Anda di halaman 1dari 50

Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani în grupele pregătitoare

CUPRINS
Notă de prezentare
Repere conceptuale
Obiective educaţionale generale
Obiective de referinţă, conţinuturi educaţionale contexte; de învăţare, strategii didactice
Activitatea artistico-plastică
Activitatea muzicală şi coregrafică
Dezvoltarea literară
Comunicarea şi dezvoltarea limbajului
Formarea premiselor citit-scrisului
Familiarizarea cu mediul ambiant
Familiarizarea cu natura
Plai natal
Educaţia prin muncă
Formarea cunoştinţelor elementare din domeniul matematicii
Formarea culturii economice elementare Amenajarea şi munca artistică
Dezvoltarea motorie
Educaţia pentru sănătate a preşcolarilor
Sugestii metodologice
Sugestii pentru evaluare. Criterii de evaluare a maturităţii şcolare
Nivelurile optime de dezvoltare la debutul şcolar
Bibliografie
NOTA DE PREZENTARE
Grupa pregătitoare pentru şcoală are la bază o strategie şi conţinuturi care nu copiază
modelele şcolare.
Strategiile adoptate pentru educaţia copiilor de 5-7 ani promovează un alt sistem decît cel de
pînă acum. Este vorba despre o educaţie individualizată, cu accentuate valenţe formative, în funcţie
de ritmul propriu de dezvoltare al fiecărui copil, de cerinţele, capacităţile şi nevoile sale.
Curriculum-ul educaţiei copiilor din grupele pregătitoare preconizează o nouă abordare a
educaţiei preşcolarului avînd ca fundament documentele internaţionale şi din ţară în perspectiva
respectării drepturilor copilului: Conferinţa mondială privind drepturile omului (1993), Declaraţia
mondială a educaţiei pentru toţi (1990), Declaraţia Forului Mondial privind educaţia (Dakar
2000), Legea învăţămîntului din Republica Moldova, Programul de dezvoltare a învăţămîntului în
Republica Moldova (2000-2005), Concepţia învăţămîntului, Concepţia dezvoltării sistemului
educaţional preşcolar în Re-publica Moldova (1992) etc.
Curriculum-ul educaţiei şi instruirii copiilor de 5-7 ani în grupele pregătitoare este un
document de stat destinat instituţiilor preşcolare şi primare, cadrelor didactice, pentru a realiza
Concepţia dezvoltării sistemului educaţional preşcolar în Republica Moldova.
În acest document conţinuturile curriculare sînt grupate pe domenii de cunoaştere şi
realizate în conformitate cu noul Plan-cadru de învăţămînt (grupa pregătitoare de 5-7 ani). în
Curriculum au fost incluse obiectivele generale, de referinţă, conţinuturile educaţionale, precum şi
nivelurile optime de dezvoltare a copiilor la debutul şcolar.
Obiectivele generale sînt obiective cu un grad ridicat de generalitate şi de complexitate, care
se repartizează pe arii curriculare şi prevăd formarea unor capacităţi şi atitudini specifice vîrstei
preşcolare.
Obiectivele de referinţă concretizează rezultatele scontate în funcţie de domeniile de
cunoaştere şi urmăresc progresia în performanţele individuale ale copiilor de 5-7 ani. Pentru
realizarea lor se propun diverse conţinuturi şi se sugerează organizarea diferitelor tipuri de activităţi
specifice vîrstei.
Conţinuturile sînt mijloacele prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor generale şi de
referinţă.
Nivelurile optime de dezvoltare a copiilor preşcolari, anexate la finele Curriculum-ului,
specifică cunoştinţe, competenţe şi atitudini, precum şi criterii de evaluare a debutului şcolar.
Finalităţile învăţămîntului preşcolar vor fi orientate spre cele formulate în Legea
învăţămîntului:
- asigurarea educaţiei pentru toţi copiii de 5-7 ani în instituţii preşcolare de diverse tipuri;
- formarea personalităţii copilului respectînd nivelul şi ritmul propriu de dezvoltare;
- dezvoltarea la copil a cunoştinţelor, capacităţilor şi atitudinilor, care să-i permită integrarea în
activitatea şcolară.
REPERE CONCEPTUALE
Scopul reformării sistemului educaţional în instituţiile preşcolare rezidă în crearea
condiţiilor pentru dezvoltarea şi valorificarea potenţialului psihofiziologic şi intelectual nativ al
fiecărui copil.
Procesul educaţional al copiilor de 5-7 ani va fi orientat spre respectarea ritmului propriu de
dezvoltare, spre satisfacerea necesităţilor cognitive, comunicative, socio-afective, motorii în
parteneriat cu familia, şcoala şi alte instituţii sociale.
E necesar ca educaţia să aibă caracter dinamic, să asigure dreptul copilului la joc şi, prin
această activitate de bază, şi dreptul la educaţie.
Pregătirea copilului pentru a învăţa înseamnă accesul la educaţia activă şi creativă, accesul
la formele democratice specifice învăţămîntului preşcolar.
Grupa pregătitoare pentru şcoală are la bază tehnologii educaţionale şi conţinuturi care nu le
copiază pe cele şcolare. Strategiile adoptate promovează un alt sistem decît cel de pînă acum, şi
anume educaţie individualizată cu accentuate valenţe formative.
Învăţămîntul preşcolar prevede centrarea pe copil. În centrul activităţilor educativ-
instructive se află cerinţele individuale ale copilului şi necesitatea stimulării potenţialului
intelectual.
Activităţile principale care trebuie promovate şi susţinute la această vîrstă sînt comunicarea,
jocul, activitatea practică cu obiecte şi învăţarea.
Prin intermediul şi în cadrul acestor activităţi fundamentale pentru copiii de 5-7 ani cadrele
didactice se vor strădui să formeze şi neformaţiunile principale evidenţiate în psihopedagogie, care
vizează: alegerea liberă, posedarea mijloacelor senzoriale şi intelectuale etc. Jocurile şi activităţile
nu vor fi impuse copiilor. La realizarea lor cadrele didactice vor conta pe obiectivele-cadru şi cele
de referinţă prevăzute pentru realizare, pe conţinuturile curriculare propuse pentru însuşire, pe
nivelul intelectual al grupului de copii, pe tipul activităţii şi condiţiile în care se efectuează, pe
particularităţile de vîrstă ale copiilor. Activităţile colective vor fi incluse în programul de lucru pe
parcursul zilei. Ele vor fi planificate şi organizate astfel, încît să nu provoace surmenajul copiilor, ci
să impulsioneze şi să generalizeze activitatea lor individuală sau pe grupuri în zonele dejoc.
Conceptul de educaţie a copiilor în grupele pregătitoare nu trebuie înţeles doar ca o reducere
a vîrstei de şcolarizare, ci ca un ansamblu de demersuri în următoarea perspectivă:
• unicitatea copilului (copilul este unic, cu un ritm propriu de dezvoltare, cu
potenţialitatea sa, cu cerinţele sale);
• abordarea copilului de 5-7 ani în continuitate firească de dezvoltare;
• respectarea dreptului fundamental al copilului la joc şi aducerea lui prin această
activitate la cea de învăţare;
• pregătirea copilului pentru a învăţa la şcoală;
• accesul copilului la educaţie activă şi creativă;
• accesul la formele democratice de educaţie şi instruire; sprijinirea dezvoltării
personalităţii în devenire;
• formarea aptitudinilor de şcolaritate (în baza următorilor componenţi structurali:
motivaţional, operaţional, de control şi de autocontrol);
• abordarea completă a posibilităţilor copilului din punct de vedere socio-emoţional,
cognitiv, estetic şi psihomotor cu accent pe elementele formative;
• formarea comportamentelor social, afectiv, cognitiv, verbal şi motor. Procesul
educativ-instructiv în grupa pregătitoare se va efectua luînd în consideraţie particularităţile
psihofiziologice ale copiilor de 5-7 ani, criza vîrstei, problemele tranziţiei de la activitatea de
joc la cea de învăţare. In scopul realizării obiectivelor curriculare se vor crea condiţii necesare
atît pentru activitatea independentă, cît şi pentru cea colectivă a copiilor.
Zonele (ungheraşele) de joc vor fi amenajate cu jucării şi utilaj necesar pentru exercitări,
explorări, antrenări, jocuri după anumite subiecte etc.
Programul educaţional va fi structurat pe domenii de cunoaştere.
Programul săptămînal pentru grupele pregătitoare stipulează numărul activităţilor obligatorii
pentru o săptămînă. Tot aici sînt prevăzute şi activităţile opţionale. Educaţia civică, educaţia pentru
sănătate şi cea ecologică se vor realiza zilnic în orele de primire, în cadrul momentelor de regim şi
în timpul liber al copiilor. Alte activităţi opţionale (limbi modeme, ritmică, informatică) se vor
organiza la alegerea copiilor cu susţinerea financiară a părinţilor.
Copiii din grupele pregătitoare vor avea pe parcursul anului de învăţămînt vacanţe, care vor
corespunde în timp şi durata vacanţelor şcolare.
La nivel de unitate preşcolară (în funcţie de tipul ei), m baza planului-cadru propus de MEŞ
pentru clasele primare, pot fi elaborate diverse tipuri de programe de învăţămînt.
Propunem o variantă de distribuire a activităţilor colective pe domenii de cunoaştere.

Domeniile de cunoaştere Nr. Activităţilor


(obligatorii)
Activităţi artistico-plastice Activitatea muzicală 2
şi coregrafică Dezvoltarea literară 2
1
Comunicarea şi dezvoltarea vorbirii 2
Formarea premiselor citit-scrisului 2
Familiarizarea cu mediul ambiant 2
Formarea cunoştinţelor elementare din domeniul 2
matematicii
Dezvoltarea motorie 2

Notă: Activităţile de limbă română sînt obligatorii pentru alolingvi. La solicitarea părinţilor
pot fi organizate şi activităţi de limbi străine.
OBIECTIVE EDUCAŢIONALE GENERALE
Obiectivul fundamental al educaţiei şi instruirii preşcolarilor de 5-7 ani este dezvoltarea
personalităţii. Potrivit acestuia, procesul educaţional în grupele pregătitoare, indiferent de locul
aflării lor (grădiniţă, şcoală), va fi orientat spre: respectarea ritmului propriu de dezvoltare a fiecărui
copil, dezvoltarea fizică armonioasă, satisfacerea necesităţilor afective, dezvoltarea sferei cognitive,
stimularea activităţilor dominante (jocul; comunicarea) şi formarea premiselor activităţii de
învăţare.
Procesul de dezvoltare a personalităţii copiilor va fi orientat spre: formarea culturii spirituale
şi a celei fizice.
Obiectivele generale includ:
Comportamentul socio-afectiv
— Formarea calităţilor morale şi dezvoltarea afectivităţii.
— Dezvoltarea emoţiilor, sentimentelor, intereselor, motivaţiei, autocontrolului.
— Formarea trăsăturilor pozitive de caracter, a priceperii de a accepta şi de a respecta
normele de comportare şi comunicare în familie şi societate.
— Cultivarea disciplinei conştiente, a priceperii de a înţelege obligaţiile şi drepturile sale.
— Cultivarea compasiunii, cordialităţii, mărinimiei, onestităţii, modestiei, a respectului
pentru adulţi şi pentru munca lor.
— Formarea priceperii de a aprecia din punct de vedere moral şi civic comportamentul
propriu şi pe cel al colegilor.
Comportamentul cognitiv-verbal
— Evoluarea tuturor proceselor psihice.
— Formarea aptitudinilor intelectuale.
— Dezvoltarea sferei cognitive.
— Corectarea activităţii cognitive.
— Formarea priceperilor elementare de comunicare, a culturii vorbirii.
— Formarea priceperilor de orientare în timp şi în spaţiu.
— Extinderea deprinderilor de a observa şi de a identifica etaloane senzoriale, obiecte din
mediul ambiant.
— Dezvoltarea vorbirii: formarea culturii fonice, îmbogăţirea
vocabularului, dezvoltarea corectitudinii gramaticale, a limbajului coerent, formarea
creativităţii verbale, formarea premiselor citit-scrisului.
— Dezvoltarea memoriei reproductive, logice, creative.
— Formarea şi dezvoltarea operaţiilor gîndirii (analiză, sinteză, comparare, clasificare,
generalizare, abstractizare), a priceperii de a concluziona.
— Dezvoltarea imaginaţiei reproductive, asociative şi creatoare, a priceperii de a sesiza
deosebirea dintre real şi fantastic.
— Dezvoltarea priceperilor de a combina voluntar reprezentările formate şi de a le îmbina în
situaţii noi.
Comportamentul motor
— Formarea culturii fizice.
— Dezvoltarea fizică armonioasă, fortificarea şi călirea organismului în vederea formării
capacităţii de rezistenţă.
— Cultivarea necesităţii de activitate motrice.
— Dezvoltarea calităţilor motrice (îndemînarea, viteza, rezistenţa, forţa).
— Dezvoltarea interesului pentru exerciţii fizice şi formarea obişnuinţei de a le practica
sistematic.
— Formarea unor deprinderi corecte de igienă.
— Formarea ţinutei corecte, a deprinderilor de orientare în spaţiu.
— Profilaxia tălpii plate, a simţului echilibrului şi a coordonării mişcărilor.
— Dezvoltarea musculaturii fine, a priceperii de a realiza coordonarea oculo-motrice în
spaţiul liber şi pe foaia de hîrtie.
Formarea comportamentelor personalităţii copilului de 5-7 ani include şi formarea
premiselor activităţii de învăţare.
În structura activităţii de învăţare drept componente se evidenţiază sarcinile instructive,
acţiunile de învăţare, acţiunile de control şi autocontrol. Conform acestora, atestăm următoarele
obiective ale formării activităţii de învăţare:
— Capacitatea copilului de a acţiona conform unui model.
— Atitudinea copilului faţă de matur ca faţă de mentor (persoană care cunoaşte şi poate să-1
înveţe lucruri interesante).
— Capacitatea de operare cu reprezentări generale, scheme, imagini etc.
— Caracterul voluntar al activităţii psihice.
— Interesul faţă de modul de a acţiona.
— Perceperea colegilor ca parteneri în activitatea de joc şi de învăţare.

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ, CONŢINUTURI EDUCAŢIONALE, CONTEXTE DE


ÎNVĂŢARE, STRATEGII DIDACTICE ACTIVITATEA ARTISTICO-PLASTICĂ

Obiective de referinţă Conţinuturi Strategii didactice


Copilul va fi capabil: Materiale de artă: l. Activitâţi de predare:
- demonstrarea materialelor şi
l. Să se familiarizeze cu unele 1) vopsele: procedeelor de lucru cu ele;
mijloace materiale de exprimare acuarelă, povestirea;
-
plastică: guaşă; comunicarea diverselor
-
• să recunoască materialele de 2) creioane; ' informaţii referitor la
artă utilizate cu scopul creării 3) lut, plastilină şi alte materialeparticularităţile diferitor
imaginilor plastice; pentru modelare; materiale;
• să experimenteze în vederea 4) hîrtie, pînză etc. promovarea formelor de
-
utilizării creative a mijloacelor învăţare practică şi afectiv-
materiale în procesul creării atitudinală;
formelor plate şi formelor - organizarea activităţii
volumetrice; copiilor.
• să selecteze materialele la 2.Activitâţi de învăţare:
realizarea lucrărilor plastice; - exersări de stăpînire a
• să demonstreze preferinţe în instrumentelor de lucru
utilizarea materialelor şi (corectitudinea lucrului cu
instrumentelor de lucru. pensula, spatula);
- observarea particularităţilor
în utilizarea diverselor
materiale;
- reproducerea imaginilor
plastice utilizînd diverse
materiale şi instrumente;
- experimentarea în utilizarea
creativă a materialelor de
artă;
- executarea lucrărilor
individuale şi în grup.
2.Să recunoască ca element de 1. Culoarea- element de limbaj 1. Activităţi de predare:
limbaj plastic: plastic. - comunicarea informaţiei şi
2. Culori cromatice şi demonstrarea procedeelor de
• să deosebească culorile acromatice. modificare a culorilor;
cromatice; 3.Culori simple şi culori - explicarea modalităţilor de
• să observe deosebiri şi compuse. dobîndire a culorilor
asemănări între culorile 4. Amestecul mecanic de culori: compuse;
cromatice şi culorile - amestec de culori cromatice; - jocuri didactice;
acromatice; - amestec de culori cromatice şi - organizarea activităţii şi
• să posede la nivel elementar culori acromatice. dirijarea atenţiei copiilor;
modalităţile de modificare a 5. Nuanţe. - executarea lucrărilor
culorilor; practice.
• să utilizeze culori compuse în 2. Activităţi de învâţare:
propriile lucrări; - producerea culorilor
• să perceapă nuanţele; compuse;
• să utilizeze creativ culorile în
- utilizarea nuanţelor în
dependenţă de mesajul artistic;
lucrări picturale, decorative;
• să explice preferinţele
reflectate în aplicarea culorilor - experimentarea şi exersarea
în lucrări practice. în obţinerea amestecurilor
cromatice;
- cercetarea proceselor de
transformare a culorilor
(acuarelă) prin dozarea
cantităţii de vopsea şi apă,
amestecînd culorile simple.
3.Să recunoască elementele de 1. Punctul: 1. Activităţi de predare:
limbaj plastic punctul şi linia: - Caracteristicile punctelor mari, - comunicarea informaţiei
• să perceapă imagini plastice mici, spontane,ordonate); referitor la elementul
create din puncte / linii; - Semnificaţia punctelor; studiat;
• să observe punctele şi liniile în - rolul punctului în crearea - demonstrarea modalităţilor
operele de artă; imaginii plastice. de obţinere a elementului
• să creeze imagini plastice din 2. Linia: folosind diverse materiale şi
puncte / linii de culori cromatice - Caracteristicile liniilor (drepte, 1 instrumente;
şi acromatice; frînte, curbe, orizontale, - efectuarea lucrărilor
• să îmbine armonios punctul şi verticale, oblice); practice; - organizarea
linia în procesul vederii - utilizarea liniei în lucrări activităţilor de observare a
formelor naturale şi abstracte; plastice. liniilor şi punctelor în natură
• să utilizeze creativ punctul şi şi în opere de artă;
linia în propriile lucrări; • să - explicarea procedeelor
manifeste interes pentru diverse artistice de creare a imaginii
ramuri ale artelor plastice. plastice;
- îmbinarea formelor de
învăţare plastică şi afectiv
atitudinală
2. Activităţi de învâţare:
- reproducerea unor lucrări
create prin utilizarea
punctului/liniei;
- reproducerea imaginilor
originale;
- exersări de obţinere a
punctelor/liniilor prin
diverse metode;
- observarea asemănărilor şi
deosebirilor dintre liniile cu
caractere diverse.
4. Să conştientizeze forma ca l. Forma element al limbajului 1. Activităţi de predare:
element al expresiei plastice: plastic: - explicarea caracteristicii
• să observe asemănări şi - forme plate; formei;
deosebiri dintre formele plate şi - forme volumetrice; - demonstrarea tipurilor de
formele volumetrice; - forme naturale; forme;
• să creeze forme volumetrice - forme abstracte. - demonstrarea procedeelor de
din diverse materiale; 2. Procedee de modificare a creare a formei;
• să creeze forme naturale şi formei. - jocuri didactice;
abstracte pe suprafaţa plană; - lucrări practice;
• să modeleze forma; - organizarea activităţilor de
• să utilizeze forma ca element percepere a naturii şi de
plastic; reprezentare a naturii.
• să creeze compoziţii plastice 2. Activităţi de învăţare:
(picturale, decorative,
- reproducerea formelor
sculpturale);
abstracte;
• să exprime atitudine faţă de
forme din natură şi forme create - reproducerea creativă a
de om. formelor naturale;
- executarea lucrărilor
decorative, sculpturale şi
picturale;
- exersări;
- experimentări;
- observări în natură.
5. Să posede modalităţi de 1. Relaţia dintre formă şi spaţiul 1. Activităţi de predare:
plasare a formelor în spaţiul plastic - explicarea rolului
plastic: - compunerea; procedeului de compunere a
• să observe aranjarea formelor - plasarea unei forme pe formelor;
în spaţiul plastic (lucrări suprafaţă; - explicarea subordonării
decorative, picturale, - plasarea unui grup de forme pe elementelor compoziţiei
sculpturale); suprafaţa; plastice;
• să plaseze forme în spaţii - evidenţierea formelor prin - demonstrarea modalităţilor
plastice; intermediul culorii sau cu de plasare a formelor m
• să perceapă spaţiile dintre ajutorul liniei; spaţiul plastic;
forme plastice pe suprafaţă - relaţia: - exerciţii;
plană; - culori simple - jocuri didactice
• să modeleze formele în - culori compuse; - lucrări practice;
dependenţă de dimensiunile - culori cromatice
- activităţi individuale şi în
cîmpului plastic (lucrări); - culori acromatice;
grup.
• să manifeste interes pentru - culori complementare
2. Activităţi de învăţare:
modelarea formelor în diverse
contexte. 2. Compoziţia tematică: - exersări;
- Mesajul compoziţiei plastice; - crearea compoziţiilor;
- Plasarea elementelor - experimentarea şi jocuri cu
compoziţiei. formele;
4. executarea lucrărilor care
exprimă diverse mesaje.
6.Să înţeleagă imaginea plastică 1. Compoziţia plastică: 1. Activităţi de predare:
ca mod de exprimare a - Mesajul artistic; - povestirea;
mesajului artistic: - Structura (modul de aranjare a - explicaţia;
• să perceapă afectiv mesajul elementelor); - demonstrarea;
exprimat în lucrările practice; - Caracteristica cromatică. - organizarea excursiilor |a
• să observe mijloacele plastice 2. Ramuri şi genuri ale artelor muzee şi galerii de artă;
în lucrările de artă plastică; plastice. - instructajul;
• să explice atitudinea faţă de - jocurile didactice;
anumite ramuri şi genuri ale
- integrarea activităţilor
artei plastice;
educaţiei literare, muzicale
• să manifeste interes faţă de
cu cele de educaţie plastică.
cultură şi activitate plastică.
2. Activităţi de învăţare:
- observarea asemănărilor şi
deosebirilor dintre diverse
lucrări plastice;
- vizionarea expoziţiilor;
- perceperea operelor de artă
şi a reproducerilor de artă;
- exersări;
- verbalizarea senzaţiilor
produse la perceperea
tablourilor.
ACTIVITATEA MUZICALĂ ŞI COREGRAFICĂ

Obiective de referinţă Conţinuturi Strategii didactice


Educaţia muzicală
• Dezvoltarea deprinderilor „Tricolorul" muz. de C. Audiţii comentate.
copiilor de a percepe emoţional Porumbescu; „Marşul soldaţilor de
muzica. plumb" muz. de P.Ceaikovski;
• Distingerea şi compararea „Moldova" muz. de M.Ungureanu.
pieselor muzicale cu diferit
caracter: maiestos, solemn, de
glumă, duios, liniştit, de marş,
gingaş.
• Depistarea imaginii muzicale în „Dimineaţa în sat", melodie Interpretare vocală.
creaţii muzicale variate după populară; „Dimineaţa", muz. de
caracter şi conţinut. E.Grieg; „Fusul", muz. de M.
• Determinarea şi evidenţierea Negrea. „Pui de lei" muz. de I.
unor mijloace de expresivitate Brătianu; „Oastea lui Papuc", muz.
muzicală (tempo, ritm, dinamică, de M. Negrea; „Cîntecul ciocîrliei",
registru, timbru) în legătură cu muz. de P.Ceaikovski, „Cîntec
conţinutul emoţional al muzicii. vechi francez", muz. de
• Invăţarea de a cînta cu voce P.Ceaikovski.
sonoră, lină, vioaie. „Toamna", muz. de I.Macovei;
„Furnicuţa", muz. de D.Radu;
„Toamna", muz. de M.Ungureanu;
„Ţărişoara mea", muz. de
Gr.Vieru; „Moşul şi Cocoşul",
cîntec popular; „La moară", cîntec
din folclorul copiilor; „Casa
noastră", muz. de I. Macovei;
„lepuraşul", muz. de
D.Gheorghiţă; „Steaua sus răsare",
muz. de D.Chiriac; „Moş
Crăciun", muz. de D.Chiriac;
„Sorcova", „Căpriţa", cîntece
populare; „Cîntec pentru mama",
muz. de I.Macovei; „Sosirea
rîndunicii", muz. de D.Voiculescu;
„Bunicuţa", muz. de D.Radu;
„Păsărica", muz. de
A.Tamazlîcaru; „Răsună codrul
iarăşi", muz. de I. Chirescu;
„Fluturaşii", muz. de Gr.Vieru;
„Căsuţa din pădure", muz. de
I.Nicolescu; „Bun rămas", muz.de
Z.Tcaci; „La şcoală", muz. de
M.Ungureanu.
• Stimularea dorinţei de a „Cîntec de leagăn", cîntec popular; Improvizări melodice.
improviza melodii simple avînd „Marş", muz. de Z.Tcaci.
caracterul cîntecului de leagăn, de
marş.
• Formarea deprinderii de a crea
melodii simple folosind versuri
cunoscute (dintr-o singură strofa).
• Dezvoltarea deprinderilor de a „Ostropăţ", melodie populară; Executarea de mişcări în ritmul
executa mişcări în ritmul muzicii „Hora", melodie populară; „Sîrba", muzicii.
de dans: pas de pe călcîi, pas de melodie populară; „Hai lele, la
horă, pas săltăreţ, paşi laterali, joc", cîntec popular; „Joc",
urmaţi de trei lovituri cu piciorul melodie populară.
pe loc etc.

• Redarea prin mişcări a „Marş", muzica de S.Prokofiev; Executarea de mişcări în ritmul


caracterului solemn al muzicii, „Moldoveneasca", melodie muzicii.
mersul cu pas liniştit, alergări populară; „Hora mare", melodie
uşoare pe vârful degetelor. populară. „Tobe mari şi tobe mici"; Jocuri muzical – didactice.
• Determinarea după auz a „Ghici al cui e glasul"(cîntec
timbrului vocii şi instrumentelor: popular); „Capra şi iezişorii".
tobei şi tobiţei, clopoţeilor,
trianglului.
• Determinarea intensităţii „Ecoul", muzica de I. Macovei Joc muzical – didactic.
sunetelor muzicale.
• Deprinderea copiilor de a „Dogarii", „La tăiat de lemne", Jocuri muzicale.
executa jocuri în corespundere cu „Moşule, moşneagule", din
conţinutul muzicii. folclorul copiilor; „Castelul", din
folclorul copiilor; „Băsmăluţa",
joc popular; „Paparuda",
„Drăgaicele", „Baba-oarba", jocuri
de copii.
• Familiarizarea copiilor cu „Hora", „Sîrba", „Hai Ileană la Activităţi de dans.
tradiţiile şi jocurile populare. poiană", „Trageţi hora", melodii
• Educarea atitudinii populare; „Polca în perechi", dans
pozitive faţă de popular; „Hora fulgilor", muzica
parteneri în timpul de M. Ungureanu; „Alunelul",
jocurilor colective. melodie populară de joc; „Foaie
verde busuioc", melodie populară
de joc; „Raţa" melodie populară de
joc.
• Familiarizarea
copiilor cu dansurile
populare şi mişcările
caracteristice lor: pas
de pe călcîi, pas
lateral, pas săltăreţ,
pas de horă, pas de
sârbă.
• Stimularea improvizării „La moară", cîntec pentru copii; Interpretarea la instrumente
personajelor din conţinutul „Cîntă ţapul la ţambal", muzica de muzicale simple.
cîntecelor de joc, folosind mişcări C. Rusnac; „Bobocii" de
cunoscute de dans. R.Drăgan;
„Vine o brînduşă", muzica de
D.Gheorghiţă.
• Familiarizarea copiilor cu
instrumentele populare (naiul,
fluierul, vioara).
• Stimularea interpretării
melodiilor simple la metalofon,
xilofon şi alte instrumente de
percuţie.
Ritmica
1. Dezvoltarea priceperilor de a Tipuri de paşi: obişnuit, uşor, în Exerciţii-jocuri: "Plimbarea",
sări şi de a se mişca muzical, vîrful degetelor, pe călcîi, alăturat, "Soldaţii de plumb", "Noi mergem
respectînd ţinuta corectă la pas şi resortat, marş, pe partea anterioară în marş", "La culesul roadei",
alergînd. a tălpii, pe partea exterioară a "Puişorii".
tălpii.
Tipuri defugă uşoară, cu ridicarea Exerciţii-jocuri: "Ajunge-1",
picioarelor îndoite înainte, cu "Căluţii circului", "Vîntul", "Ploaia"
aruncarea picioarelor îndoite în etc.
urmă, largă, deasupra unui
obstacol etc.
Sărituri pe poziţiile paralele: VI,
II, IV, pe un picior, de pe două la
un picior şi invers, cu înaintarea
unuia din picioare pe vîrful
degetelor sau pe călcîi, cu îndoirea
genunchilor.
2. Dezvoltarea capacităţilor de • Poziţia iniţială corectă. Exerciţii-jocuri cu elemente de
orientare în spaţiu. • Aranjarea în coloană, în rînd, în competiţie: "Cine sare mai sus?",
lanţ. "Cine sare mai lin şi mai uşor?" şi
• Construirea diferitelor figuri de comparaţie "Cum sare
geometrice, reconstruirea din linie iepuraşul?" etc.
în cerc, din cerc în semicerc etc. Exerciţii de antrenament, jocuri-
• Respectarea distanţei dintre exerciţii: "Ocupă locul tău",
membri. "Izvoraşul", "Lanţul", "Atenţie",
• Aranjarea după înălţime, în "Cercul prieteniei" etc. Jocuri cu
perechi, cîte trei. diferite obiecte.
• Plasarea liberă pe teren.
• Orientarea în direcţionarea
mişcărilor: înainte, înapoi, la
dreapta, la stînga, în sus, în jos.
3. Cultivarea spiritului de Mişcări-imitaţii: mersul ursului, Povestirea despre unele
observare asupra mişcărilor în pisicii, vulpii, şoricelului etc.; particularităţi ale mişcării
natura vie şi nevie, în viaţa ploaia, fulgii, căderea frunzelor; animalelor.
cotidiană a omului. scuturarea hainelor, spălarea Crearea dispoziţiei emotive pe o
rufelor, tăierea lemnelor etc. temă anumită. Improvizarea
generală.
Organizare a diferitelor jocuri:
"Mîngîi pisicuţa", "Vreau să
dorm",
4. Dezvoltarea capacităţilor Mişcarea în corespundere cu "După ploaie", "Zborul păsărilor"
muzical-motorii: caracterul creaţiei muzicale sau al etc.
• Transmiterea caracterului părţilor acesteia (vesel, trist, liric, Exerciţii-jocuri: "Trist — vesel"
muzicii. solemn). etc.
• Redarea tempoului muzicii în Mişcarea în corespundere cu Exerciţii-jocuri:
mişcare. tempoul creaţiei muzicale: încet, "Ba la fuga, ba la pas", "Vîntul,
repede, moderat. vîntuleţul" etc.
• Transmiterea nuanţelor Amplitudinea şi forţa mişcărilor în Exerciţii-jocuri: "Vînt, vîntuleţ",
dinamice. corespundere cu nuanţele dinamice "Cloşca şi puii", "Vulpea şi
ale muzicii. iepurele" etc.
• Transmiterea metrului şi Mişcări în metrul 2/4, 3/4, 6/8 şi în Jocul "Ecou", exerciţii cu bătăi în
ritmului. desene ritmice construite pe palme, dirijarea etc. Jocul "Căluţul
durate: întreagă, doime, pătrime, şi călăreţii", "Cine va ocupa locul
• Diferenţierea formelor muzicale. optime în muzică. mai repede conform muzicii?",
Mişcări conform formelor jocuri cu diferite obiecte.
muzicale (începerea mişcării cu
începerea frazei muzicale şi
terminarea mişcării o dată cu
terminarea frazei).
• Accentuarea sunetelor tari şi Diferite mişcări: bătăi în palme, cu Jocuri-exerciţii cu şi fără obiecte.
slabe. picioarele, sărituri, mişcări cu
diferite obiecte care redau sunetele
accentuate şi neaccentuate.
5. Formarea ţinutei corecte, a Mişcări ritmice ale diferitelor Exerciţii pentru muşchii şi
plasticităţii, a coordonării grupuri musculare şi articulaţii în articulaţiile gîtului, umerilor,
mişcărilor. următoarele poziţii ale corpului: pieptului, spatelui, mîinilor,
culcat, şezînd pe podea, şezînd pe picioarelor, tălpilor.
scaun, în picioare.
6. Formarea cunoştinţelor despre Reverinţă din poziţia a VI pentru Demonstrare cu alternare a
regulile de comportare în dans. fete şi băieţi. explicaţiei pe etape. Exerciţiul-joc
"Politeţea".
7. Formarea simţului de Mişcările în perechi: pas de dans Demonstrarea cu explicaţie.
parteneriat şi atitudinii de pe vîrful degetelor, întoarcerea Exerciţii de antrenament,
respectuoase unul faţă de altul. partenerei dintr-o parte a improvizarea în perechi.
partenerului, galop în perechi.
Dansuri în perechi: "Polca", "Dans
în doi", "Vals" etc.
8. Dezvoltarea interesului şi Obiceiuri şi tradiţii legate de Povestirea, explicarea şi includerea
atitudinii grijulii faţă de anotimpuri, dansuri copiilor în jocurile
obiceiurile şi tradiţiile naţionale. corespunzătoare la alegerea corespunzătoare.
conducătorului.
9. Dezvoltarea expresivităţii Studii pentru dezvoltarea mimicii, Jocuri-exerciţii: "Copilul vesel,
mişcărilor. gesturilor, pantomimei. Studii cu copilul trist, copilul rîde, copilul
diferite roluri sau improvizări plînge", "Mă tem", "Vulpea prinde
(cîntec, poveste etc.). iepuraşul", "Prietenie" etc.
10. Dezvoltarea coordonării Pas simplu, pas cu bătăi, pas Determinare cu explicaţie. Exerciţii
mişcărilor, a expresivităţii şi schimbător, pas alăturat, pas cu de antrenament. Exerciţii-studiu.
formarea deprinderilor esenţiale de înaintarea piciorului la degete sau
dans. la călcîi în dansurile "Hora",
"Alunelul", "Raţa", "Polca", "Hora
cu bătăi", "Ciobănaşul" etc. Pas
săltăreţ, fuga uşoară, cu ridicarea
înainte sau înapoi a picioarelor
îndoite în genunchi, sărituri etc. în
dansurile: "Sîrba", "Ciuleandra",
"Hostropăţul" etc.
11. Formarea priceperii de a dansa "Raţa", "Alunelul", "Ciuleandra", Exerciţii de coordonare a
cu cîntec sau cu strigătură. "Dans în doi" etc. mişcărilor şi strigăturilor sau
cuvintelor cîntecului în
acompaniament muzical.
12. Dezvoltarea independenţei şi a Combinaţii din mişcări ale Povestirea emotivă, descrierea
activismului în autoexprimare prin dansurilor enumerate mai sus. expresivă a temei. Improvizarea
mişcare, prin dans. generală.

DEZVOLTAREA LITERARĂ

Obiective de referinţă Conţinuturi Strategii didactice


Copilul va fi capabil: 1. Perceperea Activităţi de familiarizare cu
• Să asculte atent şi să Texte din folclorul şi literatura diverse poezii, poveşti, povestiri,
conştientizeze despre cine/ce se pentru copii (clasică, ghicitori, proverbe etc.
vorbeşte în conţinutul textului contemporană, universală).
audiat.
• Să deosebească în mod practic, Speciile literare: povestea, poezia, Jocuri literare. Activităţi de
după semnele ce le caracterizează, povestirea, ghicitoarea, proverbul evidenţiere a semnelor
cele mai simple specii literare. etc. caracteristice, comparări, analize.
• Să perceapă cît mai adecvat Conţinutul textului, elementele Exerciţii de dezvoltare a priceperii
conţinutul ideatic al textului structurale (început, conţinut, de a se orienta în conţinutul
literar. sfîrşit); ideea principală (despre ce textului.
se spune în text).
• Să manifeste sensibilitate la Texte literare pentru formarea Diverse tipuri de exerciţii şi jocuri
audierea poeziilor, poveştilor, abilităţilor de percepere a pentru formarea sensibilităţii,
povestirilor. conţinutului emoţional, de trăire a afectivităţii.
evenimentelor descrise în text
împreună cu personajele
principale.
• Să-şi dezvolte priceperea de a Încercări de redare prin desen, Descrierea verbală. Exerciţii de
sesiza frumuseţea unui tablou pictură, modelaj, aplicaţie a desenare, modelare, aplicaţie în
descris în text. conţinutului textului. Descrierea baza conţinutului textului.
tabloului (personajului) imaginat.
2. Analiza elementară
• Să încerce a evidenţia Personaje literare: pozitive - Convorbiri, exerciţii de evidenţiere
personajele principale din text. negative (bune, rele). a personajelor. Jocul "Despre cine
se spune în text?" Exerciţii de
• Să-şi formeze capacitatea de a Atitudinea faţă de personajele din evidenţiere, caracterizare, apreciere
caracteriza eroii pozitivi şi text: de ce ţi-a plăcut, de ce nu ţi-a a personajelor principale. Jocurile
negativi; să-şi exprime atitudinea plăcut, ai dori să fii ca dînsul sau "De ce-ţi place, de ce nu?", "Cum
proprie faţă de personaje. nu? este?", "Cu cine ai vrea să te
asemeni?".
3. Reproducerea
• Să reproducă coerent faptele Texte din folclorul literar. Redarea Activităţi de repovestire. Jocuri,
povestite, redate în textele audiate, coerentă a conţinutului textului: exerciţii.
învăţate. prin răspunsuri la întrebări, pe
episoade, după imagini, rezumativ,
creativ (în măsura posibilităţilor
individuale).
• Să recite expresiv poezii, să Expresivitatea reproducerii, Exerciţii de recitare expresivă a
reproducă pe roluri coerent, utilizarea intonaţiei, pauzelor, poeziilor, de repovestire a
expresiv texte în versuri şi în proză accentului logic. poveştilor, povestirilor scurte.
ce conţin dialog.
• Să cunoască unele texte din Folclorul copiilor şi literatura Jocuri, activităţi de memorare şi
folclorul copiilor şi din literatura artistică. Memorarea şi utilizarea reproducere a textelor din folclorul
artistică. poeziilor, poveştilor, povestirilor, copiilor şi din literatura artistică.
ghicitorilor, snoavelor,
proverbelor, numărătorilor,
frămîntărilor de limbă.
• Să conceptualizeze posibilitatea Dramatizarea. Utilizarea Antrenări practice, care permit
reproducerii textelor învăţate ce simultană a elementelor verbale şi copiilor să reproducă prin jocuri
conţin dialog prin intermediul a celor nonverbale (mimica, texte, utilizînd în mod elementar
jocurilor-dramatizări, să gestica). mijloacele vorbirii expresive şi
organizeze în mod independent gesturile, mimica, pantomima.
jocuri-dramatizări în baza
conţinuturilor textelor însuşite
anterior.
• Să manifeste interes faţă de Activitatea teatralizată. Priceperi Antrenări practice. Jocul "La
teatru, de "activitatea teatralizată", de reproducere independentă a teatru", exerciţii de reproducere a
să poată mînui independent păpuşi, unui conţinuturilor textelor învăţate
siluete, figurine. Să demonstreze text cunoscut, îndrăgit prin folosind jocuri, imagini, păpuşi,
cu colegii ori independent intermediul "teatrelor" de jucării, siluete, figuri de lemn.
spectacole de teatru. de masă, de umbre, de imagini, de
păpuşi etc.
4.Creativitatea
• Să depună eforturi pentru a crea, Compunerea textelor: descrierea Exerciţii de creare a unor texte
a compune texte în mod obiectelor, povestirilor din propria descriptive, artistice. Jocurile
independent (poveste, povestioară, experienţă, sfîrşitul unui text literare "Sîntem scriitori",
ghicitoare); să selecteze cuvinte ce propus de adulţi; compunerea "Compunem exerciţii de
rimează. poveştilor, ghicitorilor. creativitate verbală".
• Să utilizeze, în textul creat în Modalităţi de utilizare a cuvintelor Jocuri, exerciţii de improvizare a
mod independent, unele expresii noi şi a expresiilor frumoase textelor cu utilizarea unor cuvinte
frumoase din poveştile, operele (însuşite anterior) în propria şi expresii frumoase.
literare audiate, din poeziile, creaţie.
poveştile învăţate.
5. Valorificarea mijloacelor Jocuri, exerciţii de utilizare a unor
• Să valorifice în mod elementar artistice mijloace artistice.
unele mijloace artistice: epitetul,
comparaţia, personificarea.
6. Formarea viitorului cititor.
• Să cunoască unele componente Cunoştinţe despre carte. Jocuri, exerciţii de recunoaştere a
ale cărţii Elementele componente ale cărţii: componentelor cărţii.
coperta, foile, paginile,
ilustraţiile, textul.
• Să recunoască cartea, denumirea Diversităţi de ilustraţii, redarea Exerciţii-jocuri, antrenări de
ei după ilustraţia de pe copertă. conţinutului prin ilustraţii. recunoaştere a denumirii după
ilustraţii. Jocul "Ghici denumirea
după ilustraţia de pe copertă".
• Să deosebească cărţile după Cărţi de diferite tipuri: ilustrate, Activităţi de analiză, comparare şi
tipurile lor. pliante, cărţi-teatru, cărţi pentru recunoaştere a cărţilor de diferite
colorat, cărţi-crestomaţii, cărţi de tipuri.
format mare, cărţi de format mic.
• Să reproducă conţinutul unui text Cărţi ilustrate ce includ un singur Antrenări de reproducere a con-
după imagini. text. ţinutului textului după imagini.
Lectura cărţilor.
• Să recunoască după portret Portretele scriitorilor I. Creangă, Demonstrarea portretelor. Jocuri
chipul scriitorului îndrăgit. M. Eminescu, Gr. Vieru, S. literare "Ghici cine e ?", "Spune al
Vangheli. cui e portretul?" "Care sînt cărţile
pentru copii scrise de acest
scriitor?" etc.

REPERTORIUL DE REALIZARE A OBIECTIVELOR CURRICULARE LA


LITERATURA ARTISTICĂ PRIN CONŢINUTURILE TEXTELOR LITERARE
Denumirea textului Autorii
1. Ce este mai mare decît cetăţile? Legendă română.
2. Mărţişorul. Legendă română.
4. Ridichea. Poveste populară rusă.
5. Ursul păcălit de vulpe. I. Creangă.
6. Oul de aur. Poveste populară bulgară.
7. Capra cu trei iezi. I. Creangă.
8. Gogoaşa. . Poveste populară rusă.
9. Păcală şi zarzărele. Snoavă română.
10. Trei urşi. L. Tolstoi.
11. Ulciorul cu galbeni. Poveste populară română.
12. Motanul, vulpea şi cocoşul. Poveste populară rusă.
13. Baba Dochia. Legendă română.
14. Motanul încălţat. Charles Perrault.
15. Păcală face cumpărături. Snoavă română.
16. Doctorul Aoleu. K. Ciucovski.
17. Punguţa cu doi bani. I. Creangă.
18. Spicul de grîu. Poveste populară ucraineană.
19. Musca. • A. Donici.
20. Mănuşa. Poveste populară ucraineană.
21. Morarul. Poveste populară română.
22. Răţuşca cea urîtă. H.-C. Andersen.
23. Veveriţa-Riţa. A. Roşca.
24. Scufiţa Roşie. Ch.Perrault.
25. Fraţii. Poveste populară română.
26. Foişorul. Poveste populară rusă.
27. Popasul. Snoavă românâ.
28. Povestea despre şoricelul prostuţ. S. Marşak.
29. Mioriţa. Baladă română.
30. Povestea despre peştişorul de aur. A.Puşkin.
31. Fata babei şi fata moşneagului. I. Creangă.

COMUNICAREA ŞI DEZVOLTAREA LIMBAJULUI

Obiective de referinţă Conţinuturi Strategii didactice


Copilul urmează: Ascultarea, înţelegerea după auz
Comunicarea orală
• Să perceapă enunţurile din Mesajul verbal. Exerciţii de ascultare şi de
vorbirea adulţilor şi a copiilor. înţelegere a diferitelor enunţuri
• Să sesizeze, să înţeleagă şi să ale mesajului audiat.
deosebească diverse forme de Exerciţii de sesizare şi
exprimări (întrebări, exclamări). diferenţiere a întrebărilor.
• Să conceptualizeze, să
manifeste interes şi curiozitate Jocuri, exerciţii: "Da-nu",
faţă de cele audiate. "întreabă", "Ce te-a întrebat?",
• Să sesizeze, să înţeleagă "Ce doreşte?".
expresiile afirmative, negative,
exclamative, interogative din Exerciţii de conştientizare a
vorbirea celor din jur. expresiilor.
• Să înţeleagă, să reţină expresii Jocul: "Este adevărat sau nu?",
frumoase, plastice. convorbiri.
• Să distingă realul de imaginar.
• Să perceapă conţinutul Ghicitori, proverbe, exerciţii. Activităţi de percepere a
ghicitorilor, proverbelor, conţinuturilor ghicitorilor,
expresiilor. proverbelor etc.
Aspectul lexical
• Să conştientizeze o formă sau Numărul, genul substantivelor.
alta a cuvintelor. Timpul, persoana, modul
verbului: indicativ, imperativ,
conjunctiv etc.
• Să perceapă, să deosebească Omonime (substantiv-
cuvintele omonime. substantiv, substantiv-verb,
substantiv-adjectiv, verb-
pronume).
• Să înţeleagă semnificaţia Cuvinte polisemantice Desen, situaţii, jocuri: "Ce
cuvintelor polisemantice, a (substantive, verbe, adjective). este...?", "Ce încă se numeşte
cuplurilor antonimice, a şirului Metafora (ac – de cusut, de astfel?", "Arată imaginile ce au
de sinonime. arici, de ceasornic, de albină). aceeaşi denumire", "Spune
Antonime. Sinonime. invers", "Numeşte aceasta, dar
cu alte cuvinte".
• Să perceapă semnificaţia Pronume
pronumelor personale, posesive, - personale
demonstrative etc., a articolelor - posesive
(substantivale, posesive). - demonstrative
- de politeţe etc.
Articol
- adjectival (cel, cea)
- substantival (o, un)
- posesiv (al, a, ai, ale).
• Să perceapă gradele de Adjective. Adverbe (de loc, de Jocuri, situaţii: "Numeşte cu un
comparaţie ale adjectivelor, mod, de timp). Gradele de cuvînt", "Ce sînt acestea?", "Ce
adverbelor. Să înţeleagă şi să comparaţie. este străin?" etc. Exerciţii de
deosebească adjectivele, receptare auditivă a cuvintelor
adverbele (diversitatea lor). Cuvinte — noţiuni de gen necunoscute din fluxul vorbirii.
• Să înţeleagă semnificaţia (îmbrăcăminte, jucării, plante,
cuvintelor — noţiuni de gen. fructe etc.).
• Să sesizeze cuvintele
necunoscute m procesul
vorbirii.
• Să perceapă semnificaţia Expresii frazeologice "A lua apă Situaţii de sesizare şi înţelegere
expresiilor frazeologice. în gură", "A ţine limba după a expresiilor.
dinţi", "Zgîrie-brînză" etc.
Aspectul gramatical
• Să perceapă ce este cuvîntul, Cuvîntul. îmbinări de cuvinte. Situaţii, exerciţii, jocuri.
propoziţia; să înţeleagă Propoziţia. "Sunete vii", "Cuvinte vii".
semnificaţia îmbinărilor de Cuvinte formate prin sufixare Exerciţii de percepere a
cuvinte, a propoziţiilor; să (măsuţă, vulpoi, vulpişoară), conţinutului, a formelor
deosebească un cuvînt de o numărul substantivelor {covor- cuvintelor.
propoziţie. covoare), adjectivelor (frumos-
• Să utilizeze diverse forme ale frumoşi-frumoasă-frumoase)
aceluiaşi cuvînt. etc.
• Să perceapă semnificaţia Verbul auxiliar a fi-sînt, eşti,
formelor verbelor: auxiliare: a sîntem etc.
fi, a lua, a avea.
• Să sesizeze îmbinările eronate,
să le corecteze.
• Să înţeleagă cuvintele formate
prin derivare (clase de cuvinte).
• Să perceapă rolul acordului
dintre două părţi de vorbire.
Aspectul fonetic
• Să sesizeze sunetele din Sunet - obiecte din mediu. Exerciţii de ascultare a sunetelor
natură. Sunet - cuvînt. din mediu şi de determinare a
• Să raporteze sunetele la obiectelor, a depărtării, mărimii
obiectul respectiv. acestora în baza sunetelor
• Să determine locul şi valoarea sesizate. "Ce se aude?",
sunetului, a silabei în cuvînt. "Cumeste?", "Mare-mic",
"Departe - aproape",
"Telefonul", "Cinete-astrigat?",
"Ce înseamnă?" etc.
Prin ce se deosebeşte? (copac-
copaci, copil-copii, vară-varză,
casă-clasa)".
• Să perceapă valoarea Accentul. Omonimele (ochi- Situaţii, exerciţii de explicare a
accentului în cuvînt. ochi, frizerii-frizeriii, veselă- locului accentului în cuvînt.
veselă etc.)
• Să sesizeze îmbinările de Exerciţii de analiză a cuvintelor,
sunete în cuvinte; să înţeleagă de depistare a unui anumit
structura sonoră a cuvintelor. sunet, îmbinări de sunete în
• Să deosebească un sunet de cuvînt. "Ce este?"
cuvînt.
• Să asculte şi să audă.
Comunicarea orală
Copilul va fi capabil: Emiterea mesajului. Exerciţii de utilizare corectă a
• Să se exprime clar, logic, limbii literare, de exprimare
concis, fluid. logică.
• Să întreţină o discuţie. Vorbirea dialogată (întrebări – Activităţi de povestire.
• Să compună mesaje simple răspunsuri) şi monologată sub
avînd ca suport jucăria, desenul, formă de:
tema, întrebarea. - descriere,
- naraţiune,
- explicare.
• Să descrie obiecte, Descrierea obiectelor după Situaţii, exerciţii de descriere a
comparîndu-le după formă, formă, mărime, menire, culoare obiectelor, de caracterizare a
mărime, culoare, material, etc. personajelor, a persoanelor
menire. dorite.
• Să verbalizeze conţinutul unor
imagini, poze etc.
• Să caracterizeze pe cineva.
• Să descrie situaţii reale. Improvizarea poveştilor, Activităţi de alcătuire a
• Să improvizeze povestiri, povestirilor după: poveştilor, povestirilor.
poveşti. - începutul,
- tema,
- conţinutul,
- sfîrşitul dat.
• Să modifice conţinutul, Activităţi de modificare,
sfîrşitul unei povestiri (poveşti). înscenări.
• Să alcătuiască ghicitori, Ghicitori-descrieri. Activităţi de alcătuire a
numărători, poezioare simple. Completarea versurilor. ghicitorilor, numărătorilor,
poezioarelor.
• Să poată formula întrebări şi Situaţii în urma cărora trebuie
răspunsuri la ele, trase unele concluzii.
• Să tragă concluzii la anumite
situaţii.
Aspectul lexical
• Să utilizeze toate părţile de Substantive (proprii, comune); Activităţi, exerciţii de utilizare
vorbire. verbe la toate modurile, în vorbire a părţilor de vorbire
timpurile; adjective ce preconizate (Ce este? Cum este?
reprezintă însuşiri referitoare la Ce face? Unde este? etc.).
dimensiuni, forme, culori,
trăsături de caracter etc.;
adverbe (de loc, timp, mod);
pronume; prepoziţii; conjuncţii;
articole etc.
• Să utilizeze corect în limbaj Sinonime-substantive (copil- Jocuri, exerciţii, situaţii m
şirurile sinonimice elementare, pici, arbore-copac-pom), verbe cadrul cărora s-ar utiliza şiruri
grupurile antonimice. (a fugi-a alerga, a pleca-a se sinonimice, cupluri antonimice.
duce) etc. Alcătuirea propoziţiilor.
Antonime (îmbrăcat-dezbrăcat,
mare-mic).
• Să folosească cuvinte-noţiuni. Activităţi, lecturi pe o anumită
• Să utilizeze cuvinte temă.
caracteristice anumitor teme Situaţii, activităţi de utilizare a
(flori, anotimpuri, arbori etc.). cuvintelor polisemantice.
• Să folosească diverse Cuvinte polisemantice:
semnificaţii ale cuvintelor substantive (ac, faţă, picior),
polisemantice. adjective (proaspăt, roşu),
verbe (a arde, a bate) etc.
• Să utilizeze corect omonimele, Omonime: substantiv-substantiv Exerciţii şi situaţii, imagini.
să explice semnificaţia lor, a (broascâ-broasca), substantiv-
paronimelor. adjectiv (mare-mare),
substantiv-verb (sare-sare) etc.
Paronime: casă-clasă.
• Să întrebuinţeze corect şiruri Sinonime. Antonime - cu
sinonimice, grupuri antonimice. acelaşi radical şi cu radicali
• Să explice semnificaţia diferiţi (impachetat-
expresiilor frazeologice, a despachetat, urît-frumos).
proverbelor, zicătorilor şi să le
utilizeze în limbaj.
• Să modeleze, să plaseze în
schemă cuvintele preconizate.
• Să analizeze şi să facă sinteza
unor cuvinte.
Aspectul gramatical
• Să modifice forma cuvîntului, Substantiv - gen, număr, caz. Exerciţii de modificare a formei
utilizîndu-l corect. Verb - mod, timp, persoană etc. cuvîntului (copil-copii-
copiilor), (scrie-a scris-scriu).
• Să formeze şi să utilizeze Clase de cuvinte: Activităţi, situaţii, lecturi.
şiruri de cuvinte prin derivare. lemn - lemnar, lemnărie,
• Să respecte acordul dintre înlemnit.
două şi mai multe părţi de Substantiv-adjectiv (măr
vorbire. frumos, flori frumoase),
substantiv-verb (mama citeşte,
fetele citesc) etc.
• Să utilizeze conştient diverse
forme ale aceluiaşi cuvînt.
• Să construiască propoziţii, Propoziţii simple, fraze.
fraze de diverse tipuri.
• Să utilizeze conjuncţii Conjuncţii: dar, sau, şi, cînd, Situaţii de a construi propoziţii
coordonatoare, subordonatoare din cauza, deoarece, dacă... simple, fraze.
în construirea frazelor.
• Să construiască propoziţii, Cuvinte-cheie.
texte în baza cuvintelor-cheie.
• Să folosească corect articolul Articolul substantival (a, l, i, Situaţii, exerciţii.
substantival hotărît, posesiv etc. le), posesiv (al, a, ai, ale).
• Să formeze noi categorii Substantiv – verb (învâţâtor-a
gramaticale în baza celor învăţa). Substantiv-substantiv
cunoscute sau date. (farmacie-farmacist, zahăr-
zaharniţa).
• Să utilizeze corect substantivul Substantive: singular (lapte,
cu o singură formă de număr făină, apa), plural (ochi,
sau gen. genunchi, şorturi), gen
(crocodil, veveriţă).
• Să utilizeze în limbajul oral Părţile de vorbire. Activităţi, situaţii.
toate părţile de vorbire cu toate
caracteristicile lor.
• Să efectueze analiza lexicală a
propoziţiei.
• Să modeleze, să plaseze în
schemă o propoziţie.
• Să analizeze şi să sintetizeze o
propoziţie.
• Să pronunţe corect toate Aspectul fonetic Exerciţii de pronunţie a
sunetele. Sunetele limbii. sunetelor (izo-late şi în cuvinte).
• Să reproducă sunetele din Cuvinte în care sunetul
natură. (îmbinarea de sunete) numit este
• Să dea exemple de cuvinte ce plasat la începutul, mijlocul,
conţin un anumit sunet. sfîrşitul lor.
• Să construiască cuvinte în
baza unui grup de sunete.
• Să utilizeze, să respecte un Omonime (copii - copii, auzi –
tempou moderat în timpul auzi).
vorbirii, utilizînd corect
accentul fonetic.
• Să respecte intonaţia
(interogativă, exclamativă,
enunţiativă).
• Să utilizeze corect cuvintele-
paronime.

FORMAREA PREMISELOR CITIT-SCRISULUI

Obiective de referinţă Conţinuturi Strategii didactice


1. Formarea premiselor citirii
Copilul va fi capabil: Sunetul – component de bază al Jocuri, exerciţii de comunicare
• Să manifeste sensibilitate faţă cuvîntului (Cuvîntul sună). prin gest, mimică, pantomimă şi
de vorbire, texte literare, interes Structura fonetică a cuvîntului cuvinte; de surprindere a
faţă de comunicare, carte, (vocale, consoane). Sunetele sunetelor din mediul ambiant,
dorinţa de a citi şi a scrie vocale purtătoare de silabe şi din vorbire; de dezvoltare a
independent. "sprijin" în rostirea silabelor. auzului fonematic; de
• Să-şi dezvolte priceperea de a evidenţiere prin pronunţie a
surprinde sunetele din mediul sunetelor în cuvinte; de
ambiant, din vorbire. efectuare a analizei şi sintezei;
• Să efectueze analiza de modelare "înscriere" a
fonematică ("sonoră") a cuvintelor (sunetelor din
cuvintelor ce conţin 3-6 sunete. cuvinte) în scheme.
• Să modeleze structura sonoră a Modelarea cuvintelor, alcătuirea Exersarea şi pronunţia.
cuvîntului prin semne schemelor. Marcarea sunetelor Corectă a sunetelor limbii
convenţionale. în scheme prin semne materne (nazale, vibrante, surde
• Să deosebească după auz convenţionale (vocalele – etc.).
vocalele de consoane. cerculeţe roşii, consoanele – Jocuri verbale, literare,
cerculeţe ori pătrate albastre.) dramatizări în scopul formării
Numărul de sunete în cuvînt şi priceperilor de analiză şi
locul lor (primul, al doilea, al sinteză. Exerciţii de analiză şi
treilea, ultimul ori. sinteză.
Silaba, cuvîntul,
propoziţia, textul
• Să-şi dezvolte priceperea de a Divizarea textului, cuvintelor în Antrenări orale în compunerea
analiza şi de a sinteza, de a silabe, a cuvintelor în sunete. silabelor din sunete, a cuvintelor
evidenţia silabele din cuvînt, Alcătuirea cuvintelor din silabe, din silabe, a propoziţiilor din
cuvintele din propoziţii, a propoziţiilor din cuvinte, a cuvinte, a textelor de volum mic
propoziţiile din text. unui text de volum mic din (3-5 propoziţii).
propoziţii.
• Să împartă cuvintele în silabe, Unirea sunetelor în silabe, a Jocuri şi exerciţii de divizare a
propoziţia în cuvinte. silabelor în cuvinte, a cuvintelor propoziţiilor în cuvinte, a
în propoziţii, a propoziţiilor în cuvintelor în silabe, a silabelor
text (de mic volum). în sunete; de "înscriere" a
cuvintelor, propoziţiilor prin
semne convenţionale.
• Să determine numărul de Audierea propoziţiilor, textelor Jocuri, exerciţii, antrenări în
sunete (litere) în silabe şi literare, memorizarea, recitarea, construirea, modelarea literelor
cuvinte, numărul cuvintelor în repovestirea, dramatizarea. (din beţişoare, aţă, ceară),
propoziţie, a propoziţiilor într- înlocuirea semnelor
un text de volum mic (3-5 convenţionale prin litere
propoziţii). (includerea literelor în schemele
cuvintelor modelate).
• Să înscrie cuvintele şi Compunerea propoziţiilor şi a Jocurile "La şcoală", Sîntem
propoziţiile în scheme textelor de volum mic elevi". Exerciţii de citire a
convenţionale (cuvîntul, (povestiri, poveşti, ghicitori). silabelor (deschise, închise), a
propoziţia). cuvintelor, propoziţiilor.
Literele alfabetului.
Corespondenţa sunetului
cu litera.
• Să ştie că literele alfabetului Vocalele şi consoanele. Antrenări în "înscrierea"
sînt semnele grafice ale Înlocuirea semnelor cuvintelor, propoziţiilor.
sunetelor. convenţionale din schema Citirea propoziţiilor enunţiative,
• Să conştientizeze cuvîntului modelat prin literele exclamative, interogative.
corespondenţa sunetelor rostite respective.
cu literele alfabetului Marcarea
sunetelor prin literele
respective.
• Să cunoască literele Citirea silabelor deschise,
alfabetului (vocale, consoane). închise ale cuvintelor.
• Să poată citi cuvinte mono-, Nuanţele intonaţionale în
bi-, trisila- bice şi unele lectura propoziţiilor şi semnele
propoziţii scurte din 2-4 cuvinte de punctuaţie (punctul, semnul
(la dorinţă). întrebării, exclamării).
2. Formarea premiselor scrisului
• Să îndeplinească exerciţii Scrierea— o activitate necesară
grafice (de "a scrie"). omului. Scrierea — formă de
comunicare.
• Să recunoască şi să reproducă "Scrierea" (desenarea) pe Exerciţii de reproducere a
unele linii din mediul ambiant. pămînt, zăpadă, nisip cu semne punctelor, liniilor observate în
convenţionale. mediul ambiant (drepte, oblice,
curbe etc.) în desenele, picturile
proprii.
• Să efectueze exerciţii de Desenul, colorarea, haşurarea, Antrenarea în desenare,
alunecare, înaintare pe suprafaţa modalităţi de antrenament colorare, haşurare, reproducerea
unei foi. grafic, etapa pregătitoare pentru unor modele.
scriere.
• Să poată desena, colora, Lucrul independent pe foi fără
haşura, reproduce unele modele, liniatură.
desena după punctele de reper.
• Să se orienteze în spaţiul Ornamente din diverse grupuri Exerciţii de desenare a
grafic, să îmbine diverse linii. de linii. ornamentelor. Jocurile "Sîntem
• Să deseneze ornamente pictori", "Sîntem meşteri
simple. populari" etc.
• Să traseze şi să redea corect Elemente grafice (linia Antrenări în perceperea,
semne grafice. orizontală, verticală, oblică, recunoaşterea, deosebirea şi
punctată, ondulată, curbă), trasarea grafismelor elementare
nodul, bucla, bastonaşul etc. şi redarea corectă. Lucrul
independent pe foi, în caiete
didactice.
• Să scrie unele grafisme - Literele de tipar, de mînâ, Jocuri de modelare a literelor de
elemente ale literelor de tipar, elementele componente ale tipar şi de mînă. Exerciţii de
de mînă (la dorinţă). literelor. Modelarea lor din scriere a grafismelor şi a
beţişoare, ceară, plastilină, aţă literelor m caiete didactice.
etc.
• Să cunoască şi să utilizeze Cu ce scriem. Rechizitele pentru Exerciţii pe foi, la tablă, în
corect rechizitele pentru scris: scris. caiete cu utilizarea diferitelor
creionul, creta, carioca, pixul, rechizite.
stiloul.
• Să respecte regulile igienice la Poziţia corpului, regulile Jocurile "La şcoală", "Sîntem
scris. elementare ale scrierii. scriitori".

FAMILIARIZAREA CU MEDIUL AMBIANT

Obiective de referinţă Conţinuturi Strategii didactice


Cunoaşterea şi utilizarea Omul
noţiunilor elementare despre • Corpul omenesc: condiţiile de Pe parcursul perioadei de
propriul corp, natură şi viaţă şi igiena personală, pregătire se recomandă
realitatea înconjurătoare. protecţia vieţii şi a sănătăţii. următoarele activităţi:
• Protecţia drepturilor şi
Copilul va fi capabil să posede obligaţiilor copilului.
cunoştinţe elementare despre:
• propriul corp şi realitatea • Rolul adulţilor şi al copilului - selectarea informaţiei despre
înconjurătoare; în familie. sine şi descoperirea propriei
• activitatea omului şi relaţiile • Atitudinea faţă de omul identităţi;
dintre oameni; muncii. - activităţi de instruire şi de
practicare a regulilor de igienă
personală;
• evenimentele din activitatea Familia - cunoaşterea indicilor stării de
personală a omului şi din • Cunoştinţe despre familie. sănătate;
societate; • Noţiunile: prenume, nume, - discuţii despre simţuri (văz,
• fenomenele simple din natură; părinţi, bunei, adresă, domiciliu. gust, miros, auz, pipăit);
• relaţiile elementare dintre • Activităţi specifice copilului în - descrierea obiectelor folosind
lumea vie, nevie şi societate; familie. cele cinci simţuri;
• influenţa pozitivă şi negativă a • Relaţiile dintre membrii
omului asupra lumii vegetale şi familiei.
animale;
• spaţiu şi timp.
Grădiniţa - observări dirijate asupra
Dezvoltarea capacităţilor de • Viaţa copiilor în grădiniţă. adulţilor şi activităţii lor;
autocunoaştere, interacţiune cu • Comportamentul individual, - sfaturi concrete adresate în
mediul ambiant şi utilizare relaţiile dintre copii, respectul mod individual fiecărui copil
corectă a instrumentelor faţă de sine şi faţă de alte despre protecţia vieţii şi a
necesare. persoane. sănătăţii;
Copilul va fi ajutat: Plai natal - atenţionări şi corectări
• să-şi descopere propriul corp • Completarea cunoştinţelor cu sistematice;
şi să sesizeze posibilităţile sale noi date despre geografia, - discuţii despre relaţiile dintre
de cunoaştere prin văz, auz, relieful, bogăţiile naturale, membrii familiei;
pipăit, gust, miros, percepere a condiţiile climaterice ale locului
volumului şi spaţiului; de baştină.
• să interacţioneze cu mediul . • Educarea dragostei de ţară, - joc didactic "Familia mea";
ambiant, utilizînd instrumentele limbă, pămînt, istorie, neam. - exerciţii;
necesare.
Dezvoltarea spiritului de • Acumularea cunoştinţelor - teste pentru determinarea
observaţie necesar pentru despre stemă, tricolor, atitudinii faţă de cei din jur;
descrierea particularităţilor semnificaţia simbolurilor - exerciţii şi activităţi de
exterioare ale unor obiecte şi naţionale. autocunoaştere;
fenomene din natură.
Copilul va fi capabil: Din istoria neamului - exersarea deprinderilor
• să recunoască şi să evidenţieze • Cunoştinţe elementare însuşite m condiţii variate;
particularităţile exterioare despre strămoşi, neam (prin - organizarea concursurilor,
(forma, culoarea, dimensiunile, intermediul obiceiurilor, sărbătorilor, distracţiilor privind
mirosul etc.) ale unor obiecte şi tradiţiilor, datinilor, sărbătorilor conţinuturile enumerate.
ale celor mai simple fenomene; religioase, naţionale şi a culturii
naţionale).
Mijloacele de locomoţie
şi transport
• să descrie deosebirea şi • Felurile şi tipurile de transport - discuţii despre oamenii celebri;
asemănarea dintre obiecte şi utilizate în locul de baştină al - sărbătorile naţionale;
fenomene din natură după fiecărui copil.
particularităţile lor exterioare;
• să folosească formele • Profesiile din domeniul - discuţii despre varietatea şi
complexe de comparaţie (cald- transportului. frumuseţea plaiului natal;
călduţ-fierbinte); • Regulile de circulaţie. - exerciţii de studiere a regulilor
• sa enumere zilele săptămînii; de circulaţie;
• să denumească anotimpurile, - observări directe asupra
obiectele de îmbrăcăminte şi organismelor vii şi a mediilor
încălţăminte folosite. lor de viaţă;
Educarea deprinderilor de - jocuri didactice, mobile; .
comportare civilizată în familie, - ilustrarea şi modelarea unor
societate. plante şi animale;
Copilul va fi pregătit: - exerciţii de orientare în timp şi
• să posede deprinderi de spaţiu;
comportare civilizată în familie - observări directe asupra
şi în societate, în locurile fenomenelor sezoniere din,
publice, în mijloacele de localitate;
transport;
• să utilizeze adecvat '
cunoştinţele despre natură, om,
societate.
Flora
Încurajarea iniţiativei şi • Plantele ce cresc în Moldova: - exerciţii de descriere a
educarea capacităţii de a de luncă (măzăriche, pătlagina fenomenelor observate;
proteja mediul' ambiant. etc.); de grădină (bujor, busuioc,
Copilul va fi stimulat: garofiţe, trandafir etc.); acvatice
• să manifeste interes faţă de (papură, stuf, pipirig, rogoz
cunoaşterea lumii; etc.).
• să capete încredere în sine în • Factorii ecologici necesari - înregistrarea în calendarul
procesul de cunoaştere; pentru creşterea plantelor (apă, naturii a datelor obţinute;
• să ocrotească şi să protejeze căldură, lumină etc.). - excursii sezoniere în sînul
mediul ambiant; • Modul de creştere şi îngrijire a naturii;
• să manifeste respect faţă de plantelor. - compararea mediilor de viaţă a
munca adulţilor. • Rolul omului în viaţa plantelor şi animalelor.
plantelor, importanţa naturii Experienţe simple.
pentru viaţă.
Fauna
• Animale des întîlnite.
• Caracterizarea animalelor
după anumite semne.
• Mediul în care trăiesc sau se
dezvolta animalele domestice,
sălbatice, acvatice etc.
• Felul de a se alimenta al
animalelor de pradă şi al celor
erbivore.
• Modul de a se deplasa (zbor,
sărituri, înot).
• Semnele exterioare
caracteristice (forma corpului,
penajul, dimensiunile aripilor).
• Comportamentul animalelor în
funcţie de atitudinea faţă de ele.
• Rolul omului în transformarea
şi protecţia naturii, a ţinutului
natal.
• Fenomenele naturii şi
proprietăţile substanţelor.
• Proprietăţile aerului, ale apei
şi ale altor corpuri.
• Cunoştinţe despre foc şi
despre efectele lui. Soarele.
Ceasul solar.
• Rolul electricităţii în viaţa
omului.
• Tunetul. Fulgerul.

FAMILIARIZAREA CU NATURA
1. Aprofundarea cunoştinţelor a) plante (arbori, arbuşti, Observări asupra plantelor şi
acumulate anterior despre ierbacee); animalelor:
diversitatea organismelor vii b) animale (mamifere, păsări, - excursii în natură;
(plante, animale). peşti, insecte); - jocuri didactice;
c) fauna şi flora ţinutului natal.- literatura artistică;
- activităţi de instruire;
- plimbări;
- modelaj.
2. Formarea reprezentărilor - alimentaţia; - observări asupra plantelor şi
despre principalele funcţii vitale - respiraţia; animalelor din ungheraşul
la plante şi animale - reproducerea; naturii;
- mişcarea; - satisfacerea funcţiilor vitale ale
- creşterea şi dezvoltarea. plantelor şi animalelor.
3. Generalizarea reprezentărilor - condiţiile necesare pentru - observări asupra animalelor;
despre mediul de trai al creşterea şi dezvoltarea - excursii în natură;
animalelor. animalelor; - jocuri didactice;
- caracterul alimentaţiei: - activităţi instructive;
a) animalele ierbivore; - literatura artistică;
b) animalele carnivore; - vizionarea filmelor,
- mediul în care există (acvatic, diafilmelor cu conţinut ecologic;
terestru, aerian, domestic, - plimbări.
sălbatic);
- adaptarea la mediul de trai.
4. Comunicarea cunoştinţelor - structura morfo-funcţională a - munca de îngrijire a
despre structura morfo- plantelor; animalelor şi plantelor;
funcţională a organismelor vii - structura morfo-funcţională a - observări asupra plantelor şi
(plante, animale). animalelor; animalelor;
- integritatea funcţională a - jocuri didactice;
organismului viu ca condiţie de - exerciţii logice;
existenţă, de activitate vitală. - literatura artistică;
- modelaj.
5. Familiarizarea copiilor cu - dezvoltarea plantei de la - observări de lungă durată
etapele de dezvoltare a plantelor sămânţă la sămânţă; asupra procesului de creştere şi
şi a animalelor. - înmulţirea vegetativă a dezvoltare a plantelor şi
plantelor; animalelor;
- dezvoltarea animalelor; - munca de îngrijire a plantelor
- înmulţirea vivipară, depunerea şi animalelor;
icrelor, clocirea ouălor. - activităţi instructiv-educative;
- jocuri didactice,
- literatura artistică;
- vizionarea filmelor cu conţinut
biologic;
6. Aprofundarea reprezentărilor - lumină; - observări asupra plantelor din
despre condiţiile necesare - umiditate; ungheraşul naturii;
pentru viaţa plantelor. - sol; - activităţi instinctive;
- hrană; - experienţe elementare;
- temperatură; - jocuri didactice;
- acomodarea plantelor la - literatura artistică;
condiţiile mediului; - demonstrarea filmelor,
- schimbările sezoniere din viaţa diafilmelor despre viaţa
plantelor; plantelor.
- plantele diverselor fitocenoze
(pădure, luncă, iaz).

PLAI NATAL

Copilul va fi ajutat: Articole textile (prosop, covor, Excursii în sat, în atelierele


• Să manifeste atitudine pozitivă broderie), ustensile artizanale meşterilor populari, la Muzeul
faţă de tradiţiile şi obiceiurile din lut, alt material (ulcior, Ţinutului Natal, Muzeul Satului,
populare. burlui, gavanos, oală, melesteu, Muzeul de Etnografie şi Istorie
• Să cunoască unele elemente de sucitor, piuă etc.), obiecte de Naturală; jocuri cu subiect "De-
civilizaţie şi de păstrare a cult (pentru sărbătorile creştine)a meşterii", "În atelier", "Casa
obiectelor tradiţional-casnice. – ouă de Paşti, Steaua de mare"; convorbiri cu meşteri,
Să ştie denumirea obiectelor Crăciun etc. demonstrarea obiectelor,
tradiţionale. tablourilor, ilustraţiilor,
activităţi practice de
confecţionare a obiectelor sau a
unor elemente ale acestora.
• Să cunoască evenimentele Sărbători sezoniere şi religioase: Audierea colindelor înregistrate
importante (tradiţionale, de iarnă (Crăciunul şi Anul pe casetă, interpretate de
religioase, istorice). Nou); de primăvară (Mărţişorul, cîntăreţi profesionişti, artişti-
Paştele); de vară (Duminica amatori, părinţi, bătrîni din
Mare, Drăgaica); de toamnă localitatea respectivă;
(Hramul satului) etc. convorbiri; memorizarea
colindelor, urăturilor; activităţi
practice de pregătire a
rechizitelor pentru colind.
• Să ştie despre tradiţia populară Cunoştinţe despre sărbătorile de Activităţi comune şi
de a întîlni . primăvara cu primăvară: Mărţişorul, Paştele, independente de muncă pe
mărţişori. Să participe la Paştele Blajinilor. teren. Activităţi practice,
muncile din curte, să sădească confecţionarea mărţişoarelor.
împreună cu adulţii pomi, flori.
• Să cunoască semnificaţia Paştele. Lectura legendelor despre
sărbătorii, să povestească despre Mărţişor, convorbiri, desenare,
sărbătorirea Paştelui în familie, aplicaţie.
să-şi formeze o atitudine Examinarea icoanelor,
pozitivă faţă de religie. tablourilor, ilustraţiilor,
convorbiri, lectura povestirilor
biblice, învăţarea cîntecelor
pascale, activităţi de încondeiere
a ouălor de Paşti, de modelare a
păscuţelor.
• Să cunoască membrii familiei, Paştele Blajinilor. Alcătuirea arborelui genealogic
unele rude. Să-şi formeze al familiei, discuţii cu părinţii,
atitudinea respectivă faţă de contemplarea fotografiilor,
rude, faţă de cei decedaţi, să convorbiri, îngrijirea
îngrijească împreună cu părinţii mormintelor strămoşilor (la
mormintele buneilor, cimitirul din sat, din oraş),
străbuneilor. sădirea florilor lîngă morminte,
monumente.
• Să cunoască cele mai Duminica Mare, Drăgaica. Lectura legendelor.
însemnate sărbători ale verii. Curăţatul curţilor, izvoarelor. Memorizarea poeziilor,
Să-şi formeze o atitudine Excursii în cîmp, prin sat, oraş. activităţi practice de pregătire a
grijulie faţă de natură, oamenii coşuleţelor, coroniţelor pentru
muncii. Să cunoască şi să sărbătoare. Convorbiri,
practice împreună cu adulţii observări, excursii, activităţi
modalităţi de muncă în natură, practice, jocuri cu subiect.
de curăţare a curţilor,
izvoarelor, bucurîndu-se de
rezultatele muncii.
• Să posede cunoştinţe Claca şi şezătoarea. Activităţi practice "Ce pot face
elementare despre obiceiul mîinile dibace?", învăţarea
moldovenilor de a se ajuta cîntecelor, memorizarea
reciproc, de a munci împreună poeziilor, jocuri cu subiect.
la clăci şi şezători. Formarea
deprinderilor de colaborare m
timpul muncii.
• Să posede cunoştinţe Sărbătoarea roadei. Hramul Exerciţii, observări, convorbiri.
elementare despre bogăţiile satului (oraşului), hramul casei. Lectura textelor, memorizarea
plaiului natal: pămîntul, viile, poeziilor, învăţarea cîntecelor,
livezile; despre hramul satului, jocuri-dramatizări, activităţi
al casei. practice. Activităţi practice:
alcătuirea panoului; "Satul
(oraşul) meu" cu ilustraţii şi
desene, lectura legendei satului
(oraşului), excursii, convorbiri
despre personalităţile marcante
din localitatea respectivă.

EDUCAŢIA PRIN MUNCĂ

1. Munca în natură
Copilul va fi capabil: Activitatea omului în grădina de Activităţi de familiarizare cu
• Să aprecieze influenţa omului zarzavat, livadă, pe ogoare. acţiunea omului asupra naturii.
asupra naturii în scopul obţinerii Îngrijirea animalelor domestice. Excursii agricole. Convorbiri.
bunurilor materiale.
• Să efectueze toate măsurile Atitudinea pozitivă faţă de Activităţi de muncă. Excursii
agrotehnice de îngrijire şi munca în natură. Efectuarea agricole. Plimbări cu scop.
ocrotire a plantelor din însărcinărilor de muncă şi a Observări de lungă durată.
ungheraşul naturii, pe terenul de experienţelor simple privind Convorbiri.
pămînt al grădiniţei şi în spaţiile germinaţia seminţelor, obţinerea
verzi din apropiere. şi îngrijirea răsadurilor. Sădirea
arborilor şi arbuştilor.
• Să creeze de sinestătător Amenajarea şi îngrijirea Serviciul în ungheraşul naturii şi
condiţii optime de viaţă pentru animalelor, respectînd cerinţele pe teren. Plimbări cu scop.
animalele întreţinute în ecologice, în condiţiile de Excursii agricole.
captivitate. Să îngrijească unele întreţinere a lor în captivitate.
animale sălbatice, manifestînd Hrănirea suplimentară a
atitudine grijulie faţă de ele, păsărilor sedentare, crearea
dorinţă de a le ocroti depunînd cărăruşelor ecologice.
eforturi volitive.
2. Munca de autoservire
• Să-şi facă de sine stătător Spălarea mîinilor ori de cîte ori Convorbiri despre obiectele de
toaleta într-o ordine e nevoie. îngrijirea dinţilor toaletă. Activităţi practice.
consecutivă. dimineaţa şi seara cu periuţa şi Vizionare de diapozitive.
pasta de dinţi; după dejun,
prînz, cină – clătirea cu apă a
cavităţii bucale. Aranjarea
lenjeriei de pat.
• Să se îmbrace şi dezbrace Îmbrăcarea şi dezbrăcarea Jocuri-concursuri, de ex.
repede, de sinestătător. Să succesivă. Îngrijirea lucrurilor "îmbrăcarea, dezbrăcarea
aranjeze hainele la locul lor cu personale, a jucăriilor. păpuşii". Convorbiri după
acurateţe, să îngrijească imagini.
încălţămintea.
• Să manifeste dorinţa de a ajuta Reparaţia şi îngrijirea jucării Vizite în grupele mici de copii.
pe cei mici să înveţe să se lor, cărţilor, aranjarea lor. Jocuri Convorbiri. Lecturi.
autoservească. comune.
3. Munca în gospodărie
• Să manifeste deprinderea de a Aranjarea materialelor necesare Convorbiri. Exercitări. Lecturi
îndeplini funcţiile copilului de pentru activitate. Servirea mesei după imagini.
serviciu în timpul activităţilor şi de fiecare zi şi a celei de
la masă cu sîrguinţă şi sărbătoare. Utilizarea igienică a
responsabilitate. tacîmurilor şi a şerveţelului.
• Să ducă lucrul început Îndeplinirea consecutivă a Activităţi de muncă. Convorbiri.
pînâ la capăt. Să poată preţui însărcinărilor primite.
calitatea muncii făcute de el şi
de semenii săi.
• Să menţină în ordine Efectuarea ordinii în ungheraşul Vizite în alte grupe de copii.
materialele pentru activităţi şi cu jucării. Aranjarea cu gust Convorbiri. Concursuri
jucăriile, locul unde se păstrează estetic a materialelor şi tematice. Activităţi. Vizionare
ele. jucăriilor. de diapozitive. Jocuri didactice,
• Să cunoască unele activităţi de Profesii: medic, profesor, creative. Lecturi după imagini.
muncă ale adulţilor, denumiri de educator, inginer, poliţist. Povestiri. Excursii. Matinee
profesii şi semnificaţia lor. Să Meserii şi unelte; folosite: tematice.
cunoască locul de muncă şi tîmplar, zugrav, electrician,
ocupaţia părinţilor. croitor, constructor, frizer,
• Să participe în munca grădinar, livădar, plugar etc.
gospodărească a adulţilor, care
este accesibilă copiilor.
FORMAREA CUNOŞTINŢELOR ELEMENTARE ÎN DOMENIUL MATEMATICII

Obiective de referinţă Conţinuturi Strategii didactice


• Să formeze independent Mulţimea Activităţi, jocuri, exerciţii de
mulţimi şi submulţimi după Apartenenţa sau neapartenenţa triere, grupare, separare,
anumite criterii şi să unui element la mulţimea dată. problematizarea, dialogul
caracterizeze elementele din problematizat.
reuniune.
• Să intuiască mulţimea vidă ca Raportun cantitative între Conversaţia euristică,
mulţime fără nici un element. obiecte din mulţimile algoritmizarea. Exerciţii de
• Să formeze şirul numerelor comparate, indiferent de înlocuire, îmbinate cu elemente
naturale 0-10 şi să cunoască mărime, formă, grosime sau de problematizare.
aspectul ordinal şi cardinal al poziţie spaţială; determinarea
numărului. mulţimilor echivalente.
Numărul şi cifra
• Să raporteze numărul şi cifra Numărul şi notaţia pentru
la cantitate şi invers. număr. Intuirea numărului 0
• Să compare numerele şi să (zero). Familiarizarea cu
determine "vecinii" acestora. aspectul ordinal şi cardinal.
• Să compună şi să descompună Compararea numerelor,
numerele în concentrul 1-10. determinarea numărului
precedent şi a celui următor.
Descompunerea numărului în
două numere mai mici.
• Să rezolve probleme simple în Înţelegerea operaţiilor cu Activităţi de dobîndire de noi
care se utilizează adunări şi numere. Capacităţi de a efectua cunoştinţe, în care să se îmbine
scăderi cu numerele mai mici operaţii simple de adunare şi jocuri, exerciţii.
decît 10, folosind materiale scădere cu 1-2 unităţi.
intuitive.
• Să reprezinte operaţia,
utilizînd simbolurile cifrelor şi
ale operaţiilor.
• Să formuleze probleme simple
de calcul după exerciţii date.
Descompunerea numerelor
• Să completeze şirul de numere Numerele pare şi impare. Activităţi. Jocuri, exerciţii,
şi să explice regula de formare a problematizarea, algoritmizarea.
lor.
• Să exploreze modalităţile de a
descompune numere mai mici
decît 10 în baza adunării şi
scăderii.
• Să distingă numerele pare şi
impare.
Relaţiile de ordine
• Să utilizeze corect simbolica Familiarizarea cu simbolica Activităţi. Jocuri,
<,>,= în compararea a două <,>,=,+,-. problematizarea.
mulţimi şi a două numere.
Figurile geometrice.
Folosirea proprietăţilor lor
• Să recunoască formele plane Familiarizarea cu formele plane
(triunghi, pătrat, cerc, şi spaţiale şi cu proprietăţile lor.
dreptunghi, oval).
• Să recunoască formele spaţiale
(cub, cilindru, con).
Spaţiul
• Să stabilească poziţia unui Localizarea în spaţiu şi folosirea Reprezentările spaţiale în ceea
obiect în spaţiu (în raport cu transformărilor geometrice. ce priveşte: direcţia (la stînga, la
repere fixe date), folosind Perceperea şi denumirea dreapta), poziţia (deasupra,
prepoziţii şi adverbe de loc: în, relaţiilor spaţiale. dedesubt), distanţa (aproape,
pe, sub, înainte, înapoi, în faţă, departe) etc. se vor forma în
în spate, lîngâ, între, la cadrul jocurilor mobile, al
dreapta, la stînga, sus, jos, exerciţiilor, activităţilor etc.
deasupra, dedesupt, după,
aproape, departe, în interior, în
exterior etc.
• Să recunoască poziţiile:
orizontală, verticală, oblică.
• Să execute diferite tipuri de
mişcări(rotaţii, întoarceri).
Măsura
• Să aprecieze care obiect este Cantităţile. Estimarea şi Aplicarea metodei de învăţare
mai lung, mai scurt etc. dintr-o măsurarea lor. Unităţile de prin descoperire în activitatea de
mulţime de obiecte. măsură standardizate şi cu măsurare a unor j obiecte, de
• Să folosească măsuri ajutorul instrumentelor de comparare a capacităţilor
nestandardizate pentru lungime, măsurare. vaselor. Crearea situaţiei de
capacitate, masă. problemă în care copilul să
descopere soluţia rezolvării.
• Să identifice şi să utilizeze
unităţi de măsură standardizate
pentru lungime, capacitate,
masă (metru, centimetru, litru,
kilogram).
• Să recunoască instrumentele
adecvate unei măsurări: metrul,
rigla, cana gradată, cîntarul,
balanţa.
• Să împartă obiectele în 4 părţi
egale şi să utilizeze corect
expresiile 1/2, 2/4, 3/4.
Timpul
• Să aprecieze durata unei Orientarea în timp. Aprecierea Activităţi, exerciţii, probleme.
activităţi (de 2, 3, 5 minute). unei perioade de timp.
• Să recunoască şi să utilizeze
elemente ale calendarului: zilele
săptămînii, lunile anului, data.
• Să cunoască anotimpurile.
• Să recunoască şi să utilizeze
succesiunea în timp a
evenimentelor.
• Să recunoască la ceas orele,
jumătăţile de oră.

FORMAREA CULTURII ECONOMICE ELEMENTARE

Obiective de referinţă Conţinuturi Strategii didactice


Să ştie că orice om îndeplineşte Cunoştinţe elementare despre Excursii tematice la unităţile
în economie un anumit rol: unul economie. Aprofundarea comerciale din localitate şi la
e brutar – el coace pîine, altul e cunoştinţelor din domeniul locul de muncă al părinţilor.
şofer - el cară marfa etc. muncii oamenilor: obiectul Observări fragmentare
muncii, rezultatul muncii, direcţionate spre activitatea
munca individuală, munca oamenilor, care este determinată
colectivă. de un conţinut economic sau
orientare economică.
Să explice semnificaţia şi Formarea reprezentărilor Lectura textelor în care se
destinaţia reprezentărilor din economice elementare: reflectă aspectul economic.
domeniul economiei şi gospodar, fermier, valută, leul Exerciţii verbal-logice care
finanţelor, care se întîlnesc mai moldovenesc, datorie, dezvăluie indicii esenţiali ai
des în viaţa copilului. concurenţă, preţ, avans, reprezentărilor economice.
iarmaroc, marfă, folos, aur, Sintetizarea într-un tot întreg a
magazin universal, licitaţie, impresiilor şi cunoştinţelor
bancă, mecenat; din domeniul copiilor la temă (povestiri din
finanţelor: a cumpăra - a vinde, experienţa proprie, compunerea
ieftin - scump, convenabil - unor părţi ale textelor începute
neconvenabil, a cîştiga – a de educator).
pierde.
Să cunoască denumirile şi Cunoştinţe despre profesii. Activităţi de matematică cu
conţinutul profesiilor noi: elemente de economie.
fermier, economist, agent pentru Jocuri didactice, jocuri cu
publicitate, antreprenor, subiect. Alcătuirea avizelor
businessman. publicitare.
Să înţeleagă că poţi cîştiga sau Cunoaşterea unor reguli dejoc Activităţi integrate cu conţinut
pierde (atunci cînd faci ceva - bazate pe concurenţă. economic, activităţi de analiză şi
munceşti) fără a te supăra pe comparare a imaginilor perechi.
partener.
Să respecte regimul zilei. Formarea atitudinilor social- Convorbiri despre regimul zilei.
Să îngrijească hăinuţele proprii. valoroase. Formarea atitudinii Vizite în grupele mici. Jocuri -
Să păstreze cărtile şi toate grijulii faţă de mediu, faţă de consultaţii efectuate de copii
bunurile social-utile care îl timp, faţă de produsul finit al referitor la păstrarea şi îngrijirea
înconjoară. muncii – prelungirea vieţii vestimentaţiei (colaborarea
Să observe şi să facă observaţie lucrurilor. copiilor din clasa I, grupele
semenilor, cînd aceştia au o pregătitoare şi cele mici).
atitudine neglijentă faţă de Activităţi independente în
obiecte, natură. ungheraşul cărţii (repararea
tablourilor, jocurilor de masă,
cărţilor).
Să caute în permanenţă cea mai Stimularea tendinţelor de Însărcinări de muncă (colectivă
raţională (creativă) cale de raţionalitate: conştientizarea şi individuală) în ungheraşul
îndeplinire a unei însărcinări de faptului că pot exista mai multe naturii şi pe lotul grădiniţei.
muncă. modalităţi de îndeplinire a unei Confecţionarea jucăriilor-
însărcinări de muncă. cadouri pentru copiii din grupele
mici.
Să întrerupă lumina zma sau Formarea tendinţelor de Activităţi de muncă artistică,
cînd iese din încăpere. Să economicitate: atitudine artă plastică cu implicaţii
urmărească dacă uşile, economă faţă de factorii economice. Contemplarea şi
geamurile încăperilor sînt iarna energetici şi termici; atitudine analiza tablourilor perechi.
bine închise. Să găsească gospodărească în realizarea unui Compunerea povestioarelor
modalităţi de refolosire a plan etc. începute de educator. Serviciul
deşeurilor (carton, hîrtie, stofa în sala de grupă. Expoziţia de
etc.). lucrări "Eu sînt gospodar".
Să muncească cu plăcere, Abilităţi de implementare în Confecţionarea individuală şi
calitativ. Să ducă lucrul început practică a competenţelor colectivă a diferitor feluri de
la bun sfîrşit fară a fi controlat. economice elementare. "marfa". Jocurile "Iarmarocul",
Stimularea dorinţei de a munci. "Magazinul universal".
Să poată corelaţiona trebuinţele Formarea priceperilor de Rezolvarea situaţiilor de
familiei cu posibilităţile planificare a bugetului familiei problemă. Coparticiparea la
financiare ale ei. Să poată (de timp şi financiar). activităţile de planificare a
subordona cheltuielile după bugetului familiei.
importanţă. Să cunoască
necesităţile proprii: Astăzi, într-
o săptămînă, într-un anotimp,
într-un an. Să ştie de ce depinde
îndeplinirea dorinţelor proprii.
Să nu insiste asupra procurării
obiectelor fără importanţă sau a
jucăriilor pe care părinţii nu le
pot cumpăra.
Să planifice corect Formarea deprinderilor de Analiza activităţilor concrete de
consecutivitatea acţiunilor de apreciere a muncii sub aspect muncă de pe poziţii
muncă. Să analizeze rezultatul calitativ (este trainic etc.) şi multiaspectuale: morale, estetice
muncii sub aspect calitativ. utilităţii (cine se foloseşte de...). şi economice.

AMENAJAREA ŞI MUNCA ARTISTICĂ

Obiective de referinţă Conţinuturi Strategii didactice


Gospodăria
• Să cunoască şi să înţeleagă că Comunicări cu demonstrări Comunicări, convorbiri despre
a aranja frumos căminul a practice şi intuitive referitor la faptul cum se amenajează un
menţine ordinea şi curăţenia în artă şi măiestria în arta cămin, casa unui gospodar.
jur este o artă şi o necesitate de gospodărească. Încadrarea Explicarea cerinţelor înaintate
primă importanţă. Să caute copiilor prin participare activă faţă de un stil gospodăresc.
posibilităţi de a respecta ordinea la amenajarea interiorului şi Demonstrarea unor piese.
şi de a contribui (în măsura schimbarea aranjamentului Elaborarea unor proiecte
posibilităţilor) la păstrarea şi sălilor de grupă, colţişoarelor individuale sau de grup la
menţinerea curăţeniei. tematice dejoc din grădiniţă sau diverse activităţi de Amenajare.
din curte.
Copilul va fi capabil:
• Să identifice în experienţe Situaţii de joc. Jocuri cu rol,
proprii, acumulate în familie, asalt de idei, evaluare şi
exemple de spirit gospodăresc. autoevaluare.
• Să înveţe a folosi în practică
unele experienţe acumulate în
familie sau de la rude, din cele
însuşite în timpul activităţilor ,
didactice.
• Să manifeste sensibilitate şi
respect faţă de tradiţiile
populare prezente în arta
gospodărească.
Arta populară decorativă
aplicată
• Să identifice unele piese de Contemplare şi concepere Activităţi de familiarizare cu
artă populară decorativă elementară a valorii utilitare, obiecte de artă populară,
aplicată, să observe şi să artistice şi naţionale a unor folosirea jocurilor didactice şi a
descopere frumosul şi folosul piese de artizanat şi a unor activităţilor practice drept
armonios integrate în piesele de obiecte de ritual, confecţionate mijloc de descoperire şi
artizanat cu specific naţional; să manual de către meşteri, părinţi, cunoaştere mai detaliată a
înceapă a conştientiza (treptat) bunici. (Se va pune accent pe valorii acestor piese.
valoarea acestora. tradiţii, specific, afecţiune şi
valoare.).
• Să deosebească în mod practic Analiza exponatelor, căutarea şi Organizarea excursiilor prin
specificul unor grupe de obiecte descoperirea de către copii a localitate, îndeplinirea unor
mai frecvent întîlnite şi să le unor piese noi şi admirarea lor. însărcinări de căutare şi
caracterizeze după: material, Modelarea din lut a vaselor, descoperire a valorilor naţionale
formă, ornament, tehnică de jucăriilor. Împletirea unor în familie, la rude, în localitate.
executare şi destinaţie. suporturi, plăci decorative (din Expoziţii tematice, activităţi
• Să confecţioneze unele piese lozie, pănuşi); confecţionarea practice, şezători, invitarea în
după modelul meşterilor unor piese decorative ca: ospeţie la copil a meşterilor
populari cu tendinţa de a băsmăluţe, covoraşe în populari sau vizitarea acestora la
respecta tradiţia. miniatură, mărţişoare, colăcei atelier. Se vor propune subiecte
• Să înveţe unele procedee de ritual, "ajunul crăciunului", de trăire spirituală, respectînd
simple de modelare artistică a măşti, atribute la sărbători specificul naţional. Căutări şi
ceramicii, să împletească, (steaua, pluguşorul ş.a.), descoperiri de mesaje,
utilizînd tehnologii simple: din încondeierea ouălor ş.a. comunicări cu cei ce cunosc
lozie, pănuşi, aţă, aluat; să Comunicări despre semnificaţia graiul strămoşilor. Promovarea
încerce a broda, a ţese (pe autentică a acestor îndeletniciri; acestora prin organizarea
ramă). copiii vor fi îndemnaţi să expoziţiilor tematice, şezătorilor
• Să descopere treptat şi să valorifice şi să respecte aceste şi altor manifestări.
conştientizeze destinaţia şi valori, să le folosească în
semnificaţia unor piese de comunicarea lor cu cei din jur.
ritual, ornamente.
• Să simtă valoarea strămoşilor
şi a comorii lăsată de ei
urmaşilor.
• Să trăiască bucuria sărbătorii
sufletului de rînd cu cei ce ţin la
aceste valori.
Confecţii din materiale
din natură şi din deşeuri
• Să analizeze şi să descopere, Confecţii din petale, paie, Studierea varietăţii materialelor,
atît în multimea materialelor din pănuşi, frunze, seminţe, structurii acestora, rostului lor.
natura înconjurătoare, cît şi în crenguţe, conuri, pietricele şi Dezvoltarea posibilităţilor de
mulţimea deşeurilor: forme, alte materiale: jucării, piese cercetare şi căutare a folosirii
calităţi, diverse detalii decorative, obiecte pentru acestora. Situaţii de problemă,
asemănătoare cu părţi destinaţie practică, elemente de concurenţă, lucrul în echipă,
componente şi întregul unor amenajare, compoziţii proiecte, strategii şi soluţii
chipuri care ar putea fi decorative (cît mai variate, preventive, la moment şi după.
confecţionate din acestea. ingenioase).
• Să urmărească atît aspectul Lucrări din mulţimea Discuţii pentru a selecta cele
practic, utilitar al confecţiei, cît materialelor nefolositoare la mai viabile soluţii.
şi pe cel estetic, să tindă mereu moment: cutii, penoplast, Demonstrarea rezultatelor,
spre perfecţionarea creaţiei sale. burete, bucăţi de plută, blăniţă, evaluarea acestora şi
• Să caute soluţii, posibilităţi de piele, sîrmă ş.a. Confecţionarea autoevaluarea, crearea
a rezolva situaţii - problema, de suporturilor, policioarelor, expoziţiilor tematice, folosirea
a găsi ieşiri din situaţii dificile jucăriilor, pieselor decorative, creaţiilor copiilor la
cu ajutorul spiritului inventiv. compoziţiilor etc. împodobirea localului.
• Să poată aprecia obiectele îndemnuri de a continua această
confecţionate de el şi de colegi. activitate în familie şi în alte
Aplicarea practică să fie cît mai situaţii.
vastă (la direct sau prin
introducerea unor modificări).
• Să se simtă satisfăcuţi,
folositori şi disponibili de a se
dărui, de a aduce bucurie celor
din jur

DEZVOLTAREA MOTORIE

Obiective de referinţă Conţinuturi Strategii didactice


1. Dezvoltarea fizică generală şi
creşterea capacităţii de
rezistenţă a organismului.
• Dezvoltarea fizică Exerciţii fizice fără obiecte: Executarea complexelor de
multilaterală, corectă şi exerciţii pentru dezvoltarea exerciţii fizice în diverse forme
armonioasă a organismului. membrelor superioare; exerciţii de activitate motrice.
pentru dezvoltarea membrelor Explicaţia, demonstrarea,
inferioare; exerciţii pentru dozarea efortului fizic şi
dezvoltarea musculaturii alternarea lui cu odihna
trunchiului; exerciţii pentru (repausul).
influenţarea simultană a
majorităţii grupelor de muşchi.
Exerciţii fizice cu obiecte:
complexe de exerciţii fizice cu
bastonul de gimnastică;
complexe de exerciţii cu cercul
de gimnastică; complexe de
exerciţii fizice cu coarda;
complexe de exerciţii fizice pe
banca de gimnastică.
• Sporirea capacităţii Complexe de exerciţii fizice cu Procedee de organizare prin
organismului de a rezista la şi fără obiecte practicate m flux. Metoda exerciţiului
efortul fizic. diverse forme de activitate repetat.
motrice.
• Formarea deprinderilor de Complexe de exerciţii fizice Procedee metodice de aplicare a
practicare a exerciţiilor fizice executate în aer liber; proceduri procedurilor de călire în cadrul
îmbinate cu proceduri de călire. de călire utilizate după practicării exerciţiilor fizice.
executarea exerciţiilor fizice şi
după somn.
• Formarea ţinutei corecte şi a Exerciţii fizice destinate Utilizarea reperelor vizuale.
deprinderii de orientare în profilaxiei şi corectării Metoda exerciţiului integral.
spaţiu. deficienţelor corporale; exerciţii
pentru profilaxia piciorului plat;
exerciţii pentru asigurarea
formării profilului curburilor
coloanei vertebrale. Exerciţii de
front şi formaţii, întoarceri prin
păşire şi prin săritură spre
direcţia indicată; încolonarea
cîte unul, în perechi; alinierea
într-un rînd, în două rînduri;
deplasări în coloană cîte unul,
cîte doi, cîte patru; deplasare în
coloană cîte unul cu trecere m
coloană cîte doi; deplasări în
formaţiile însuşite în mers şi
alergare, practicînd diverse
feluri(forme) de mers şi alergare
2. Formarea şi perfecţionarea cu diferite mişcări de braţe;
deprinderilor motrice de bază şi aranjarea în formaţie de lucru -
cu caracter aplicativ coloană cîte patru; acţiuni de
(dezvoltarea capacităţii motrice desfăşurare şi strîngere în
generale). formaţiile învăţate.
• Asigurarea unui mers corect şi - Mers în vîrful picioarelor Demonstrarea şi explicarea
dezvoltarea continuă a alternat cu mers pe toată talpa; acţiunilor executate.
capacităţii de percepere şi - mers în cadenţă; Utilizarea reperelor audio-
redare a ritmurilor de deplasare. - mers m cerc cu trecere în vizuale.
perechi, în grupuri mici;
- mers cu pas încrucişat;
- mers pe vîrfuri cu genunchii
îndoiţi;
- mers în şerpuire, cu ocolirea
obiectelor, pe diagonală;
- mers pe călcîie, pe partea
exterioară/ interioară a labei
piciorului;
- mers cu paşi mari şi mici;
- mers cu spatele înainte şi cu
ochii închişi;
- mers cu pas adăugat;
• Lărgirea variaţiei tehnicii de - alergare neîntreruptă timp de 3 Metoda jocului şi metoda
alergare. min; competiţională.
- alergare uşoară pe vîrfuri cu Metoda repetării efortului fizic.
pornire şi oprire la semnal; Metoda competiţională.
- alergare cu împrăştiere şi
regrupare la semnal, în locuri şi
formaţii indicate;
- alergare şerpuită, printre
obiecte;
- alergare cu trecere peste
diferite obstacole;
- alergare de viteză pe 10, 20,
30 m;
- alergare de rezistenţă pe
distanţa de 400-500 m;
- alergare competiţională pe
distanţe scurte;
- alergare de suveică 3x5x10 m;
- alergare purtînd diferite
obiecte;
- alergare de control pe 20,
30m; de rezistenţă;
• Consolidarea tehnicii aterizării - săritură de pe loc cu Metoda exerciţiului repetat.
la diverse exerciţii de sărituri. desprindere de pe ambele Explicarea, demonstrarea;
picioare şi cu atingerea procedee metodice vizual-
obiectelor suspendate; intuitive îmbinate cu metode
- săritură în serii a cîte 30-40 practice.
executări (3-4 ori);
- sărituri în lungime fără elan;
- săritură în lungime cu elan
peste obstacole (două linii
paralele, jucării moi etc.);
- săritură în înălţime cu elan din
faţă (h = 20 cm);
- săritură în adîncime de pe loc
(h=20-30 cm);
- săritură cu deplasare înainte pe
distanţa de 5-6 m;
- săritură în lungime de pe loc;
• Optimizarea şi coordonarea - aruncarea cu o mînă şi Testare. Utilizarea metodei de
tehnicii aruncării cu procedeele prinderea mingii cu două mîini grup în instruirea copiilor.
de prindere. individual, în perechi, m cerc Utilizarea materialelor intuitive.
etc.; Procedee metodice vizuale.
- rostogolirea, aruncarea mingii Metoda repetării efortului.
la distanţă, spre o ţintă fixă;
- aruncarea mingii la ţinta
orizontală;
- aruncarea mingii la ţinta
orizontală şi verticală;
- aruncarea mingii la distanţă
(6-12 m) cu mîna dreaptă şi
stîngă;
- aruncarea mingii la ţinta
mobilă;
- aruncarea mingii medicinale (1
kg) din poziţia şezînd,
picioarele depărtate;
- aruncarea mingii la distanţă;
• Dezvoltarea continuă a - deplasare pe palme şi Testare. Metoda exerciţiului
capacităţilor de coordonare genunchi pe diverse suprafeţe integral.
generală şi a priceperii de de sprijin în direcţia înapoi;
aplicare a exerciţiilor de tîrîre, - deplasare cu sprijin pe
căţărare în condiţii variate. antebraţe şi vîrfurile picioarelor;
- deplasarea pe scara orizontală;
- căţărare pe scara de
gimnastică, coborîre cu
schimbarea tempoului;
- căţărare pe scara de frînghie;
- căţărare pe turnul de
gimnastică;
- căţărare pe odgon la înălţimea
accesibilă;
• Perfecţionarea capacităţii de - mers în echilibru pe o linie Utilizarea ; metodei intuitive şi
menţinere a echilibrului trasată pe sol, cu păşire peste a problematizării.
corpului în diferite poziţii şi în obstacole;
mişcare. - mers în echilibru pe plan
ridicat (h=25 cm) cu păşire
peste obstacole, cu aterizare
prin săritură în adîncime;
- deplasare în echilibru prin
sărituri pe banca de gimnastică;
- mers în echilibru pe stighia
băncii cu paşi adăugat şi direct;
- a balansa pe mingea
medicinală;
- executarea din alergare a
cumpenei pe un picior,
genuflexiuni, ridicarea pe
vîrfuri, pirueta la 180° (360°).
3. Dezvoltarea capacităţilor Jocuri de mişcare de mobilitate Metoda jocului şi
motrice de bază. mare: competiţională.
• Perfecţionarea continuă a De-a puia gaia; Paznicul Alb; Metoda modelării.
capacităţilor coordinative Şarpele; Copci; Ziua şi Diversificarea metodelor
(dibăcia). noaptea; Nâvodul; Acul şi ata; practice în situaţii reale de
Podul mişcâtor; Broscuţele şi învăţămînt.
bîtlanul; Lupul în şanţ;
Apărarea cetâţii; Ai transmis -
aşază-te; Mingea prin tunel;
Alpiniştii curajoşi; Cursa
cufluturi; Cursa perechilor;
Suveica; Cursa cu obstacole.
• Educarea capacităţii de viteză- - sărituri în serii a cîte 30-40 (3- Metode ale efortului repetat.
fortă. 4 ori); Testare.
- sărituri în adîncime cu săritură Utilizarea metodelor: frontală,
succesivă înainte (h=30-40 cm); flux, de grup.
- sărituri în înălţime cu elan Metoda eforturilor "pînă la
direct (50 cm); refuz".
- săritură peste 6-8 obstacole; Metoda exerciţiului continuu.
- săritură de pe loc eu atingerea Modelarea diverselor situaţii de
obiectelor suspendate; învăţămînt.
- săritură la coardă;
- jocuri, ştafete cu sărituri;
- aruncare la ţinta fixă, verticală
şi orizontală;
- aruncare la ţinta mobilă cu
mîna dreaptă şi stăngă;
- aruncarea mingii în perechi
stînd la distanţe diferite;
• Dezvoltarea forţei în regim de - jocuri - ştafete cu aruncări; Crearea situaţiilor de problemă.
rezistenţă şi a rezistenţei - aruncarea mingii medicinale (1 Metode de apreciere a efortului
generale. kg) din poziţia şezînd, aplicat în situaţii de învăţămînt.
picioarele depărtate;
- alergare de viteză din diferite
poziţii de plecare;
- alergare repetată pe distanţele
de 10, 15, 20, 30 m;
- alergare de suveică 3x5 m;
• Dezvoltarea capacităţii şi - jocuri- ştafete cu alergare; Explicare, comentarii.
aprecierii din ochi. - exerciţii de dezvoltare
4. Dezvoltarea interesului şi fizică generală pentru Metoda convingerii, aprobării.
formarea unor obişnuinţe de a dezvoltarea musculaturii Testare.
practica zilnic exerciţiile fizice. abdomenului;
- exerciţii de dezvoltare fizică
generală pentru dezvoltarea
musculaturii spatelui;
- exerciţii fizice specifice
• Dezvoltarea spiritului activ şi dezvoltării muşchilor
creator în cadrul practicării membrelor superioare;
exerciţiilor fizice în mod - alergare neîntreruptă timp de 3
independent. min;
- alergare pe 120m, altemativă
cu mers rapid;
- alergare de rezistenţă pe
distanţa de 400 m pe teren
accidentat;
- alergarea pe distanţa de 100 m
prin metoda "pînă la refuz";
- jocuri - ştafete de mobilitate
5.Formarea unor deprinderi de moderată; Convorbiri, orientarea copiilor
igienă corectă individuală şi în - săritură peste 6-8 obstacole; spre respectarea regulilor
colectiv. - exerciţii de front şi formaţii; igienice.
• Educarea grijii faţă de ; - exerciţii de mers şi alergare cu Metode tradiţionale şi
sănătate, faţă de echipamentul schimbarea direcţiei, tempoului netradiţionale de călire,
sportiv şi de inventarul sportiv. deplasării; practicate de preşcolari.
- sărituri în lungime cu
aprecierea locului aterizării;
- aruncarea mingii la distanţă,
ţintă fixă verticală, orizontală;
- jocuri dinamice, ştafete cu
alergări, aruncări, sărituri etc.;
- complexe de exerciţii fizice
practicate în condiţii variate;
- teste motrice: alergare de
viteză (20 m), alergare de
suveică (3x10 m), săritură în
lungime fără elan, alergare de
rezistenţă;
- jocuri dinamice practicate
independent;
- exerciţii fizice cu şi fără
obiecte;
- exerciţii fizice îmbinate cu
proceduri de călire;
- igiena corporală şi a
echipamentului sportiv;
- igiena inventarului sportiv
utilizat în condiţiile grădiniţei şi
de domiciliu.

EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE A PREŞCOLARILOR

Sănătatea omului se formează sub influenţa factorilor inter-dependenţi naturali şi socio-


economici. Aceştia sînt aerul, apa, solul, factorii climaterici, precum şi condiţiile de muncă, trai,
alimentare şi altele. Factorii naturali şi socio-economici interacţionează, adică influenţează
dezvoltarea industriei, transportului, arhitecturii etc. Ei exercită o anumită influenţă asupra
componenţei apei, aerului, solului, iar factorii naturali se răsfrîng asupra caracterului alimentaţiei,
condiţiilor de trai ale populaţiei, alegerea locului de muncă etc.
Conform aprecierii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, sănătatea este nu numai lipsa bolilor
sau a defectelor fizice, dar şi deplina bunăstare fizică, spirituală şi socială. Conform datelor
cercetărilor ştiinţifice, sănătatea este determinată în peste 50% din cazuri de modul de viaţă al
omului.
Educaţia pentru sănătate trebuie începută la vârsta preşcolară. Este necesar de a forma la
copii atitudini şi competenţe. Ei trebuie să posede cunoştinţe elementare despre:
• Modul sănătos de viaţă care caracterizează activitatea cotidiană a omului şi care îi permite
menţinerea sănătăţii la nivelul cuvenit. Modul sănătos de viaţă presupune, de asemenea, respectarea
unui regim corect al zilei; durata somnului; alimentaţia sănătoasă; excluderea deprinderilor vicioase
(fumatul, folosirea alcoolului şi a altor droguri); respectarea igienei personale şi publice, posedarea'
cunoştinţelor şi deprinderilor care permit preîntîmpinarea diferitelor, boli, cunoaşterea propriului
organism.
• Modul sănătos de viaţă include o activitate fizică adecvată (lucru fizic, sport, plimbări,
turism etc.) şi o muncă intelectuală corect organizată.
• Sănătatea poate fi menţinută numai în cazul existenţei relaţiilor corecte dintre oameni (în
familie, grupă, clasă, colectiv de muncă, echipă sportivă etc.). j
• O influenţă benefică asupra sănătăţii o are contactul cu natura (bazinele acvatice, pădurile,
munţii etc.).
In legătură cu creşterea culturii generale a populaţiei şi sporirea necesităţii de conştientizare
a principiilor modului sănătos de viaţă, în ultimii ani creşte interesul adulţilor şi mai ales al
părinţilor şi cadrelor didactice faţă de educaţia pentru sănătatea copiilor.
Considerăm că copiii de vîrstă preşcolară mare trebuie să înţeleagă necesitatea de a ajunge
la o bună stare de sănătate, de a-şi păstra şi întrema la timp sănătatea.
Procesul de educaţie pentru sănătate trebuie început în copilăria timpurie şi orientat spre
realizarea următoarelor obiective generale:
• Cunoaşterea structurii şi funcţionării organismului uman şi as legităţilor de creştere şi
dezvoltare.
• Dezvoltarea simţului responsabilităţii faţă de menţinerea sănătăţii propriului organism, cît
şi a celor din jur. Cunoaşterea factorilor de risc ce dăunează sănătăţii şi evitarea lor.
• Formarea unui mod sănătos de viaţă: cunoaşterea elementelor principale ale regimului zilei
şi a necesităţii de respectare a lui; conştientizarea faptului că alimentaţia corectă stă la baza
sănătăţii; educarea intoleranţei faţă de consumul de alcool, droguri şi faţă de fumat; respectarea
regulilor de igienă personală şi publică.
Ca obiective de referinţă ale educaţiei pentru sănătate se propun:
• Formarea cunoştinţelor despre părţile componente ale corpului uman şi construcţia lui;
cunoştinţe despre piele, păr, unghii; cunoştinţe elementare despre schelet şi muşchi, rolul lor;
cunoaşterea principalelor organe interne şi funcţia lor (organele respiratorii — respiraţia, organele
digestive - alimentaţia, aparatul cardiovascular - inima, sîngele).
• Familiarizarea cu faptul că la baza structurii organismului uman stă celula.
• Acumularea cunoştinţelor despre organele de simţ datorită cărora se percepe lumea
înconjurătoare (cu ochii vedem, cu urechile auzim, cu nasul mirosim, cu limba gustăm etc.).
• Formarea cunoştinţelor elementare despre reproducerea umană (cum apare omul pe lume).
• Noţiuni despre familie: căsătoria, nunta, mirele, mireasa, dragostea, copiii. Educarea la
copii a simţului matern şi patern. Altoirea dragostei faţă de actualul (viitorul) frate (soră) şi
conştientizarea obligaţiunilor faţă de el (ea), a dorinţei de a acorda ajutor mamei în îngrijirea
sugarului etc.
• Conştientizarea necesităţii de a proteja inima printr-un mod sănătos de viaţă.
• Cunoaşterea faptului că răceala e cauza celor mai frecvente îmbolnăviri ale omului şi
posedarea deprinderilor de a o evita.
• Formarea cunoştinţelor elementare despre respiraţie şi cunoaşterea unor reguli de a respira
corect.
• Formarea cunoştinţelor elementare despre alimentaţie şi regimul alimentar corect.
Educarea deprinderilor cultural-igienice în timpul mesei (amenajarea mesei, conduita etc.).
• Conştientizarea necesităţii de a păstra dinţii sănătoşi. Cunoaşterea regulilor de îngrijire a
dinţilor. însuşirea unor reguli de profilaxie a bolilor infecţioase, de îngrijire a pielii, de combatere a
ectoparaziţilor (păduchi, rîie etc.)
• Formarea cunoştinţelor despre regimul zilei (deşteptarea, toaleta de dimineaţă, dejunul,
activitatea în grădiniţă, cina, somnul etc.), formarea deprinderilor cultural-igienice.
În scopul soluţionării acestor probleme, întru ajutorarea educatorilor şi părinţilor în educaţia
copiilor de vîrstă preşcolară, propunem următoarea tematică: "Să avem o piele curată", "Să
menţinem curăţenia peste tot", "îngrijirea îmbrăcămintei şi a încălţămintei", "Să ne comportăm
corect", "Sănătatea şi natura", "Mişcarea şi sănătatea", "Activităţile zilnice", "Cum am apărut pe
lume", "Familia mea", "Corpul nostru", "Cum percepem lumea", "Scheletul şi muşchii", "Inima şi
ocrotirea ei", "Să ne alimentăm corect", "Să respirăm corect", "Bolile mîinilor murdare", "Să nu
răcim", "Ca să nu ne doară burta", "Păstrează dinţii", "Cum să evităm traumatismul?", "Ce să facem
ca să fim sănătoşi (recapitulare)?".
Conţinuturile propuse prin aceste teme pot fi comunicate atît în viaţa cotidiană, cît şi în
cadrul activităţilor special organizate.

Plan-program de realizare a tematicii la educaţia pentru sănătate:

Tema generală Luna Tematica activităţilor


1 2 3
I. Corpul uman
Structura Septembrie Corpul nostru Scheletul şi muşchii Cum percepe m
corpului uman lumea
Organele interne Octombrie Organele respiratorii Organele digestive Inima, sîngele
şi funcţiile lor
Protejarea Noiembrie Să ne alimentăm Să respirăm corect Să nu răcim Călirea
organismului corect
uman
Îngrijirea Decembrie Să avem o piele Îngrijirea părului şi Păstrează dinţii
organismu-lui curată a unghiilor
uman
Creşterea şi Ianuarie Familia mea (mama, Sora/fratele meu Cum am apărut pe
dezvoltarea tata, bunicii) mai mic lume
organismului
uman. Reprodu-
cerea
II. Modul sănătos de viată
Educarea Februarie Să menţinem Îngrijirea Îngrijirea
deprinderilor de curăţenia peste tot îmbrăcămintei încălţămintei
acurateţe
Factorii de risc Martie Combaterea Daunele alcoolului Drogurile şi
ai sănătăţii fumatului sănătatea
Menţinerea Aprilie Boala mîinilor Ca să nu ne doară Cum săl evităm
sănătăţii murdare burta traumatismul?
Relaţiile cu Mai Sănătatea şi natura Mişcarea şi Activităţile zilnice
mediul extern sănătatea
Cultura Iunie Să ne comportăm Iubeşte pe cei din Bolile periculoase
comportării corect jurul tău

Planul-program prevede materialul curricular pentru anul de învăţămînt pe luni şi săptămîni.


Consolidarea cunoştinţelor acumulate, formarea competenţelor şi a atitudinilor respective se va
efectua zilnic prin diverse forme educaţionale şi la finele fiecărei teme (în săptămîna a 4-a a lunii).
SUGESTII METODOLOGICE
Curriculum-ul educaţiei şi instruirii copiilor de vîrstă preşcolară mare constituie elaborarea
unui component metodologic al învăţămîntului preuniversitar, care are drept scop formarea şi
dezvoltarea continuă a personalităţii copilului de 5-7 ani prin intermediul diverselor tehnologii
educaţionale modeme. El preconizează activităţile principale tipice pentru această vîrstă: practică cu
obiecte, joc, comunicare şi prevede trecerea lentă de la activitatea de joc la cea de învăţare.
Metodologia educaţională se axează pe metode active orientate spre un învăţămînt formativ,
bazat pe curiozitatea copiilor, dorinţa lor de a explora, a experimenta în ariile de stimulare.
Scopul derulării procesului educativ-instructiv rezidă în dezvolta-rea optimă a personalităţii;
orientarea spre formarea comportamentelor principale ale copilului de vîrstă preşcolară: socio-
afectiv, cognitiv-verbal şi motor.
Strategiile educaţionale ce se propun pentru realizare în procesul educativ-instructiv din
grupele pregătitoare vor promova un nou sistem educaţional şi anume:
- o educaţie orientată spre ritmul de dezvoltare a fiecărui copil, în măsura posibilităţii
individuale, cu valenţe formative bine accentuate;
- oferirea unei libertăţi mai mari în explorarea propriilor capacităţi şi m acumularea
independentă a cunoştinţelor;
- eliberarea tandemului copil-educator de formalism în relaţii;
- realizarea obiectivelor de instruire prin educaţie şi nu invers;
- respectarea drepturilor copilului;
- pregătirea treptată a copilului pentru activitatea de învăţare prin intermediul activităţii
ludice;
- dezvoltarea copilului în perspectiva împlinirii naturale a trebuinţelor sale şi nu forţarea
acestei evoluări după un anumit tipar;
- accesul copilului la educaţia activă şi creativă etc.
Strategiile didactice utilizate în procesul pregătirii copiilor pentru şcoală vor include un
ansamblu de metode şi de procedee, mijloace de învăţămînt şi tehnologii de învăţare cu ajutorul
cărora se vor realiza obiectivele propuse de curriculum într-o activitate didactică modernă şi corect
orientată.

SUGESTII PENTRU EVALUARE. CRITERII DE EVALUARE


A MATURITĂŢII ŞCOLARE
Determinarea nivelului de pregătire a copiilor pentru şcoală constituie o modalitate obiectivă
de punere în evidenţă a randamentului obţinut şi reprezintă rezultatele procesului de educaţie,
învăţare şi instruire, realizate prin diverse tehnologii în perioada preşcolarităţii.
Evaluarea la debutul şcolar (în clasa I) furnizează şi informaţia necesară pentru adoptarea,
pe baze ştiinţifice, a unor măsuri de stabilire a continuităţii în procesul de educaţie şi instruire a
copiilor.
Pornind de la particularităţile de vîrstă ale preşcolarilor, de la faptul că ei nu pot citi şi nici
scrie, considerăm necesară elaborarea unei metodici speciale de evaluare cu ajutorul căreia cadrele
didactice din grădiniţe şi clasele I vor efectua evaluarea comportamentelor personalităţii în
devenire: social, afectiv, cognitiv, verbal şi motor.
Se ştie că evaluarea vizează eficienţa educaţiei şi a instruirii prin prisma raportului dintre
obiectivele proiectate şi rezultatele obţinute de către copii prin activităţile lor. Evaluarea urmăreşte
consecinţele acţiunii întreprinse de adulţi m procesul de formare a personalităţii copilului în
ansamblu. Astfel pot fi preconizate trei direcţii ale evaluării prin strategii didactice adecvate,
încheindu-se cu aprecieri asupra funcţionării interne a acţiunii educaţional-instructive, şi anume:
evaluarea atitudinilor, a cunoştinţelor şi a competenţelor obţinute de copii la finele preşcolarităţii.
Considerăm necesare şi de o valoare indiscutabilă trei tipuri de evaluare: iniţială, continuă
(formativă) şi finală.
Fiecare din aceste tipuri de evaluare trebuie promovat pe parcursul anului de învăţămînt,
deoarece ele îşi au scopul şi rolul lor.
în procesul predării-învăţării şi al însuşirii conţinuturilor curriculare, o atenţie deosebită se
va acorda evaluării formative. Ea se va face în funcţie de obiectivele generale şi de referinţă şi nu în
raport cu nivelurile atinse numai de unii copii (dotaţi şi supradotaţi). Evaluarea se va efectua într-un
mod voalat, fără a stresa copiii.
Cele mai frecvente metode şi tehnici de evaluare vor fi probele orale, practice (observări,
investigaţii, convorbiri), iar uneori se vor aplica şi teste elementare.
În evaluarea preşcolarilor pot exista diverse modalităţi de apreciere a nivelurilor de
cunoştinţe, capacităţi-atitudini, dar cea mai reuşită ar fi aprecierea prin calificativele: "foarte bine",
"bine", "suficient".
Educatorii sînt liberi în elaborarea strategiilor şi selectarea metodelor de evaluare şi
apreciere. Important este ca ele să aibă o funcţie constructivă şi dezvoltativă. Drept suport pentru
elaborarea testelor de evaluare pot servi Nivelurile optime de dezvoltare a copilului la debutul
şcolar.
Gradul de maturitate şcolară, în care concurează modalităţile de maturitate intelectuală (de
structurare iniţială a mecanismelor intelectuale), de maturitate emoţional-volitivă (procesul de
diferenţiere a emoţiilor, stabilizarea sentimentelor şi capacitatea de a le controla) şi de maturitate
socială propriu-zisă (caracterizată prin adaptarea la condiţiile instruirii şi activităţii m şcoală,
participarea cu responsabilitate la această activitate), ilustrează comportamentele personalităţii
copilului (social, afectiv, cognitiv, verbal, motor) la debutul şcolar.
Evaluarea nivelului de formare a comportamentelor, de pregătire a copilului pentru şcoală
poate fi efectuată în baza următoarelor criterii:
Comportamentul social
• Relevarea şi respectarea poziţiei altui om.
• Pregătirea copilului pentru noul statut social, cel de şcolar, şi respectarea rolului său în
procesul instruirii.
• Facultatea de a respecta interesele şi regulile stabilite de colectivul copiilor.
Comportamentul afectiv
• Formarea mecanismelor reglării volitive a acţiunilor:
• Minimalizarea reacţiilor impulsive;
• Capacitatea copilului de a-şi subordona şi ierarhiza acţiunile;
• Posibilitatea de a învinge dificultăţile;
• Gradul de independenţă;
• Priceperea de a reacţiona adecvat la aprecierea sarcinii îndeplinite;
• Capacitatea de a-şi analiza în mod independent unele rezultate obţinute;
• Ritmul de lucru;
• Respectarea anumitor norme de conduită.
• Gradul de dezvoltare a sferei emoţionale:
• Generalizarea emoţiilor;
• Capacitatea de a-şi stăpîni emoţiile.
• Nivelul de pregătire motivaţională:
• Atitudinea pozitivă a copilului faţă de şcoală, dorinţa de a însuşi noi cunoştinţe (impulsuri
cognitive), motive sociale dezvoltate şi exprimate prin tendinţa de a ocupa poziţia de elev;
• Subordonarea motivelor, în sistemul ierarhic al cărora motivele şi interesele cognitive
încep a deveni dominante.
Comportamentul cognitiv
• Capacitatea de a-şi concentra atenţia în activitate.
• Prezenţa reprezentărilor şi a unor cunoştinţe despre mediul ambiant (important este nu
volumul lor, ci calitatea, gradul de generalizare a cunoştinţelor, capacitatea copilului de a le
manipula în plan interior).
• Posedarea elementelor iniţiale ale gîndirii analitice; capacitatea de a evidenţia
caracteristicile generale ale obiectelor şi relaţiile dintre fenomene.
• Orientarea după model în procesul de lucru.
• Nivelul de pregătire pentru dirijarea conştientă a activităţii cognitive.
• Prezenţa intereselor cognitive.
• Posedarea mijloacelor senzoriale şi intelectuale; experienţa senzorială. Posedarea
acţiunilor de percepţie, orientate spre analiza obiectelor, fenomenelor, însuşirilor şi relaţiilor dintre
aceste obiecte şi fenomene. Utilizarea elementară a sistemului etaloanelor senzoriale.
• Formarea coordonării vizual-motrice, percepţia relaţiilor fonofigurale, a poziţiei obiectului
în spaţiu.
Comportamentul verbal
• Dezvoltarea funcţiei semantice şi comunicative a limbajului.
• Posedarea practică a tuturor aspectelor limbii materne (vocabular, cultură fonică,
corectitudine gramaticală, limbaj coerent, expresiv)
• Prezenţa şi gradul de dezvoltare a formelor limbajului: situative, contextuale şi expresive.
• Dezvoltarea literară (perceperea, analiza elementară, reproducerea textelor, creativitatea).
Formarea limbajului literar.
• Asocierea sunetelor vorbirii cu semnele lor corespunzătoare. Formarea premiselor citirii şi
scrierii.
• Dezvoltarea creativităţii verbale.
Comportamentul motor
• Posedarea deprinderilor şi calităţilor motrice de bază.
• Formarea obişnuinţei de efectuare independentă a exerciţiilor fizice.
• Coordonarea auditiv-motorie.
• Dezvoltarea fizică armonioasă, formarea şi perfecţionarea capacităţilor psihomotrice.
• Fortificarea sănătăţii, formarea deprinderilor igienico-sanitare.

NIVELURILE OPTIME DE DEZVOLTARE LA DEBUTUL ŞCOLAR


Arte plastice
Cunoştinţe
• Elemente de bază din gramatica artelor plastice ca domeniu: pictură, grafică, sculptură,
arhitectură, artă decorativă aplicată; unele genuri: peisaje, portrete, animalist; unele mijloace
plastice ca: linia, pata, culoarea, forma, punctul, numindu-le în descrierea operelor; unele mijloace
artistice evidente: simetria, ritmul, armonia culorilor, a liniilor; tehnologii de reprezentare artistică:
modelare, sculptură, colaj, pictură, desen grafic (cu creion, tuş), lucrări brodate, ţesute, împletite
etc.
• Denumirea a 3-5 opere de artă plastică şi a autorilor lor, denumirea şi destinaţia
materialelor, a instrumentelor, a rechizitelor folosite la activităţi, denumirea culorilor primare (roşu,
galben, albastru) şi a celor complementare (oranj, violet, cafeniu, verde), a unor nuanţe de culori
(roz, auriu, vişiniu, galben-deschis etc.).
Competenţe
• Exprimarea în imagini plastice a unor idei, impresii, doleanţe; selectarea culorilor, a
materialului şi a mijloacelor de reprezentare adecvate ideii concepute. Plasarea reuşită a elementelor
decorative pe suprafaţă (în dependenţă de formă), folosind diverse mijloace artistice: ritmul,
simetria, proportionalitatea. Aprecierea argumentată a lucrărilor din punct de vedere estetic,
compoziţional şi tehnic.
• Folosirea cu iscusinţă a expresivităţii materialelor plastice şi altor materiale imprimate,
exprimarea chipurilor artistice: cu penelul (burete, deget etc.); în guaşă, acuarelă, coloranţi naturali
(sucuri de legume, infuzie de plante etc.); modelarea chipurilor din bucată întreagă şi din bucăţi
asamblate, din plăci decorative; crearea compoziţiilor în tehnica colajului din diverse materiale.
Atitudini
• Manifestarea receptivităţii la frumuseţea mediului înconjurător.
• Exprimarea şi motivarea sentimentelor în urma contactului; cu opera de artă.
• Exprimarea propriilor sentimente, a atitudinii proprii faţă de artă, faţă de cei din jur.
Activitatea muzicală şi coregrafîcă
Educaţia muzicală
Cunoştinţe
• Intuirea diferenţelor de nuanţe şi de intensitate în cîntece şi piese, muzicale (tare, încet,
potrivit).
• Distingerea nuanţelor de tempo (rar, potrivit, moderat, repede).
• Distingerea caracterului muzicii: de marş , cantabil, vioi, de glumă.
• Intuirea mersului melodic suitor sau coborîtor al melodiei,
• Recunoaşterea timbrului instrumentelor muzicale (pian, vioară, nai, fluier), a
instrumentelor elementare (trianglu, xilofon).
Competenţe
• Intonarea corectă, expresivă şi omogenă, în grup şi individual, a cîntecelor, respectînd
poziţia corectă, dicţia şi respiraţia în timpul cîntatului.
• Recunoaşterea cîntecelor după un fragment melodic (introducere, refren).
• Efectuarea de mişcări expresive în conformitate cu conţinutul muzicii.
• Înscenarea cîntecelor - jocuri, alcătuirea combinaţiilor simple de dans.
• Distingerea şi compararea cîntecului şi pieselor muzicale cu diferit caracter.
• Coordonarea mişcărilor în colectiv, respectînd caracterul şi ritmul muzicii.
Atitudini
• Manifestarea interesului şi dragostei faţă de muzică, a dorinţei de a asculta şi interpreta
piese şi cîntece preferate.
• Organizarea şi participarea activă la jocuri muzicale şi ore distractive.

Ritmica
Cunoştinţe
• Semnificaţia termenilor de bază: dans, dans popular, dans de gală, dans clasic, balet,
mimică, pantomimă, gest, mişcare etc.
• Denumirile dansurilor: polca, hora, sîrba, ostropăţul, alunelul, raţa, căluşarii, ciobănaşul,
ciuleandra ş.a.
• Denumirile mişcărilor de bază: paşi, fugă, sărituri, învîrtitură etc.
• Regulile de comportare în dans.
• Denumirile şi semnificaţia obiceiurilor naţionale însoţite de dansuri.
Competenţe
• Să armonizeze mişcările sale cu muzica (ritm, tempou, dinamică, formă muzicală, desen
ritmic etc.).
• Să-şi coordoneze mişcările în corespundere tu compoziţia dansului sau combinaţia
exerciţiului.
• Să se orienteze în spaţiul sălii, mişcîndu-se după desenul dat (solo, în colectiv, în pereche).
• Să interpreteze mişcările, folosind mijloacele coregrafice de expresivitate (gestul, mimica,
pantomima etc.).
• Să traducă, să transforme mişcările observate în naturâ, în viaţa cotidiană a omului, auzite
în cîntec, în strigături, în poveşti, în mişcarea coregrafică, în gesturi, imagini.
• Să folosească mişcări cunoscute în improvizarea proprie după muzică.
Atitudini
• Simţul frumosului în mişcări.
• Atenţie faţă de tradiţiile şi obiceiurile naţionale.
• Relaţiile reciproce de prietenie şi atenţie în colectiv, în pereche (dintre băiat şi fată).
• Grija faţă de sănătate, igienă, acurateţe.

Dezvoltarea literară
Cunoştinţe'
• Texte folclorice: poezioare, poveşti, ghicitori, proverbe etc., termenii respectivi.
• Cunoaşterea unei varietăţi de texte pentru copii din literatura naţională şi cea universală, de
autori clasici şi contemporane (M.Eminescu, I.Creangă, Gr.Vieru, Sp.Vangheli etc.); a
caracteristicilor elementare ale noţiunilor: carte, autor, imagine, foaie, pagină, copertă.
• Cunoaşterea structurii elementare a textului (început, conţinut), a modalităţilor de
reproducere a textelor (recitare, .repovestire, dramatizare).
Competenţe
• Receptarea comprehensivă (integrală) a textului literar.
• Deosebirea textelor versificate de cele în proză.
• Perceperea conţinutului emotiv şi ideatic al textelor de mic volum.
• Interpretarea expresivă a diverselor texte literare.
• Reproducerea independentă a textelor învăţate.
• Utilizarea elementelor vorbirii expresive: intensitatea vocii, tonul, intonaţia şi
componentele ei (pauza, accentul).
• Deosebirea limbajului plastic de cel cotidian. Aplicarea competenţelor dobîndite în diverse
situaţii (joc, dramatizare, desen, modelaj).
• Compunerea independentă a poveştilor, povestirilor, ghicitorilor, poezioarelor.
Atitudini
• Ataşamentul faţă de cuvîntul artistic, cartea ilustrată. Exprimarea atitudinii faţă de
personajele literare.
• Motivarea atitudinii personale faţă de personajele negative şi pozitive.
• Manifestarea dispoziţiei proprii, declanşate sub influenţa textului şi exprimată în situaţii
ludice.

Comunicarea şi dezvoltarea limbajului


Cunoştinţe
• Sunetele limbii române; valorile expresive ale distribuţiei sunetelor în cadrul grupurilor de
sunete, grupurilor de cuvinte.
• Noţiuni de sunet, silabă (parte), cuvînt, propoziţie, limbaj.
• Sensul cuvintelor şi al expresiilor.
• Minimul lexical al preşcolarilor (substantive, verbe, adjective etc.)
• Rolul accentului în cuvînt, al prefixelor, sufixelor, desinenţelor.
Competenţe
• Stabilirea relaţiilor de comunicare (copil - educatoare, copil - adult, copil - copil).
• Perceperea mesajelor orale (enunţate de adult, copil, scrise, citite de educatoare) şi
realizarea lor.
• Întreţinerea unei conversaţii (educatoare-copil, copil-copil) pe diverse teme.
• Adaptarea la elementele situaţiei de comunicare.
• Descrierea jucăriilor, întîmplărilor, lecturarea imaginilor.
• Aplicarea normelor dialogului.
• Construirea propoziţiei, alcătuirea mesajului.
• Relatarea corectă, logică a unor evenimente (cum a trecut ziua de duminică, sărbătoarea,
vacanţa etc.).
• Recunoaşterea grupului de sunete în enunţul educatoarei, al copiilor.
• Pronunţia corectă a sunetelor limbii, a îmbinărilor de sunete.
• Posedarea limbii literare, a exprimării verbale relativ bogate.
• Utilizarea corectă a formelor părţilor de vorbire şi a acordului dintre ele.
• Utilizarea adecvată a accentului, a lexemelor, ţinînd seama de structură (prefix, sufix,
desinenţă) şi de semnificaţia lor.
• Sesizarea, corectarea diverselor imperfecţiuni de pronunţie, a inadvertenţelor.
• Utilizarea unui limbaj coerent, flexibil, creativ (expresii plastice, expresii frazeologice,
cuvinte cu sens figurat: soarele răsare, acoperişul plînge etc.).
Atitudini
• Conştientizarea apartenenţei la neamul românesc, manifestată prin dorinţa de a vorbi o
limbă frumoasă, coerentă, corectă.
• Plăcerea de a rosti corect grupurile de sunete.
• Tolerarea partenerului în actul de comunicare.
• Respectarea valorilor general-umane.
• Formarea premiselor citit-scrisului
Cunoştinţe
• Structura sonoră a cuvîntului; structura lexicală a propoziţiei.
• Semnificaţia locului sunetului în cuvînt, al cuvîntului în propoziţie, al propoziţiei în text.
• Grafismele de tipar şi de mînă; regulile de comportare cu cartea, caietul.
• Regulile elementare de scriere.
Competenţe
• Îmbinarea sunetelor, literelor în silabe, în cuvinte; a cuvintelor în propoziţii.
• Modelarea cuvintelor mono- şi bisilabice
• . Analiza structurii cuvîntului şi a propoziţiei.
• Utilizarea obiectelor-substituente în analiza sonoră a cuvîntului şi în analiza lexicală a
propoziţiei.
• Recunoaşterea vizuală a literelor.
• Deosebirea vocalelor de consoane (la auz).
• Orientarea în pagină, foaie, caiet, carte.
• Haşurarea cu linii orizontale, verticale, oblice.
• Compunerea ornamentelor din diverse linii. Linie verticală, orizontală, oblică, curbă,
frîntă.
• Scrierea grafismelor.
Atitudini
• Formarea atitudinii pozitive faţă de şcoală, faţă de citit-scris.
• Exprimarea dorinţei de a cunoaşte literele, de a scrie şi a citi.
• Manifestarea curiozităţii, a dorinţei de a pătronde în tainele cititului şi ale scrisului.

Familiarizarea cu mediul ambiant


Cunoştinţe
• Numele şi prenumele părinţilor, îndeletnicirea lor, adresa domiciliului.
• Denumirea ţării, a localităţii (satul, oraşul natal); locul de muncă al părinţilor, buneilor.
• Mijloacele de locomoţie şi de transport comun, maşinile cu destinaţie specială, regulile
elementare de circulaţie.
• Momentele importante din istoria neamului (obiceiuri, ritualuri, sărbători etc.).
• Importanţa naturii în viaţa omului, rolul omului în transformările şi protecţia naturii.
Natura vie şi natura inertă.
• Schimbările sezoniere în natură, manifestarea lor; unele animale, plante tipice mediului
local; factorii necesari pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor, animalelor; existenţa relaţiilor
biotice între plante şi animale.
• Consecinţele poluării mediului ambiant; unele măsuri pentru combaterea şi
preîntîmpinarea poluării.
Competenţe
• Orientarea în localitatea dată.
• Identificarea, deosebirea animalelor, plantelor.
• Ocrotirea, îngrijirea animalelor, plantelor.
• Efectuarea unor lucrări în natură, ajutarea adulţilor la muncă.
Atitudini
• Exprimarea atitudinii grijulii faţă de floră, faună, valorile general-umane.
• Manifestarea dragostei faţă de plaiul natal, faţă de ţară; a curiozităţii, responsabilităţii.
Formarea cunoştinţelor elementare din domeniul matematicii
Cunoştinţe
• Mulţimi. Componenţa lor (ele sînt alcătuite din elemente, unele mulţimi se includ în
altele).
• Descompunerea mulţimilor (în submulţimi disjuncte, reunite m mulţimi).
• Sistemul de mulţimi (el poate fi ordonat pe măsura creşterii sau descompunerii numărului
de elemente).
• Numărul de elemente ale unei mulţimi.
• Numărul de obiecte (elemente) dintr-o mulţime; el nu depinde de natura obiectelor, de
plasarea obiectelor şi de ordinea în care se face numărarea lor.
• Numere (recunoaşterea, ordonarea, descompunerea în două sau în cîteva numere mai mici
de la 1 pînă la 10).
• Spaţiul (în el ne putem orienta: în sus, m jos, la stînga, la dreapta etc., determinînd direcţia
mişcării).
• Timpul (poate fi măsurat cu ceasornicul).
• Figuri şi corpuri geometrice (ele pot fi deosebite după formă, laturi şi unghiuri).
• Etaloane nestandardizate (cu ele pot fi măsurate obiectele).
Competenţe
• Crearea problemelor, exerciţiilor.
• Alcătuirea mulţimilor după un indice general (de ex.: veselă, legume, fructe, mobilă); să
găsească în ele submulţimi disjuncte.
• Găsirea submulţimilor (părţilor) mulţimii.
• Descompunerea mulţimilor din 1, 2, 3, ...10 elemente.
• Utilizarea cuvintelor ce denumesc numeralele cardinale şi ordinale în limita 10.
• Găsirea numărului în şirul natural şi al "vecinilor". Compunerea, rezolvarea problemelor
simple cu ajutorul materialului didactic.
• Utilizarea corectă a semnelor +, -, =, <, >.
• Stabilirea poziţiei obiectelor în spaţiu în raport unul faţă de celălalt.
• Utilizarea corectă şi adecvată a expresiilor "la dreapta de", "la stînga de", "în mijloc", "în
centru", "între", "mai sus", "mai jos".
• Determinarea sensului mişcării: înainte, înapoi, la stînga, la dreapta.
• Folosirea etaloanelor nestandardizate la efectuarea diferitelor măsurări în diverse situaţii.
• Găsirea asemănărilor şi deosebirilor între figurile geometrice cunoscute, clasificarea după
diferiţi indici calitativi.
• Deosebirea şi numirea corectă a corpurilor geometrice: sfera, conul, cilindrul. "
• Stabilirea succesiunii zilelor săptămînii, a lunilor, anotimpurilor şi determinarea orei
exacte la ceasornic.
Atitudini
• Manifestarea atitudinii pozitive faţă de activităţile matematice şi faţă de învăţarea
intelectuală.
• Stabilirea relaţiilor cu lumea înconjurătoare şi atitudinea faţă de sine însuşi.

Dezvoltarea motorie
Cunoştinţe
• Formele şi varietăţile de mers, alergare în funcţie de condiţiile create. Stăpînirea tehnicii
executării formelor de sărituri, aruncări, prinderi de minge, de căţărări şi escaladări.
• Jocuri dinamice, ştafete sportive şi aplicarea lor în diverse condiţii, situaţii.
• Exerciţii de front, formaţie.
• Regulile elementare de igienă personală şi socială, de comportare pe parcursul activităţii
de educaţie fizică.
Competenţe
Performanţa motrice:
• alergare de viteză la 20 m - 5,4 sec. fete; 5,2 sec. băieţi;
• alergare în suveică (2x10 m) - 7,6 sec. fete; 7,3 sec. băieţi; coordonare (dibăcie) generală;
• alergare de rezistenţă: distanţă: fete - 450-4GO m; băieţi - 480-530 m; timp: fete - 3,0-3,2
min; băieţi - 3,0-3,3 min;
• săritură în lungime de pe loc: 60 cm fete, 70 cm băieţi;
• aruncarea mingii la distanţă: fete - 8m-7,5m; băieţi - 1 lm-10,5m.
Atitudini
• Manifestarea interesului faţă de practicarea sistematică a exerciţiilor fizice.
• Exprimarea reprezentărilor despre utilizarea activităţilor de educaţie fizică, a regulilor
igienice, a formelor de călire şi influenţa lor pozitivă (benefică) asupra organismului în creştere.
• Aprecierea şi motivarea acţiunilor de comportare personală, a colegilor în cadrul
activităţilor de educaţie fizică şi, în special, de joc. Manifestarea sentimentelor de prietenie, de
stimă, ajutor reciproc, motivarea iniţiativei în diverse forme de activitate (în special de joc).
• Exprimarea sentimentelor estetice şi motivarea practicării exerciţiilor fizice, aprecierea
justă a ţinutei posturale a celor din jur.

Bibliografie
1. Proiectarea Curriculum-ului de bază. Ghid metodologic, TBP CIM, 1997.
2. Curriculum-ul şcolar. Clasele I-IV, Chişinău, 1998.
3. Ghid metodologic privind implementarea Curriculum-ului claselor primare, Chişinău, Ştiinţa,
1998.
4. Dezvoltarea şi implementarea Curriculum-ului în învăţâmîntul primar. Ghid metodologic,
Chişinău, 1998.
5. Dezvoltarea şi implementarea Curriculum-ului în învăţămîntul gimnazial: cadrul conceptual,
Chişinău, 2000.
6. Armaşu T., Metodica familiarizării preşcolarilor cu proverbe şi zicători, Chişinău, Lumina,
1993.
7. Rotaru, E. Marin, 0. Bojescu, Jocuri dinamice, Chişinău, Lumina, 1993.
8. Bolboceanu A., Vrînceanu M., Ghid psihologic, Chişinău, Lumina, 1996.
9. Cemortan S., Mocanu L., Dezvoltarea vorbirii preşcolarilor în cadrul activităţilor de limbă
maternă, Chişinău, Lumina, 1981.
10. Claparede Ed., Psihologia copilului şi pedagogia experimentală, Bucureşti, Editura Didactică
şi Pedagogică, 1975.
11. Concepţia restructurării sistemului de educaţie şi de instruire a preşcolarilor în Republica
Moldova: valenţele reformei învăţămîntului, Chişinău, I. Ş. P. P., 1992.
12. Comiţchi S., Serviciul psihologic în grădiniţa de copii. Chişinău, Lumina, 1996.
13. Cunoaşterea copilului preşcolar, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1992.
14. Curriculum-ul educaţiei copiilor în instituţiile preşcolare de diferite tipuri, Chişinău,
M.Î.I.Ş.P.P., 1997.
15. Elikonin D. V., Psihiloghia igrî, Moskva, Pedagoghika, 1978.
16. Enciclopedia practică a copiilor, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1981.
17. Legea învăţămîntului din Republica Moldova, Chişinău, 1995.
18. Mocanu L., Jocuri verbale în grădiniţă, Chişinău, Lumina, 1996.
19. Osobennosti psihiceskogo razvitia detei 6 - 7-letnego vozrasta. Pod red. D. B. Elikonina, A. L.
Vengera, Moskva, Pedagoghika, 1988.