Autor: miceliu

2012-10-08 17:02:11
1. Scurta privire asupra cresterii. Materia de baza se marunteste se umezeste (ntre timp se poate eventual
expune la efecte termice) apoi adaugam miceliul la materialul de baza racit si punem amestecul n saci de folie
gauriti. Tinuti n loc adecvat timp de 2025 de zile sacii se vor albii si vor deveni compacti. n conditii
prielnice pe gauri apar forme incipiente de ciuperci. Perioada de recolta dureaza 1-2 luni. (Cresterea pe butuci
este prezentata ntr-un alt ghid)
Materii de baza. Pentru productia ciupercilor Pleurotus este adecvata folosirea urmatoarelor materii prime, n
stare sanatoasa si uscata: paiele de cereale, tulpina de porumb, cocenii de porumb, tulpina de sorg, paiele de
rapita si in, spacul de cnepa, etc. Sa nu folosim singure paiele plantelor de soia, mazare, lucerna, trifoi,
destinate producerii de seminte, dect n combinatie cu paie de cereale n procent de 20-30%. Se mai poate
folosi rumegusul si spanul de foioase, pastrate sanatos si uscat, cu exceptia salcmului, stejarul nobil. Dintre
brazi se poate folosi numai rumegusul si spanul molidului.
Rumegusul marunt de la drujba se poate folosi numai n amestec cu materiale mai dure (span, pai maruntit),
pentru ca mareste capacitatea de retinere a apei a acestor materiale care folosite n exclusivitate se nbcnesc
din cauza lipsei de aer. Marimea granulelor trebuie astfel realizata nct 10 kg de material uscat sa retina 18-20
litri de apa (=65-70%). Materialul lemnos taiat cu fierastraul n stare complet uscata (mobila, unelte, etc.) are
rumegus si span mai stabil dect lemnul crud pentru ca acesta din urma se poate mucegai sau rncezii n cursul
depozitarii.
Paioasele le taiem n bucati de 1-3 cm sau le macinam, coceanul de porumb se macina n granule de 0,5-1,5
cm. Unul dintre cele mai bune materiale de baza, tulpina de porumb depozitata n stare uscata si n conditii
optime (chiar si n gramezi traditionale pt. furaj), se marunteste ct mai bine n bucati de 0,5-1 cm.
Materialului astfel maruntit se poate adauga n mod avantajos si 10-30% rumegus.
Umezirea tratarea termica a materialului de baza. Materialul umezit si nsamntat trebuie bine ferit de larvele
diferitelor musculite si de mucegai. Acestea sunt nlaturate prin tratament termic si substante chimice. Noi
preferam tratamentul termic, eventual completat cu solutie de Mirage EC45 pentru distrugerea mucegaiului
(ciupercile Pleurotus suporta relativ bine aceasta substanta). n perspectiva nsa este indicata evitarea folosirii
substantelor chimice, n cazul unor cantitati mai mari de miceliu, a speciilor mai rezistente si a metodei
scufundarii. Metoda amintita anterior are si corespondent pentru utilizare n cantitati industriale.
Umezire cu apa fierbinte. Umezirea se face pe suprafata betonata spalata bine anterior cu jet de apa, sau n tavi
curate si n cazi. La 10 kg de material uscat se adauga 18-20 litri de apa fierbinte amestecnd gradat. nainte de
fierbere putem pune n apa 10ml Mirage la 100 l de apa (la 100 kg compost umed 10ml). Din compostul astfel
obtinut si apoi racit la 20-28 C, facem, adaugnd 4-5 litri de miceliu, 3-4 saci de cte 10-12 kg fiecare. Daca
umezim cu apa rece numai n cazul unui rumegus, span, proaspat si sanatos atunci sa nu neglijam MIRAGE
si sa nu facem mai mult de 3 saci din 5l de miceliu.
Metoda scufundarii. n cazul acestei metode sa nu folosim n exclusivitate rumegus respectiv span, ci (daca tot
am ales aceasta metoda) sa adaugam 10-20% paie sau cocean, tulpina de porumb. Materialul de baza asezat n
cos, recipient cu gratii sau sac permeabil, se aseaza sub apa ntr-un vas mare si se fixeaza ca sa nu se poata
ridica. Apoi se ridica temperatura apei la60- 65C sau se introduce materialul de baza n apa de aceasta
temperatura. Dupa ce temperatura de 60-65C s-a restabilit, o mentinem (ncalzitorul se pune la minim) timp
de 20-25 minute. Apoi urmeaza scoaterea si scurgerea. Dupa scurgere materialul se pune la dunst fie n sac
fie varsat. Aceasta se poate face de exemplu pe podea curata acoperita cu folie sau n lazi. Materialul se
acopera tot cu folie curata. ntre timp completam apa din recipient si cufundam materialul urmator. Dupa
scurgere l adaugam la cel deja existent si punem folia deasupra din nou. Deci n aceeasi zi putem cufunda mai
multe portii. Materialul de baza ramne relativ cald (45-50C) pna a doua zi si se nmultesc microorganismele
ce prefera temperaturile mai ridicate (bacteriile) care mai trziu vor oferi o oarecare protectie ciupercii
Pleurotus mpotriva mucegaiului. Din apa de cufundare (un lichid maroniu) ramasa, putem pune la pastrare 1-2
l n sticle cu care mai apoi vom altoi apa de cufundare urmatoare daca n decurs de o saptamna pregatim din
nou saci. Din 4-5 litri de miceliu putem face 5-6 saci de 15-18kg.
Aburire uscata la 100C timp de o ora. Aceasta este o metoda pentru productie industriala dar cu pricepere pote
fi realizata si n mica productie. Punem apa la fiert pe fundul unui butoi, deasupra apei este un grilaj pe care se
pune materialul de baza care este penetrata de aburi, iar sus aburii ies pe sub capac. Daca folosim arzator cu

gaz pentru fierberea apei, trebuie sa apelam la priceperea si cunostintele unui specialist pentru aplicarea
corespunzatoare si lipsita de riscul accidentarii a acestei metode (supapa de siguranta cu magnet pe arzator,
asezarea si mnuire acestora etc.). Dupa aburire rasturnam materialul de baza (recipientul sau butoiul poate fi
basculabil) pe podea spalata cu jet de apa, n tavi sau cazi. Umezirea se face cu apa rece (la 10 kg material
uscat 16-18 litri) amestecnd permanent. La materialul care astfel sa racit, se poate adauga miceliul. Din 45litri de miceliu se pot face 4- 5 saci de cte 10 -12 kg.
nsamintarea, umplerea sacilor. Se amesteca uniform cu mna miceliul sfarmat cu materialul de baza umezit
(65-70% continut de apa) si racita pna la 22-28C pe o suprafata betonata bine spalata, n tavi de metal sau n
cada. Apoi umplem sacii de folie cu acest amestec bine tasat si legam foarte strns gura sacilor. n sacii lati de
40-55 cm si grosimea de 0,04-0,05 mm confectionati din folie ndesam 10-15 kg de material pna la o naltime
de 50-60 cm. n cazul sacilor mai mari, mijlocul continutului lor se poate nbcsi n timpul verii. Se gaureste
sacul cu un obiect ascitit cu o grosime cca 10 mm ca o tesatura fie nainte fie dupa umplere.
Nu se amesteca miceliul diferitelor ciuperci!
ntesare. ntesarea sacilor se face n locuri aerisite, curate (pivnite, demisol, garaj, coridor, cladiri anexe etc.)
cu temperatura de 18-20C pe pardoseala, podea pamnt sau pe rafturi, n asa fel nct sacii sa nu se atinga.
Locul sacilor trebuie curatat si dezinfectat cu apa cu dezinfectant n prealabil. Sacii nu se pot pune n apopiere
de cartofi, morcovi, leguminoase. Dupa asezare sacii trebuie imediat dezinfectati cu praf antigndaci sau muste
(la fel si nprejurimile sacilor) ca de exemplu Piretrin, Male, Domotox etc.
ntesarea dureaza 15-25 zile n functie de temperatura,materialul de baza folosit si de cantitatea de miceliu.
Trebuie asigurata si iarna temperatura de cel putin 18C. Daca temperatura ncaperii creste vara peste 23-25C,
trebuie miscat aerul cu un ventilator mic n jurul sacilor, mai ales daca ntesam mai multi saci. Formele
incipiente de ciuperci ncep sa apara ntre ziua a 15-25-a.
Procesul de productie a recoltei, recolta. Blocurile albite si compacte sunt puse n productie la locul ntesarii
sau trasportate n alta ncapere sau cu exceptia verii, n corturi de folie izolate si umbrite. Sacii sunt pusi la
productie n pozitie ridicata pe podea sau pe rafturi, dar iarna se pot pune unul peste altul culcat 2-4 saci pe
pardoseala Mutarea nu i afecteaza.Transportul sacilor incubati se face cu foarte mare grija,evitind
desprinderea foliei de exteriorul compostului incubat.
Conditiile declansarii producerii recoltei: Scaderea temperaturii materialului de baza cu cteva grade C (ex. De
la 26 la 20-22 sau 22-24C la 18-20), umiditate ridicata, aerisire mai intensa, putina lumina naturala sau
artificiala. Soiurile actuale (HK 35, 357, G24 Ps-saka ZU ,K12 ,P80 etc.) pot fi productive tot anul la
temperatura de 15-25C, la temperatura de 10-12C dezvoltarea ciupercilor este lenta. Ciupercile apar pe
gaurile din folie. Daca este putin aer curat, ciupercile se pot forma sub folie sau formeaza paluie, eventual se
dezvolta n forma de corali sau li se ngroasa tulpina, dar se pot malforma si din cauza chimicalelor sau miros
de ulei. Unii producatori n momentul declansarii productiei taie folia pe lnga cteva gauri, dar de obicei acest
lucru nu este necesar. Pardoseala trebuie stropita de mai multe ori pe zi, dar nu si ciupercile sau sacii.
Ciupercile nu pot fi tratate cu substante anti gndaci, n ncapere nu se poate folosi nici spray npotriva
mustelor.
Recolta apare periodic aproximativ din doua n doua saptamni. Perioada de productie dureaza 1-2 luni, cu 3-4
valuri de recolta. Daca blocurile devin usoare , uscate dar par sanatoase dupa primul sau al doilea val de
recolta, le putem injecta cu apa (cu furtun, sau facem o gaura n partea de sus), apoi se compacteaza din nou si
se leaga. n aceste cazuri sacul se poate tasa chiar si la jumatate din volumul initial n timp ce l lovim de
pardoseala cu fundul. Dupa terminarea procesului de producere de recolta, blocurile trebuie puse la mare
distanta de locul initial, locul lor trebuie curatat si dezinfectat cu apa cu solutie dezinfectanta (hipo). Nu se pun
blocuri noi lnga blocuri n productie. Compostul nca alb, necontaminat cu mucegai poate fi folosit la
furajarea oilor, vitelor, porcilor . Recolta probabila este 15-25% din greutatea compostului umed. Palaria
ciupercilor prea coapte si pierde culoarea, se ndeapta, se rasuceste n sus si marginea devine ondulata, devine
tare si nprastierea sporilor se nteteste ceea ce poate provoca alergie sau tuse. Sa nu asteptam cu culesul pna
la acest moment. Palaria ciupercilor bune de cules sunt nca ndoite nspre interior la margini. Partea de sus a
tulpinei ciupercilor tinere se poate gati, se taie felii subtiri. Palaria se marunteste perpendicular pe striatii.
Cele mai simple moduri de preparare: pane, tocanita, sosuri pentru paste fainoase, supe, ciuperci cu oua,
chiftele, sandvisuri, salate etc. Modul de conservare casnica (dupa maruntire): uscare (apoi se poate si macina),
conservare natur sau n otet cu dubla dunstuire sau congelarea semipreparatului. Ciupercile proaspete desfacute

n frunze si ambalate se pot tine 2-3 zile n frigider iar mncarurile cu ciuperci 1-2 zile.
Ciupercile Pleurotus de crescatorie se pot pune n vnzare libera la pret de piata. Daca e necesar, trebuie
dovedita originea lor din crescatorii pentru care de regula se accepta si dovada achizitionarii miceliului (adica
faptul ca nu sunt culese din natura pentru ca acestea trebuie prezentate inspectorilor pietelor).
MICELIUL (pe bob de gru). Miceliul se poate pastra 1-2 saptamani in locuri umbroase la temp de 10 -120 C
sau chiar 1 luna la 2-40 C.Se admite putina umezire si patare al miceliului dar in ansamblu trebuie sa fie
albi,culoarea galbena semnificand imbatranirea.in cazul folosirii unui miceliu inbatranit se recomanda marirea
dozei cu 1-2 litri la 100 kg compost.miceliul se dozeaza in functie de tehnologia de productie aleasa dar si
experienta producatorului conteaza.Se recomanda in general 4-6 litri(2,5-3,5kg)miceliu la 100 kg compost
umed.
Pentru o munca eficienta este necesara, n afara de ghidul de productie si propria experienta de producator, de
aceea productia trebuie nceputa cu cantitati mici.
Literatura de specialitate: Szili Istvn - Gombatermeszts, 1994

CULTIVAREA PLANTELOR

CEREALE

LEGUME

CIUPERCI

FRUCTE

Struguri / vita de vie

Pomi si arbusti fructiferi

PLANTE TEHNICE

PLANTE FURAJERE

PLANTE MEDICINALE & AROMATICE

SILVICULTURA

GRADINARIT

MATERIAL SADITOR

INGRASAMINTE / FERTILIZANTI

PROTECTIA PLANTELOR

CRESTEREA ANIMALELOR

BOVINE

PORCINE

OVINE / CAPRINE

CABALINE

PASARI

ANIMALE DE BLANA

PESTI

ALBINE

MELCI

FURAJE / HRANA ANIMALE

SANITAR / VETERINAR

AFACERI AGRICOLE

STIRI AGRICOLE

FONDURI EUROPENE

IDEI SI OPORTUNITATI DE AFACERI

SUBVENTII AGRICULTURA

CREDITE AGRICULTURA

ASIGURARI AGRICOLE

PRETURI AGRICOLE

MANAGEMENT AGRICOL

MARKETING AGROALIMENTAR

IMPORT / EXPORT PRODUSE AGROALIMENTARE

MASINI, UTILAJE, INSTALATII

UTILAJE AGRICOLE

TRACTOARE

COMBINE AGRICOLE

CONSTRUCTII, INSTALATII SI ECHIPAMENTE

PRODUCATORI / DISTRIBUITORI DE MASINI, UTILAJE, INSTALATII

Cultura ciupercilor in gospodarie

24 August 2007

Ciupercile au o valoare nutritiv deosebit prin coninutul de proteine

vegetale de 4-5%, hidrai de carbon 6%; glucide 1-3%, lipide 0,5-1%, vitamine din
complexe B, vitamine D, A, i C.
.

Etapele producerii ciupercilor

In prima etapa se mcina compostul (amestec paie de gru, orz, stiuleti de
porumb).

n partea doua se tine compostul n ap la 80-90 grade C, dup care materia le

las la uscat pn la 25 grade C.
n partea a treia se adaug miceliu i se ambaleaz n saci de plastic gurii.
Saci se depoziteaz si n alt ncpere si dup 18 zile capt o culoare alb i ncep s
rsar prin guri.
Cultura ciupercilor n gospodrie
Ciuperci cultivate pe compost fermentat de gunoi de cal, gunoi de pasre, gunoi
de porc, paie, etc. Din acest grup fac parte ciuperca de strat alb, crem sau brun.
Aceste ciperci se pot cultiva la temperaturi diferite dupa cum urmeaza:
Se pot cultiva n regim de temperatura mai sczut, n special toamna (1216 grade C) ciupercile Psalliota bispora, Agaricus bisporus).
Se poate cultiva vara n regim de temperaturi mai ridicate (22-26 grade C)
ciupercile Psalliota edulis, Agaricus edulis).
Buretele ciuciulete Coprinus comatus necesit temperaturi de 15-20 grade
C.
Ciuperci cultivate pe material celulozic: paie, rumegu, hrtie, ciocli de
porumb, tala, coaja de copaci etc. Din aceast grup fac parte:
Buretele roiatec sau Pleurotus Florida care necesit pentru cultur
temperaturi cuprinse ntre 15-25 grade C. Se cultiv vara i toamna.
Buretele vnat sau pstrvul vnat Pleurotus ostreatus care se cultiv la
temperaturi de 10-15 grade C primvara i toamna;
Buretele cornet, Pleurotus cornucopiae care necesit aceleai condiii ca i
Pleurotus florida;
Ciuperca cu val sau Stropharia rubra rugosa si cre necesit pentru cultur
12-16 grade C. Se cultiv toamna (septembrie-noiembrie) sau primvara
(martie-mai).
Culturile de toamn sau de primvar se pot produce n pivnie, subsoluri, depozite,
grajduri, verande, balcoane, sere, solarii, umbrare, oproane, din speciile de Pleurotus.
nsmnatul trebuie fcut la 20-25 de grade, timp de trei sptmni, iar dup ce
substratul este mpnzit se transfer n spaiul de cultur unde va suferi un oc termic
obligatoriu pentru burei.
PLEUROTUS OSTREATUS are plria violace, alb brun, cu aspect umed,
strlucitor, lamele albe cu reflexe crem, plria este alb, regim termic 10-15 grade C.
PLEUROTUS FLORIDA are plria brun cu lamele de culoare alb, piciorul
destul de lung, este de asemenea alb, nserat lateral, regim termic 20-25 grade C.
PLEUROTUS CORNUCOPIAE are plria n form de cornet de culoare glbui,
crem, roiatec, necesit pentru cultur un regim asemntor cu Pleurotus Florida.

BURETII cresc bine la o lumin difuz, fr ventilaie mecanic.

O condiie foarte important este ca dup fiecare ciclu de cultur s se fac o
dezinfecie bun prin stropiri cu pesticide pentru a evita riscul mucegirii n totalitate a
substratului celulozic nutritiv.
Substratul este format din materiile prime (paie de gru, coceni, rumegu
foioase, frunze stejar, coaj copaci) materii auxilare (boabe de orz, mlai materiale
refolosibile din hrtie sau bumbac) sntoase la care se adaug amendamente (cret
furajer, var stins).
Substratul se poate realiza:
Varianta 1(ciocli porumb zdrobii 88-90%, boabe de orz 10-12%);
Varianta 2 (coceni de porumb70%, paie gru 25%, boabe orz 5%);
Varianta 3 (rumegu foioase 85%, deeuri hrtie 10%, boabe orz 5%)
Materile prime i auxiliare se amestec bine, dup care 3-4 zile se
asigur umectarea n aa fel nct prin strngere ntre degete s mustuiasc uor la
baza degetelor. Urmeaz dezinfectarea termic obligatorie timp de 20-24 de ore, iar
dup rcire materialul trebuie s prezinte o umiditate de 70-75% cea ce nseamn c la
strngerea n mn, apa s musteasc uor la baza degetelor. La materialul dezinfectat
i rcit se adaug 4-6% carbonat de calciu sau 3% var stins de consistena smntnii i
se va efectua omogenizarea ct mai uniform a tuturor componentelor.
nsmnarea se face prin amestecarea miceliului n proporie de 3% (3 kg
miceliu la 100kg substrat) n substratul nutritiv.
Dup aceast operaie se face repartizarea amestecului n ldie tapetate cu folie
(care se perforeaz), care apoi se taseaz pn la o grosime de 15-20 cm.
Miceliu se va procura cu doar cteva zile nainte de folosirea lui pentru a nu
suferii degradri calitative.
Incubarea miceliului necesit temperaturi de 20-25 grade C ( maxima trebuie s
fie de 28%) timp de aproximativ 15-20 de zile. Dac temperatura este mai sczut (1115 grade C) mpnzirea miceliului dureaz 40 50 de zile iar producia va fi mult
diminuat.
Pentru accelerarea fructificrii, dup ce stratul celulozic este mpnzit n totalitate
se face scderea brusc atemperaturii cu 6-8 grade timp de 4-10 zile (oc obligatoriu
la Pleurotus ostreatus, P.cornocopiae) Fructificarea se va produce la 15-35 zile dup
nsmnare. P. florida nu necesit oc termic pentru fructificare motiv pentru care se
recomand s fie cultivat n perioadele mai calde ale anului.
Dup ce substratul este mpnzit n totalitate de miceliul ciupercii, brichetele se
pot aeza pentru fructificare fie orizontal fie vertical (ciupercile vor avea piciorul mult mai
scurt). Umiditatea relativ a aerului trebuie s fie cuprins ntre 80-90% i se realizat
prin stropiri uoar a brichetelor i spaiilor de circulaie de 2-3 ori/zi, folosind o pomp
ce pulverizeaza 150-250 cm.cub ap/mp.

La P. florida aerisirea trebuie s fie mai puternic. Luminarea va fi 8-10 ore/zi ori
cu becuri de 45W (la 2m unul de altul). n sere se vruiesc geamurile, iar n solarii i
balcoane se face umbrire uoar pentru a evita uscarea i nclzirea substratului.
Recoltarea se va face n faza de maturitate comercial, cnd marginea plriei se
deruleaz i devine dreapt.