str. Miko Imre, nr. 2, mun. SF. GHEORGHE, jud.

COVASNA,
tel./fax: 0267.313534 email: cohara_ro@yahoo.com
www.forumharghitacovasna.ro
Nr. 110 / 26.05.2010

Către,
GUVERNUL ROMÂNIEI
Domnului Prim-ministru EMIL BOC

FORUMUL CIVIC AL ROMÂNILOR DIN COVASNA, HARGHITA ŞI MUREŞ, cu

sediul în Sf. Gheorghe, str. Miko Imre, nr. 2, jud. Covasna, reprezentat legal prin Dr. Ioan Lăcătuşu,
Preşedinte,
în baza art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2001 cu modificări şi
completări ulterioare,
vă comunicăm următoarea

PLÂNGERE PRELABILĂ

împotriva HOTĂRÂRII GUVERNULUI NR. 402/2010 privind aprobarea stemei

comunei Ilieni, judeţul Covasna, publicată în Monitorul Oficial nr. 306 din 11 mai 2010, pe
care o considerăm nelegală pentru următoarele

MOTIVE

1. Potrivit art. 3, alin. (3) din Constituţia României „Teritoriul este organizat, sub
aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe”. Legea nr. 2 din 16 februarie 1968 privind
organizarea administrativa a teritoriului României prevede la art. 1 că teritoriul României
„este organizat în unităţi administrativ-teritoriale: judeţul, oraşul şi comuna”. Art. 22 din
Legea administraţiei publice nr. 215/2001 consacră denumirea de limite teritoriale ale
unităţilor administrativ teritoriale.
În aceste condiţii, terminologia utilizată în textul HG 402/2010 privind aprobarea stemei
comunei Ilieni „Ţinut Secuiesc” şi „graniţă” contravine terminologiei constituţionale şi legale. În
plus, termenul de graniţă este unul impropriu în condiţiile în care potrivit Dicţionarului Explicativ al
Limbii Române defineşte „graniţa” ca frontiera între doua state.
2. Sintagma „Ţinutul Secuiesc” nu corespunde realităţilor demografice actuale şi
exclude, la nivel simbolic, aproape 40% (la sută) din totalul populaţiei actuale a judeţelor
Covasna, Harghita şi Mureş.
Cei care continuă să promoveze această sintagmă şi cei care îi susţin, trebuie să aibă în
vedere faptul că populaţia de naţionalitate română, din cele trei judeţe, la recensământul populaţiei
din 2002, era de 407.035 persoane (Covasna – 51.790, Harghita – 45.870, Mureş – 309.375),
reprezentând 36,04% din populaţia totală a celor trei judeţe. La aceeaşi dată, populaţia de etnie
rromă era de 50.234 locuitori (Covasna – 5.973, Harghita – 3.835, Mureş – 40.426), reprezentând
4,44% din populaţia celor trei judeţe. Rezultă că în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş 40% din
totalul populaţiei este de naţionalitate română şi de etnie rromă, deci nemaghiară. Populaţia de etnie
maghiară din cele trei judeţe, în anul 2002, a fost de 668.471 persoane (Covasna – 164.158,
Harghita – 276.038, Mureş – 228.275), reprezentând 59,18% din totalul populaţiei celor trei judeţe
şi 46,69 % din numărul total al maghiarilor din România (1.431.807).
Din cifrele prezentate, rezultă cu claritate că niciunul dintre liderii maghiari nu poate solicita
folosirea în continuare a sintagmei „ţinutul secuiesc”, făcând abstracţie de opiniile, interesele şi
valorile românilor, rromilor şi a cetăţenilor de alte etnii care reprezintă peste 40% din totalul
populaţiei celor trei judeţe. Actuala configuraţie etnică a judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş se
regăseşte şi în structura confesională a populaţiei. Astfel, 402.499 persoane aparţin religiei ortodoxe
şi 13.985 religiei greco-catolice, cele două religii româneşti, reprezentând 37% din totalul populaţiei
judeţelor respective.
O categorie însemnată de cetăţeni care, în mod obiectiv, nu se regăsesc în „ţinutul secuiesc”,
o reprezintă persoanele cu dublă ascendenţă identitară. Datele recensământului populaţiei din 2002,
pun în evidenţă faptul că în judeţul Covasna 2.391 cetăţeni de naţionalitate română au declarat că
aparţin confesiunii romano-catolice şi 337 celei reformate, în timp ce 1.075 de locuitori de etnie
maghiară au declarat că sunt ortodocşi şi 143 greco-catolici. La acelaşi recensământ, în judeţul
Harghita, 2.852 cetăţeni de naţionalitate română au declarat că sunt de religie romano-catolică şi
158 aparţin de confesiunea reformată, în timp ce 982 maghiari sunt de religie ortodoxă şi 179 sunt
greco-catolici. În judeţul Mureş, la acelaşi recensământ, un număr de 1.915 cetăţeni de naţionalitate
română au declarat că aparţin confesiunii romano-catolice, 1.818 de religie reformată, 187
unitarieni şi 115 evanghelişti, în timp ce 3.173 cetăţeni de etnie maghiară au declarat că aparţin
religiei ortodoxe şi 1.002 celei greco-catolice. Rezultă că, la recensământul din 2002, peste 14.000
de cetăţeni din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, sunt persoane cu dublă ascendenţă identitară, fi
e de naţionalitate română şi care aparţin „bisericilor istorice maghiare” (romano-catolică, reformată,
evanghelică şi unitariană), fie de etnie maghiară şi care aparţin bisericilor tradiţionale româneşti
(ortodoxă şi greco-catolică).
Membrii familiilor etnic mixte sunt, la rândul lor, direct afectaţi de folosirea exclusivă şi
excesivă a sintagmei „ţinutul secuiesc”. Astfel, la recensământul din 1992, în judeţul Covasna
existau 2.724 familii etnic mixte (reprezentând 5% din totalul familiilor existente în judeţ), iar în
judeţul Harghita 2.960 de asemenea familii reprezentând 3,5% din total. Dacă la acestea adăugăm
familiile etnic mixte existente în judeţul Mureş şi pe cele întemeiate în ultimii 15 ani în judeţele
Covasna, Harghita şi Mureş, observăm că numărul familiilor etnic mixte care trăiesc în cele trei
judeţe depăşesc cu mult 10.000, ceea ce înseamnă între 25.000-30.000 de persoane.
3. HG 402/2010 consacră implicit existenţa unui aşa-zis „Ţinut Secuiesc”, care este
promovat de lideri ai Uniunii Democratice a Maghiarilor din România şi alte entităţi de
sorginte maghiară ca regiune autonomă maghiară care au urma să înglobeze actualele judeţe
Covasna, Harghita şi Mureş, delimitează printr-o „graniţă” „partea românească” de „partea
secuiască” (a se vedea descrierea legată de simbolul soarelui şi lunii) şi face subversiv apologia
războiului dus pentru apartenenţa acestui teritoriu din mijlocul României la Ungaria Mare (a
se vedea explicaţia legată de simbolul săbiilor). Din acest punct de vedere HG 402/2010 vine să
submineze ideea statului naţional, unitar şi indivizibil, HG 402/2010 subminând astfel
articolul 1 al Constituţiei României, consecvent solicitat a fi modificat de către UDMR, în
sensul consacrării statului multinaţional.
4. HG 402/2010 încalcă procedura de aprobare a stemelor unităţilor administrativ-
teritoriale deoarece valorifică textul hotărârii Consiliului local Ilieni nr. 73/2007 modificată prin
hotărârea C.L. Ilieni nr. 31/2009. În această din urmă hotărâre nu se mai face trimitere la „graniţă”
şi la aşa zisul „Ţinut Secuiesc”.

Preşedinte
Dr. Ioan Lăcătuşu