Scribd Logo
Unggah

Selamat datang di Scribd!

  • Filosofia Greaca - Platon Si Aristotel

    Diunggah oleh

    v2adut
    95 tayangan4 halaman

    Hak Cipta

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Format Tersedia

    PDF atau baca online dari Scribd

    Apakah menurut Anda dokumen ini bermanfaat?

    Apakah konten ini tidak pantas?

    Laporkan Dokumen Ini

    Hak Cipta:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Unduh sebagai PDF atau baca online dari Scribd
    Tandai sebagai konten tidak pantas
    95 tayangan4 halaman

    Filosofia Greaca - Platon Si Aristotel

    Diunggah oleh

    v2adut

    Hak Cipta:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Unduh sebagai PDF atau baca online dari Scribd
    Tandai sebagai konten tidak pantas
    dari 4
    Platon si A Platon si Aristotel au fost ganditori greci care au l mostenire generatiilor s sive un mod de interpretare a lumii care a pus practic bazele fil uece- wt cetafean liberal Atenei 119 apatinat une fal Tradiia sugeresza ea numele s ie datonia Hrgil ui sia, Ed tatenilor liber), gimnastic in vecerea aparaiil oral apelalv Fs we ei pectateiviizatile din Egipt si Persia: allah For — srimosultuturorscrierlor poaste o fentle ~ proven in Orient abiltdile in prelucrarea arbac an. Limba eat poezile de dragoste s1 poczlle cu ten feligiaasl, in vreme ce. cu exceptia roman Tui prec au creat toate celealte forme ale tera ‘comedia si tragedia, car fori, economia si Rlosofe Piesele si politica saga er wee de linha sd mre pe care le cresserd poate fi wit de Paton Soncetas idole Ii Pl abo! el Atentenilor atl Jin Sracua a. dort st pun Jat capers ua capabil st in Atena spre colonia ict parea ine ristotel © Teatrul din Epidarus, Pelopones. Pentru ‘reciteatrul i dezbateril poiticeerau cole ous fate ale aceleags monede. In Atena antics dramaturgia si alte miloace media pre Ierau dezbateri despre moraltate si politica. ci el era un flosof, inst vitabild. Bin siren mul ut te orase strtine, posal era 0 ita de aveau prope indeletnici si se ingnjeau de prope lor aparare. In mod ideal acestea 1 Cu mati Arbtotel sugera ef un satecetate nina a permite TuurOr cetseni si rlzboini, judectton in caz Publicul pieselor reprezentte, a si sel indeplineasct principals lo aparacea propre liber. Pe la vara de cut pe ‘arut opinit au devenit centr interesulu Socrte, acini personalitate si ale $1 care a devenit personajl principal al dis 152 PLATON $1 ARISTOTEL prim dintre Rilosof, ce a fost atunci Soerate predecesont sti Raspunsul este cel era cu roscul ca “ingeleps" ay atv lor mens mediasla ct dezbatenile verbale aspre despre clestin si dreptate, naturd si ze, putere lege Platon insist considera ci dialogul era superior dezhatenlr serie 9 este fou pro babi ca el sisi fl compus dialogurle penta: a face reclamt seoli pe care 0 infintise Filosofta este in acest senso activate “de trdin secundar’, ceva mai putin deeit dscutia antagonied sau chiar agresivt dinite dot ca tmeni, fiecare incereind sk demonstrere cl cell greseste, | contranice sau nu. ste himic, Se poate spine despre Plaron et el inventat aceastl lose “ce onin secundar Formele eterne (Cea preluat Paton de ls Socrate? Se crede ca, Jn principal, teorit sa asupea Mellor st formelor. Adesea Socrate si ficea cunoscutt parerea si cistga dezbaterea aritind co Dent stu se refed ia ise Dazed pe o ee general ce nu poate fi definita, De exemple in Grecia sin Egeea, unde exitau numeroase Stace-cetlti exstan $1 sumeroase coduri de lege si numeroase forme de compeytanent 500 © Un bust al lai ‘éstotel 384-322 tr) ale esr realzit in flosofe gi Hint au inftntat ‘mare masurk pin in secolul at 17-lea pe tof ginditort si ‘amen de © O itustratie reprezentandu- pe Piaton ca Darinte al flocofe. Platon a mogtenit mantis [ui Socrate far scoala infintats de Paton la Atena 2 fost una dintre cele mal importante academia lume politic, Ce erau atunci Legea si Justitia? rau ‘are unl i acelast fuer? $1 cum putea oare judleca dact nu avea! un reper de Compara, fare si mu fle un anume sisem de legistie sau de justi, nick chiar un rezunat a tnator ncesior ei ceva ma presus de tate acest, © idee abstract despre jusiie, care st se alle deasupra tutuor fntrchipitior sile eorupte Plato a rezumat toate acestea mul mal char atunci Gnd sa refer a formele geometrice st Ia cele matematice Ce este un tunghi? O figurt geometict cu tet ls, cu unghivlle totalisind o sumd de 180°. Daca desenez inst ‘nul, acesta vat avea dfectele sale ~ nu va fi perfec, lar defini cere un whunghi perc, linul ce a exist dintotdeauns, nu poate fi eset, nu se schimbs, nu are un fyi yenea concepte iledle, cine pot pile sau idle, reprezint, pat Pho, ce ele rien un to, vreme ce toute derivatele lor sunt supuse rik. Lele mn iran vedo particular 3h on le numeste uncort “ltt ate ca “reali, chiar im fen une! expla ratonale Ce a inatat Plaon din poltica vremuilor sale La fel ex cel mai muki din not, ei din iua de az, speranta si csperate. In copie Aiscursuie logice ale polticienlor ambitios! 1 anirenal Alena in rizboiul deassos pelo Ponevianinpotria Sparel, Cand, cx ezula, democrata © pribusit,Platon a spenit et cet treizeci de imi, prapal oligarhic, conductor, Dogat si polemic cre 4 preluat puterea va face online = in parte pentra ca dot cline et i erau nude apropiate, Domnia lor de teroare Core 1a dealaztonat ins. Noul cod al legilr din 3991, Hr. ba redat sperant, inst Soerat, pro onal lui a fest judecat si condamngt kt moante pe buza aces ced, Dupa acces ‘pat cum 3 Gectarat el ius "a devent es petat sla fox fora st recumoasca hue fu vor merge mai bine in politica decit daca Hilesoft vor deveni conductors conducito rior Academia-Gradina Dupit moartes la Scrat, Plton cto 9 tows Academie, unit dup gelding pe © Un soldat progstindu-te 28 arunce eu pl ‘a. Pe vremesa lui Platon si Aristotel umes ‘greacS era dominati de rizbosie. Bdstau hint interne continue inte gree sin cele din urms, tatele grecest au fost cucerite de Filip al Macedon de Ia familie s=8 porneascs Ia r3zboI ‘ceptia politica Greciel antice nu numa 8 Fizboiul era dominant, cl aves 3 implicatit personae pentru toti grec, care se puteau ‘rez luptand in una din muttele campani cum a fost azul ll Platon in Sei. © 0 gravura roprazentind moartea lui Socrate, Atractia bi Socrate pentru dezbateri Slinsstenta ll in apararea unor cuze care fu era pe gustul multi au fScut ea in 399 Tr. fe obigat 23 bea cucuts~ eveniment In caro aeietat# Paton, Paton a pred acolo in urmaori 20 de ani si a seis Dialogue Gn total 38 asupra, printre hele, Frumusel, Js, Dragos si onstsg Probabil EX cel mut celebra dnte le este “Kepubict , 0 deseriere unt St ideal, condis de un grup auser de Hosoi eu tun giup de rlcboinil la fel de austen care st ie execute comenzie, si sub condacetes lr, marea majoriate, care putes st detind. pro pret avea copit si respect lege ‘Cele mal importante progres i matema tiet din secolulal 4-lea LHe a fost realizate in carl Acc, Muli dntreinvatacet Ii Platon au fost phat in conspirat potiice shin incercanea de etstuma rani. El insist 1 comiinuat si calitoreasel ka Sicuza, inst dliscipolul xin Dionysios a fost incapabil St ISTORIE UNIVERSALA profite de putere si si aplice reformele tut Phin, Paton sia petrecut ulimit ant din vit la Arena, ly Academie. Legenda spare el murit in 38 sa 347 Lie) tn mp ce Incenca sts efinkivene whims sa Incrare Lege" in cate {als demonsiteze

    Anda mungkin juga menyukai