Orientarea i fixarea pieselor n dispozitivele de fabricare

A. Strabilirea datelor necesare proiectrii dispozitivului

A.1. Proprietile mecanice ale materialului piesei de prelucrat

Proprietile mecanice ale materialului sunt necesare pentru calculul ritmului de achiere i
pentru calculul componentelor forei de achiere.
Materialul piesei este indicat pe desenul de executie al acesteia, iar proprietile mecanice
se aleg din standardul materialului respectiv.
Piesa este realizat din oel OLC 35 STAS 791-88 care are urmtoarele proprieti
mecanice:
Rezistena la curgere = 175....590N/mm2 la temperatura ambianta scade la
100...200 N/mm2
Rezistena la rupere r = 530 N/mm
Duritatea maxim a piesei la prelucrarea gurii este de160 HB

A.2. Stadiul de prelucrare a piesei pn la operaia pentru care se proiecteaz dispozitivul

Piesa final se obine prin prelucrri n mai multe operaii. Pentru operaia pentru care se
proiecteaz dispozitivul piesa este ntr-un anumit stadiu de prelucrare.
Piesa corespunztoare operaiei de gurire 6 se obine prin adugarea pe desenul piesei
finale a adaosurilor nendeprtate pn la aceasta operatie.

A.3. Elementele operaiei pentru care se proiecteaz dispozitivul

1
 Elementele operaiei care trebuiesc cunoscute pentru proiectarea dispozitivului sunt: fazele
operaiei, maina unealt utilizat, sculele utilizate, regimul de achiere, forele de achiere.

Fazele operaiei sunt:

Gurirea la 6.
Operaia se realizeaz ntr-o singur faz.

Maina unealt

Prelucrarea se realizeaz pe o main de gurit G25 cu urmtoarele caracteristici:

Cursa maxim a axului principal, mm.............................................................................................224
Conul axului principal.........................................................................................................Morse nr 4
Distana dintre axul triunghiului i coloan, mm.............................................................................315
Distana maxim ntre mas i partea frontal a axului principal, mm............................................710
Distana maxim dintre placa de baz i partea frontal a axului, mm.........................................1120
Suprafaa mesei, mm................................................................................................................425*530
Numrul de canale i dimensiunea acestora..........................3 canale paralele T12 STAS 1385:1995
Suprafaa plcii de baz, mm...................................................................................................560*560
Numrul de canale pe plac..................................................................2 canale T18 STAS 1385:1995
Gama de turaii, rot/min.......................................................................40; 56; 80; 112; 160; 224; 315,
450; 630; 900; 1250; 1800.
Gama de avansuri, mm/rot.........................................................................0,10; 0,13; 0,19; 0,27; 0,38;
0,53; 0,75; 1,06; 1,5.
Puterea motorului principal, kw...........................................................................................................3

Scula utilizat

Pentru prelucrarea cerut se poate utiliza un burghiu elicoidal cu coada cilindrica STAS
6728-80; 6 cu lungimea partii activa l= 57mm, lungimea totala L=93mm, realizat din otel rapid
Rp3.
Parametrii geometrici principali ai partii aschietoare a burghiului elicoidal sunt: unghiul la
varf 2=120 ; unghiul de asezare =14 ; unghiul de degajare =30. Durabilitatea recomandata
T=20mm.

Regimul de achiere

Regimul de achiere pentru fiecare faz a operaiei se alege din normative sau se
calculeaz. Parametrii regimului de achiere care trebuiesc stabilii sunt: adncimea de achiere,
avansul i viteza de achiere.

1. Adncimea de achiere la gurire:

D 6
t= = =3
2 2

2
 2. Avansul de achiere:

n care:
KS =1 coeficient de corecie;
Cs =0,047 coeficient de avans ;
D = 6 diametrul burghiului;

s = 1 0,047 60.6 = 0,1377 mm/ rot

Din gama de avansuri a masinii de gaurit G 25 se alege avansul: s= 0,13 mm/rot.

con Morse

degajare
facultativa

Fig. 2

3. Viteza de achiere se determin cu ajutorul relaiei:

CV * D zv
V= *kv; [1]
T mv * s yv

CV = 5,0; zv = 0,4; mv = 0,2; yv = 0,7; kv = 1;T=7; s=0,13. [1. tab 6.15 6.16]

5 6 0.4 10 .24
V= 1=
0.35
=29.257 [m/min]
7 0.2 0.130.7

Kv = Kmv KTv Klv Ksv = 1

3
Kmv = KTv = Ksv = Klv = 1

4. Se calculeaz turaia sculei:

1000 V 1000 * 29 .257 29 .257

n= = = = 1552.177 [rot/min]
D 3.14 * 6 18 .849

Din gama de turaii a mainii-unelte se adopt turaia n = 1250 rot/min i se calculeaz viteza real.

Dn 3.14 * 6 * 1250 23550

Vr = = = = 23.55 [m/min]
1000 1000 1000

5. Fora axial, momentul i puterea de achiere

Relaii de calcul i valoriile corespunztoare sunt:

pentru fora axial:
Fax = C F D X F s YF K F
unde: CF = 74; XF = 1; YF = 0,7;
kF = k1*k2*k3*k4 = 0.86
k1 = 1.; k2 = 1.14; k3 = 1; k4 = 0,75.

Fax = 74 6 0.13 0.7 0.86 91 .546 (daN)

pentru momentul de achiere la gurire :

M as = C M D X M s YM K M
X Y
unde: CM = 29.6; M = 1,9; M = 0,8.
kM = k1*k2 = 1*1.14 =1.14.
Ma = 29 .6 61.9 0.13 0.8 1.14 169 (daN/mm)

pentru puterea necesara gauririi:

M *n 169 *1250 211250
P = 974000 * = = = 0.271 KW
974000 * 0.8 779200

In care: = 0.8

Pentru ca regimul de achiere calculat sa poat fi utilizat pe maini unelte trebuie ndeplinita
condiia: P PME
PME puterea motorului electric de antrenare a masinii unelte.
Este ndeplinit condiia, deoarece PME = 3 KW; atunci avem:

4
 P< PME
0,271 KW < 3 KW

B. Stabilirea sistemului bazelor de orientare a piesei de prelucrat in dispozitiv

B.1 Schita operatiei

Schia operaiei se obine plecnd de la desenul de execuie avnd n vedere:

- poziia piesei pe maina-unealt la prelucrare;

- poziia muncitorului fa de maina-unealt n situaia n care opereaz cu dispozitivul.

B.2 Stabilirea cotelor de realizat pe piesa la prelucrare si a sistemului bazelor de cotare

5
 Pentru a stabili varianta optima de orientare trebuie sa se stabileasca cotele care determina
pozitia suprafetei de prelucrat pe piesa si deci si bazele de cotare cprespunzatoare, precum si
precizia care se cere acestor cote. Pentru a stabili mai usor aceste cote si bazele de cotare
corespunzatoare, se urmaresc, in primul rand, cotele care pleaca de la suprafata de prelucrat si au
capatul opus pe o alta suprafata.

De la axa alezajului de prelucrat ( 6 0.08 ) pleaca cota 14 0.09 care se termina pe

suprafata A. Analizand desenul, rezulta ca alezajul ocupa o pozitie particulara pe piesa, este
perpendicular pe planul determinat de axa suprafetelor cilindrice interioare 33 0 si
+0.016

35 0.13 . Aceste doua cote determina complet pozitia suprafetei fe prelucrat pe piesa.

In afara cotelor nominale care determina pozitia suprafetei de prelucrat pe piesa trebuie sa se
stabileasca si abaterile impuse acestor cote pentru a sti ce precizii trebuie sa se realizeze la
prelucrare.

Cotele care determina pozitia alezajului de prelucrat ( 6 0.08 ), bazele corespunzatoare,

suprafetele care le determina si abaterile maxime admise la cotele respective sunt trecute in
tabelul 1.

Tabelul 1

Cote care det

Cote trecute
poziia
pe desen sau Abaterile Abaterile sunt
alezajului pe Suprafeele
care rezult Bazele de maxime trecute pe desen
pies (cote care le
prin poziia cotare admise la sau sunt alese
care trebuie determin
particular a cote (STAS 2300-88)
realizate la
piesei
prelucrare)

Planul
14 0.09 Pe desen determinat de Suprafata A 0,18 Pe desen
suprafata A

Rezult ca Axa
poziie suprafetei Suprafata 0.6 STAS 2300-88
particular a cilindrice cilindrica
piesei interioare B interioara

B.2 Stabilirea elementelor bazelor de orientare a piesei la prelucrare si a elementelor de

orientare

6
 In sistemul bazelor de orientare se determina la prelucrarea pozitia suprafetei de pelucrat.
Acest sistem se materializeaza prin elemente de orientare care vin in contact cu suprafetele de
orientare ale semifabricatului.

Daca pentru o operatie data sistemul bazelor de cotare este unic, sistemul bazelor de
orientare poate fi ales in mai multe variante, prin aceea ca bazele de orientare pot sau nu sa concida
cu cele de cotare sau ca o baza de orintare poate fi materializata cu diverse elemente de orientare.

Pentru operatia de gaurire, alegand bazele de orientare identice cu cele de cotare si utilizand
elemente de orientare diferite, rezulta doua variante de orientare: I(1;2), II(1;3), III(6;1),IV(6;2).
Ordinea de utilizare a bazelor a fost stabilita avand in vedere dimensiunile bazelor si precizia
acestora. Elementele de orientare utilizate sunt trecute in tabelul 2 si sunt reprezentate pe schita
operatiei. Tabelul 2

Simbolul elementelor de
Bazele de orientare Elemente de orientare utilizate
orientare

Reazem pentru suprafete

Suprafaa A
plane

Reazem pentru suprafete

Suprafata C
plane

Mecanism autocentrant (dorn

autocentrant scurt)
Suprafata cilindrica interioara

Dorn rigid scurt

B.4 Calculul erorilor maxime admise la orientare

Eroarea maxima admisa la orientarea unei piese in dispozitiv este data de relatia:

7
 ad (d) = Tp(d) (Td(d) + (d)) [mm]

in care: ad (d) = eroarea de orientare maxim admis la cota d, in mm;

Tp(d) = tolerana piesei la cota d, de realizat la prelucrare, in mm;

Td(d) = tolerana la cota funcional a dispozitivului, corespunztoare cotei d a piesei, in

mm;

Tolerantele la cotele functionale ale dispozitivelor folosite la prelucrarea pe masini unelte se

stabilesc procentual din tolerantele care trebuiesc realizate la cotele corespunzatoare ale pieselor,
folosind relatia:

1 1
Td(d) = ( ... )Tp(d) [mm].
2 4

Vom adopta:

1
Td ( d ) = T p ( d ) [mm]
4

(d)
= precizia medie economic pentru diverse procedee de prelucrare la cota d,
corespunztoare procedeului utilizat. Aceasta se alege din tabelul 3.

Cote de realizat Tolerana piesei Tolerana Precizia medie Eroarea maxim

Tp dispozitivului Td economic admis

10 0,18 0,035 0,01 0,17

0.2 0.3 0,01 0.19

ad(p) = T(p) - => ad(6) = 0.18 0.01 = 0.17

ad =T - = 0.2 0.01 = 0.19

B.5 Calculul erorilor de orientare ale piesei la prelucrare

Erorile de orientare care apar la cotele de realizat pe pies la prelucrare sunt provocate de
necoincidena bazelor de orientare cu cele de cotare sau/i de jocurile pe care la are semifabricatul

8
pe unele elemente de reazem

Erorile pentru varianta I:

Se utilizeaz reazemul (1) pentru suprafata A i mecanismul autocentrant (2) pentru suprafata
cilindrica interioara.

(14) = 0, deoarece BC BO si j = 0

= 0, deoarece BC BO si j = 0 (mecanismul autocentrant anuleaza jocul piesei).

Erorile pentru varianta a II-a

Se utilizez reazemul (1) pentru suprafata A i dornul rigid (3) pentru suprafata cilindrica interioara.

(14) = 0, deoarece BC BO si j = 0

0, deoarece j 0

j= Dmaxp - dminb; db=Dminp[g7] = 82 0, 047

0 , 012

T=35m; as = -12m; ai = as-T = -12-35 = -47 m;

j = 81.988 81.953 = 0.035

Erorile pentru varianta a III-a

Se utilizeaz reazemul (4) pentru suprafata C i mecanismul autocentrant (2) pentru suprafata
cilindrica interioara.
(14) 0, deoarece BC BO
2
(10) = d


* Tl1 2 = Tl1 = T75 = 30 m = 0.03
l 1

unde : d = l1 = 75

d
- =1
l1

=0, deoarece j = 0

Erorile pentru varianta a IV-a

Se utilizeaz reazemul (4) pentru suprafata B i dornul rigid (3) pentru suprafata cilindrica

9
interioara.
(14) = 0, deoarece BC = BO

0, deoarece j 0

j= Dmaxp - dminb; db=Dminp[g7] = 82 0, 047

0 , 012

T=35m; as = -12m; ai = as-T = -12-35 = -47 m;

j = 81.988 81.953 = 0.035

Pentru a putea analiza erorile de orientare si erorile de maxime admise se realizeaza

tabelul de mai jos

Erori de orientare la cotele de Erori admisibile la cotele de

realizat realizat

14 14

I 0 0 DA

II 0 0,035 DA
0.17 0.19
III 0,03 0 DA

IV 0 0,035 DA

B.6 Alegerea variantei optime de orientare

Alegerea variantei optime se face astfel :

din variantele rezultate se elimin cele care duc la piese rebut, adic variantele la care una din
cotele de realizat dau erori mai mari dect cele admisibile;
din variantele rmase, cea optim este aceea care duce la un dispozitiv simplu i uor de

10
 deservit.
Cel mai simplu dispozitiv rezulta folosind reazemul (4) pentru suprafata B i dornul rigid (3)
pentru suprafata cilindrica interioara. In concluzie varianta V este varianta optima de orientare.

C. Stabilirea fixarii piesei in dipozitiv

C.1 Calculul marimii fortei de fixare

Mrimea forelor de fixare a semifabricatului n dispozitiv se calculeaz n ipoteza c

semifabricatul este simplu rezemat pe elementele de orientare ale dispozitivului. n acest caz, fora
de fixare rezult din condiia de pstrare a echilibrului semifabricatului pe reazeme, considernd c
att forele de fixare ct i celelalte fore care acioneaz asupra acestuia sunt nite vectori.

Forele de fixare se stabilesc i se calculeaz pentru varianta optim de orientare. Pentru

aceasta trebuie parcurse urmtoarele :

stabilirea punctului de aplicaie, direcia i sensul forei sau forelor de strngere;

calculul mrimii acestora.

K = 2; a = 61; b = 40

1. Fax deplaseaza piesa pe reazem in limita jocului

S S
Fax - = 0
2 2

11
 k * Fax 2 * 91 .546
SII = = = 228 .865 daN
0.8

Se adopta S = 228.865 daN

D. Varianta optim de orientare i fixare

Varianta optim de orientare i fixare este prezentat n figura de mai sus.

12