Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina

din Bucuresti

Veterinara

Facultatea de management

Inginerie si management in alimentatia publica si agroturism

Referat
-Aluviosoluri-

Student : Lungu Sorin Georgian

Aluviosolul

Definitie. Sunt soluri cu orizont A urmat de material parental de cel

putin 50 cm grosime, constituit din depozite fluviatice, fluviolacustre
sau lacustre recente, inclusiv pietrisuri, cu orice textura.
Conditii si procese de formare. Solurile aluviale s-au format si
sunt raspandite, ca si protosolurile aluviale, in conditii de lunci, delta
si perimetre lacustre, dar iesite de sub influenta revarsarilor, ceea ce a
permis avansarea procesului de solificare, acumularea humusului si
formarea unui orizont A mai gros decat in cazul protosolurilor
aluviale.
Profil, proprietati. Solurile aluviale tipice au profilul Ao - C, cu
material parental C, constituit din depozite fluviatile, fluviolacustre
recente, cu orice textura. Textura este nediferentiata (de la grosiera
pana la fina) sau contrastanta; fata de protosolurile aluviale prezinta
structura mai buna (glomerulara, grauntoasa ori poliedrica); regim
aerohidric extrem de variat, in functie de textura, de adancimea apelor
freatice etc.; continut mai mare de humus (2 - 3%) si de substante
nutritive; gradul de saturatie in baze si reactia sunt foarte diferite (de
la saturate si alcaline pana la debazificate si acide).

Fertilitate si folosinta. Sunt soluri cu fertilitate ridicata, fiind

folosite pentru o gama larga de culturi agricole. Rezultate foarte bune
dau pentru culturile legumicole, mai ales in situatia aplicarii de
ingrasaminte minerale si organice.

Aluviosolurile se formeaz prin nelenirea aluviunilor

relative recente, dar ieite de sub regimul inundrilor
periodice (Blaga i colab., 2005); ocup o suprafa de
58 km2 . Sunt foarte varaibile ca textur, n funcie de
alctuirea granulometric a depozitului aluvial. La nivel
de subtip se ntlnesc aluviosoluri: calcarice, entice,
gleice, salinice i sodice. De asemenea s-a realizat i o
clasificare a lor, innd cont de nivelul de nelenire.

Subtipul calcaric se refer la solul care prezint

carbonai de la suprafa. FACTORII PEDOGENETICI
DETERMINANI I ROLUL LOR N EVOLUIA NVELIULUI
DE SOL DIN CMPIA MIZIL-SRATA 31 Aceste soluri care
fac efervescen de la suprafa, s-au format pe
conurile de mprtiere sau pe vechi cursuri de pruri
n cadrul cmpiei de glacis ct i n cmpia de
subsiden. Roca se solificare este format din aluviuni
de diferite texturi. Se dezvolt pe suprafee relativ
plane cu expoziie sudic pe conurile de mprtiere sau
pe grinduri. Apa freatic mai adnc de 2 m (pe cmpia
de glacis de 8-10 m). Sunt cultivate n principal cu
cereale. Figura IV.1 reprezint un aluviosol calcaric
(ASka) cu sol ngropat la adncime mare (faeoziom
argic - FZar) localizat la nord de Sarnga valea Dara.

Sunt formaiunile pedologice cele mai recente alctuite

din materialul transportat de pruri din Subcarpai i
depuse pe suprafeele supuse inundaiilor periodice; nu
prezint un profil difereniat; ocup o suprafa de 71
km2

Aluviosolurile reprezinta soluri tinere, in curs de

formare, pe depozitele aluviale, fiind raspandite in
lungul Dunarii si afluentilor sai. Ocupa o suprafata de
circa 8000 ha in sectoarele de lunca si conurile
proluviale. In functie de gradul de solificare, pot ocupa
grindurile sau sectoarele de lunca inundabila,
sectoarele de lunca neinundabila , conurile de dejectie

sau terasele joase. Aluviosolurile sunt raspandite in

lunca Dunarii, in Depresiunea Sichevita, in lunca si pe
conul de dejectie al raului Nera. Se pot asocia cu
gleiosoluri sau mlastini (la Ieselnita, Ogradena,
Pojejena, Susca) sau pot avea caractere cernoziomice in
bazinetele Moldova Veche si Sichevita, pe conurile de
dejectie ale raurilor Brezasca - Toronita, Orevita,
Gornea, Valea Mare. In ostrovul Moldova Veche se
gasesc alaturi de nisipuri si psamosoluri, iar pe raurile
interioare, afluente Dunarii, au o raspandire redusa,
asociindu-se cu depozite aluvionare
Aluviosolurile se definesc prin prezena unui orizont A
(Am, Au, Ao) format pe materiale parentale constituite
din depozite fluviatile, fluvio-lacustre sau lacustre
recente, de cel puin 50 cm grosime. Rspndire i
condiii naturale de formare Aluviosolurile ocup
suprafee importante n luncile rurilor, care nu mai
sunt sub influena inundaiilor sau aceste terenuri sunt
inundate la intervale mari de timp cum sunt Lunca i
Delta Dunrii. Aluviosolurile apar de asemenea n
cmpiile de subsiden actuale din Cmpia Romn de
est, Cmpia Banatului, Cmpia Criurilor etc. Totodat,
sunt rspndite n zonele cu teritorii eliberate de ap
cum sunt Balta Ialomiei, Balta Brilei unde ocup
suprafee importante. Aluviosolurile se pot ntlni pe
suprafee reduse i n regiunile cu relief frmntat din
zonele de deal, piemont i podi unde versanii au fost
supui eroziunii hidrice. Materialul parental care a
contribuit la formarea acestor soluri este constituit din
depozite fluviatile, fluvio-lacustre sau lacustre, care
prezint o mare heterogenitate n ceea ce privete
textura att pe vertical ct i pe orizontal. Unele

aluviosoluri apar i pe material parental fluvic coluvial

nehumifer, de peste 50 cm grosime, pe versani sau la
baza versanilor. n afara texturii prezint o mare
diversitate din punct de vedere chimic, deoarece unele
depozite pot fi carbonatice iar altele salinizate.
Vegetaia natural caracteristic este reprezentat de
plante ierboase cum sunt: Agrostis alba, Poa pratensis,
Alopecurus pratensis, Lolium perenne i specii
lemnoase: Salix alba, Populus alba, Populus nigra etc.
72 Procese pedogenetice n cazul terenurilor de lunc
frecvent inundabile, solificarea decurge foarte lent din
cauza aluviunilor care mpiedic dezvoltarea vegetaiei,
n aceste condiii la suprafa se formeaz un orizont de
bioacumulare foarte subire i cu un coninut de humus
redus. Dac efectul de inundabilitate este stopat, n
timp la suprafaa solului se formeaz un orizont A de
bioacumulare, bine conturat i cu o cantitate de humus
mai ridicat. n timp, odat cu avansarea solificrii,
aluviosolurile din zonele neinundabile, evolueaz spre
tipul de sol caracteristic zonei respective. Alctuirea
profilului - Aluvisolurile au profilul Ao-C. Orizontul Ao
prezint o grosime de 20-50 cm bine conturat, cu
stratificaii mai puin evidente, culoare brun-cenuie,
textura diferit n funcie de natura depozitelor depuse
de la grosier la fin, structur slab moderat dezvoltat,
pot prezenta pete ruginii-glbui datorate proceselor de
gleizare, trecerea spre orizontul C se face treptat.
Orizontul C reprezint materialul parental startificat
format din depozite aluviale de diferite grosimi i cu
texturi diferite. Datorit apei freatice aflat la mic
adncime, apar frecvent pete glbuirocate n urma
oxidrii compuilor de fier. Proprieti Aluviosolurile

conin frecvent CaCO3 de la suprafa, nsuirile fizicochimice sunt influenate de textura materialului
parental i de adncimea apei freatice. n general au un
regim aero-hidric favorabil, coninutul de humus variaz
ntre 2-3%, gradul de saturaie n baze 80-100%, iar pHul ntre 6-8,5. Subtipuri - distric (di), sol avnd
proprieti districe cel puin n orizontul superior; eutric (eu), sol avnd proprieti eutrice cel puin n
orizontul de suprafa, fr carbonai; - entic (en), sol
cu dezvoltare extrem de slab (incipient); orizontul A
are sub 20 cm grosime sau lipsete; - calcaric (ka), sol
avnd carbonai de la suprafa sau din primii 50 cm molic (mo), sol avnd orizont A molic (Am); - umbric
(um), ), sol avnd orizont A umbric (Au); - vertic (vs), sol
avnd orizont vertic; - prundic (pr), asemntor cu cel
scheletic; - gleic (gc), sol avnd proprieti gleice
(orizont Gr) ntre 50-100 cm; - salinic (sc), sol avnd
orizont sc (salinizat sau hiposalic) n primii 100 cm sau
orizont sa (salic) ntre 50-100 cm; - sodic (alcalic) (ac),
sol avnd orizont ac (alcalizat sau hiposodic) n primii
100 cm sau orizont na (natric) ntre 50-100 cm; psamic (ps), sol avnd o textur grosier cel puin n
primii 50 cm; - pelic (pe), sol avnd o textur fin cel
puin n primii 50 cm; - coluvic (co), sol dezvoltat pe
material parental fluvic coluvial nehumifer (de peste 50
cm grosime pe versani sau la baza versanilor).

MANAGEMENT

Aluviosolurile au o stare de aprovizionare mijlocie cu

elemente nutritive ceea ce le confer o fertilitate bun.
Sunt favorabile pentru o gam larg de culturi agricole
gru, ovz, floarea soarelui, porumb. n multe situaii se
obin producii mai ridicate pe aceste soluri n
comparaie cu solurile nvecinate, deoarece aceste
plante beneficiaz de aportul apei freatice cantonate la
mic adncime. Mai sunt utilizate n legumicultur, ca
puni, fnee i pomi. Aluviosolurile frecvent
inundabile, necesit lucrri de stopare a inundaiilor i
de desecare-drenaj. n cazul solurilor salinizate, se
impun msuri de combatere a salinitii. Necesit
aplicarea de ngrminte chimice i organice pentru
mbuntirea coninutului de elemente nutritive i a
materiei organice din sol.

Bibliografie
http://www.horticulturabucuresti.ro/fisiere/file/Manuale
%20An%20I%20Horti%20invatamant
%20la%20distanta/Pedologia.pdf

 http://www.creeaza.com/referate/geo
grafie/geologie/Aluviosolul711.php
http://www.referatele.com/referate/bi
ologie/online14/Solurile---Clasacernisoluri--luvisoluri--cambisoluri-spodisoluri--hidrisoluri--pelisoluri-protiso.php