Analiza contractelor de constructie din punct de vedere al disputelor generate

de intarzierile de timp

Cele mai multe dintre proiectele de constructie sunt executate prin contractele care nu
sunt, in general, uşor de înţeles nici de catre profesionişti. Cu avansarea în tehnologie şi cerintele
uriase ale infrastructurii în ţările în curs de dezvoltare, a existat si o creştere în mărimea şi
complexitatea naturii proiectelor. Acest lucru dă naştere la ambiguităţi în continuare în formulare
de contract în vigoare, în cele din urmă facand formulare de contract mai complexe şi mai
dificile şi care provoacă efecte contradictorii, cum ar fi creşterea numărul şi frecvenţa cererilor
de despăgubire şi a litigiilor în afară de timp şi depăşiri de costuri.
Pentru a depasi agravarea scenariului, este esential sa se dezvolte un sistem care poate
ajuta administratorii contractului să înţeleagă şi să evalueze valoarea creantelor lor inainte de a
le vorbi despre litigii. O încercare a fost făcută pentru a concepe un sistem expert bazat pe reguli
pentru a atinge acest obiectiv, cu un domeniu de aplicare limitat al litigiilor care decurg intre
timpul de intarziere si extinderea in Contractul de construcţie

1. Literatura sondaj
In literatura de specialitate s-au identificat următoarele clauze critice care conduc la
litigiile în contractele de construcţii in cazul studiului de cercetare. Aceste clauze, in ordinea
descrescatoare fata de cum sunt criticate cu privire la inclinatiile litigiilor, sunt prezentate mai
jos.
• Putere definitiva şi obligatorie
• Timp, întârziere şi prelungire
• Rezilierea contractului
• Preturi de deviere şi elemente suplimentare de către reprezentanţii proprietarului
• Abaterea limita / domeniul de activitate
• Escaladarea pretului
Diversi cercetatori au demonstrat, de asemenea, consistenţa legii în mai multe cazuri de
exemplu, litigiile privind cerinţele de notificare, litigiile ordinelor de schimbare pe cale orală,
litigiile privind interpretările greşite, litigii privind clauza condiţiilor de pe diferite pozitii,
litigiile privind interpretarea clauzelor, litigiile privind specificaţiile în ceea ce priveşte litigiile
de certificare şi litigiile privind punerea în aplicare a daunelor lichidate. În fiecare dintre aceste
studii autorii au arătat o metodă sistematică de rezolvare a disputelor care decurg din mai multe
motive declarate mai sus, pe lângă stabilirea coerentei la hotărâri judecătoreşti în contractele de
construcţii din SUA. În India, de asemenea, cativa cercetători, prin studii de cercetare, au
dezvoltat sisteme suport de decizie pentru a soluţiona litigiile care decurg din deciziile adoptate
în cadrul " puterii definitiva şi obligatorie " investit cu autoritate în contract şi " timpul de
întârziere şi clauza de extindere ".
Aceste sisteme de sprijin al deciziei pot fi sintetizate în continuare pentru a forma un
sistem expert, astfel încât toate sursele de litigiu date sa poata fi analizate simultan si sa poata
oferii deciziie adecvate.
Allwood a menţionat unele sisteme expert dezvoltate
pentru Inginerie Civilă în următoarele domenii.
• Pentru a diagnostica cauzele de umezeală în clădiri
 • Pentru a selecta cel mai potrivit tratament al vopselei pentru a proteja structurile metalice
împotriva coroziunii.
• Pentru a selecta tipul corespunzător de macarale turn pentru utilizarea în construcţiile
multietajate
• Pentru a oferi consiliere privind planificarea constructiilor.
• Pentru a examina secţiunea transversală a cadrului unei ferestre şi a lua în considerare
toate rutele posibile, prin care apa ar puteapătrunde în cadru.
• Pentru a verifica aspectul unei camere.
• Pentru a proiecta structura facilităţilor temporare la construcţia unui loc
Mohan a enumerat 37 de sisteme expert în domeniul Managementul şi Ingineriei
Constructiilor din care 3 au fost legate de gestionarea contractului care se ocupă de selecţia
tipului de contract şi susţine diferite situatii ale condiţiilor de creante. Kraiem a dezvoltat un
sistem artificial intaligent numit DISCON (deconectarea), care este proiectat pentru a oferi
consultanta juridica inginerilor pentru proiectare si constructie, precum si contractorilor si
proprietarilor cu privire la diferitele situatii de conditii ale creantelor. ‘DEViCE’ (Dynamic
Expert system for Valuing Variations in Civil Engineering)- dispozitiv (sistem dinamic expert
pentru evaluarea variatiilor in ingineria civila) a fost dezvoltat de Sutrisna. Acest sistem se
ocupa cu citate legate de excavare. Cheung a dezvoltat modelul fuzzy pentru evaluarea litigiilor
bazat pe cunostinte (extrase) luate de la practicieni din Hong Kong. Ei sugerează un mecanism
de control al litigiilor prin intermediul a patru etape: identificarea litigiului, analiza a litigiului,
evaluarea litigiului şi controlul litigiului.
O serie de sisteme expert au fost, de asemenea, elaborate în diferite domenii de cercetători
din India, dar nici un sistem expert nu este raportat în domeniul litigiilor in construcţie. Astfel, ca
un inceput modest, un sistem expert este dezvoltat pentru solutionarea litigiilor care decurg din
una din cele mai predispuse clauze ale litigiilor, si anume clauza cu privire la „intarziere si
extindere”.

2. Sistemul expert
Evolutiile recente in tehnologia informatica în special în domeniul de Inteligenţă Artificială
face posibila stimularea rationamentului uman - cum ar fi rationamentul la sistemele de
calculator. Astfel de sisteme sunt cunoscute sub numele de sisteme expert. Sistemul expert
cuprinde baze de cunoştinţe, inferenţa motorului, memorie de lucru, interfaţa cu utilizatorul,
explicaţia instalaţiei şi o facilitate a achizitiei de cunoaştere.
Inima sistemului expert este baza de cunoştinţe unde sunt depozitate cunoştinţele specifice
în domeniu, dobândite de la expert. Utilizatorul sistemului expert interacţionează cu ea prin
intermediul interfeţei de utilizator şi cunoştinţele de specialitate sunt colectate şi compilate prin
facilitatea achizitiei cunostintelor. Cunoştinţele dobândite de expert sunt stocate în baza de
cunoştinţe folosind diferite tehnici formale de reprezentare a cunoştinţelor. Ipotezele şi faptele
sunt generate în timpul procesului de raţionament şi sunt stocate în memoria de lucru. Sistemul
expert nu foloseste sistemul de calcul bazat pe deductie, utilizand motorul de inferenta care
efectueaza cautarea prin intermediul bazei de cunostinte, pentru a dovedi ipoteze sau pentru a
ajunge la o concluzie. Facilitatea explicatiei spune utilizatorului „de ce” sunt necesare
informatiile particulare si „cum” a ajuns sistemul la o concluzie speciala. Astfel sisitemul expert
actioneaza ca un magazin de stocare a cunostintelor expertilor pentru a oferii solutii pentru
interogarea utilizatorului intr-o anumita maniera. Există trei categorii majore de sisteme expert şi
anume sistemele bazate pe reguli, sisteme bazate pe caz şi sisteme hibrid.
 Sistemul bazat pe reguli cuprinde un set de reguli formulate utilizând cunoştinţele mai multor
experţi şi interpretarea regulei. Atunci când o nouă problemă este ridicată sistemului,
interpretarea regulei decide care norme să se aplice şi determină rezultatul faptelor date
sistemului de către utilizator. Unele dintre sistemele expert de pionierat bazate pe reguli sunt
MYCIN, TAXMAN şi Judith. Este conceput MYCIN pentru a oferi consultanţă de specialitate
cu privire la diagnosticul şi tratamentul infecţiilor sângelui unui medic care nu este un expert
îndomeniul antibioticelor. Celelalte sisteme, JUDITH si TAXMAN au fost concepute pentru a fi
utilizate de catre avocati si respectiv pentru impozitarea restructurarii intreprinderilor.
În cazul sistemului bazat pe o bază de date, acesta este creat folosind cazuri din trecut. Când
un nou caz este alimentat, pentru care utilizatorul doreşte soluţie, sistemul compară (instantaneu)
acest caz cu cazurile din baza de date. Apoi identifică şi afişează informaţiile cazului cel mai
potrivit din baza de date, care il ajuta pe utilizator sa ajunga la decizie. FINDER şi SHYSTER
sunt exemplele acestui tip de sistem dezvoltat folosind raţionamentul juridic.
Sistemul hibrid este unul care combina cele doua metode de mai sus de motivare pentru a
incerca sa raspunda problemei. Câteva exemple tipice de sistem hibrid sunt Cabaret, Grebe,
PROLEXS şi IKBALS. CABARETeste un sistem expert care se ocupă cu legea impozitului pe
venit din SUA referitoare la deducerea cheltuielilor referitoare la (Ministerul de Interne) home
office dezvoltat de Rissiland si Skalak. Branting a proiectat GREBE pentru domeniul
legii(dreptului)compensatiei „lucratorilor texani”. PROLEXS dezvoltat de Van Opdropet este un
sistem expert olandez juridice, axat pedomeniul dreptului proprietar-chirias. IKBALS de
Vossoset îşi desfăşoară activitatea în domeniul dreptului de credit.

3. Sistemul expert de solutionare a litigiilor in constructiile indiene

In contextul indian, bazele de date sub forma de cazuri stabilite ale litigiilor in constructii
sunt disponibile in Arbitration Law Reporter si All India Reporter. In plus, unele orientari
primare, cum ar fi decizia de a sprijini sistemele dezvoltate pentru a solutiona litigiile care
decurg din diferite clauze de catre unii cercetatori sunt de asemenea diferite. Aceste cercetari au
ajuns la concluzia ca un astfel de sistem suport de decizie poate fi sintetizat pentru a-l convertii
intr-un sistem expert care va ajuta la reducerea timpului necesar de a da decizii. Avand in vedere
ca sistemul expert ar contine o baza de date uriasa, ea va servii ca lista de verificare pentru
administratorii contractului pentru a anticipa puterea cazurilor lor inainte de a ajunge la litigii.
Datele disponibile pot fi adaptate la situatia actuala si ar putea prezice care ar putea fi vinovata.
Odata ce acesta procedura de arbitraj este cunoscuta, pot fi fie evitate, fie in cele din urma
accelerate. La randul sau va reduce depunerea litigiilor in calitate de parte in cauza care a avut
deja ideea de risc de decizie. De asemenea aceasta va fi de ajutor pentru arbitru si pentru
judecatori, deoarece vor avea o baza de date imensa de tip similar cazurilor usoare disponibile
pentru referinta.
De multe ori se poate intampla ca cererea sa nu poata fi nici complet acceptata nici
respinsa, insa nu exista acceptarea partiala a creantei. Acestea evaluate pe baza gradului de
implicare a partilor in litigii este de asemenea cunoscut sub numele de repartizare a creantei.
Detalii privind repartizarea sunt stocate in baza de cunostinte si pot servi pentru a detecta gradul
de lipsa al partidelor si a ajunge la maturitatea cererii admisibile in favoarea nici unei parti.
Astfel un sistem expert s-ar dovedi extrem de util in cazuri care impun repartizarea creantelor.

Zona/ domeniul litigiilor in constructii fiind foarte mare, a fost facuta pentru dezvoltare o regula
bazata pe modulul sistemului pentru timpul de intarziere si clauza de extindere in contractul de
constructii. In timp ce se proiecteaza sistemul, intrebarile sunt formulate folosind cazuri disponibile din
All India Reporter (AIR), Arbitration Law Reporter si premiile arbitrajului. Premiile arbitrare nu sunt
publicate si, prin urmare, sunt culese prin intermediul contactelor personale.

5.Dezvoltarea sistemului bazat pe reguli pentru timpul de întârziere şi clauza de prelungire

Acesta a fost vazut in cele mai multe studii de caz, deoarece disputele cu privire la “timpul de
intarziere si extindere” are implicatii mai mari in ceea ce priveste costul si timpul de proiect. Fiecare
intarziere, fie in ceea ce priveste plata sau predarea locului, fie oprirea temporara a muncii duce la
pierderea de timp care solicita in cele din urma invocarea cluzei “timpul de intarziere si de extindere”.
Prin urmare, devine necesar să înţelegem toate aspectele litigiilor care decurg din timpul de întârziere şi
din clauza de extindere, care este explicata mai jos într-o regulă pe baza formularul sistemului expert.

Dezvoltarea sistemului bazat pe reguli urmeaza o abordare in trei pasi. Primul pas este de a
înţelege cauza şi relaţia efect a litigiului, al doilea pas implică formularea largă de domenii în care toate
cauzele se potrivesc, iar ultimul pas este de a dezvolta baza de reguli pentru a anticipa efectele plauzibile
pentru aceste domenii identificate .

5.1. Relaţia cauză-efect a litigiilor

Litigiile care decurg din întârziere şi extindere sunt de natură diversă. Aceste dispute pot fi
studiate în două etape pentru o mai bună înţelegere si analiză a acestora. Sunt identificate diferitele
întârzieri, "cauza" şi efect", si creanţele rezultate din aceste întârzieri.

Cand luam in cosiderare realtia cauza-efect, trebuie sa se aiba in vedere in acest sens faptul ca un
efect se poate dovedi a fi cauza pentru efectele ulterioare; de exemplu atunci cand luam in considerare
situatii pereche “a cauza intarzieri” si “timpul si cuanticele de intarziere” drept “cauza” si respective
“efect”, la nivelul urmator “tipul si cunatumul intarzierii” devin cauza si “creanta in contul intarzierii”
devine efect. Astfel acesta devine un lant dupa cum se arata schematic in figura urmatoare.

Cauza1 => Efect1

III

Cauza2 => Efect2

III

Cauza3 => Efect3

Tipuri de intarzieri cum este ”cauza” si creante cum este “efectul” sunt discutate mai jos.

5.1.1. Tipuri de întârziere

 Intarzierea intr-un proiect poate fi clasificata intr-un anumit numar de tipuri , in functie de
etapele la care apare, precum si de natura rezultatului, adica creantele. Aceasta defineste critica de
intarziere in proiectul global, finalizarea si impactul ulterior. Întârzierile sunt în consecinţă clasificate
drept "întârzieri critice " şi "întârzieri non-critice ". Contractul defineşte obligaţiile părţilor pentru a
satisface executarea proiectului, inclusiv calendarul şi, de asemenea, recursul, în cazul în care nu îşi
îndeplineşte obligaţiile respective. Recursul in general cere compensatii pentru intarziere de partea
afectata de la cealalta parte; astfel este alegerea partii afectate. In anumite cazuri partea afectata poate
scuza (de exemplu, nu poate percepe despăgubiri pentru întârziere), în timp ce în alte cazuri poate sa nu
scuze întârzierea. Consideratia de a scuza sau a nu scuza ar putea sa depinda de mai multi factori, cum ar
fi: dacă o parte poate sau nu poate să prevadă situaţia care cauzează întârziere de la data intrării în
contract şi impactul întârzierii asupra proiectului de performanţă. Acest lucru clasifica intarzierile ca fiind
scuzabile sau nescuzabile. Totuşi în anumite situaţii, atunci când ambele părţi sunt la fel sau parţial
răspunzătoare pentru întârziere, întârzierea este numita "concurenta"(simultana) şi analiza prejudiciului
real din cauza întârzierii cu respectarea nivelurilor obligatiilor prevazute în contract şi, de fapt efectuate,
ajută ca repartizarea cuantumului pierderilor să fie împărtăşită de parti. Diferite evenimente care
clasifica intarzierile in scuzabile si nescuzabile sunt prezentate in tabelul 1.

Tabelul 1

Diferite evenimente clasificate in intarzieri care pot fi scuzate si intarzieri care nu pot fi scuzate

Intarziei ce pot fi scuzate Intarzieri ce nu pot fi scuzate

1.Dispute in munca 1.Conditii normale si previzibile ale

2.Forta majora
3.Intarziere neobisnuita la livrari
4.Intarzieri inevitabile
5.Intarzieri neprevazute in transport
vremii
2.Intarzierile suncontractantului
3.Esecul contractantului in a gestiona in
mod corespunzator si a coordona locul
proiectului

6.Alte cauze imprevizibile 4.Probleme financiare ale contractantului

5.Esecul contractantului de a se mobiliz

suficient de repede

6.Intarzierea contractantului in obtinerea

de materiale

7.Slaba manopera

• Cererea contractantului de mers in gol a resurselor din cauza intarzierilor proprietarului.

 • Ori de cate ori un antreprenor nu face lucrul cu cauza diligenta sau ritmul sau este lent
multimea proiectelor de lege de functionare poate fi suspendata conducand la cererea pentru interesul
suspendarii platii

5.2. Formularea de domenii pentru sistemul expert

Urmatorul pas in dezvoltarea uni sistem expert este formularea larga a domeniilor. Un domeniu
este un subiect bine concentrat pe suprafata pentru care este dezvoltat setul de reguli. Intr-un proiect de
constructie orice intarziere poate conduce la un lant de creante si dupa cum s-a discutat mai sus
admisibilitatea cererilor de despagubire depind de sursa si de atitudinea locului. Bazate pe studiul
cazurilor de arbitraj si a literaturii disponibile, o multime de intarzieri s-au dovedit a fi invocate frecvent.
Aceste intarzieri sunt in continuare cercetate pentru originile lor pentru a le clasifica pe domeniile
corespunzatoare prezentate in continuare:

1. Intarziere din cauza “Predarii locului”

2. Intarziere din cauza “Primirii intarziate/ verificarea proiectelor”
3. Intarziere din cauza “Accidentelor”
4. Intarziere din cauza “Opririi temporare”
5. Intarziere din cauza “Revizuirii”
6. Intarziere din cauza “Muncii suplimentare”

Regulile de baza pentru fiecare domeniu sunt pregatite. Aceste reguli de baza sunt pregatite
folosind peste 20 de premii de arbitraj si 70 de cazuri din ALR referitoare la intarzieri si extinderi. Partea
vătămata, împotriva căreia atribuirea a fost pronunţată în arbitraj, în general, recurge în instanţa imediat
superioară pentru anulare / inversare de atribuire, care este permisă în condiţii speciale. Premiiile de
arbitraj devin astfel deschise pentru revizuire in instanta de judecata. In timp ce analizeaza recursurile,
instantele de atribuire ridica problema “faptelor”. De exemplu probele preferate in pronuntarea premiilor
sau intrebarior legii, legalitatea atribuirii.

Daca se constata ca arbitru a comis o eroare in lege, si anume atribuirea a fost in contradictie cu
dispozitiile de drept, premiile sunt susceptibile a fi retrase. Pe de alta parte daca partea a contestat pe
motiv de revizuire necorespunzatoare a tuturor dovezilor materiale produse inainte de arbitru, instanta nu
ia la cunostinta si atribuie standardul “admis”. O parte poate apela la orice punct de oricate ori, dar daca
in cele in cele doua recursuri consecutive decizia nu este modificata, nu se va mai permite sa se mai faca
apel in continuare. Deci, pentru a elabora normele, cazurile au fost cerute a fi intelese in ceea ce priveste
aplicabilitatea premiilor in fata legii.

5.3. Dezvoltarea regulilor de baza pentru domeniile intarzierii

Regula de baza contine o diagrama de decizie logica, care stabileste relatia dintre cerere si
originea sa, in special partea responsabila pentru intarziere. Apoi prevede valabilitatea creantelor
probabile si sugereaza rezultatul probabil. Dezvoltarea regulilor de baza pentru diferite diomenii de
intarziere este discutata mai jos.
 5.3.1. Intarzierea din cauza predarii locului.

Conform conditiilor contractului, locul poate fi predat intreg sau pe parti/ etapele progresului de
lucru. In special in cazul proictelor de drumuri predarea este o trasatura comuna a locului. Deci litigiile
care decurg din intarzieri in predarea locului trebuie sa fie inteleasa la doua niveluri: daca aceasta se
datoreaza locului complet sau este din cauza locului in parte. In orice caz contractactantul va incerca sa
ceara despagubiri si sa se pazeasca de daunele lichidate.

Atunci cand apare o diferenta la etapa foarte initiala a proiectului din cauza lipsei de
predare a intregului loc la o anumita data, contractantul este eligibil sa pretinda golirea resurselor, este
obligatoriu pentru contractant sa dea o notificare scrisa in timp, care poate fi verificata de catre
reprezentantul proprietarului. In cazul in care contractantul nu reuseste sa anunte in timp, trebuie sa aiba
cel putin dovezi ca a amortizat resursele sale. In caz contrar el nu are dreptul la nici o revendicare.

Dimpotrivă, în cazul în care proprietarul dovedeşte că a predat locul la timp şi contractantul

avand mijloace sărace nu a reuşit să înceapă lucrările, proprietarul are dreptul la daune lichide. In mod
similar la predarea locului, cel mai important este sa se verifice daca predarea unei parti este ingreunata
de stadiul lucrarilor. Se verifica daca predarea locului a fost o activitate pe cale critica. Daca se dovedeste
ca a fost pe un drum critic, atunci aceeasi logioca care este folosita este aplicabila la predarea locului
complet, si intarzierea va fi atribuita proprietarului. Pe de alta parte, daca nu este o activitate critica,
atunci orice pretentie a contractantului inceteaza sa mai existe.

5.3.2. Întârziere datorate lansarii(eliberarii) mobilizarii avansului ?

Multe contracte pentru furnizarea mobilitatii avansate de catre proprietar in stadiul de incepere al
proiectului reduc sarcina de mobilizare a resurselor contractantului. Dar, in general, aceasta suma este
eliberata pe o perioada de timp. In caz de intarziere in eliberarea acestei sume, este posibil ca fluxul de
fond asteptat al contractantului sa fie afectat; astfel programul proiectului este afectat. Atunci cand are loc
intarzierea in eliberarea sumei, contractantul este obligat sa aduca la cunostinta proprietarului ca un astfel
de act va afecta durata si costul proiectului. Este dreptul proprietarului sa cunoasca implicatia acestor
acte, astfel ca el poate sa reconsidere actiunile sale. Contractantul poate, de asemenea, sa ofere o solutie
care ar ridica suma mobilizarii prin alte mijloace si revendicari de dobanzi in acest sens. In cazul in care
contractantul nu informeaza proprietarul, pierde cererea de despagubire ca urmare a acestei intarzieri.

Daca contractantul nu instiinteaza proprietarul, el gajeaza creanta pentru orice

compensatie din cauza acestei intarzieri. Cel mult este eligibil pentru o prelungire de timp daca
exista o astfel de prevedere in contract. In caz contrar daca proprietarul nu raspunde notificarilor,
este exclusiv responsabil pentru intarziere, si raspunde pentru plata compensatiilor catre
contractant. In alte cateva cazuri plata partiala, pentru mobilizarea sumei, a fost intarziata, dar nu
afecteaza programul proiectului.
In aceste cazuri se concluzioneaza ca acel contractant nu are pierderi si creantele nu sunt
admisibile.
Intelegand pozitia contractelor, în cazul în care contractantul propune unele măsuri alternative de
creştere a avansului de mobilizare, inclusiv o cerere de interese şi proprietarul răspunde prin
acceptarea ofertei data de către contractant, atunci se interpreteaza ca se aduce o schimbare în
contract prin acordul reciproc. Apoi devine datoria contractantului de a face ceea ce e necesar ca
acele condiţii stabilite de comun acord sa fie schimbate in contract şi neexecutarea este tratată ca
vina din partea contractantului.

5.3.2. Intarzieri din cauza „Primirii tarzie/ verificarea proiectelor”

Proiectele formeaza un important element constitutiv al contractelor. Exista in practica

diferite tipuri de contracte unde proiectele nu sunt doar responsabilitatea proprietarului.
Contractantului i se poate cere pregatirea proiectelor care sunt apoi verificate de către proprietar.
În general acestea conduc la trei situaţii: întârziere din partea contractantului in pregătire;
întârziere din partea proprietarului în verificare; întârziere din ambele părţi. Pentru primele două
situaţii, responsabilitatea de întârziere este uşor de verificat în timp ce în a treia situaţie care
este si cazul curentei intarzieri, cererea trebuie să fie rezolvata prin repartizare.
În speţă, furnizarea proiectelor este responsabilitatea proprietarului şi există o întârziere
în aprovizionare, anunţul de cerinţă vine în imagine. In cazul unui esec in instiintarea
proprietarului despre întârzieri în primirea proiectelor şi consecinţele sale , contractantul pierde
drepturile sale de a obţine despăgubiri.
Pe de altă parte, în cazul în care proprietarul nu răspunde la o astfel de notificare, se
presupune că isi asuma consecinţele.
În alt tip de contract, în cazul în care furnizarea de proiecte este responsabilitatea
proprietarului şi există unele discrepanţe observate între seturi de proiecte şi caietul de sarcini,
unele detalii care lipsesc din proiecte, sau o serie de corecturi trebuie să fie încorporate în
proiecte, acestea ar putea duce la întârziere. Chiar dacă nu există corecturi / completări,
contractanţii pot să aştepte pentru decizia cu privire la discrepanţa care duce la pierderi de timp
în execuţia lucrărilor actuale. În general, aceste discrepanţe duc la interpretări variate de părţi cu
implicaţii financiare în afară de căutarea pentru prelungirea timpului şi, astfel, devin surse de
litigii. Având în vedere natura intrinsecă a industriei construcţiilor unde standardizarea nu a fost
încă adoptata în întregime, apar diferenţe în interpretarea discrepanţelor în proiecte. Întrebarea
se pune in felul urmator: daca intarzierea este substantiala si afecteaza proiectul in ansamblu sau
nu.
Tipurile de creanta rezultate din aceste intarzieri sunt , in general, pe motive de amanare a
forţei de muncă şi a echipamentelor taxelor prea mari. Chiar dacă responsabilitatea întârzierii
rezolvă problema permisiunii de extindere a timp, compensatiile sunt acordate pe baza unor
fapte.

5.3.4 Întârziere din cauza "Accidente"

Accident este o altă sursă de întârziere atunci când intregul loc al proiectului a fost închis pentru
cândva, sau munca este suspendata, sau pe un teren emoţional există forţă de muncă neliniştita ce
duce la oprirea muncii. Responsabilitatea de accident atribuie în mod automat responsabilitatea
corespunzătoare întârzierii. Cu toate acestea, există diverse motive care pot duce la accidente, iar
principala problemă este pentru a stabili responsabilitatea sa. Deşi există numeroase
evenimente imprevizibile care ar putea duce la accidente, bazate pe cazuri studiate motivele au
fost împărţite în şase largi capete prezentate în continuare.
• Forţa majoră
• Acţiuni nu următoarele norme de siguranţă
• sub standarde de lucru
 • Eroare în proiectare / desen
• Acţiuni de subcontractant
• Utilizarea instalatiilor inainte de predare
Principalul efect ulterior de accident este pierderea de timp sau daune la locul de muncă
sau de forţa de muncă. Aceste pierderi uriaşe în împrejurări similare de forţă majoră trebuie să
fie împărtăşite de către ambele părţi. Pe de altă parte, în cazul în care considerentelor de
siguranţă li se acorda o mică atenţie ceea ce conduce la accidente, contractantul este considerat
responsabil pentru accident.
Ca şi în cazul unor substandard care conduc la producerea accidentului, este responsabilitatea
contractantului de a absorbi pierderile numai dacă lucrarea nu a fost aprobata de către proprietar.
Dar dacă proprietarul a aprobat lucrarea, apoi pierderea trebuie să fie suportata de către
proprietar.
Este destul de probabil că proiectul (desenul) defectuos poate, de asemenea, provoca accidente.
Într-unul dintre cazurile de arbitraj proiectarea cofrajelor de placa a fost aprobat de către inginer
şi, de asemenea, verificată înainte de turnarea lespedei. Lespedea căzut a doua zi, în termen de
24 de ore Analiza accidentelor raport a declarat că proiectul nu a fost bun pentru a suporta
sarcina. Arbitru a dat sentinţa în favoarea contractantului.
Este o caracteristică comună a subînchiriat o parte sau întreg lucrărilor de construcţie la
subcontractant. Dacă accidentul este pe cont de acţiune / de lucru aql subcontractantului, atunci
este esenţială să verifice dacă numirea sa a fost efectuată de către proprietarului sau a
contractantului. În consecinţă, responsabilitatea poate a fi fixata .
Accident se poate produce, de asemenea, datorită utilizării prematura a instalaţiei sau înainte de
testare înainte de a fi predat în mod oficial . În cazul în care astfel de instalaţie este folosit, fără
aprobarea oficială a contractantului şi se produce un accident, atunci este interpretat ca instalatia
este utilizată, fără cunoştinţa contractantului şi, prin urmare, contractantul nu poate fi tras la
raspundere pentru accident şi proprietarul va fi obligat să plătească despăgubiri.
Dimpotrivă, în cazul în care permisiunea cauza a contractantului a fost obţinute înainte
de a utiliza instalatia şi a avut loc accidentul, contractantul este considerat responsabil pentru
accident.

5.3.5. Întârziere din cauza "oprire temporară"

În cazul în care lucrările în curs de desfăşurare sunt întrerupte din cauza unor motive,
vine oprirea temporară de muncă ce conduce litigiilor. Următoarele motive: au fost găsite pentru
opriri temporare în acest studiu. Aceste cauze sunt enumerate in functie de frecvenţa lor de
apariţie.
• Plata facturilor neefectuate la timp
• Non-disponibilitatea de echipament de specialitate, materiale sau
alte resurse
• Sub-contractantul ce abandoneaza lucrul, fără anunţ prealabil
• Accidente la locul de munca

Motivul pentru care plata in curs a fost reţinuta , în general se datoreaza activităţii
substandard a contractantului. Atunci când o activitate substandard se observă, contractantului ii
este, în general,emisa o somare de a îmbunătăţi calitatea muncii, in caz contrar lucrarea va fi
suspendata până ce contractantul va arata staruinta pentru a îmbunătăţi la calitatea muncii.
In consecinta platile contractantului sunt reţinute în aşteptarea de măsuri corective de la
contractant. Cu toate acestea, cazul în care contractantului nu ii este emisa o notificare
corespunzătoare la timp, fie în copie certificată de lege sau o scrisoare separată, proprietarul nu
este în măsură să perceapă despăgubiri în ciuda unei dispoziţii exprese în contract.
Alt motiv pentru retinerea platii la sursă este că proprietarul detine resurse sărace, pentru
moment, şi implcit are dificultati în a face plata. Contractantul, în acest caz, devine eligibil
pentru creanţe a dobânzilor pe plata amânată.
Responsabilităţile pentru achiziţionarea de resurse sunt bine definite în contract şi
întârzierea din cauza lipsei de disponibilitate de resurse care să conducă la oprirea temporară este
atribuită părţii responsabile pentru astfel de achiziţii.
În mod similar atunci când sub-contractantul părăseşte locul de muncă implicit
responsabilitatea este atribuită părţii care a ales sub-contractorul.
Accidentul poate genera, de asemenea, oprire temporară.
Intreruperea temporara a lucrarii, se va situa alaturi de partea discutata in paragraful
anterior, care descrie intarzierea din cauza accidentelor.

5.3.6.Întârziere din cauza "Revizuiri"

Preponderent revizuirea este determinată de manoperă proasta sau de lucrari care nu

corespund caietului de sarcini, în timp ce alte motive
pentru revizuiri sunt identificate ca fiind cerinţe schimbate ale proprietarului sau accidente
la locul de munca. În caz de manopera este necorespunzatoare în general, se presupune vina
apartine in totalitate contractantului. Revizuirile se datorează contractantului cu condiţia să ii
fieaduse la cunoştinţă lui (daca nu este emisa o notificare, contractantul poate scapa de
responsabilitate). Pe de altă parte, revizuirea datorata muncii necorespunzatoare cu specificaţiile
poate rezulta de la comunicare necorespunzătoare sau interpretare a administratorilor.
În caietul de sarcini al anumitor locuri de muncă specializate, proprietarul specifică
echipamentele ce vor fi utilizat în timpul de executie. Care nu utilizează echipamentele
menţionate se interpretează ca non-aderenţă a caietului de sarcini acest lucru invită la Notă de
revizuiri de la inginerul proprietarului. Cu toate acestea, în caz de indisponibilitate a
echipamentelor, contractantul poate informa proprietarul si obţine aprobarea prealabilă pentru
utilizarea unor echipamente alternative şi salva poziţia sa. Pe de altă parte
în cazul în care echipamentul urmează să fie furnizate de către proprietar si daca apare
întârziere o, notificare de la contractant devine o cheie în stabilirea valabilitatii cererilor de
despăgubire.
Revizuiri pot fi comandate, de asemenea, ca urmare a accidentelor la locul de munca,
caz în care compensaţia se va decide cu privire la meritul cazului după cum sa discutat mai sus.
Revizuiri datorate schimbarii cerintelor de catrea proprietar, solicita muncă suplimentară de către
contractant şi întregul domeniu de "muncă suplimentară" este discutat în paragraful urmator.

5.3.7. Întârziere din cauza "Muncii suplimentare"

Industria construcţiilor este de aşa natură încât intreg domeniul de activitate nu poate fi
decis la momentul cererii de ofertă şi schimbari ale ordinelor sunt inevitabile pentru îndeplinirea
cu succes a proiectului. Conditiile ascunse şi schimbarea cerintelor proprietarului sunt adesea
imprevizibile si conduc la muncă suplimentara.
Munca suplimenrtara este identificată ca o sursă majoră a litigiilor în cazul proiectelo de
construcţii rezidenţiale, în special atunci când utilizatori şi proprietarul / ingineri sunt două
entităţi diferite.
În timp ce proprietarul şi inginerul său sunt părţi ale contractelor şi sunt singurii autorizati
pentru a comunica cu contractantul, viitorii utilizatori, uneori, dau direct sugestii contractorului
care conduc la litigii. Pentru a evita dispute legate de muncă suplimentară, experienţa
joacă un rol important în prognozarea zonellor probabile de muncă suplimentare şi încorporarea
unor clauze relevante în condiţiile contractului.
Asa cum acest document se referă la litigiile cu privire la întârzieri, domeniu de muncă
suplimentară acoperă numai efectul de muncă suplimentare asupra întârzierii. În caz de muncă
suplimentară, contractantul ar trebui clarifica in mod expres că el nu face
munca ca un serviciu gratuit, si aşteaptă compensare înainte de a accepta munca suplimentara.
Deşi există o dispoziţie expresă în Legea Contractului indian (Secţiunea 70 din Lege) in care o
persoană (proprietar) se bucură de avantajul de act non-gratuit al celeilalte persoane
(Contractantul) este obligat să dea despăgubiri din urmă, chiar si in lipsa de preaviz de la
contractantul cere
Tarifele corespunzătoare înainte de începerea lucrărilor suplimentare, cum ar
devine o problemă de contencios. Studiile de caz arată că notificarea ar trebui să aibă, de
asemenea, o indicaţie clară cu privire la implicaţiile muncii suplimentare asupra timpului
proiectului şi ulterior impactul aupra cererilor pentru a fi eficiente.
Mai târziu, în lucrare unde dezvoltarea software discutata, domeniile de mai sus sunt
denumite subdomenii (în loc de domenii) la domeniul principal de " Timp de Intaziere şi
extindere "ca şi în orice proiect există mai multe alte domenii (Clauze) ca "puterea definitivă şi
obligatorie", "Rezilierea contract "," Abaterea şi elemente extra ", etc, fiecare dintre
aceste domenii vor avea propriile sale sub-domenii. Ca domeniul de activitate lucrarea se
limitează la domeniul "timpului de întârziere şi de extindere ", alte domenii sau subdomeniile lor
nu sunt discutate.

5.4 Dezvoltarea softului.

S-a observant ca intarzierile si prelungirea, dispute relationate, apăreau din cauza
interpretării variate a contractului, a domeniului neclar al clauzelor şi a conditiilor contractelor
unilaterale, care sunt în favoarea proprietarului. Bazat pe recompensele arbitrale disponibile,
orientările principale sunt formulate pentru a evalua aplicabilitatea şi acceptabilitate a deciziilor
în conformitate cu timpul de întârziere şi a clauzelor extinderii.
Un model de programare logica, dezvoltat pe baza unui studiu de caz pentru a se ajunge
la decizii pe domeniul cererii ''întârziere din cauza predarii locului’’ este prezentat în fig. 2. Dupa
cum se poate vedea, figura are o forma de copac unde fiecare nod descrie o intrebare bazata pe
situatii ce conduc la intarziere si legaturi intre nodurile predecesoare si succesoare, fiecare
prezentand raspunsul pentru nodul predecesor permitand utilizatorului sa se deplaseze la nodul
succesor corespunzator. Utilizatorul raspunde la intrebarile din fiecare nod si in functie de
raspunsurile utilizatorului se ajunge la o iesire in final asa cum se arata in figura 2. Chiar daca
figura 2 prezinta arborele de decizie pentru domeniul creantei “intarziere din cauza predarii
locului”, sistemul dezvoltat de utilizatori se ocupa, de asemenea, de alte domeni cerute, discutate
mai sus.
Deoarece sistemele bazate pe reguli sunt sisteme de productie, acestea incorporeaza o
formulare simpla “daca…atunci…”. Este, oricum, important finalizarea metodei in care sistemul
utilizeaza intrari pentru a ajunge la decizii. Mai departe este de asemenea important obtinerea
intrarilor de la utilizator fara oricare alta complicatie. Pentru aceasta, sistemul a fost proiectat cu
o interfata cat se poate de prietenoasa. Sistemul a fost dezvoltat utilizand Visula Basic 6.0.

Pentru
A existat o intarziere in
predarea completa/partiala a
a functiona corespunzator
locului din vina prezinta
proprietarului,utilizatorului formularul de introducere, ce necesita date de intrare ce privesc informatii
generale
care a afectat programul de asupra proiectului cum ar fi numele proiectului,
lucru. Contractantul a emis o
a proiectului, tipul documentului de contract, natura contractului, etc. cumpartiala
notificare proprietarului,
unui informatii sunt in general utile pentru pastrarealocului
Aceste
indicand imlicatiile
asemenea fapt in costul si
Dupa completarea
timpul proiectului.
Proprietarul nu aurmatoare,
raspuns unei utilizatorului
asemenea notificari.
(figurase 4). Utilizatorul
Neraspunzand notificarii
domenii din memorie.
considera aprobare din partea
proprietarului
Prin urmare se Cand utilizatorul
concluzioneaza extindere“
ca vina ii
apartine in totalitate
cazul
proprietarului. Creantele analizelor,
cntractantului cuaceste
priviresubdomenii
la
compensarea pe motive de
risipa de resurse,
escaladarea costurilor,
pierderea profitului sunt
justificate. Are nevoie de
asemenea de o prelungire de
timp.
DA
NU
Daca proprietarul a
raspuns notificarii
si a cerut
contractantului sa
arate “ pregatirea “
sa pentru inceperea
lucrului
DA
Poate contractantul sa-si
dovedeasca pregatirea?
DA
A existat o intarziere in
predarea completa/partiala
a locului din vina
proprietarului, care a
afectat programul de lucru.
Contractantul a emis o
notificare proprietarului,
indicand imlicatiile unui
asemenea fapt in costul si
timpul proiectului.
Proprietarul a cerut
‘’pregatirea’’ din partea
contractantului si acesta a
dovedit-o
Prin urmare se
concluzioneaza ca vina ii
apartine in totalitate
proprietarului. Creantele
cntractantului cu privire la
compensarea pe motive de
risipa de resurse,
escaladarea costurilor,
pierderea profitului sunt
justificate. Are nevoie de
asemenea de o prelungire
de timp.
Daca intarzierea a fost in preadrea
intreaga sauare
COMPLET
A fost o
obstructiedatelor
de de intrare, utilizatorul esteproiectului?
ii este prezentata o selectie a clauzelor litigiu in care
la o a treia
parte in poate selecta mai mult de o clauza aplicabila. Aceasta va initialize acele
predarea
locului?
In present doarProprietarul
merge mai departe,
(figura 5). In prezent sunt 7 subdomenii in zona “Timp de intarziere
toate aceste domenii
in studiul de caz.
NU
Daca contractantul a
dat notificarea cu
privire la predare
indicand impactul
asupra costului si
timpului proiectului
la momentul
intarzierii in ‘’termen
rezonabil’’
NU
NU
A existat o intarziere in
predarea completa/partiala
a locului din vina
proprietarului, care a
afectat programul de
lucru. Contractantul a
emis o notificare
proprietarului, indicand
imlicatiile unui asemenea
fapt in costul si timpul
proiectului. Proprietarul a
cerut ‘’pregatirea’’ din
partea contractantului si
acesta n-a dovedit-o
Prin urmare se
concluzioneaza ca vina nu
ii apartine in totalitate nici
proprietarului nici
contractantului. Aceasta
constituie o intarziere
concomitenta.
nevoie
partiala de sistemul
a locului? PARTIAL de operare Windows. Prima data se
detinatorul, contractantul,
Predarea durata totala
A existat o intarziere in predarea
partiala a se arata in care
figura
a locului este din3.vinea
a afectat
inregistrarilor proprietarului.
asupra cazului Dar analizat.
predarea locului nu
DA programul a afectat programul proiectului.
intrebat daca NU continua. In fereastra
In acest caz, contractantul nu a fost in
pierdere. Prin urmare
cazul poate creantele
zace. facute
de contractant nu pot fi intretinute
DA
“Timp de avea
intarziere si extindere” au fost puse la dispozitie.
control asupra celei de- NU
i se prezinta
a treia parti? subdomenii in “Timp
Contractantul a mobilizatde intarziere si clauze de
resursele la timp si a emis o si extindere”. In
DA
notificare proprietarului
pot fi selectate in cazul in
despre intarziere si
care exista dispute in toate
DA
implicatiile sale?
A existat o garantie implicita
a proprietarului ,in contract,
impotriva interferentelor
NU
abuzive a unor terte persoane
DA
in predarea locului ?
A existat o intarziere in NU
A existat o intarziere in predarea
predarea completa/partiala a completa/partiala a locului care
locului care a afectat a afectat programul proiectului . A existat o intarziere in predarea
programul proiectului . intarzierea a fost din cauza unei completa/partiala a locului care a
intarzierea a fost din cauza terte personae asupra careia afectat programul proiectului .
unei terte personae asupra proprietarul nu avea control. intarzierea a fost din cauza unei
careia proprietarul nu avea Contractantul a mobilizat
terte personae asupra careia
control. Contractantul nu a resursele si de asemenea a emis
proprietarul nu avea control.
mobilizat resursele la timp . o notificare proprietarului. A Contractantul a mobiliyat
prin urmare cointractantul nu existat de asemenea o garantie resursele si de asemenea a emis o
a fost in pierdere. implicita a proprietarului
notificare proprietarului. Nu a
Prin urmare se impotriva interferentei unei terte
existat garantie implicita a
concluzioneaza ca vina nu persoane.
proprietarului impotriva
este atribuita in totalitate nici Este dovedit ca proprietarul este
interferentei unei terte persoane.
proprietarului nici pe deplin responsabil pentru In acest caz proprietarul nu poate
contractantului. intarziere. Drept urmare
fi considerat pe deplin
Aceasta constituie o contractantul este eligibil pentru responsabil pentru intarziere.
intarziere comuna. Creantele o prelungire a timpului , cu alte
Drept urmare contractantul este
care reies dintr-o asemenea creante pe motige de incetinire a
indreptatit pentru o prelungire a
situate trebuie analizare prin fortei de munca, escaladarea timpului. Alte creante pentru
repartizare. costurilor si pierderea profitului. compensatie nu pot fi admise.
Daca exista in contract o
prevedere pentru compensarea in
caz de intarziere imputabile NU
proprietarului care poate renunta
DA la obligatia de notificare?
A existat o intarziere in predarea completa/partiala a
A existat o intarziere in predarea locului care a afectat programul proiectului
completa/partiala a locului care a afectat .Contractantul nu a emis o notificare proprietarului
programul proiectului . Chiar daca indicand implicatiile unui asemenea fapt asupra
contractantul nu a emis o notificare catre costului si timpului proiectului. Chiard aca contractul
proprietar, in care sa indice implicatiile nu include o prevedere expresa privind o
unui asemenea fapt in costul si timpul compensatie monetara contractantului, in contul unei
intarzieri din vina proprietarului.
proiectului, cntractul include o prevedere
Asadar se concluyioneaza ca contractantul este
specifica cu privire la o compensatie eligibil pentru o prelungire de timp. Creantele
monetara, in contul unei in intarzieri din contractantului pentru compensatie nu sunt
vina proprietarului. Asadar se intretinute.
concluzioneaza ca vine este imputabila in
totalitate proprietarului. Creantele
contractantului pentru compensare pe
motive de risipa de resurse, escaladare a
costurilor, pierderea profitului sunt
justificate. El este de asemenea eligibil
pentru o prelungire a timpului.
Fig 2 Diagrama copac a dezvoltarii logice pentru „ Intarziere in predarea locului”
Fig 3 Foaia de intrari pentru detaliile cazului

Fig 4 Selectia creantelor in litigiu

 Fig 5 Selectia domeniului pentru intarzieri
Cand selectia domeniilor este incheiata, utilizatorul trece la urmatoarea fereastra. Oricare,
subdomeniu ce a fost selectat in fereastra anterioara, se initiaza si apare in fereastra urmatoare.
Acum se prezinta utilizatorului o serie de interogari care intreaba despre faptele ce se afla in
relatie cu subdomeniul. Selectarea raspunsului la interogare va conduce automat la urmatoarea
interogare corespunzaroare. Un set de serii de interogari, conducand de la una la cealalta este
prezentat ca un exemplu in figurile 6 -9.
Raspunzand la aceste intrebari, ierarhia se termina intr-o decizie pentru acel subdomeniu.
Apasand butonul next, se initalizeaza al doilea subsistem.
Dupa analizarea tuturor subdomeniurilor se trece la urmatorul domeniu selectat in figura
4 (momentan un singur domeniu ati creat). Dupa cum am discutat mai sus din cauza limitelor in
domeniul de aplicare al lucrarii alte domenii nu sunt activate desi acestea sunt prezentate in
figura 4. In analiza cazului in ansamblu, o foaie de sinteza ce detine detalii asupra proiectului la
fel ca toate deciziile este afisata.
Interactiunea cu utilizatorul este foarte simpla si pentru functionare este necesar doar un
click. Nu in ultimul rand, acest sistem a fost proiectat pentru a servi ca un instrument pentru
profesionisti in domeniul managementului contractului si, prin urmare era nevoie de unele
cunostiinte profesionale prealabile pentru a raspunde la intrebari. Sistemul este o munca de
pionierat pentru conditiile de contracte Indian.

Fig 6 Predarea locului – interogarea 01

Fig 7 Predarea locului – interogarea 02

Fig 8 Predarea locului – interogarea 03

Fig 9 Predarea locului – interogarea 05

 Fig 10 Decizia finala
6. Concluzii.
Aspectele care au determinat dezvoltarea sistemului actual sunt în principal lacune în
contract care să conducă la dispute. În timp ce un contract foarte simplu de manevrat ar putea
reduce drastic problemele, este practic aproape imposibil de a avea un astfel de contract foarte
simplu de manevrat. Exista motive pentru neconcordante si dicrepante in contractele mari care
sunt peste controlul redactorului de contract. Prin urmare, o mai buna formare in domeniul
gestionarii contractelor de catre profesionisti, poate fi de mare ajutor in intelegerea mai buna a
contractului. Acest lucru poate ajuta la buna redactare a contractului cu grija cuvenita, care ar
reduce aparitia disputelor. Cu toate acestea, atitudinea umana a partilor de a obtine maxim din
lacunele din contract nu pot fi trecute cu vederea si in astfel de situatii, formarea profesionistilor
nu se poate dovedii uneori a fi foarte eficienta, mai degraba devine contraproductiva prin
modalitatea de afirmare a drepturilor prin litigii. Atunci cand hotararile nu sunt date imediat
pentru litigii si cu timpul alte litigii se adauga la cele existente, devine o provocare pentru
sistemul judiciar. De altfel, acesta este scenariul cu Sistemul Indian de acum. Un sistem expert
bazat pe cunoaştere, prin urmare, a fost considerat ca un instrument la îndemână pentru un sistem
judiciar şi administratorii de contract să ajungă la o concluzie mai rapid şi aceasta fiind motivatia
de a face o încercare de a dezvolta sistemul. Chiar dacă problemă majoră în domeniul de
rezolvare a disputelor este de a decide valoarea creanţei, sistemul discutat mai sus identifică în
prezent partea posibil vinovata ca primul pas spre obiectivul mai larg. Ca pas următor, sistemul
expert hibrid, care combina ambele sisteme bazate pe reguli şi bazate pe caz, este în curs de
dezvoltare. Aici vechile cazuri soluţionate sunt stocate într-o formă logică într-o bază de date şi,
de asemenea, normele corespunzătoare sunt formulate si poat ajuta utilizatorul să identifice cele
mai bune cazuri ce se potrivesc pentru cazul problema în lucru, pentru a ajunge la o concluzie
mai repede. Având în vedere că de cercetare este în curs de desfăşurare şi, totuşi, detaliile de
validare a dezvoltării sale nu sunt date în lucrare.
 http://www.scribd.com/doc/21516492/Alphabetical-Dictionary-Accounting
http://www.scribd.com/doc/23014205/Dictionar-Tehnic-Englez-roman
http://www.scribd.com/doc/26181189/Dictionar-Economic-Roman-Englez-Roman
http://www.scribd.com/doc/29452753/Dictionar-englez-roman-de-expresii