Pentru Olivia Lytton, casatoria iminenta cu ducele de Ca cu Fat-Frumos — pare mai degraba un blestem decat Se ee Deacon eetten ntcece ent ttaenes ajuta pe sora ci, Georgiana, mirite cu ducele Pee een nt ten ese cee neta atts tele de vedere... Se tinm at enten ees Cae eee CSS at onic Sons ee Tere decorativa si subgirica Georgiana Lytton ar fio duces potrivita pentru el. Aga ca de ce nu poate inceta si se mai gandeasca la sora ei geamana, durdulia, incapa- anata giintru totul neconventionala Olivia? Hotirit eee ener cee een eee metodic pe Olivia din gandurile lui, lisind logica si PEt eee renee ener Dee Recut ertneeeeenny Chee em eRe ene gan va trebui sa renunge la principiile lui cele mai de pret Pecan eee ce ae Pe ee ee ene Pre ACY ee Mort sale de dragoste s-au aflat in topul New York Times acs ce ee Soee eee G) Ney come Fileqerea perfeprolog A fost odata ca niciodatd, acum nu prea mult timp. {in martie 1812, mai exact)... a fost o fata, destinata sa fie pringest. Dey, daca es fim suta la sua corecti, nu exis- ‘a nici un pring in peisyj, Era inst logodita cu moyteni- torul unui duce si, din punctul de vedere al aristocratiei de mai mick importanga, o diadema era la fel de buna ca gio coroana. Povestea noastra incepe cu acea fata si continu cu © noapte furtunoasi si o serie de teste gi, chiar daca nu exist nici un bob de mazire in acest basm, va garan- tez c& vefi gisi totusi o surpriza in patul fetei: poate o cheie, poate un purice ~ sau poate un marchiz, tot veni vorba. Tn povesti, capacitatea de a simfi un bob de aztre sub saltea este suficienta dovada c& o necunoscutd care soseste in mijlocul unei furtuni, pe timp de noapte este cu adlevarat pringesd. In lumea reals, desigus, e ceva mai complicat. Ca s& se pregiteasca pentru titlul de duces, Miss Olivia Mayfield Lytton tnvatase cate ceva din prac- tic fiecare ramurd a cunoasterii umane. Era pregitité si ia cina cu un rege, sau cu un bufon, sau cu Socrate in persoana, capabila de a purta conversatii dintre cele mai variate, de la opera comica italiana pana la noile masi- nari care se fnvarteau. Dar, la fel cum un singur bob uscat de mazare era suficient pentru a determina autenticitatea printesei, un singur amanunt crucial decidea eligibilicatea Oliviei pentru titlul de duces: era logodité cu mostenitoral due catului Canterwick. ‘Mai putin importante erau amanunte precum faptul c&, la inceputul acestei povesti, Olivia avea douaieci si tei de ani gi era inc’ nemaritat,c& tatal ei nu definea8 Eloisa James nici un titlu de noblefe si cX tindra noastra nu fusese nicicdnd catalogata drept vreo mare frumusefe. Ba chiar dimpotriva. ‘Nimic din toate astea nu conta. capitolul 1 in care facem cunogting& cu o viitoare ducest 4 Clanges Stet, Mayfair fgg tne et Regedinga dlut Lytton, Esq. Cele mai multe logodne iau nastere ca urmare a pneia din doua emotit puternice: lacomie sau dragoste. Insi logodna Oliviei Lytton nu avea la bard nici vreun schimb de bunuriintre aristocrat cu o gindire similara, nici vreo combinafie puternica intre doringa, asemanare sledge ut Cupidon, De fapt, in momentele ei de disperare, vitoarea mireae si ar fi pus probabil logodna ei pe seama unui Blestemn, ~Poate ca pirintii nostri au uitat st cheme vreo ursitoare importanti la Boteaul meu, ti spuse suroril ei, Georgiana. Se intorceau acaat de Ia un bal dat de Concele de Micklethwait, la care Olivia petrecuse o parte generoast timp cu lopodatcal ~Biestemul, continua ea, nu cred cf mai e nevoie 0 spunem, se manifest acu in persoana lui Rupert, viitorul meu sof. Ag prefera sa dorm timp deo suti ani. ~Are gi dormitul avantajele lui, 0 aproba sora borind din easura paring, in ga covel Georgiana nu continu’ acest comentariu pozitiv, ‘cu partea opusi: dormitul avea avantaje.. dar Rupert prea pusine. livin eebui st fact un efor 284i inghitd nodal din gat si s& rimand cateva clipe singura in trasura intuneca- 1, Inainte si fie in stare sii controleze atitudinea si st © urmeze pe sora ei, peiuse dintotdeauna c& aves si fie Ducesa de Canterwick intro buna zi, aga c& nu avea niciEloisa James se simmta at le nefericiti. Cu toate astea, se un goo 5 Si ea compania vitor Inch “ose of sir ci amorgestejumatate din minte. Rai ora de nici un ajutor fapeal c& aproape intreaga sosuente londonest, inclusiv mama el, 0 considera cea soci orocoash dintre tinere. Mama ei ar fi fost ingros- tual tfesl nu surprins’ ~ de gluma proast prin care Siivia asocia logodna ei cu ducele cu'un blestem. Per tru piringii ei, era cit se poate de clar c& ascensiunea Flce lor pe scara social eta o adevarata mand cereasct. ro binecuvantare. Pe seta Domnulull spusese domnul Lytton probabil de cel putin cine! mii de ori de la najterea Oliviei. Dact nu m4 fi dus la Eton. Eta 8 poveste pe care Olivia gi sora ei, Georgiana, 0 ascultasera cu mare placere cand fuseser’ mici. Se ur- au pe genunchit lul papa gil ascultau povestind plin Ge enturiasm cum el ~ om simplu si fara nimic remar- cabil (desi inradit cu un conte dintro ramua a familiet fale precum si cu un episcop #1 cu o marchiza din alta) omnul Lytton ~ se dusese la Eton gi se imprietenise fa catarama cu ducele de Canterwick, caregi moytenise impundtorul tit la frageda varsts de cinct ani. La un moment dat, baleyii fiacusera un juramant scmnat cu singe cum e8 cea mai mare fica a domnului Lytton avea sa devina duces, cisitorinduse cu fiul cel mai mare al ducelui. . ; Domnul Lytton tsi tndeplinise cu entusiasm partea lui din aceasth infelegere, producind au una, ct dou fete dupa un an de clsnicie. Ducele de Canterwick, pe deals parte, produsese un singur fu, si acela dupa vreo cava ani de maria). Dar, in mod evident, un fiu eta su- ficient pentru ingelegerea facut’. Mai important, Alteya So ipl guse cuvantul, asigurindw in mod regulat pe domnul Lytton ct logodna era valabila. rin urmare, mandrii paring a viitoarei ducese facu- ser tote le tea in puting pent ag preva fiica cea fal mare (jai mare cu gapte minute) pentru ttlul pe are avea sl primeascd, fara ss uite la cheltuieli cand ‘yenea vorba de cizelarea vitoarei ducese de Canterwick. Alegerea perfecta n Olivia fusese torturata din clipa tn care parasise petuul de bebelus. Pana la varsta de zece ani, era experta in toate fineturile etichetei, stia torul despre cum se ad- ‘ministreaza un domeniu (inclusiv contabilitate dubla), canta la clavecin gi la spineta, putea saluta in mai multe limbi, inclusiv in latind (ceea ce ‘ar fi folosit céné ar fi vititat vreun episcop, daca nu gi la altceva) gi avea chiar gi cunogtinge de bucitirie franquzeasc8, desi acestea erau mai degraba de natura intelecruala decée practica. Ducesele nu giteau niciodata, doar mincau, ‘Cunogtea de asemenea in amanunt volumul preferat al mamei sale, Oslinda mégulitoare: 0 incursiune comple- td in arta de a deveni o Lady, care fusese scris nici mai ‘mule nici mai pugin decit de Alteja sa, Ducesa vaduva de Sconce, si care era oferitfetelor la tmplinirea virstel de doisprezece ani Ba chiar mama Oliviei citise Oglinda magultoare de atatea ori, incat pasaje din volum incepusera s& se strecoare in conversafile ei asemenea iederii care sufocd un copac. ~Rafinamentul, spusese ea tn dimineata balului Micklethwait, in faja unei felii de paine prajita cu mar- melada, ne este transmis de strdimosii nostri. Se pierde inst repede cand nu este sustinut de virtue. Olivia diduse din cap. Ea una ar fi fost oricand gata s& renunfe la rafinament, Inst o indelungata experienta o invatase c& exprimarea unei astfel de opinii nu facea altceva decat sii dea dureri de cap mamei sale. ~O tdndrd Lady, declarase doamna Lytton tn drum spre balul Micklethwait, nu detesta nimic mai mult decd ise angajeze intro convesayienecwutincioasd cu un preten- dent lipsit de modesti. Olivia stia prea bine c& nu era cazul s8 intrebe ce ar fi {nsemnat o conversafie ,cuviincioast* cu un pretendent lipsit de modestie. Intreaga societatea infelegea cd era Jogodits cu mostenitorul Ducelui de Canterwick si prin urmare pretendengii,lipsii de modestie sau nu, rareori catadicseau si o abordeze.2 Eloisa James La modul general, pastra acest gen de sfat pent wir cn peas a oi st se args fn comer sat lipsite de modestie. Lai vaaut pe Lordul Webbe dansind cu doamna Shotéery? ig Intreba Olivia sora, in timp ce intrau in camera ei. E tulburator felul in care se privese in ochi. “Trebuie s8 spun, societatea englezeasc& pate s& pund tot atiea valoare pe jurimintele de cAsitorie ca gi francezi, fi toata lumea spune cd includerea promisiunii de fide- fitate a transformat jurimintele nupfiale din Franga in adeviratificfiune. | , Olivia! gemu Georgiana. Nu poti si spui aga ceval i nu ai face una ca asta ~ nu? Sia tntebl dachi voi fi vreodata infidels logodnicr ui meu dupa cemi va deveni sof ~ presupunind c& va sosi vreodatt acea 2? ‘Georgiana dadu din cap. Presupun c& nu, spuse Olivia, degi in secret se tre tba uneori daca nu era posibil a rabuineasca intro buna 21h Inale toate regulle socal, fugind la Roma cu tun lacheu, Singura parte a serii in care mam simi bine, continut ea, a fost atune! cind Lordul Pomtinius ‘mia spus o epigrama despre un abare adulterin. “Sh nu tndrdznesti sa 0 repeti it comanda sora ei. Georgiana nu manifestase niciodata nici cea mat rica doringa de a se rlzrati impotriva regulilor societt- fii Le iubea gi eetia ghidanduse dup’ ele. ~A fost odatd un abate adulterin, o necdji Olivia, groso- lan precum... ‘Georgiana fyi duse repede mainile la urechi Nu pot s8 cred c& fia spus aya ceval Tata ar fi furios dact ar fla. ~Lordul Pomtinius era amet, spuse Olivia. In plus, ‘are nouazeci si sase de ani si nu mai gine prea mult la aparenge. Se mai amuz8 doar, din cind in cind. w Nici macar nu are vreun sens. Un abate edul- terin? Cum poate un abate st fie adulterin? Abatii nu se cAs4toresc.. ‘legeren perfocth 8 ~Anunti-ma daca vrei si auzi pin la capat, spuse Olivia, Se termina cu ceva despre calugarige, aga c& pre- supun cd a folosit cuvantul cu larghete. “Aceastd epigrama ~ si felul in care 0 apreciase Oli via ~ viza ditect problema doamnei Lytton in legicurd cu ducesificarea fiicet ei, cum le placea fetelor s8 denu- ‘measca intregul proces. Olivia avea intotdeauna ceva foare das oriclt de eviincioase bar fi fost ints, vocea si manierele. Cu siguranga, putea juca rolul due cesei, inst adevarata Olivia ameninga tntotdeauna si inst Ja suprafara. Iti lipseste acel indefinibil aer de importanga care surorii tale fi iese f2r8 nici un efort, spunea adesea ta tal ei, cu o expresie de abitutt resemnare. Pe scurt, fiica mea, simful umorului la tine tinde 8 alunece In vulgaritate. =Comportamentul tebuie sdi subliniene tntoudeauna enoarea, se amesteca mama ei, citindo pe Ducesa de Sconce. $i Olivia ridica din umerl, Ce hiner fi fost! Ti spusese de nenumfrate otf cu disperare doamna Lytton soqului ei. Ce bine ar fi fost ddac& Georgiana sat fi nascut prim: Pentru ca Olivia nu era singura participant la prosamal de insure al spor Eyton, Oliva jeorgiana strabatusera in tandem lectiile despre com portamentul unei ducese, pentru ca paringii lor, consti- tenfi de nenorocirle care ar putea-o ameninta pe filca lor cea mare - o febra, 0 trisuri in goand, o alunecare dinteun turn ~ avusesera prudenga de agi ducesifica gi cea de a doua fics. Din picate, era evident pentru toata lumea ch Geor- giana reusise st se ridice la nivelul unei ducese, in vreme ce Olivia... Olivia era Olivia. In mod categoric, se putea comporta cu o gratie destvargitd ~ tnsa printre cei apropiagi era sarcastic, mult prea spirituala pentru © adevaraet Lady si citusi de pusin gratioas., =O vedefi cum se uiti la mine daca adue numal vorba despre Oxlinda magulitoore? se plingea doamna Lytton. $i, credetima, incerc doar si o ajut.u Eloisa James Fata asta va fi ducesa intro bun’ 2i, spunea apasat domnul Lytton. Ne va fi recunoscatoare atunci. = Dar ce bine ar fi fos... spunea cu nostalgie doamna Lytton. Draga de Georgiana este atit de... Ei, ar fi o ducest perfects, nu crezi? Cei drept, sora Oliviei invayase de timpuriu 8 sti- ppineasca acea arti delicata de a combina un placut aet de importanga cu o yinuti. modest’ ireprogabila. Dea Tungul anilor, Georgiana dobandise un impresionant numar de trisaturi demne de o ducest: mai multe feluri dea merge, de a vorbi, diferite posturi. =Demnitate, virtte, afabilcate si yinutd, recita iar si iar doamna Lytton, de parc’ ar fi spus 0 poezie pentru copii. Georgiana arunca o privire tn oglinds, verificandugi sinuca demna si expresia binevoitoare, livia to intorcea mamei ei pe acelagi ton: = Debilitate, vanitate, absurditate s.. jineala! Pind la varsta de optsprezece ani, Georgiana arata, vorbea si chiar mirosea (mulumica parfumului frangue zese, adus prin contrabands gi cu mare cheltuiala) ca co ducesa. Cea mai mare parte a timpului, Olivia nugi dadea osteneala. Familia Lytton era fericitt, dare era 0 fericire cu misur’, Era de apreciat faptul ci produsesera o duces autentica, chiar daca respectiva fiicd nu era cea logodita cu mostenitorul ducelui. In timp ce fetele lor cresteau, igi ficusera sperange c& Georgiana va ajunge 0 sorie in- cintitoare pencru un birbat de rang inalt. Din neferici- te, cu timpul incetasera s& mai aminteasca fn vreun fel de ipoteticul sof al celei dea doua fiice a lor. ‘Tristul adevar este ch o fath ducesificatd nu este ceea cegi doresc cei mai multi dintre tineri. In vreme ce vir- tutile Georgianei erau apreciate si liudate de intreaga societate londonezi - mai ales in grupul vaduvelor = ‘mana ei era arareori cautata pentru vreun dans, cu ata mai pufin pentru cisitorie. Domnul si doamna Lytton interpretau in mod dife- rit problema. Dupa parerea Jor, mult iubita lor mezina oon crececesemarm! Aligereaperfecta 8 avea mari sanse de a rimfne tn umbra unei ducese, fara a deveni vreodata sotia cuiva, pentru cd nu avea zestre. Sotii Lytton isi cheltuisera intreaga avere pe lect si meditatori. Acest lucru o lisase pe fiica lor cea mict far nici o sustinere financiara pe piata cisatoriilor. ~Am sacrificat rotul pentru Olivia, spunea adeseori doamna Lytton. Nu pot s4 ingeleg de ce nu este mai re- cunoscitoare. Este cea mai norocoasa fata din Angi ‘Olivia nu se considera catusi de putin norocoast. ~Singurul gind care ma bucura in legatura cu fap- tul ca ma voi marita cu Rupert, ti spuse ea Georgianei, este cd o sii pot face fie zestre. Ii scoase manusile, mugcindule de varf ca s& gi le tragi de pe degete. =Sincera sé fiu, numai gindul la nunta gi e de guns ca ei ma scoatt ‘din ming As putea tolera til = desi nu se poate spune ca este ceea ce mias fi dorit ~ daca nu ar fi atagat de un natardutinealiu cu fay de peste si ochi de sticla! Vorbesti in argou, spuse Georgiana, gi. ~In nici un caz! spuse Olivia, aruncindugi manusile pe pat. Tot ce-am spus a fost inventat de mine si sti gi tu la fel de bine c& Oslinda stanjenitoare spune c& argoul este - citez — un limbaj grosolan, folosit de cei mai jesnici degenerati ai natiunii noastye. Oricat de mult miar plicea sa vid o clasificare a degeneratilor, nu am sperangade a dobandi acest titlu in timpul viewit mele. ~Nar trebui s4 vorbesti aga, spuse Georgiana, agezin- use gratios pe canapeaua din faa gemineului Olivel. Oliviet ti fusese data cea mai mare camer’ din cast, ‘mai mare chiar decat camerele mamei si tatalui lor, aga ch gemenele se ascundeau de obicei de pirintii lor in camera Oliviei. ins mustrarea nu fusese adresati cu vehementa obig- nuitd. Olivia igi privi sora gi se incrunt’. ~A fost chiar aga de urita seara asta, Georgie? Nevird- ul meu de logodnic ma tot luat deo parte gi, dupa cina, nu team mai vazut. ~As fi fost usor de gisit, rispunse Georgiana. ‘Am stat printre vaduve mai toat seara.16 Eloisa James Oh, scumpo! spuse Olivia, asezinduse ling’ sora ei ji stringind-o cu putere in brage, Agteapes numai 58 ajung eu duces’. O sai dau o zestre atat de mare, c toti barbagii din fara asta se vor aseza in genunchi numai cind se vor gindi la tine, Georgiana cea de aur, 95a 0 sii spund. Georgiana nici maar nu 2ambi, aga ct Olivia ti dadu mai departe: Mie imi place s8 stau cu viduvele, Toate au povegti ‘care merita ausite, ca cea despre Lordul Mattersnatch, care a plitit sapte guinee ca si fie batut cu biciul. ‘Sprincenele surorii ei se impreunars. =Stiu, stiu! exclama Olivia inainte ca Georgiana si apuce si vorbeasc. Vulgar, vulgar, vulgar. Cu toate ax tea, mia placut partea despre costumul sorei medicale. Sincer, af trebul sf te bucuri c& nai fost in locul meu, Canterwick sa fayat intreaga seara prin sala de bal, tt rindu-ne pe mine si pe Rupert dup& el. Tot se gudurau tn faa nous, apo cicoeau pe I pate ise duceau saci informeze gi pe ceilalti despre neobisnuitul ghinion al ui LL, obliga ma ia pe mine de neva Intre ele, Olivia si Georgiana il numeau tn. mod obignuuit pe Rupert Forrest G. Blakemore ~ Marchiz de Montsurrey, viitor duce de Canrerwick - ,LL*, ceea ce venea de la lamentabilul logodnic. Ocazional, mai putea fi si ,SS* (Gotul stupid), ,GG* (ginerele gogoman) si = pentru cf fetele vorbeau fluent ati italiana cits france- za - »MM* (,marito* sau ,mari mai bine lips, in functie de limba pe care 0 vorbeau in acel moment). ~Tot ce mai lipsea ca seara asta s4 fie cu desivargire un cogmar, continua Olivia, era si fi avut vreo proble- mi cu rochia, Dact cineva mar fi cleat pe trend si ar fi upto, lasindu-mi fundul expus in faa tntregii adunai, poate c& atunci a fi fost mai umilitd. Cu sigurangs, a5 ft fost mai putin plictisita. Georgiana nu raspunse. Ipi last doar capul pe spate gi rimase cu ochii pironifi in tavan. Parea foarte nefericita. Ar trebui s& privim partea buna, spuse Olivia, tncer ccand un ton mai optimist. LL a dansant cu amindous. ‘Aigerea perfects ” Slava cerutilor cf este in sfirgit suficient de mare cit si poatd participa la un bal! A numitat pagii cu voce tare, zise Georgiana. Sia ‘spus ci rochia ma face sf art ca un norisor pufos. Sunt sigurd ci nu tea surprins si descoperi c& Rupert nu este inzestrat cu talentul de a purta conver- sagiielegante. Dac’ arita cineva ca un norigor pufos, eu eram aceea. Tu aratai ca o vestala. Mult prea demna pentru un norigor. “Demna nu inseamna desirabila, spuse sora ei, tn- torcind capul. ‘Avea ochii plini de lacrimi. =Oh, Georgiana! Olivia 0 cuprinse din nou cu bratele. =Te rog, nu mai plange! Voi fi ducest cat ée cur rind si atunci o sii fac zestre gio s&-ti comand naine atat de frumoase, incét intreaga Londra se va minuna privindute! =Sunt la al cincilea sezon, Olivia. Tu nu ai cum s& Ingelegi ce sencatie ingrotitoare este, avand tn. vedere ca tu nu ai fost niciodata cu adevarat disponibila, Nici tun domn nu mia acordat in seara asta mai mules aten- fie decit in ultimii cinci ani. '=Din cauza rochiei si a zestrel. Aratam amandoua ca nigte fantome, doar c& nu eram transparente. Tu, desi aur, ai fost o fantoma unduitoare, iar eu una solic’. Olivia si Georgiana purtaserd rochii identice, din voal alb de matase, stranse sub sini cu panglit lun tivite cu perle de nisip gi cu franjuri la capete, Acele panglici apareau pe marginile si spatele rochilor, flueu- Find la cea mai mic& adiere. Pe pagina din catalogul lui madame Wellbrook, modelul pause desivargit. Existao lecfie in aceasta poveste,.o lectie tristi. Doar pentru cA panglicile care flurura arats bine pe o domntjoar slabuptdesenatfnteun catalog ne Seamna ca vor arita la fel si cind vor atarna peste coap- sele cuiva, -Team vazut in timp ce dansai, continua Olivia. Aritai ca o prajind sieareags cu panglicile alea care tre- ‘murau fn jurul tu. $i buclle i saltau gi ele,18 Eloisa James Nu conteaza, rispunse sec Georgiana, stergindusi fo lacrima. E din cauza ducesificdri, Olivia. Nimeni nu vyrea 88 se Insoare cul 0 mironosita care se poarti ca 0 vaduva de nouazeci gi cinci de ani. Si = suspind ugor - se pare ci nu sunt in stare sa mi port in alt fel. ‘Nu cred c& vorbeste nimeni in spatele tau, poate doar din invidie. Dar eu sunt subiectul de barfa preferat. Zau aga, ti vad cum igi dau ochii peste cap cand trebuie sa danseze cu mine. In sinea ei, Olivia era de acord c3 programul de duce- sificare le crease multe dezavantaje. Insé o stranse i mai tare in brate pe sora el si spuse: Georgiana, ai o siluet’ minunati, esti dulce ca rea gi faptul cA stii st aranjezi o mast pentru o suta de persoane nu are nici o legitura cu asta. Casitoria este tun contract gi contractele se fac pentru bani. O femeie are nevoie de zestre, altfel nici un barbat nu o va consi- dera o partida bun’ pentru o casatorie. Georgiana igi trase nasul, ceea ce dovedi cit era de suparata, pentru cd, in mod normal, nu ar fi Ingiduit niciodatd un gest atit de lipsit de rafinament. ~Ai o talie asa de subtire, incat pur si simply mor de invidie, adauga Olivia. Bu arat ca un putinei de batut luntul, iat tu esti aga de subfire, c& teap putea prinde Intrun ac, ca pe un inger. Cele mai multe fete de maitat- inclusiv Georgiana ~ erau, intradevar, incredibil de subtirele. Pluteau dintr-o caméri in alta, cu matasurile diafane fopnind pe lings trupurile lor zvelte. Olivia nu era una dintre ele, Era tristul adevar, pu- tregaiul din mijlocul florii ducale, inca o sursi de stres pentru doamna Lytton. Dupa parerea ei, slabiciunea Oliviei pentru exprimari vulgare gi apetitul pentru pai- ne cu unt aveau la bara acelasi defect de caracter. Olivia nu o contrazicea. Nu semeni cu un putinei de unt! spuse cu hotirdre sora ei in timp ce-i mai stergea cateva lacrimi. ~Am auzit ceva interesant in seara asta! strigt Oli- via. Se pate ci Ducele de Sconce vrea si se insoare. Pre- supun c& are nevoie de un mostenitor. Imagineaz’+i, einer ‘Alegerea perfectd » Georgie! Ai putea fi nora celei mai ingepate gi mai ‘Incuiate matroane dintre toate! Crezi ca ducesa citey- te cu voce tare Ja masi din Oglinda Tucdnitilor? Fe tine tear adora. Sincer, cred ca esti de fapt singura femeie din regat care ar fi pe placul ei. ~ Toate vaduvele ma plac, spuse Georgiana, smiorca- induse din nou pe nas. Asta nu inseamna cA ducele se va uita de doua ori la mine. In plus, credeam c& Sconce einsurat. ~Dact ducesa ar fi aprobat bigamia, ar fi mengionat asta in Oglindd. Prin urmare, absenta unei astfel de in- formatii sugereaza ca fiul ei are nevoie de 0 a doua so- tie. In afari de asta, mai am o singuri veste, mai putin interesanta, gi anume ci mama a aflat in aceasta sear despre o dieta pe baza de salata gia hotacat ca trebuie st © incep numaidecat. ~Salata? ~Nu se manancd decat salatd intre orele opt si opt. ~Asta este absurd! Daca vrei si slabesti, nu mai cum- para plicinte atunci cind mama crede cai cumperi panglici. Desi, sincera si fiu, Olivia, eu cred c& ar tre bui s4 mananci orice vrei. Eu una tmi doresc cu dispe- rare si ma marit, dar chiar i aga, ideea de a ma marita cu Rupert ma face sa mananc o placinta. ~Patru plicinte, o corecta Olivia. Cel pusin. In plus, nar conta la nimic daca ai slabi mancdnd salata, continua Georgiana. LL nu are incotro, trebuie si te ia de nevast. Daca giar creste urechi ca de iepure, si tot ar trebui si se insoare cu tine. In vreme ce ni- ‘meni nu se poate gindi serios la ideea de a se cisatori cu mine, indiferent cat de subjire mie talia, Am nevoie de bani ca sa. ca s& fi miuiesc, ‘Vocea fi tremura din nou. Sunt tofi niste caraghiosi fara minte, spuse Olivia, stringindo iar in brage. Nu teau observat inca, dar 0 si te remarce dupa ce Rupert o siti dea o zestre. ~Probabil ci 0 s4 am patruzeci si opt de ani pina si ajungeri voi la altar.20 Eloisa James = Cat despre asta, Rupert vine la noi maineseara, cu tatil Tui, ca si semneze actele de logodna. Si se pare th dupa aceea pleaca direct pe front din Eran, =Pencra Dumnezeu! strigi Georgiana, facind ochi mari. Chiar o si fii ducesi! LL e pe cale si devina SS! ~Logodnicii lamentabili sunt adesea ucisi pe cAmpul de luptt, ii atrase atensia Olivia. Cred c& expresia este yearne de tun", Sora ei rise bruse. =Ai putea micar si te prefaci cd gandul asta te In- tristeaz putin. ~Chiar mat intrista! protest Olivia. Cred. ~Ai avea si motiv. Nu numai ci ai pierde sansa de a fi numit’ ,alteya voastra® Intreaga ta viayd, dar pi- ringii nostri ar sari de pe Podul Battersea findnduse demani. = Nurmi pot imagina ce ar face Mama si Papa daca gisca ce lea promis ouale de aur sar transforma in paté de foie gras pe tarimuti franceze, spuse Olivia, cu uugoara tristefe. = Ce se intimpla daca LL moare inainte si se insoare cu tine! intrebi Georgiana. Oricit ar fi de legala, 0 lor godni nu este o nunti. ~=Presupun cf actele astea fac Intreaga situatie cu ‘mult mai solida. Sunt sigura ca cea mai mare parte a so- cietaqii londoneze este convins’ c& se va stinge de inima rea inainte s& ajungem la altar, din caza aspectului meu general neatrigitor gia fapeului cd nu mandne suficien- a salacs, ~Nu fi ridicolat Esti framoasa, tise Georgiana, Ai cei mai frumogi ochi pe care fam vazut vreodata. Nu pot simi dau seama de ce eu mam ales cu ochiidgtia simpli, cAprui, in timp ce ai thi sunt verzi. O privi cu coada ochiuluis Verdedeschis. Culoarea frunaelor de felin8, ‘mai exact. ~Daca si soldurile mele ar fi ca frunzele de gelind, aunci ag avea de ce sa ma bucur. Esti voluptuoast, insist’ sora ei. Ca o piersica dulce sizemoasa. Alegerea perfect a Nu ma deranjeaz4 c& sunt o piersic’, spuse Olivia. Pacat ci la mods e felina. capitolul 2 in care facem cunostinya cu un duce ‘Conacul Littlebourne Kent Resedinga Ducelui de Sconce In exact acelasi moment in care Olivia si Geor- giana dezbateau cu aprindere tema agricols referitcare Ia meritele relative ale piersicilor si felinei, eroul po- vvestii noastre cu sigurantA nu se comporta ca majo tatea prinsilor din basme. Nu stitea intrun genunchi, nici nu venea calare pe un armisar alb si nu se afla in. preajma nici unui vrej de fasole, Stitea in schimb in biblioteca, lucrand Ia 0 problem’ matematica difi- cila: mai exact, teorema celor patru patrate a lui La- grange. Pentru a ma face mai bine ingeles, daca acest duce ar fi incalnie vreodatd un vrej de fasole de dimen- siuni neobignuite, cu siguranta ar fi generat un salt in cunogtingele botanice timpurii referitoare la cresterea neobignuita a plantelor - dar nu sar fi gindit nicioda- 18 st facd un salt pe amintitul vre}. Ar trebui si fie evident din cele mentionate mai sus ‘ca Ducele de Sconce era genul de barbat oripilat de in- sisi ideea de basme. Nici nu le citea, nici nu se gindea vreodata la ele (Gi cu atit mai pugin nu credea in ele); idea de a juca vreodata un rol intr-unul i sar fi pirut absurda gi ar fi respins de la bun inceput teoria car fi ppututsemana in vreun fel cu printii balai si imbracaji in catifea care se regiseau in astfel de povesti. Tarquin BrookChatfield, Duce de Sconce - cunos- ccut drept Quin printre apropiatii sii, care se ridicau la numarul de exact doi ~ era mai, degraba personajul ne- ‘gativ din povesti, lucru pe care il stia foarte bine.2 Eloisa James ‘Nu ar fi putut spune la ce varstt descoperise cit de puternic se deosebea de un pring din poveste, Poate c& Avusese cinci, sau gapte, sau zece ani ~ insa la un mo- ment dat trebuie saqi fi dat seama c& pirul negru ca ticiunele, cu o suvifa alba deasupra fruntii, nu era nici imaginea' traditionala, nici cea apreciata de sociecate. Poate ca fusese In momentul in care virul lui, Peregrine, il numise un batran ramolit (remarcd ce condusese la 0 regretabil incaierare). ‘Cu toate acestea, nu numai parul tl diferentia de cei- lalyi buiesi. Chiat sila varsea de zece ani, avea ochi aspri, pomefi infricosator de ascutii gi un nas care parea si Sttige aristocrat. La treizeci si doi de ani nu avea in jurul cchilor mai mulke riduri lasate de zimbete si risete de- cet avusese cu doutzeci de ani in urma, gi asta dinteun motiv foarte intemeiat. ‘Nu ridea aproape niciodata. Dar Quin avea totugi un punct esential in care se ‘asemana cu eroul din Prinjesa si bobul de mazdre, fie c& ‘recunostea sau nu: mama lui era cea care ii alegea soyia gi lui pusin fi pasa ce criterii aplica ducesa vaduva in. ceasti misiune, Daca ea hotira ci un bob de mazate sub o saltea ~ san sub cinci saltele - era cheia pentru a igisi sotia cea mai potrvita s& devind viitoarea ducesd, ‘Quin nu avea nimic impotriva, atata timp cit nu trebuia 84 se ocupe personal de toatt afacerea. ‘Acest crucial detlu era Jp fel de real = la fl de ‘eal ~ ca gi pringul fara nume din poveste, la fel de ducefi- cat pe ct era Georgiana de ducesificata. Rareoti vedea 0 usa firé sa treaca prin ea ca si cum ar fi fosta lui. Si, de- ‘leme ce detinea foarte multe usi, ear ft purut orieand apira spunand cA era o presupunere rezonabil8. Privea ‘amenii de sus pentru c& era mai inalt decat majorita- tea. Era prin urmare un lucru firesc, iar aroganja era Greptul stu din nastere. Nu ar fi putut concepe alt mod de ase comporta. Casi fim cinstti,trebuie si spunem c& Quin igi recu- nostea citeva defecte personale. Spre exemplu, rareori inyelegea ce simteau oamenii de Ling’ el. Avea 0 inte- ligenga formidabila si foarte rar il surprindeau tiparele ‘Alegerea perfectd a de gandige ale clr, Dar emoril! i daplcea in mod profund felul in care oamenii pareau st-gi ascanda cemotille, doar pentru ale elibera in rabufniri sgomotoa- se si explozi inlacrimate. ‘Aceasta antipatie fapi de manifestarea sentimentelor 1 determinase s8 se inconjoare cu oameni asemenea lui sia mamei sale: cerebral, care rispundeau la 0 proble- ma formulind un plan, adesea implicind experimente gindite peneru a demonstra o ipotezt enungata. Mai ime ortant acest point ale nu plangeau dack cinera le jemonstra ch ipoteza lor era incorects. Personal era de pirere c& oamenii mu ar fi trebuit st aiba atit de multe emoti, avind in vedere c& sentimen- tele erau de prea putine ori logice i, prin urmare, de nici un folos. Se facuse de rés odata cedand in fayaemo- fiel - si nu se terminase bine. Defap se terminaseingroitor. Simplul gand il impunse cu 0 durere intunecatt tn zona in care presupunea in mare c& se afla inima luis task o igmort dup cum i era obicell, Dac ar faze gistrat de cate ori pe luna, pe saptimana - pe zi - sim- ‘aceasta impunsatura... Nu avea rost si se gindeascd a asta, ‘Un lucru invagase de la mama lui mai presus decat orice, ganume cl era de preferat a emote repretble 4 fie date uieari, $i daca cineva nu putea vita (cum nu. putea el), atunci acest ejec personal trebuia ascuns. Ca si cum simplul gind fa mama lui ar fi aduse lan- gi el, usa bibliotecit se deschise gi valetul lui, Cleese, intona: ~Alkeya sa. =Planurile mele sunt gata, Tarquin, declaré mama lui, inerand imediat dupa ce fusese anungat de Cleese. ‘Era urmata Indeaproape de asistentul ei personal, Steig, gi de servitoarea ei personala, Smithers. Altera sa, ducesa viduva, prefera s& aiba cdteva persoane in urma ei oriunde se ducea, ca si cum ar fi fost un episcep ur- ‘mat de acoliit sti entusiasmagi. Nu era o femeie inal, dar emana o prezenfa atit de puternica inet lisa im: presia de maiestate, cei drept cu ajutorul unet peruciore ‘Eloisa James inalte. De fapt, peruca ei semina remarcabil de mult cu mitra unui episcop. Amandoua atestau convingerea celui care o purta cum ca isi ocup’ locul bine-meritat in univers: gi anume, in varf. ‘Quin era deja in picioare; acum se ridica din spate- Je biroului pentru a struta mina pe care Fo intindea ‘mama lui. ~ Chiat aja? intreba el politicos, Incercand sii amin- teased despre ce anume vorbea. Din fericite, ducesa nu considera cX raspunsurile erau 0 parte obligatorie intro conversatie. Daca ar fi avut de ales, ar fi preferat monologurile, ins& invaase si se adreseze intrun mod ce putea fi clasficat aproape ca interact. ~Am selectat dous tinere, spuse ea acum. Amando- us din familii excelente, nu mai este cazul si 0 spun ‘Una face parte din aristocratie, alta din nica nobilime, dar este recomandata de Ducele de Canterwick. Cred casuntem amindoi de acord ca s8 lutm in consideratie doar aristocratia ar Insemna si manifestim ingrijora- te In aceasta privns, iat fala Sconces are a le emofii. Se ee si Tarquin dadu supus din cap. Invayase de copil c& ingrijorarea ~ la fel ca gi iubirea - era o emoie dispreguita de aristocrati. ~=Amindoua mamele imi cunosc foarte bine lucra- zea, continud mama lui, gi sunt rezonabil de increzttoa- re ca ambele lor fice vor trece seria de teste la care le voi supune, Teste bazate, desigur, pe Oplinda magulitoare. Mam gindit foarte mule la vizita lor, Tarquin, gi va fi tun succes. ‘Quin ingelesese pina acum exact despre ce anume vorbea mama lui: despre urmatoarea lui soyie. Apro- ba atat planul altefei sale cit si increderea ei in reugi 1, Mama lui igi organisa fiecare aspect al vieti - si de cele mai mute ori organiza gi viata lui. In singura ocazie in care cedase spontaneititii ~ un cuvant si un impuls privie acum cu cea mai adanca suspiciune ~ rezulcatul fusese dezastruos. Alegerca perfects Fa De aici si nevoia pentru srmatoarea sotie. O a doua = Vei fi cisitorit pana la toamné, declara mama lui. ~Am cea mai adanca incredere c& acest demers, la fel a tot ceea ce faci, va fi un succes, raspunse el, spundnd doar adevarul Mama lui nici nu clipi. Nici unul din ei nu avea timp de linguseli sau complimente frivole. Asa cum scrise- se mama lui in cartea ei, Oglinda magulitoare ~ care, in mod destul de surprinzitor, se vanduse cu foarte mare succes ~ ,0 adevdratd Lady preferd o dojand bland’ unui compliment extravagant", ‘Nu este nevoie si spunem ci alteta sa ar fi fost extrem de surprinsa daca cineva iar fi adresat vreo dojana, fie ea oricat de blinds, “Dups cei lg ose ae fe der de 0 asemenea poritie, voi fi fericit, spuse ea acum, apoi adauga: La ce lucrezi? ve Pe Quin privi spre birou. =Scriu o luctare despre solutia lui Lagrange laipote- zallui Bachet in legatura cu suma a patru patrate. =Nu miai spus ca Legendre a imbunacigit deja teore- ‘ma lui Lagrange? - ida lui este incomplecs. ~Ah. Urma o pausa de cteva secunde, pol viduva spuse: Voi trimite o invitatie imediati celor doua tinere alese, pentru a ni se altura aici. Dupa ce le voi observa aga cum se cuvinte, voi face o alegere. O alegere nao nala. Nu vei ceda fanteziilor ugoare, Tarquin, Cred ca suntem amandoi de acord ca prima ta cAsatorie a de- monstrat suficient de clar lipsa de ingelepciune 2 unui astfel de comportament. Quin isi_inclina capul - dar nu era intr totul de acord, Casatoria lui nu fusese o decizi¢ ‘ingeleap- ‘G, asta era sigur. Fusese chiar o alegere ingrozitoare din anumite puncte de vedere (faptul c4 Evangeline isi luase un amant incS din primele lunt vorbea de la sine). Totusi...Fy ‘Elisa James =Nu din toate punctele de vedere, spuse el acru, ne- reugind st se stapéneasct. ~Te contrazici singur, remarca mama lui. TCasatoria mea nl a fost 0 greseals din toate punc- tele de vedere, Elgi mama lui traiau tmpreuna destul de confortabil, dar Guin era ct se poate de congtient ci linistea casei depindea de faptul ca, de cele mai multe ori alegea si ‘puna eft mai putina rezistenf8. Totusi, cind era cazul, pltea fla fel de categoric casi vaduva, ~Ei bine, raspunse mama lui, sfredelindud cu privi- rea, din acest punct de vedere fiecare judect dupa cum considera de cuviinga. “Eu sunt singurul care emite judecati cu privire la casnicia mea, spuse rispicat Quin. "Chestiunea este irelevanta, raspunse ducesa, fluru- sind evantaul a i cum ar fi vrut si alunge o insect ‘Wal face tor postbiful st te indrum in aga fel incdes8 nu te erezesti din now in aceeasi situagie neplacuta. Obosese hnumai eind imi adue aminte de toate certurile, de toate suparitile si plansetele. Ai fi zis c& tina fusese crescutt pe sceni. ~ Evangeline. ZUn'nume foarte nepotrivit pentru o Lady, tl tncre- ‘rugse mama sa. In conformitate cu Oglinda mdgulitoae, s& intrerupt pe cineva era un pacat de neiertat Quin aprepe tera Clipe, doar atat cat ticerea din incipere s& devina apast- toare, Apoi spuse: “Evangeline era foarte emotiva. Suferea de sentimen- talism excesiv 1 avea probleme cronice cu nervii Mama lui fi arunca o privire arzitoare. “Sper cA nul ai de gind si m& inseruiesti smu vorbese de rau morti, Tarquin. “Nl este 0 idee rea, spuse el, ludndugi viaga in pro” prille maini. -Hmpf! Totus. tsi exprimase punctul de vedere. Nu avea rimie impotriva sf 0 lase pe mama lui si se ocupe de chestiunea alegerii celei de a doua soyi. Era pe deplin Alegerea perfocrh e constient c& avea nevoie de un mosteni inane le un mostenitor. Dar prima legea si ignore pirerile celorlalti vizavi de aces Ce’ revenim la chesiunea in cauza, deg! sunt sur oh paramerrit pe care rmulat sunt excelenti, am 0 conditie in ceea ce priveste tinerele pe care leai selectat. oe ne tele, fii arent! se uta la asistencul mamei sale, care st age care stitea deja ~Sa nu aiba o predispozitie spre chic i. Mama lat ncn din cape Pe MO =Voi sine cont de parerea ta. Tnsoaree capul. ~Steig, noteaza! La cererea exprest a alte un et upimentar, pent ‘cerita he ctu este excesiv de predispus spre chi ait see nate de ecurc nos ~ Bucierie inocentd, murmurs Steig, serind tn greba. in so imaging dintrodat pe tuys duces cu ler inal, asemenea predecesoa un & sie cee relor sale elisabeta- Numa deranjeast daca e vesela,clari oar mate a, clarifict el. Doar st ~O vol elimina pe oricare dintre candidate daca ti date daca imi va lisa impresia ch igi ingiduie si-gi manifeste buna dis Poritie in mod necorespunzitor,spuse mama lui, 9 uns pes doj veden let rin toi de pet ieie care nu simtea nici o placere in compania lui Dap gia oh ula asta se referea mama lui. In plus, plecase deja. capitolul 3 In care sunt evaluate meritele virginitayii desrabilarigicigtga desuabalares Olivia si Georgiana abia terminasera discutia despre avantajele piersicilor in faga felinei, cind mama lor in- trl in incapere.2B ‘losa James Majoriggtea femeilor trecute de patruzeci de ani isi tngadiie @ cagige o uggardrorunjme a siluetel. Det, pared in semn de repros fag de fica ei cea mare, care re fuza 88 se comporte In mod satisfacator, doamna Lytton minea precum o vrabiufa gi igi indesa fara nici o mila Curbele pe care le avea inten corset cu intarituri din os de balena. In consecinga, arita ca o barzi cu ochii mari ‘gi nelinistifi si cu un mog de pene pe cap. . ‘Georgiana se ridica numaidecat in picioate gi ficu 0 reverent. Bund seara, mama. Ce draguy din partea ta s8 vil sine vezi. "Nu sufi cand fact asta, se amestecd Olivia, ridicain- duse fara tragere de inima si gemind usor. Doamne, ‘cat ma dor picioarele! Rupert ma calcat de cel puyin sase ori. HF Ce anume face, draga mea? intreba doamna Lytton, surprinzind remarca Oliviei in timp ce inchidea uja in urma el. ae = Georgie se face toati numai lapte gi miere pentru tine, spuse Olivia, nu pentru prima oar’. ‘fnctuntarea mamei sale era o combinaie miraculoa- st: reugea sf exprime deegustul fara saqi mugre macar cu ‘un milimecru fruntea. “Dupa cum sora ta stie foarte bine, pelerinajul unet adewirate Lady nu este decat un prilej de a ardta in lume tsenja ni persona} cu adeudrat maiestos, wiDe a area lumi, spuse Olivia, facind un gest vag de rizvrittire. Dacd insigti s& citezi din Oglinda stupiditagii, mam, ai putea micar si o faci corect. . Doamna Lytton 3i Georgiana ignorard amandout acest comentatiu nefolositor. “Ai ardtat minunat in rochia de matase de culoa- rea prunii, spuse Georgiana, trigind un scaun lang’ gemineu si condueindusi mama spre el. Mai ales in timp ce dansai cu Papa. Haina lut se asorta magnific cu rochia ta. Afi auzit El ne va face o visita maine, Alegerea perfects 29 Doamna Lytton rosti pronumele cu atita reverent de parci Rupert ar fi fost o zeitate care binevoia st tres & pragul casei unor simpli muritor ~Am auzit, spuse Olivia, privindugl sora agezind o pernuti la spatele mamei lot. ~MBaine, la ora asta, vei fi ducest, Tremuratul din vocea doamnei Lytton vorbea de lasine. ~Ba nu voi fi, Voi i logodita oficial cu un marchis, care nu inseamna chiar acelag lucru cua fi ducesd, Sune sigued ci-fi amintestic& sunt logodité neoficial de apro- ximativ douazeci si trei de ani. ~Diferenga dintre ingelegerea noastra particulara cu ducele si ceremonia de maine este exact chestiunea des pre care doream sii vorbesc, spuse mama lor. Geor giana, poate cd ar fi mai bine si ne lagi singure, avind in vedere ci nu esti maritacs. Olivia gisi aceastt sugestie surprinzttoare, Doamna Lytton igi flutura genele intrun mod care sugera ci nu se simfea citusi de purin in largul ei, iar Georgiana avea taleneul de a atenua aforismele. De fapt, chiar in clipa in care Georgiana ajurse la ‘usa, mama lor ii facu semn cu mana. Mam rizgindit. Draga mea, poti rimane, Na am F nici o indoiala ca marchizul ii va da o zestre la scurt timp dup’ nunti, asa c4 aceasta informatie sar putea si fie relevanti si pentru tine. O logodnd oficiala este 0 relatie complicata, din punct de vedere legal. Desigur si legile noastre se schimbs... ‘Doamna Lytton arita de pared nu avea nici cea mal mic idee despre ce vorbeste. ~Se pare ci se schimba de lao at la alta. Raman o par- te din legile vechi, vin altele noi. tatal vostru ingelege aceste chestiuni mai bine dectt mine. Avind in vedere interpretarea legala din momentul acesta, logodna voas- tri va avea caracter de obligativitate, cu excepsia cazulut | in care marchizul ar suferi un accident fatal - cand, de- sigur, moartea lui ar face logodna invalida,0 Eloisa James fyi deschise dintro migcare evantaiul si tncepu s& si fluture in fata, ca gi cum nici nu se putea gandi micar la © asemenea tragedie tngrozitoare, =Ceea ce este foarte probabil, spuse Olivia, rispun- 24nd att evantaiului, cat si cuvintelor mamei ei. Avand ‘in vedere ci Rupert are creier cam cat un fangar gi se pare cA pleaca pe cimpul de lupea. =Politeea nu se demodeazd niciodatd, spuse doam- na Lytton, coborindui evantaiul sub’ barbie si ape- land la Oglinda magulitoare. Niciodata s4 nu vorbesti asa despre un nobil. Este adevarat c4, in tragica si- ttatie in care marchizul ar sucomba, logodna nu ar mai avea nici o valoare. Exist Insi o clauza interesan- 12, ce cade sub incidenga unei legi mai vechi, din cite Ingeleg eu. = Clauzi? intreba Olivia, incruntinduse - din neferi cire tocmai cind mama ei se uita la ea. = Nuti umbri fruntea cu expresi de dispres, recta auto- ‘mat doamna Lytton. Se pare ci ducesele rimaneau fii riduri intreaga Jor viaja, cu siguranja pentru ci nu se Incruntau niciodata. = Daca a fi si. Doamna Lytton isi flutura agitatd evantaiul. Sh. Si... ii arunca Oliviei o privire plina de subingeles. = Atunci logodna ar deveni mai mult decat o obliga. sie legal’. Sar transforma intro cisitorie, sub aspectul anumitor legi. Numi amintesc cum i zis tatil vostru, Ceva despre dreptul ,comun', parca. Desi, cum ar putea o lege comund si se aplice nobilimii, eu una nu pot ingelege. ~ Vrei sa spui ca, daca fopai prin cearsaf cu LL o s& ajung marchizi si in cazul in care el moare? intreba Olivia, masindusi degetele de la picioare. Mi se pare foarte improbabil, Evantaial flurura nebuneste. Sunt convinsa ci nui dai seama ce spui, Olivia. Trebuie sa invesi si vorbesti civilizat. Alera pfet a ~Presupun cf legea a fost gindita ca st le proteje 2e pe tinere, o intrerupse Georgiana, inainte ca mama Jor st abordeze in detaliu subieccul exprimarii nerusina- te a Oliviei. Dack infeleg eu corect, mama, spui ef, ta cazul in care marchizul siar pierde stapanirea de sine si ar comite un gest nepotrvit rangului gi poziiei sale sociale, ar fi obliga ‘88 se Insoare cu logodnica promis’, si anume cu Olivia. ~Sincer, nu sunt complet sigurd daca ar fi obliga: s8 se insoare cu Olivia sau daca logodna sar transforma pur si simplu in casdtorie. Dar cel mai important este 4, daca aceasta intimplare sar lisa cu un... cu un reeul tat, copilul ar fi declaratlegitim. Si, daca logodnicul nu ar fi decedat, nu ar mai avea dreptul de a se razgandi. Nu ch marchizul sar putea gandi la aga ceva. ~ Pe scurt, zis sec Olivia, zbenguiala din patil leaga pe ‘marchiz de mine, Mama lor inchise evantaiul dintro migcare gi se ridi- Ain picioare. = Olivia Mayfield Lytton, vulgaritatea ta neincetata este inacceptabila! Cu atit mai inacceprabila cu edt esti ‘© viitoare ducesa. Tine mine, toate privirile vor fi atin- tite asupra ta. ‘Se opri s8 tragi aer in piept. ~ Putem reveni la un subiect mai important? tntreba Olivia, ridicanduse din nou in picioare, fara tragere de inima. Am impresia ca ma instruiesti sa tl seduc pe Rupert, desi nu pot si-mi explic cum de ai neglijat | imi asigurt um preceptor si pentru aceasta deese- ita arts, ~Nu mai porsuporta vulgaritatea ta fara limite! stig doamna Lytton. ‘Apoi, amintindusi ci era mama unei vitoare ducese, Agi drese vocea gi inspira adanc. [_” =Nueeste nevoie de nici un fel de... etduinga. Un bar ‘at - chiar si un gentilom - trebuie doar s& primeasca impresia ct 0 femeie este dornica de intimitate si v... fees nen oe actin de coe sa —32 Eloisa James $i cu aceste cuvinte, doamna Lytton iesi vijelios pe usa, fled macar s& arunce o privire vreuneia dintre fetele ei. ‘Olivia se ageza din nou, Mama ei nu fusese niciodata prea interesata sii manifesteafectiunea mater’, insd era dureros de evident ca, in curind, Olivia nu va mai fea nici un fel de mama ~ doar o doamna de companie iritaté gi iritantd. Acest gind Ii ridicd un nod in git. -Nu vreau si te fac si te simfi stinjenita, spuse Georgiana, agezinduse la rindul ei, dar am impresia & Mama 3i Papa au de gind si te Incuie Intro camera Iimpreuna cu LL. "Ar putea si mute patul matrimonial tn birou. Asa, casi fie siguri ca Rupert ingelege ce are de facut, -Oh, va intelege, spuse Georgiana. Pentru barbati este ceva natural, din céte am inteles. “Dar nu mam gindit niciodata tn felul asta la LL Tu “Nu, raspunse Georgiana, apoi se gindi prey de cite- va clipe. Cel pugin, nu inca. E ca un eels "Nu cred ci s¢ va maturiza prea mult pana mal- neseari. Cajelug nu era o descriere chiar nepotrivita pentru Rupert, avid in vedere implinise optsprezece ani cu doar o'stptamand in urma, Olivia avea sid reproyeze ‘intotdeauna tatalui ei ca se grabise s4 se insoare Inaintea celui, apoi continuase s& procreeze in acelagi ritm. Era obositor s4 fi femeie de douazeci si trei de ani, logodita cu un btiat care abia implinise optsprezece. Mat ales cu unvul care pirea atat de nestiutor. “Tot timpul cit durase cina ujoara de dinaintea balu- tui, Rupert bolborosise intruna despre felul in care glo- ria numelui familiei sale depindea de comportamentul Tui pe campul de lupta - chiar daca toti cei de la mast sfiatc& nu { se va permite niciodata sé ia cu adevarat parte la lupta. Poate cd se ducea el ,la rizboi", dar era Sescendental unui duce. Mai mult,'era un mogtenitor pentru care nu exista rezervi, prin urmare trebuia fe Hi din calea pericolului, Probabil cd avea sa fie trimis Aigeea perfor 2 fn alta fara. Olivia era surprins cd tatal Lui ti ingiduia ui Rupere chiar gi si priseasca fara. i _ ~ Va trebui sf preiei tu conducerea, ti sugera Geor- giana. Sa incepi aga cum ai de gind s& continui. Olivia se afunda si mai mult In canapea. Stiuse, desigur, of va trebui s4 impart& patul cu Rupert la un moment dat. Ins& isi :maginase vag ci evenimentul va avea loc undeva tn incuneric, unde atat ea, et gi Rupert 8 pon ignora ma wor fap te rac un cap mal scund decit ea i considerabil mai slab. Acest lucru nu patea cu putingh daca var fi tezitincuiagi in biblioteca, ~Asta e un avantaj al siluetei tale, continua Geor- giana. Birbatilor le plc femeile cu forme. "= Nag putea spune ca am observat. Poate doar cnd eas - Malcher:, pete nou, cu umerii lati. =Nar rebui site uifi la un lacheu! spuse Geor serimbtnd din nas. * eon ~ Else uta la mine, nu eu la el. Eu doar am remarcat, Stau si ma intreb, de ce nu ne cisitorim chiar acum? } intreba Olivia, rragincusi piciorul sub ea. $tiu cf a tre- uit s& asteptim ca Rupert si implineasca optsprezece ani, deisincen puteam la fl de bine oo facem Inca de dnd era in scutece, Sau: macar cdnd ncepea s& se tind pe picioare. Doar nu se pune problema ct va ajunge F vreodata la maturitate, aga cum este infeles in general acest concept. De ce o logodna si nu o nunti? ~Presupun c& LL nu vrea si se insoare. =De ce nu? Nu spun cA sunt eu cine stie ce partida din punctul asta de vedere. Dar nui poate imagina ci are cum si se susttaga voinfei tatalui sau. Nici nu cred cA arvrea Nu are nici un simbure de rizvratire in el. =Nici un barbat nu vrea si se insoare cu o femeie 3¢ care ia aleso tatal lui. Si, sincer, e valabil si pentru et gindescere la lita, Julieta Fallesbury! Pe cine a ales tatal ei? Tot cemi amintesc este ci a fugit cu un gradinar pe care porecli se BaiatLung. ~ Romeo si Julieta, prostuto! _ ~Shakespeare nti a scris nimic care s& se posta aplica ‘viii mele, spuse Olivia. Sau poate 0 si se descoperecoy Eloisa James veo tragedie pierduth intivulata Mule zgomot_pentns Olivia si bufonul. Rupert nu e Romeo. Nu a manifestat nici cea mai mica intengie de a anula logodna noastr’. in cazul Ssta, presupun cd se simte prea tinar pea tru insuritoare. Vrea sa se bucure pusin de libertate. acura amandoua pret de citeva clipe, incercind stl vada pe Rupert bucurinduse de libertate. ~Greu de imaginat, este? zise Olivia, dupa putin timp. Pur si simplu nul pot vedea pe LL dnd iama prin agternutu ~Nar trebui sti poti imagina pe nimeni in felul asta, spuse incet Georgiana, ~Pastreazii virtutea plictisitoare pentru cei cirora le past de ea, o sfitui Olivia, desi fara rautate. Cresi cd Rupert are micar idee cum merge treaba? ~Poate cf spers ef, dupa ce se va intoarce din Franga, va fi cu vreo casiva centimetri mai inal. ~Oh, credemma, spuse Olivia, cutremurinduse, am cogmaruri in fiecare noapte despre clipa in care vom. pasi impreuna spre altarul din St. Paul, Mama o s& mi oblige s4 port o rochie impopofonat’ cu o grimada de tul, asa c& voi fi de dou ori mai inalta gi de dows ori mai lata decat mirele. Rupert o st aiba langt el pe cayelul ala ridicol, care n-o si facdaltceva decit st atraga atengia cd are o talie mai subyire decit a mea. =O si 0 temperez eu pe mama cind va veni mo- mentul s&-ti aleaga rochia, fi promise Georgiana. Dar rochia ta de mireasa nu are nimic de a face cu seductia de mainesears. -=Nu are de a face? Sincer, cred c& ar tebui st ai grija, Georgie Ai theoput a vorboqe de paca ai cma din ble temata aia de Oglnda chiar si cand suntem singure. =Gandestete la ziua de maine ca la o incercare. Gandeste-te ci esti Hercule, pus s& curete grajdurile lui ~ Prefer s& cura grajduri dectt s& seduc un barbat cu ‘un cap mai scund decit mine si usurel ca un fulg. ~Oferai un pahar de tirie, suger Georgiana. {ti amintesti cat de ingrosita era doica Luddle de barbagit ‘Aligerea perfectd 35 care beau trie? Spunea cA fi transforma in nigte satiri desfranafi. Rupert, satirul desfranatul, spuse Olivia, gindi- toare. fl si vad fopaind prin padure pe copitele lui juctuse. ~Copitele tar putea da un aer distins, Mat ales daca ar avea gi barbiga. Saici au intotdeauna barbige. Rupert at avea o problema aici. Iam spus in sea- ra asta c& fncercarea lui de agi lisa mustayd mi se pare interesantd, dar Lam mingit. Dar nu cumva satiri au si cornite? ~Da, gi cozi =E posibil ~ dar nu sigur - ca 0 coada sti dea lui Rupert un aer de drecuyor, ca si cum ar fi unul din- tte destrabslagii ia despre care se spune ci sau cleat cu jumatare din doamnele din inalta societate. Poa te cA o s8 Incerc s& mil imagines cu aceste imbunststiri mainesears. =O sii te pufneascd risul, o avertizi Georgiana. Nu trebuie si rézi de soful eau in momentele intime. Sar putea stl inhibi. In primul rand, nu ¢ soful meu. In al doilea, cand yine vorba de Rupert, fie rizi, fie te umfls plansul. {In seara asta, in timp ce dansam, Lam intrebat ce parere are tatal stu despre planul lui de a se incununa cu glo- rie pe cdmpul de lupe, si sa oprit in mijlocul sili sia declarat: ,Raga poate ada aripile vuleurului, dar fata for los!* Dupa cate gia ridicat bragul gia lovito atat de tare pe Lady Tunsal, c8 ca dardmat peruca din cap. Am vizut, spuse Georgiana. De unde stiteam eu, mia lasat impresia ci se agita mai mult decat era cazul. Nea ficut dectt st atraga si mai multi acentie. Rupert ia dat irapoi peruca cu incintatorul co ‘mentariu ci nu semana citusi de pugin cu 0 persoana cheald i nu sar fi imaginat niciodat8 cd este, Georgiana dadu dia cap. = Interesant moment pentru ea, fara Indoiala. Totusi, nu Infeleg ce a vrut sf spun cu raja.6 Eloisa James imeni nar ingelege. Viafa alaturi de Rupert va fio serie de momente pline de suspans, pe care voi fi nevo- ita s le interpreter, ~Rara trebuie si fie ducele', spuse Georgiana, inca sgindinduse la ce voise st spun Rupert. lar chestia cu inmuiatul aripilor, ce crea? Sugereaza ca Rupert se vede pe sine ca un vultur. Personal, mie mi se pare ci i sar potrivi mai bine rata. ~Pentru c4 macdne? Cu siguranga, ar fi singurul care ar putea vedea in el un vuleur. Olivia se ridica in picioare gi suna clopofelul. =Cred ea ar fi de datoria mea ~ uite aici exprimare pentru tine, Georgie ~ ar fi de datoria mea si-mi amin- tesc ct am fost invicath si intresin relagiiintime cu un foi in biblioteca tatalui meu maineseard. Si daca asta ‘nu spune totul despre relatia mea cu paringit nostri, nu stiu ce altceva ar face-o mai bine. Georgiana pufni. Olivia isi clatina degetul in fata ei. ~Ai scos un sunet foarte vulgar, draga mea! Foarte, foarte vulgar. capitolul 4 Ce este scris in inima unui birbat (sau a unei femei) A doua 2i seara, Olivia era ayezati pe canapeaua din camera galbend, cu aproximativ dou8 ore inainte si soseasct Ducele de Canterwick gi fiul siu, Rupert. Doamna Lytton se agita intruna, strigindule tor felul de ordine servitorilor. Domaul Lytton era mai predis- pus s4 pajeasca de colocolo in momentele de agita- ie. Isi aranja de atdtea ori esarfa, incét reusi pana la lurid sf o mototoleasct cu desivarsire gi fu nevoit sa se duct si o schimbe. Tack = rapa, duke duce (in Ib. englera) Aligerca perfects a7 ‘Adevairul era c& patingii Olivil se pregatisera pentru acest moment intreaga lor casnicie gi, chiar si aga, nugi puteau crede norocului. Putea citi fn ochii lor c& nu le vvenea si creada. ‘Oare ducele chiar va merge pina la capat cu aceas- 1 cisitorie, pe baza unei promisiuni facute cu ani tn urmd, pe vremea cind era inci la scoala? In sinea lor, ru erau convingi. Demnitate, virtute, afabilitace si ginutd ti gopti mama ‘i, pentru a treia oard in acea seara, “Tatal ei fusese mai direct: Pentru numele lui Dumnezeu, punegi lacat la gura! Olivia didu din cap. Din nou. =Tu chiar nu esti deloc emotionata? suiera mama ei, ayezinduse langi ea. Nu, spuse Olivia. - Asta... asta nu e firesc! Mai c&-mi vine si cred ci nu. vrei si fii ducess. ra evident c& aga ceva era pur si simplu de neconce- put pentru doamna Lytton. =Dupa cum se vede, sunt pe cale st mi logodese oficial cu un barbat pe lings al cirui creier si un gri- unte de nisip ar parea eae Cu siguranya, trebuie ci-mi dorese foarte mult s& fiu ducest, ti atrase aten- tia Olivia. ~Creierul marchizului nu are nici o importang’, spu- se doamna Lytton, incruntinduse, apoi netezindugi numaidecét fruntea cu virful degetelor, in caz c& at fi aparut vreun rid. Vei fi ducesd intro zi, Eu nu mam gindit nici o clips la creierul lui, atunci cand mam ma- "ir cu tail vost, Simpla none nu este demnd de o Lady. ‘Sunt foarte siguri cA tata a dovedit c& poseda un nivel normal de intelizent3, spuse Olivia. Stitea cit putea de nemigcati, pentru ca buclele et tidicol de nenaturale s8 nu se Incurce. : -Domnul Lytton mia facut o vizita. Am dansat, ‘Nu am luat nici o clip& in consideragie inteligenga lui. f Gandesti prea mult, Olivia,