare a fortei arcurilor de
suprafata de frecare, componenta a partii conducatoare pentru transmiterea momentului,
suport pentru arcuri si eventualele prghii de debreiere si masa metalica pentru preluarea
caldurii rezultate n procesul patinarii ambreiajului. Fata de aceste functii, predimensionarea
lui se face din conditia preluarii caldurii revenite n timpul patinarii fara ncalziri periculoase.
red=Re+(35)mm=150+5=155mm
rid=Ri-(35)mm=82.5+3.5=86mm
nlimea discului

hd =

L
c t (r 2edr 2id )

(2.19)
hd =
unde:

1381480.5 103
=6.5 mm
500 7.8 19( 1552862 )

- masa specific a discului de presiune; =7,8 g /cm 3

c - cldura specific a piesei ce se verific; c=500 J/kg0C

=190 C

L - lucrul mecanic pierdut prin frecare;

- creterea de temperatur;

red raza exterioar a discului;

rid raza interioar a discului;
-coeficient care exprim partea din lucrul mecanic care se consum pentru

nclzirea piesei;

2.4 Calculul discului condus

Calculul discului condus const n urmtoarele:
1. Verificarea canelurilor butucului;
2. Verificarea niturilor de fixare a discului propriu-zis de butuc;
3. Verificarea niturilor de fixare ale garniturilor de frecare;
4. Calculul arcurilor elementului elastic suplimentar;
1. Verificarea canelurilor butucului
Canelurile butucului se verific la forfecare i strivire exact la fel ca la arborele ambreiajului.
Verificarea la strivire:
4 Mm
ps=
p
z l h (d e + di ) sa
(2.20)
psa=20. .35

N
mm 2

unde:
z numrul de caneluri; s-a adoptat z=27 caneluri;
l lungimea canelurilor se recomand l=30 mm;
h nlimea canelurilor; se adopt h=2 mm;
b limea canelurilor; se adopt b=2 mm;
di - diametrul de fund ale canelurilor, di=30 mm
de diametrul exterior al canelurilor; se adopt de=30 mm;

Rezult:
ps =

4 Mm
4 751200
N
=
=33.3
< p sa
2
z l h ( d e + di ) 30 25 2 (30+ 30)
mm

Canelurile se mai verific i la forfecare. Efortul unitar la forfecare este dat de relaia:
f=

4 Mm
N
=20..30
2
z l b ( d e +d i ) af
mm

(2.21)

unde:
z numrul de caneluri; s-a adoptat z=27 caneluri;
l lungimea canelurilor se recomand l=30 mm;
b limea canelurilor; se adopt b=2 mm;
di - diametrul de fund ale canelurilor se adopta di=30
de diametrul exterior al canelurilor; se adopt de=30mm;
f=

Rezult:

4 Mm
4 751200
N
=
=24.7
2
z l b ( d e +d i ) 27 30 2.5 (30+30)
mm

2. Verificarea niturilor de fixare a discului propriu-zis de butuc

Discul condus se fixez cu butucul prin intermediul unor nituri.
Niturile sunt confecionate din OL34 i au un diametru cuprins ntre 6..8 mm.
Niturile se verific la strivire i forfecare.
Verificarea niturilor la forfecare se face dup relaia:
f=

af =30

4 Mm

r n z n A n af (2.22)

N
2
mm

rn

- raza cercului pe care sunt dispuse niturile;

zn

numrul de nituri;

An

- seciunea tranversal a nitului;

Se alege diametrul nitului

dn=8 mm, numrul de nituri zn=28 nituri,
d 2n 82
A n=
=
=50.2mm2 ,
4
4
rn=80mm

4 M m 4 751200
N

=
=
=26.7
f
Rezult:
r n z n A n 28 80 50.2
mm2

<

af

Verificarea la strivire se face dup relaia:

ps=

4 Mm
p sa
rn zn d n ln

(2.23)
psa=90

N
mm2

rn

- raza cercului pe care sunt dispuse niturile;

zn

numrul de nituri;

dn

- diametrul nitului;

ln

- lungimea prii active a nitului= 8mm

ps=

4 Mm
4 751200
N
=
=27.9
r n z n d n l n 80 28 8 6
mm 2

<

psa

3. Verificarea niturilor de fixare ale garniturilor de frecare

Niturile de fixare a garniturii de frecare se verific deasemenea la forfecare i strivire.
Acestea sunt confecionate din acelai material ca i niturile de prindere a discului condus.
4. Calculul arcurilor elementului elastic suplimentar
Acest calcul se face punnd condiia ca momentul M e care comprim arcurile pn la opritori
s fie, n general egal cu momentul generat de fora de aderen ale roilor motoare ale
automobilelor.

M e=
(2.24)
unde:

m G r r
i 0 i s 1

m G

sarcina dinamic ce revine punii motoare;

coeficient de aderen =0.8 ;

rr

- raza roii de rulare;

i0

- raportul de transmitere al transmisiei principale;

is 1

raportul de transmitere al primei trepte de vitez;

M e=

Rezult:

m G r r 15650 0,331 0.8

=
=355.6 Nm .
i 0 i s 1
3,32 3.57

Fora Fe care solicit un arc este dat de relaia:

Me
Fe =
Ze Re
unde:

(2.25)

Ze

- numrul arcurilor elementului elastic suplimentar; se adopt

Re

- raza de dispunere a arcurilor; se adopt

Rezult:

Fe =

Z e =6 arcuri ;

Re =45 mm

Me
355600
=
=1317 .2 N .
Z e R e 6 45

In general arcurile elementului elastic au urmatoarele caracteristici:

Diametrul sarmei d=3...4 mm: se alege d=4 mm
Diametrul exterios al arcului D=14...19 mm: se alege D=15 mm
Numarul total de spire ns=6.
Jocul intre spire, js=0,1d=0.4 mm
Lungimea arcului in stare libera: L =(n +2) d+(n +1)j =34 mm.
0

Lungimea ferestrelor se face mai mica dect lungimea libera a arcurilor cu

aproximativ 15.20%, astfel nct la montare arcurile se pretensioneaza.
Pentru dimensionarea ferestrelor se recomanda urmatoarele valori:
- lf=26 [mm];

- Re=45 [mm];
- a=1,5 [mm];
- nclinarea capetelor 1,20.
Taietura in butuc-B=d+5=10+5=15mm
Diametrul limitatorului, d=10 mm

2.5 Calculul arborelui ambreiajului

Dimensionare arborelui ambreiajului se face din condiia de rezisten la torsiune
determinat de momentul motor.
Diametrul de predimensionare al arborelui este dat de relaia:
3 Mm
d i=
0.2 at

(2.26)

d i - diametrul de fund al canelurilor;

at
100 120

- efortul unitar admisibil la solicitarea de torsiune i este cuprins ntre

N
mm2 .

Rezult diametrul

d i=

M m 3 751200
=
=32.48 mm
0.2 at
0.2 100

Conform STAS 1768-68 privind privind dimensiunile nominale ale arborilor si

butucilor canelati cu profil dreptunghiular se adopta:
Diametrul interior, di=32 mm.
Diametrul exterior, de=40 mm
Numarul de caneluri z=10.
Lungimea canelurilor l=30 mm.
Inaltimea canelurilor h=4 mm.
Latimea canelurilor, b=4 mm.

2.6 Calculul elementelor de fixare i ghidare

n timpul rotaiei discul de presiune este solidar cu volantul motorului, avnd n acelai
timp posibilitate deplasrii axiale. Aceast legtur dintre volant i discul de presiune se face,
de regul, prin intermediul carcasei ambreiajului.
n general, n cazul ambreiajelor monodisc, discul de presiune se verific la strivirea
suprafeelor de legtur i carcas sau dintre disc i boluri.
Presiunea specific de strivire se determin cu relaia:
ps=

Mm
p sa
R z A

(2.27)
psa=10. .12

N
mm2

unde:
z numrul de reazeme sau bolturi de ghidare;
R raza cercului pe care se afl bolurile;
A=a h ;
A aria de strivire
Rezult:

ps =

Mm
504800
N
=
=3,6
.
R z A 70 20 100
mm2

Capitolul 3. Calculul i proiectarea sistemului de acionare al ambreiajului

Sistemul de acionare hidraulic este utilizat la foarte multe automobile deoarece, fa de
sistemul de acionare mecanic, prezint o serie de mai multe avantaje, cum ar fi:

limiteaz viteza sw de plasare a discului de presiune la cuplarea ambreiajului i prin

aceasta ncrcrile transmisiei;
randament ridicat;
posibilitatea dispunerii n locul dorit fr complicaii constructive.

Un tip de sistem de acionare hidraulic este prezentat n figura 3.1

Fig.3.1 Sistem de acionare hidraulic al ambreiajului. [17]

Forta necesara ce trebuie dezvoltata de tija pistonului din cilindrul receptor este data
de relatia:
F2=Fm

(3.1)

unde:
- Fm=Q=632 [N]-forta necesara la manson pentru realizarea starii de decuplare a ambreiajului.

Forta de apasare asupra pistonului din cilindrul pompei centrale este:

L1
F1= L2 F P

(3.2)

unde:
- L1=290 [mm]
- L2=45 [mm]
- Fp- forta de apasare asupra pedalei.
Datorita ca presiunea de lucru este redusa, iar conductele de legatura dintre cilindri au
lungime relativ mica, se poate neglija deformatia conductelor, iar volumul de lichid refulat din
cilindrul pompei centrale se poate considera egal cu volumul generat de pistonul cilindrului
receptor. n aceste ipoteze, de pierderi nule de presiune din sistemul hidraulic, conform
principiului lui Pascal se poate scrie:

ih

D21 D22 F1
=
F2
D2p

(3.3)
unde:
- ih=15 - raportul de transmitere al partii hidraulice;
- D1=39 [mm];
- D2=33 [mm].
Rezulta ca diametrul pompei este de:

DP=

D21 D22
ih

Dp=12 MM
Se obtine astfel:
Fp=

Fp=

632
15 =42.1 MPa

Fm
ih

Rezulta ca forta de apasare asupra pistonului din cilindrul pompei centrale este:
L1
F1=Fp L2
F1=271.5 Mpa
Cunoscnd cursa mansonului de decuplare si considernd ca volumul refulat de pompa
se regaseste n cilindrul receptor, se obtine pentru cursa pedalei relatia:

Sp=Sm x ih=10 x 15=150 mm