CONSIDERATII ASUPRA
ISTORIEI ROMANILOR
IN EVUL MEDIU
DOVEZILE CONTINUITATTII
SI DREPTURILE ROMANILOR
ASUPRA TERITORIILOR ACTUALE
r^wi
TUBIISHING
e-mail: eclilura@profitc-publishing.ro
tel./fax,: +40.1.242.73.77
www.profile-puhlishing.ro
p. ; cm,
Bibliorgr,
ISBN 973-85856-5-1
94(498)"04/I4"
Aurelian Sacerdoteanu
Consideratii asupra
istoriei romanilor
Tn Evul Media
Dovezile continuitatii si
dreplurile romanilor asupra
teritoriilor lor actuale
PROFII.K PUBLlSHINt,
BUCURESTI
INTRODUCERE
asupra lor decat putine sliri disparate, cure nici nu pot fonn.i i.
succcsiune bine determinata.
10
PARTEAI
CHESTIUNEA ROMANA
CAP. I
2. Chulkondylcs.
3. Ib., p. 77-78
4. Ib.., p. 319
CAP. II
1, Darca d^ seama asupra lui Rclhy (v. supra, p- 134 n. 39). p. 237: ,,Nur
cin Wcg hiciht noch: eine molichsl objcklivc Unlersuchung (.fer Ortsnanien
und del- Sprache. und /wr Iclzlere mil Rucksichi auf ihi- lalcinschcs wie
mchi inlcinisches EIcmcnl".
20
1. Domeniul preroman
23
12. Calugarii vur fi slim accsle lucruri poute lol din Apus, N. lorga, Ihfona
Roniiiniloi'pnn calaton. \. p. 92.
13. Veress. l^ntf, ifi'iim trun'iyivitmcui'uin, IV. p, 243. ct. N, lurga Hrcvi'
storm dot Ritnicni, p. 84. - •
18. Co^nh^i uphill, Basel 155CI. p. 417. 0 edilir gL-rni.ina s'a (Jal chiar in
1544. Dupa accstca au urinal 33 <tc cdilii germane si laline pe langa altcle
I'l-ance/c, englc/c. ilalicnc si cehe: cl'. P.P. Panaite.scu. Influcnta polw.'i.
p.
179 si 182.
27
21.Hurniu/.aki.lI. l.p.416.
22. Id.. p. 445" ,.daz Ewangelium u\ die walachisclie Sprach lessen drucken"
29
si el in 156S aceeasi origins romana si numele de la Flaccus,
adaugand .,insa eu cred mai de graba ca se numcsc asa pentru
ca e.sle acelas |nuine| comun m Polonia pentru toti Italienii,
de la care isi au originea si acestia, pentru ca tin mca Tn mare
parte limha latina corupla si nu prea mult deosebita de a noastra
italiana" cu toate ca sunt amestecati cu harbarii2''. Tot a.stt'cl
Giovanni Lorcnzo d'Anania pentru care Getii ,,acuma Valachi"
isi au numele de la Flaccus, trimis ,,de Senat cu cateva colonii"
Tmpotriva harharilor. Au limba latina, ,,ceea ce Ic arata
originea""'.
31. N. lorga. Isioria Rtniiiint/ur prin i.alalon. 1. 199 - 200. dupa Revue
d'histoiiv diplomatique. XXXV. 1921.
ai
37. Ib., col. 918 '?19 si 1082. Piin].i ninnliune a Romanilor in i/voare
cunoscul5 lui SarnKki •se rclcra la unsL-arca Asancslilor.
32
Putin dupa aceea Strijkowski revine la parerea lui Bielski
si dcelara singur ca ,,cei pedepsiti la Roma erau trimisi in tan
sirainc. unde pelreceau vreme multa, dupa vina lor. Astlel... si
Naso la Pont, care nu s-a mai inters. Din acesti exilati s-au
inmultit Italienii in Dacia. Dacia lara Moldovei"".
35
37
49. Craciun. o.c., p. 10, cilca/a $i Zwillinger inire cci care foloscsc aceasta
lucrarc.
-')0. Toppcll, Origincs. p. 30 - 32, 34. Poatc ca pa-sajul lui Sxamoskozi din
MHH, SS.. XXX. p. 367. in care arala pc Sasi ca iirmasi ai Irihului dac
Saci ..Pro Sacis nonnutii tcgcnduni volunt Ja/.ygis. sed si dicitmus SasiKid
51. Toppcll. o. L-., p. 48. .'52. (Aici e cilal sub nuincic di: loanncs
/.;nno.schis.
38
52. Ib., p. 62, 53 si 54. unde cu dreptate mSrluriscste'. ,,at quoniudo Daci
antiquissinio idioniatc .stiae linguae refutalo rom-ina lingua inihuli sinl.
non capin", care estt; in adevar de ncinteles la Syamosko/i.
55. Minea. Dcsptv ii<uia carli. p. 332 - 335. reprodus si In adose la Despiv
Dinninc Cuntctiitt. p. 408 - 411.
acesta e letopisetui unguresc pe care il menlioneaza si
simplifica Simion Dascalul in cronica lui Urechc"'. Daca
Szamoskozi a avut sau nu cunoslinta dc Martin Bielski si de
Samicki, nu putem sti. Se prea poate ca da si atunci inscamna
ca a avut de gand sa dea tcmeiu ipote/.ci accstora.
60. Knmika Polska. 1597: Panailcscu. lnflucnt.1 piilnna. p. 182 -.) 184.
61 (7r«i;ra//;i. Vcnclja 1599: Isupcscu. NMi/ic, p 83 -84.
40
6<i. Duiel. Thrfitu, Yverdon 1619, laL. Siiineanu. I'itt»ia fllolofitci mman^
p. 16.
42
69- Nunvac vera rvlattone dot vifiggto falto d.i Nocoii'f Kw'i. p. 309-3 10.
Despre originea celulii Roman, p. 290: ,.c asil nuniilii de la Ruma": v. si
p.299.
..Moldavia nomine lerra appelata c.sl. gens vero valacha a ducis Valchi
sivc Flacci virlule Valachus populus est intitulatus, quod norncn m Daciae
quoque partihus niancnic.s Ilali coloni. ob Volchi ducis virtulem libcntcr
admiserunt"; ..Alii opinatur a Volach quod esl Valachicum sc-nnlquc rcic
(stc)". ncmpc quod Itali cl sua palria in panes orienlalis dtiducu"; edil.
LJrechia. p. CXXX, traduce pasajul corupl. asa: ,,Volach, care este dreapta
sorgintc roniancasca". ceca c'c nu mi pare exact, ,,1-stud sane nonien
mordicus relineni u1 Romani audianl. el quod ex Halls orinndi nenio in
duhilum vocal.S a quo aulem Valachi denoniinenlur".
75. Lucius. Dcivgnn Dalmatiae. Ainslerdam I (166; eil. II H)( acdio 166S.
p 2X1 286.
76. Origincs. p. 8. 27.45. 47 - 52, 54. 70.74, 111. Ca Sasii sun( de origine
golica, dupa Careon. o admitu $i Sarnicki, Annales. col. 965.
111-112.
81. Del Chiaro, Isluria dellc modeme nvulutiuni ilcllii Valachia. Vcnetia
1718; cd- noua N. lorga, Bucure^tt 1914, p. 14 - 24; si mromaneste deS-
Cris-Cristian. lasi l')29.
104. Forli.s, Voyage en Dahmlic, I Rcrna [778. p. 71. cd- italiana eslcinsa
din Vcnc(ia 1774. iar rca gel inana. Kfina 1776-
87. Ifcnkii. rr.in.wi/rmia. 1. Viena 177S. p. 474 - 47X. Cf. si AI. Philippitle.
Oi'f^inCil Kom:tntlt)i\ 1, 667 - 668.
51
de la exilatii lor, sau din primele secole ale bisericii cum mi-
au afirmat acolo multi, ci mai degraha prin comertui pc care
1-au 1'a.cut acolo Italicnii caleva secole in urma si de la coloniilc
lor""". Cu acea.sta ipoteza se apropic, tara indoiala, de Sarnicki.
CAP. Ill
Originea Ronianilor
dupa izvoarcic lor pana in sec. XVIII
3nonin]S.
10. Inform Tuni Romancsti tif cund au dcscalmil Romann. i'n Ma^np.in.
IV. p. 231; cu niici varianie dalorita altui manuscris a dal alia edilic si
Inanid, II. p. 1.
I I. Onciiif. Tt'iitiili'i A-tonrj. p. -S75.
5B
59
15. Panailescu, Influenia poiona. p. 1K5. crcdc c3 legenda trebuie sa t'i tost
mainic de 1646 ,,intr-un i-tvor scris si nu in Iraditia oraia". Dc buna seama
ca lol un om cull poveslisc si lui Barsi cdc spuse de acesla. Ar fj posibil ca
si Bandini sa li cunoscul pc Urechc. care lucra la cronica locniai pe vremea
calaloiiei lui. Supozilia ne-ar duce insa la cunslalarea ca in accsl ca/. n-ar
fi vnha nuniai de o inleiptilalie intcgrala a lui Simion Dascalu in aceasta
privinta. ci numai de 0 ampliiicare. leyenda 1'iind cunuscuta si lui Urtiche.
62
19. Carte cu multe inlreh&n foarte de folospcntru mu/fe trcht aie credtnfei
noasff'c. Iraducere dm grccestc dupa Atanasic patriarhul Alcxandriei. cf.
C.C. Giurcscu, Nicolae Milcscu Spatarul, p. 253. Ca aceasia rra ideea lui
Milescu sc poatevedeasi la A. Bitay. Vn ..Taint Nostru" roninnesc. p. 329
. 331.
27. Uronirill. Bucuicsli 1901. L.;i 1730 si: scmnuly nn in.inuscris ul lui la
Blaj.
2S. Hmnictil. p. 7
69
^ 1. fhifl .p. 50 - 51: ,.de alunct pana acum necurmal lacuesic m Dachia",
p. 57. Tn lillu amplitical ...si pcniri] Romanii care cL' alunce inlr'ansa
34.//wM, p. P. 61.
36. /hid. p. 105, 83. 190. 104. 106 - 107. 195 - 195.
37. //l/(/..p. 11.1-I 14. 117, 118- 119. 126 127. 1.15.
45. N. ]org,!L,Manuscnplcclinhihliotecistraim,\l.p.67-6f,.70;Operi;lc
iiii Conft^ntrn Cantacuzmo. p. 44, cf. si R. Orti'/. Citlttira Italians, p. 193.
46. /sfolia rsrii Rifniawili. de Constantin Cantacuxino Snilnicul. la lorga,
CivniLV/c iniifi^w, I. p. 455; Id,. Opcrclcy. 62-63. Cronicaafoslpuhlicata
si de Kogalniccanu. Cwnic'clc. I. 87 - 126. alrihuind-o lui Milcscii; dc
ascmeni a Ibsl publicata si dc loanid, Isloria Moh/o-Rcnia/iici, p. 295 -
376: acestoralclipscslcinsamcepiilul, Patemilalcaa foslslabililadc lorga.
M.mtlscriplc. \. 7S - 90.
76
parte si din hoierinica lor inca suni si sc trag din Romani", dar
s-au calvinizat si maghiarizat''4. Tot ce sc spune cu privire la
acest lucru, ramanc dc hatjocura, daca chihzuiesle cineva. In
sfarsit urmea/5 prot'csiunca sa de credinta clar expusa: "iar
noi tntr'alt chip de ai no.stri de toti, cati sunt Rumani, tincm si
credem, adeverindu-ne din mai alesii si mai adeverilii hatrani
istorici, si de altii mai incoace, ca Valahii, cum Ie zic ci, iar
noi Rumanii, suntem adevarati Romani si alesi Romani in
credinta si in harbatie, din care Ulpie Traian i-au asezat aici in
urma lui Dechebal, dupa ce de tot 1-au supus si 1-au pierdut; si
apoi si celalalt tot siragul imparatilor asa i-au tinut si i-au lasat
asezati aici, si dinlr'acelora ramasita sa trag pana astazi
Rumanii acestia. tnsa Rumanii sa mteleg nu numai cestia de
aici, si dintr'acelora ramasita sa trag pana astazi Rumanii
acestia. Insa Rumanii sa intelcg nu numai cestia de aici, ci si
cei din Ardeal, care fncS simai ncaosi sunt, si Moldovenii si
toti cati si intr'alta parte sa aHa, si au aceasta limba. Macar fie
si cevasi osebita in neste cuvinte din amestecarea altor limhi,
cum s-au /.is si mai sus, iar tot unii sunt. Ci doar pe acesli, cum
zic, tot Rumani li tinem, ca toti acestia dintr-o tantana au izvorat
si cura'"'1'. Totusi amestecul cu alte neamuri nu a stricat nimic,
riindca toti au devenil Romani. Dupa trecerea barharilor neamul
romanesc si-a putut organiza tari proprii, dupa Constantin
Canlacuzino, pe la anul 1215, dar cronica nu mai continua .si
pentru aceasta vremc. Ori n-a scris-o, ori s-a pierdut. Insa tot
el ne da si o cronologie tabelard a Domnilor, si acolo se pune
descalecatui in tara Romaneasca (ol la acest an"'. Prin aceasta
supo/.ilie intaresle Inca odata parerea sa, ca din Ardeal nu au
79
80
74. Gh. Giuglea. Coresi. p. 226- 228; cf. ?i P. V. Hanc!>. Lstimtateii limhii.
p. 70-72.
84
CAP. IV
RAZBOIUL CONTINUITATII
86
1. InceputuI discu(iei
87
2-Gc»cA^cU^]^•/M.7771^T772.1I.p.6.11-20,31 41.53-60.Din
p. 5? cite/ acesi pasaJ: ..Sic sind wcdcr blo.ssc Slawrn. lu^ch rein Roniei,
sontlern ein (ieinisch von heidcn Volkcrn. von welchcn aher der Ronii.schc
vmschla^t und den Voi/ug hal". Anicstcclil s'ar t'i facul prin casattirii
I'L-L-ipriK-e intrc Slavi ';i Rornani.
90
94
Din cate se pel vedea, mat t'iecare ccrcelalor isi are ipoteza
sa. In aceasta vrcme de neprecixie, rasare un combatant al
tuturor teoriilor rmpotriva continuitatii, in persoana acclui ales
suflet dcy.intercsal care a tost Vaillanl. Multe pagini din
frumoasa sa carte Romania, sum consacrate accstci prohleme,
pe care o iniatiseay.a conform purismului scoalei latiniste. Nu
admile m nici un chip ca ar ti vorba de un apreciahil aport
slavon, asa cum socotesc mai ales Rusii11'.
687.
21. RfWfw fur (.lie cciliche Ah^amtiitin^ iicr W^hi:ht.'n. Sihiu 1867,
p. 31 si35.
2.3. PrelalS la Mmciul. luna limiinnc. Ramnic 1779; Biami-Hocios. II. nr.
420. p.234.
97
25. Rcprncscncatio. lasi 1791 Locul insa este tals. S-a tiparit ori la Buda
ori la Cluj. La acea.sia replica raspunde Hder, iar Sincai raspunde accsluia
in Kc^ponsum ad cnsim hiwphi C.imij Kder in fupphccm lihcHum
V.thti.'hiii'umtH Tiiinsilv.inCiic. ins. ipeJit la Oradea-
2,1. Hmnica Rtimanilw. Buda 1808. la anii 105. 274. 279. 319. In cxirasul
99
100
101
1869.p.105- 106.
105
106
6. Id.. Die alien Thicker. I, 80; darra dc scama asupra lui Jung. Roemw
lind Romanon. p, 446 - 4.50, si Ziir Ki/nc/c, p. 63 - 64.
10. Fr. Mauer, Die Bcsitzei'ffivifung Sichcnhurgens diirch die das Land
jct/t hcwohncndcn Nalitincn. I.andau 1877; cl'-Jung in Abmipt^t. 6 Aprilic
1876. Viena.
11. Djc Herkiinft dcr Runi^nc-n. in Alts/and. 1877 - 1879. cf. Philippide,
Ong. Rom. I. 696.
108
18 Id..*.. p. 327-340.
IS94.
1. Wb.
110
34 Id., ib.. p. 25- Esic " cane de polemica inipolriva Romanilor din
Transilvania care redactasera veslilul Memorandum, si indreplata contra
Acadcmiei Romane care, dupa el. ..si la propagatrice non solo delle Fillse
teorie daco-romane. credendo potcrle sanzionarc con la sua autorita. hcnehe
confulate oramai da lullo ii mondo scienlilico; ma conlribuisce ezianuio
alle calunnie insensante degli agenii daco-romani, invocando
i'interessamento dei corpi scientifici europei a lavorc dci Rumeni colsi
oppressi dai MagyariincolliC^.Y (sic), p. 4 - 5. Dupa cl eand au fosi adusi
Cavalerii Teutoni. Transilvania era desaria si puslie caci nu veniscra inca
Komanii (p. 2H), caci la venirea bngurilor. in Daeia au allal numai popoare
stave cum prohea/.a numele slavone ale oraseloi (Bes/tercye. S/-oln(^k,
Kras/.na. Doboka. Kolos/. De/.s. p. 21), cleoarece chiar si Const.
Porfiro^encl. Dc-nitm. Imp.. cap. 41),arala pe IJnguri laDunare (Belgiad).
Sava Drava. 'I'iniis. Mul'es. Cris. avand de vecim la Esi pe Bulgari, la Nord
pe Peccnegi (liisseni). la Vcsl pe rninci si hi Suil pc Croaii (p. 22). In
,.Wer so vorgehl wic der Vert'. Konnte aiii Endc die Rumanen auch aus
denkotiisehen Alpen kommen lasscn. wo/Jgan/ahnlicheSchicksale /eigl
wie iin Ruinanischen. oder aus Noidspanien. wo c /u it.' ziemlich ini
dcniselhen IJiiilange crscheini wie ini Romanischen. IinOegensal/ m deni
Ucberset/.t-r bin ich also der Ansicru dass die Lusung der Runiancn-l'ryge
durch das vot-lic^cnde Sehrit'tchcn nicht gegcbcn. scmdern sugar aueh nicht
cincn Schritt geloidel 1st."
rive droilc du Danube. Mais il dut rosier dans Ics campagnes un grand
nombre d'anciens habitants qui vivaieni en bun accord avcc les Goths, ct
n-avaieni aucun interct a abandonncr la province. D'ailicurs.une evacuation
complete cut probahlcmcnl ele incxeculabte. sans unc nouvclle guerre; les
Golhs ne se scraieni pa.s pretes au depart de I<»ule la population civile. Si
cetle population s'accommodail du nouveau regime. Aurelien n-avail
aucune raison de se monlrcr plus iruransigeant tlu'elle".
50. Xenopol. Unc cnigmc /lislonque, 1X85. Din punct de vcdcre lingvistic
nu se poalc admilc aceasia separare a Ronmnilor decal larziu de lot, dupa
o lunga cohabitari; si continue Icgaluri intre unii si altii m Evul Mcdiu. cf.
Onciul Tcmia liii Roeslcr. p, 590.
51. D, Onciul. Trivia lui Rivslc-r. tUfl.'i. Zur nimanischen Snvnl'rage. 1887.
Ori^inilc PrinciptiCcio^ lyS9. RomSnit in Dacia Tnvana. 1902 Trailina
/V/D/'/C,;. 1907. /.L-5/?A;/.Vt's-, 1921. Mni taiziu Onciul r.si .schiinhii |
iarcrcacu
privirc la Istroromani. care 11 -ar mai li auiohloni ci imigranii ilin Peninsula
halcanica. cf- Puscariu. ^liniii isCioivmsnc. II. 351, nola.
^5. 0 Dcnsu^ianii. Mf^lonv dc /./ lun^ui.- roumainc, 1901, p. 346. cl". •ii p.
119
323, 327.
120
121
61. lorga. Geschichic dcs Rumsinischcn Viilki.-,. 190S. III-,!, lies Rmim. dc
(i2. Id.. Hisl. lies Rutim. (A- I.I Penim,. rfr.s Ij./tr.in.',. p. I :i - I 7.
nclifii. 1926.
123
71. Id. ib.. p. 740. UN sir intreg de eercelari ale lui Phillipide. au slat la
baza aeeslei iilliine opere. Insa indoiala aceasta se observa mai in ioale.
Asllel Tn Raran^i]in i'-lswa Roinanihir. in Vhta Rnm<Mfiisi:3, XI. 1916.
vol. II.. p. 222. .scria: ..Pe leriloriul vasi pe care s-a de/voltal romanimea
pana in secolul Vll, anume parlea sudiea din Pannonia inrerior. Moesia
superior. Dardania. Moesia inlerior si Dacia, ROmanii au losi in conlaci
124
3.Pcisker. Die Ahkunft dci Ruitiancn. 1917, p. 176. Mai tnainie sustmuse
de ascmeni ca Romanii nu crau aulohluni in IDacia, ci veniti de undeva din
Sud, din Peninsula balcanica. cf. Id., The astatic background, p. 357 -
358.
7. Pcisker, i». c.. p. 203: .-ein aul DfTncm Fcldc cingey-aunter Plat/., wo die
Senate nachligen."
XXXVI. p. 1 -6: ,.la refutation par V. Tilic dcs hypotheses hardies dc Peisker
ilrscls/.nvs.'VM.fi. 101.
22. Tenric respinsa chiar dc Mclich. ?n Rcvuc dcs ct. hongroj'ics. VI. p. 61,
avand m vedcre lipsa de urine gcpide m tinulul secucsc.
23. Karacsonyi. Uj.idalnk. Cluj 1924; cf. llorga], in Rcvuc hisl. duS. E..
V. 1928, p. 94-97; Tagliavini. in StwiiRumcni. 111. p. 114-115; Melich. 1.
c.. p. 62-65.
ol'. p. 66: ,,au IV-c si6cle on trouvi;, tics Gets sur Ics rives du tias-Danube
et des Gepidcs en Dacic aux V-e et VI-e siecle".
135
46. Melich spune ca Diculescu ..aurait fallu ^s'/c^prouver par des exemplcs
quc Ge 1 u a, pendant de.s siecles, etc en roumain un nom dc pcrsonne, ou
eventuellmeni qu'i! est encore aujourd'hui". Insa nici cl n-o face, caci nu
sepoale socolica dovada citarea din lorga Hist. JcsRoum. Uc Tiansylvunic,
I, 42 undese spune ca ^f/yfigureazaca niimedc tmmic mir-un document
dm 1075. care dupa. Diculescu ar provcni ,.1'reillch vum Personennanien".
Dupa Melich pare a .sc crcdc ca Diculescu se bazeaza in acea-sta privinta
pe lorga, care iala ce spune insa: ,,on rencontre ainsi les figures heroiques
d'un Gelu, d'un Menuniorut — dont Ie nom est inspire evidemment par
celui de la region qui s'appellc aujourd'hui Ie Maranioros. dc memc que
,.Gclu" csl. en 1075. dans Facie quc nous avons cite. une montagnc. et il
pourrailctre mis en relation avec Ie chateau deGyalu... etavec Ie tbndaleur
eponyme de Gyula-Feh^i"var-... de Glad, dc Salan -et nous nous dcmandons
aussi si ce Salan, d'originc geographique prohablenieni aussi, ne conespund
pas a cc tcrritoire du Zarand", lorga. o. a, p. 43-44. si nu 42 cum da Melich
si nici 45 ca la Diculescu. p. 18S,
47. Melich o.C.. p. 70.
137
51. Id., i/>.. p. 218-232. Oiehl. His/, dc I 'Empire byzamin. p. 5-8. Faplu] e
confirniat si de leronim. la Migne. PI.. XXV, 1340: ,,vastatis urbibus,
hominihusque interfectis... testis Illyricum, testis Thracia.solum lerrani et
cresccntos vepres. cuncta perierunt". Pasajul e t'plosit chiar dc Alfoldi.
DLT Unff/y^nf p. 3-4.
52. Allbldi. in Kcviic dcs cl. hongr.. VI, 1926. p. 403-406. Aucrbarch.
dutiirul rcL-cn/.al. are uncle aprecieri pulin tavoi-cibilc Unyariei in i.-cca
ce
privcsic raporlut'i 1 c sale cu Romanii. Dc aici crilicul maghiar ajunpe sa-1
acu?.c dc aniipatic vadilii fal.a de Ungaria. //>./?.202-203.
140
59. Ci. si darca de seania a fui lorga. in Kcvuc hisloiiifuc c/uS.E.. IV.
1927. p. 3SO: .,[5e fail deux liltcralL-urs aprcs cnviions un sicde".
60. S/ekdy, I.e.. p. 155-156. Pcntru accasia sc ba/caza numai pe ilepiisilc 11;
143
64. In alia dare de scama, tul despre cartea unui Roman, Sy.iSkely. in Rcvuc
dese\. hongf..^^. 1928. p 283-294. vrca sa preciz.ezc ca venitca Romanilot
m '1'ransilvania s'ar fi inlamplal in .sec. XIII. insa in muse conipacle n-au
imigral decal in sec. XVI. (p. 286).
p.67-70
adaugat alalcii ailc sludii dc amanuni amintile iv\ nolcte aceslor pagini-
149