ANALIZA sem – II - CURS 1

ANALIZA CHELTUIELILOR
. INTREPRINDERII

1. Notiunea de cheltuieli si notiunea de cost

Prin cheltuieli se intelege : sumele banesti platite de întreprindere pentru factorii de

productie cu care se aprovizioneaza intr-o perioada de timp.
Costul reprezinta expresia baneasca a factorilor de productie consumati in procesul de
productie in aceeasi perioada de timp. Putem pune semnul egal intre cheltuieli si cost daca o
întreprindere, intr-o perioada de timp , nu a avut stocuri de resurse materiale , iar tot ceea ce a
reprezentat aprovizionarea de factori de productie s-a consumat in aceeasi perioada de timp.
Nu trebuie sa confundam notiunea de cost cu notiunea de cost pe unitate de produs. Aceasta
fiind rezultatul impartirii costurilor totale la volumul productiei.
Cheltuielile intreprinderii se clasifica dupa mai multe criterii:
1. Dupa natura lor asa cum sunt regasite in contul de profit si pierdere avem:
a) cheltuieli de exploatare care includ
-chelt cu materiile prime si materialele consumabile
-costul de achizitie al obiectelor de inventar
-contravaloarea energiei si a apei consumate
-valoarea animalelor si pasarilor
-costul marfurilor vandute si a ambalajelor
-chelt cu lucrarile si serviciile executate de terti
-chelt cu personalul
-chelt cu amortizarea ,chelt de exploatare
b) cheltuieli financiare sunt strict legate de operatiunile financiare ale intreprinderii si
includ : pierderi din creante legate de participatii, chelt privind investitiile financiare,
diferentele nefavorabile de curs valutar,dobanzile platite pentru creditele atrase , alte
cheltuieli.
c) Cheltuieli extraordinare legate de evenimentele exceptionale
2. In raport cu volumul activitatii:
a)-chelt variabile- acele chelt care sunt influentate de volumul productiei

Cheltuieli

Cheltuieli

Volum activitate

b)-chelt fixe- (conventional constatate) sunt acele chelt care raman constante in raport cu
volumul de activitate (productiei) .

cheltuieli

Vol productiei

1
ANALIZA sem – II - CURS 1

Aceste categorii de cheltuieli sunt nemodificabile o anumita perioada de timp. Ele nu raman
asa o data pentru totdeauna. In raport cu orizontul de timp toate chelt sunt variabile.
3. Dupa modul de identificare si reportare pe produs:
a) chelt sau costuri directe-sunt acele chelt care participa la realizarea productiei si care
pot fi identificate pe produs. Aceste chelt detin ponderea cea mai mare in conditii
normale.
b) chelt indirecte –efectuate la nivelul intreprinderii ,care nu pot fi individualizate pe
produs ,ele fiind repartizate pe produs in raport cu diferite chelt de repartitie. Aceasta
grupare a chelt evidentiaza mecanismul de calcul al costului complet.
In ceea ce priveste analiza costului complet aceasta trebuie sa vizeze toate studiile circuitului
intreg al produsului si anume:
-stadiul de aprovizionare pe produse
-stadiul de productie efectiva
-stadiul de comercializare sau de desfacere
4. Dupa continutul lor:
a) chelt materiale- cuprind consumul de resurse materiale si amortizarea mijloacelor fixe
c) chelt cu salarii si aferente utilizarii personalului( asig. soc. si protectie sociala)
5. Dupa incidenta asupra fluxului de trezorerie
a) chelt monetare(platitesau platibile)
b) chelt nemonetare (calculate) – amortizare si provizioanele

2.Analiza cheltuielilor aferente veniturilor intreprinderii.

Studierea chelt unei intreprinderi trebuie sa se faca in dinamica comparativ cu
prevederile stabilite si trebuie raportate la veniturile obtinute. Studierea chelt se realizeaza pe
elemente componente pentru evidentierea acestor chelt necuviincioase si pentru reducerea si
eliminarea acestora.
Pe tipuri de activitate veniturile unei intreprinderi erau impartite in trei categorii :
- venituri totale
1. venituri din activitatea de exploatare
2. venituri din activitatea financiara
3. venituri exceptionale

Vt= Ve + Vf + Vex
In categoria veniturilor de exploatare se includ venituri din vanzarea produselor,
marfurilor si executarea lucrarilor si serviciilor prestate . Acest gen de venituri la nivelul unei
intreprinderi mai este cunoscut si sub denumirea indicatorului sintetic fundamental
CIFRA DE AFACERI(CA). Conform acestui indicator se realizeaza o anumita pozitie
ierarhica din domeniul de activitate. Veniturile din productia stocata , veniturile din productia
de imobilizari si alte venituri.
VENITURI FINANCIARE –acestea cuprind fluxuri financiare atrase de agentul
economic din activitatea strict financiara si includ : dobanzi incasate, venituri din titluri de
plasament, diferente favorabile de curs valutar , venituri din participatii.
VENITURI EXTRAORDINARE( EXCEPTIONALE)- sunt acele venituri cu caracter
conjunctural. Ele apar ca urmare a unor despagubiri .
Strans legat de gruparea veniturilor pe cele trei tipuri este si gruparea cheltuielilor pe cele trei
tipuri de activitati:
- chelt de exploatare
- chelt financiare
- chelt exceptionale
Ch = Che + Chf + Chex

2
ANALIZA sem – II - CURS 1
Cheltuielile de exploatare – sunt aferente activitatii de productie si comercializare la nivel de
întreprindere si includ: consumurile de materii prime si materiale, piese de schimb, obiecte de
inventar, energie, combustibil, apa , chelt cu lucrarile si serviciile prestate de terti, chelt cu
impozite si taze , chelt cu personalul inclusiv salariile , chelt cu amortizarea si provizioanele,
alte chelt de exploatare
Cheltuieli financiare- aici regasim dobanzile curente aferente creditelor imprumutate, pierderi
din vanzarea valorilor mobiliare de plasament, diferentele nefavorabile de curs valutar, alte
chelt financiare.
Intre cele doua categorii economice venituri si cheltuieli trebuie sa existe o corelatie. Iar ea
trebuie analizata in dinamica. Sunt situatii in care chelt sunt mai mari ca veniturile sau cand
veniturile nu exista dar respecta corelatiei trebuie privita in dinamica ( pe o perioada de timp)

venituri

cheltuieli

Ch 0 Ch 1
V0 V1

Ch1 V1
Ic<Iv Ich  Iv 
Ch0 V0

Nivelul eficientei chelt unei intreprinderi se studiaza in raport cu veniturile realizate.

Studierea si analiza eficientei chelt unei intreprinderi se realizeaza pentru intreaga activitate a
intreprinderii sau pe tipuri de activitate sau pe elementele componente ale cheltuielilor.
Indicatorul cel mai des utilizat in exprimarea eficientei chelt il reprezinta:
Che la 1000 lei Ve ( Ch/V x1000)

 Chi x 1000 / Vi

Acest indicator in conditii normale trebuie sa aiba valoare < 1000 ceea ce inseamna ca s-au
obtinut Ve >Che . El se calculeaza si pe tipuri de activitati.

Ch * 1000 / V 
 gi * ci  unde ci reprezinta
 Chi * 1000
100 Vi
Chi
=  gi * Vi
* 1000
unde gi structura vaniturilor, iar ci reprezinta eficienta cheltuielilor
100
pe tipuri de activitate sau pe categorii de venituri

3
ANALIZA sem – II - CURS 1

gi= structura veniturilor

ci= eficienta chelt pe tipuri de activitati sau pe categorii de venituri
1.Pentru exemplificare ne folosim de indicatorii prezentati in tabelul urmator.
Indicatori u.m Intreprinderea A Intreprinderea B
0 1 0 1
Ven din expl Mii lei 9200000 10810000 7440000 6825000
Ven fin Mii lei 800000 690000 560000 675000
Ven totale Mii lei 10000000 11500000 8000000 7500000
Chelt expl Mii lei 6458400 7458900 5505600 5118750
Chelt fin Mii lei 741600 706100 534400 581250
Chelt totale Mii lei 7200000 8165000 6040000 6700000
Ponderea % 92% 94% 93% 91%
ven
exceptionale
din totalul
ven
Ponderea % 8% 6% 7% 9%
ven fin in
totalul ven
Rata de efic Ch/V 702 690 740 750
a chelt de x1000
expl Lei
Rata de efic Ch x 927 1023,23 954,29 861,11
a chelt fin 1000/
Vfin lei
Rata de efic Cht x 720 710 755 760
a chelt totale 1000/Vt
lei

Studiem eficienta economica a che x1000/ ve

Chi
Ch
* 1000  Ch * 1000 / V 
 gi * ci =  gi * Vi
* 1000
V 100 100

Ch *1000 / v Ch *1000 / v

V Ch gi ci

Per total pe tipuri de activitate

Determinam actiunea factorilor :

Ch *1000 / V =  Ch *1000 / V  1 -  Ch *1000 / V  0

= 710 – 720 = - 10 lei au scazut cheltuielile, situtia este favorabila

4
ANALIZA sem – II - CURS 1

din care:
1. ca urmare a influentei modificarii structurii veniturilor

Chi0 Chi0
 Ch *1000 / V   gi  =  gi1 * Vi0
* 1000  gi0 *
Vi0
* 1000

100 100
94 * 702  6 * 927 22 * 702  8 * 927
=  = 715,5 – 720 = 4,5 lei
100 100

2. ca urmare a influentei Chi / Vi x 1000

Chi0
 Ch *1000 / V   Chi *1000  =
Chi1
 gi1 * * 1000  gi 1 *
Vi0
* 1000
 Vi  Vi1 
100 100
= 710 – 715,5 = - 5,5

Se verifica respectarea corelatiei :

Ch *1000 / V =  Ch *1000 / V   gi  +  Ch *1000 / V   Chi * 1000 

 Vi 

- 10 lei = - 4,5 – 5,5 lei

2.Folosind aceeasi metodologie se va efctua analiza si in cazul B.

indicatori A B
Modificarea ratei de efic a - 10 lei
chelt totale

1. ca urmare a modificarii - 4,5 lei

str ven (gi)
2. ca urmare a modificarii - 5.5 lei
ratelor de efic a chelt pe
Chi
tipuri de activit Vi *1000

La intreprindera A reducerea chelt la 1000 lei ven totale cu 10 lei este rezultatul contributiei
favorabile a structurii veniturilor cu 4,5 lei si a chelt la 1000 lei venituri pe tipuri de activitati
cu 5,5 lei. Aceasta reflecta cresterea ponderii veniturilor din activitatea de exploatare de la
92% la 94% ceea ce a determinat chelt la 1000 lei ven a contribuit la diminuarea ratei medii
de eficienta cu 5,5 lei.
La randul lor influenta chelt la 1000 lei ven pe categorii de venituri poate fi aprofundata prin
folosirea urmatorului model.

Che1 Che0
 Ch *1000 / V   Ceexp  = g1 * 1000 g1 * 1000
Ve1 Ve0

100 100

5
ANALIZA sem – II - CURS 1
 Che1 Che0 
g1 *  1000  1000 
=  Ve1 Ve0 
100
94  690  702 
= = - 11,28 lei
100

 Chf1 Chf 0 
 Ch *1000 / V   Chf *1000  = g1 *  1000  1000 
 Vf


  Vf1 Vf 0 
100
6  1023, 23  927 
= = 5,78
100

La intreprinderea A reducerea ratei de eficienta a chelt cu 5,5 lei a fost rezultatul

comportamentului diferit a celor doua categorii de chelt: astfel reducerea chelt la 1000lei
venituri cu 12 lei a contribuit la micsorarea acesteia cu 11,3 lei. In schimb cresterea chelt fin
la 1000 lei ven fin cu 96,33 lei a determinat depasirea ratei medii de efic a chelt fin la 1000 lei
ven fin cu 5,8 lei. Comportamentul diferit a celor doua categorii de chelt creeaza premisele
pentru adoptarea unor masuri care sa determine imbunatatirea performantelor ec- fin ale
intreprinderii. Chelt de expl care detin ponderea cea mai mare in totalul ven fin unei
intreprinderi trebuie sa faca obiectul unei analize temeinice pentru a identifica posibilitatea de
reducere a acestuia fara a neglija nivelul chelt fin.
De ex acestea din urma au inregistrat o eficienta economica scazita in anul curent fata de anul
anterior, eficienta explicata prin nivelul redus al chelt fin.

3.Analiza nivelului chelt de expl la 1000 lei ven din activitatea de exploatare
Asemenea analiza sa realizeaza din punct de vedere structural urmarind evolutia pe elemente
si in dinamica a principalelor elemente chelt de expl.
Din punct de vedere factorial chelt de expl se analizeaza asemanator cu chelt totale ale
intreprinderii adica:

Che1
Che *1000 / Ve = g 1 *
Ve1
1000
eficienta economica a cheltuielilor pe categorii de
100
venituri

Chi = reprezinta chelt corespunzatoare diferitelor ven din activitatea de expl

Chei x 1000 / Vei= eficienta chelt pe categorii de venituri

6
ANALIZA sem – II - CURS 1

3.EXEMPLU
indicatori u.m. A B
0 1 0 1
1.ven Mii lei 9200000 10810000 7440000 6825000
aferente p. Mii lei 8096000 9729000 6249600 5596500
vanduta
aferente p. Mii lei 736000 756000 892800 1023750
stocate
aferente p. Mii lei 368000 324300 297600 204750
imobiliz
2.chelt Mii lei 6502560 7504302 5580000 5163750
Aferente p. Mii lei 5398560 6423302 4389600 3935250
vandute
Aferente p. Mii lei 736000 756700 892900 1023750
stocate
Aferente p. Mii lei 368000 324300 297600 204750
imobiliz
3.str ven din 100% 100% 100% 100%
expl
P vanduta 88 90 84 82
P stocata 8 7 12 15
P imobiliz 4 3 4 3
4.rata de efic 706,8 694,2 750 756,6
a chelt de
expl
P vanduta 666,82 660.22 702,38 703,23
P stocata 1000 1000 1000 1000
P imobiliz 1000 1000 1000 1000
Rata de efic a chelt de expl ( rata la 1000 lei chelt expl)

Che *1000 / Ve =  Che *1000 / Ve  1   Che *1000 / Ve  0 =

= 694,2 + 706,8 ‚ = -12,6 lei

Eficienta economica a cheltuielilor de exploatare s-a imbunatatit cheltuielile s-au micsorat

Pe baza analizei factoriale se determina urmatoarele influente din care:

Che0 Che0
Che *1000 / Ve  gi 1 * 1000  gi0 * 1000
 gi  = Ve0

Ve0
100 100
90 *666,82  7 * 1000  3 * 1000
= - 706,8
100
= 700,14 – 706,8 = - 6,66 lei

- ca urmare a ratei de efic a chelt de expl pe tipuri de venituri

Variatia chelt de exploat la 1000 ven exploatare

7
ANALIZA sem – II - CURS 1
Che1 Che0
Che *1000 / Ve Che


1000  =
 gi
1 *
Ve1
1000  gi1 *
Ve0
1000
 Ve  
100 100

694,2 – 700,14 = - 5,9 lei

Se verifica corelatia:

Che *1000 / Ve Che 

Che *1000 / Ve = Che *1000 / Ve gi  -  1000 
Ve  

- 12,6 lei = -6,66 - 5,94

Analiza chelt de expl evidentiaza unele aspecte esentiale. In cazul intreprinderii A, rata de efic
a chelt aferente prod vandute s-a redus cu 6,60 lei. In continuare exista posibilitatea
aprofundarii analizei pe fiecare categorie de chelt in vederea identificarii unor rezerve de
reducere.

4.a) Analiza diagnostica a chelt de expl la 1000 lei CA

Analiza structurala a chelt de expl la 1000 lei CA scoate in evidenta importanta acestui
indicator Casi a indicatorului derivat chelt de expl la 1000 lei CA. Un asemenea indicator
trebuie calculat si analizat in dinamica si pe structura.
Din punct de vedere factorial chelt de expl la 1000 lei CA se analizeaza dupa un model de
forma.

Ch
* 1000 
 qv * c * 1000
CA  qv * p
p = pretul mediu
c = costul pe unitate de produs

Ch * 1000 / CA

qv c p

4.Pentru exemplificare ne folosim de urmatoarele date . – mii lei-

8
ANALIZA sem – II - CURS 1
Indicatori simbol A B
0 1 0 1
CA( sau qv  qv xp 4500000 5000000 10000000 12000000
exprim in pv
fara TVA)
CA(qv  qv *c 3150000 3550000 6900000 8040000
exprim in
cost)
Vol efectiv  qv 1
* p0 - 5200000 - 10800000
al qv in anul
1 exprim in
p anului
anterior
Vol prod  qv 1
* c0 - 3718100 - 7408800
realizate in 1
exprim in C
0
Chelt la  qv * c * 1000 700 710 690 670
1000 lei CA
 qv * p

Ch *1000 / CA   Ch *1000 / CA  1   Ch *1000 / CA  0

= 71 – 700 = 10 lei

Indicatorul ch x 1000/CA lei a crescut cu 10 lei adica cheltuielile la 1000 lei CA a crescut cu
10 lei ceea ce inseamna o efic mai redusa.

 Ch *1000 / CA  qv =  qv1 * c0 * 1000 

 qv 0 * c0
* 1000
 qv 1 * p0  qv 0 * p0

3718100
= * 1000 - 700 = 715,2 - 700 = 15,2
5200000

Structura prod vandute (qv) a influentat pozitiv dar in sens nefavorabil variatia ch x 1000 /CA
in sensul ca a contribuit la cresterea acestor cheltuieli.

 Ch *1000 / CA  c =

 qv * c
1 1
* 1000 
 qv * c
1 0
* 1000
 qv * p
1 0  qv * p
1 0

350000
= * 1000  715,02 = - 32,33 lei
5200000

9
ANALIZA sem – II - CURS 1
Costul pe unitate de produs ( c) a influentat negativ dart in sens favorabil variatia ch x 1000 /
CA intrucat a contribuit la reducerea acestor chelt cu 32,33 lei. Aceasta inseamna ca in
evolutia costului pe unitate de produs aceasta a inregistrat un nivel mai scazut in anul curent
fata de anul anterior, fapt ce explica si influenta negativa dar in sens favorabil mentionata mai
sus.

 Ch *1000 / CA  p  =  qv1 * c1 * 1000 

 qv * c
1 1
* 1000
 qv 1 * p1  qv * p
1 0

= 710 – 682,69 = 27,31 lei

Pretul mediu de vanzare pe unitate de produs a influentat pozitiv dar in sens

nefavorabil indicatorul ch x 1000 /CA fapt ce pune in evidenta ca nivelul pretului mediu a
inregistrat o scadere in anul 1 fata de anul 0 de unde rezulta influenta pozitiva.

Ch *1000 / CA   Ch *1000 / CA  qv   Ch *1000 / CA  c   Ch *1000 / CA  p

10 = 15,02 – 32,33 + 27,31

4.b) Analiza diagnostic a chelt variabile la 1000 lei CA

Indicatorul ch la 1000 lei CA influenteaza in mod direct urmatoarii indicatori ai

performantei ec- fin a intreprinderiii.
1 profitul aferent CA
2 eficienta activelor din exploatare
3 eficienta utilizarii mijloacelor fixe
4 eficienta utilizarii capitalului( propriu si permanent)
5 eficienta muncii exprimata prin indicatorul profit pe un salariat

Din punct de vedere factorial analiza chelt variabile se realizeaza cu ajutorul unui
model de forma.

Ch *1000 / CA 
 qv * c * 1000 Ch *1000 / CA
 qv * p

qv c p

5.Pentru exemplificare avem datele din tabelul urmator.

10
ANALIZA sem – II - CURS 1
indicatori simbol B in anul 0 B in anul 1
CA exprim in pv  qv * p 10000000 12000000
CA exprim in c  qv * c 7800000 9000000
din care chelt  qv * cv 5700000 6600000
variabile
Chelt fixe chf 2100000 2400000
Prod realizata in  qv1 p0 _ 10600000
anul curent
exprimata in p 0
Prod realizata in  qv1 c0 _ 5989000
anul 1 exprim in cv
0

4.c) Analiza chelt fixe – sunt acele chelt care nu se modifica in raport cu vol de produse sau
de activitati al intreprinderii. Din categoria chelt fixe fac parte:
-chelt cu amortizarea mijloacelor fixe
-chelt cu serviciile telefonice
-chelt cu abonamente radio- tv
-prime de asigurare
-impozite si taxe locale.
O alta categorie de chelt fixe o reprezinta chelt privind salariile personalului de conducere, al
personalului TESA ca si al chelt privind protectia mediului inconjurator si chelt administrativ
gospodaresti.
Analiza lor se face raportanduse la CA :

Chf Chf
* 1000  Chf * 1000 / CA 
CA  qv p
Chf *1000 / CA

Chf c p p = pret mediu de vanzare pe unitate de produs

structura productiei vandute

Indicatorul chelt fixe x 1000/CA influenteaza o serie de indicatori cum ar fi:

-profitul aferent CA
-eficienta activelor din exploatare
-eficienta mijloacelor fixe
-eficienta mijloacelor circulante
-eficienta capitlurilor

11
ANALIZA sem – II - CURS 1

5.a) Analiza diagnostic a chelt materiale.

Chelt materiale detin in functie de profilul intreprinderii o pondere semnificativa in
totalul chelt de productie ale intreprinderii. Analiza acestora pune in evidenta rationalizarea
consumurilor specifice , consumuri care detin o pondere importanta in totalul resurselor
materiale.
Din punct de vedere factorial chelt materiale se analizeaza dupa un model asemanator.

Costul cheltuielilor materiale pe produs

Ch *1000 / CA 
 qv * cm * 1000
 qv * p
Chf *1000 / CA

qv cm p

6.Pentru exemplificare avem tabelul urmator.

indicatori simbol B in anul 0 B in anul 1
CA exprim in pv  qv * p 7500000 8000000
Suma chelt cu  qv * cm 3075000 3440000
materialele
Vol efectiv al prod  qv 1 p0 _ 7700000
exprim in p 0
Chelt cu mat  qv 1 cm0 _ 3650000
aferente prod
realizate in anul1
exprim in chm0

5.b) Analiza chelt cu amortizarea.

Chelt cu amortizarea ca parte componenta a chelt mat au caracter de chelt
conventional constante si sunt conditionate de dinamica volumului productiei.
Amortizarea ca expresie a uzurii fizice a mijloacelor fixe influenteaza atat chelt mat
totale cat si costurile de productie realizata. Modelul factorial de analiza a chelt cu
amortizarea se refera la raportul acestuia fata de CA.

A
A A  * 1000 /  qv * p
* 1000  * 1000 CA
CA  qv * p

A q p

 A * 1000 / CA   A * 1000 / CA1   A * 1000 / CA0

12
ANALIZA sem – II - CURS 1

A1 A
1.  A * 1000 / CA A = * 1000  0 * 1000
CA0 CA0

A1 A1
2.  A * 1000 / CA qv  = * 1000  * 1000
 qv1 * p0  qv0 * p0
A1 A1
3.  A * 1000 / CA p  = * 1000  * 1000
 qv1 * p1  qv1 * p0

6. Analiza eficientei chelt cu personalul.

Chelt cu personalul sunt rezultatul utilizarii factorului uman si reflecta o parte a valorii nou
create. In cadrul acestor chelt se includ:
-chelt privind remuneratia personalului( salarii)
-chelt cu asig si protectia sociala
Chelt cu personalul pot fi structurate si analizate pe baza urmatoarelor criterii:
1. in functie de elementele componente avem salarii tarifare sau negociate
-diverse sporuri in functie de complexitatea muncii sau in functie de vechimea in munca a
salariatilor
-premii
2. in functie de cine suporta chelt:
- angajatorul pt sal nete, pt cas, pt fondul de sanatate, pt somaj
- angajatul pt impozitul pe salarii
3.in functie de categoria de personal
- pt pers de conducere
- pt pers tehnic
- pt pers economic
- pt pers administrativ, muncitori,direct productiv, din sectoarele de servire.

Analiza factoriala a chelt cu salariile se poate realiza cu ajutorul unui model de forma.
__ __
Cs = Ns x S Ns = nr scriptic de personal
S = salariul mediu
7.Pentru exemplificare avem tabelul urmator -mii lei-
indicatori simbol A in anul 0 A in anul 1 B in anul 0 B in anul 1
Chelt cu Cs 7560000 7217000 17100000 17856000
salariile
Nr mediu de __ 120 110 300 310
salariati Ns
Sal mediu _ 63000 65609 57000 57600
anual(mii S (Cs/Ns)
lei)

7.Analiza chelt cu dobanzile bancare.

13
ANALIZA sem – II - CURS 1
Dobanzile reprezinta costuri ale capitalului imprumutat care fac parte din categoria
chelt financiare. Ele nu se includ in costurile de productie dar prezinta interes intrucat prod lor
se regaseste in cresterea profitului intreprinderii.
Pentru exemplificare de modele factoriale in analiza chelt cu dobanzile prezentam
urmatoarele:

Chd Sd
1. * 1000  * 1000
CA CA

Chd Ac Cr Sd
2. * 1000  * * * 1000
CA CA Ac Cr

Chd Cr Sd
3. * 1000  * * 1000
CA CA Cr

__
Ac = soldul mediu al activelor circulante
__
Cr = soldul mediu al creditelor pe termen scurt
Sd = suma chelt cu dobanzile

8. Analiza costului pe produs.

Chelt pe produs se analizeaza din punct de vedere structural si din punct de vedere factorial.
Dpdv structural chelt pe produs sunt analizate in dinamica comparativ cu prevederile stabilite
pentru a depista chelt neeconomicoase.
Dpdv structural chelt pe produs se analizeaza dpdv al materiilor prime si al materialelor, dpdv
al salariilor, depdv al chelt indirecte pe produs.
Dpdv factorial chelt pe produs se analizeaza dupa relatia:

Chp = Nup x ch Nup = nr pe unitate de produs

Ch = chelt pe o unitate de productie
In cazul productiei – agricole poate sa insemne animalul sau hectarul
-industriale poate sa insemne utilajul

8.O întreprindere cu profil industrial inregistreaza un nivel al chelt pe productie in 2 ani

consecutiv prezentati in tabelul urmator:
indicatori simbol Realizat in anul 0 Realizat in anul 1
Chelt totale pe Chp 15250000 18540000
produs (mii lei)
Nr pe unit de prod Nup 25 30
(mii lei)
Chelt pe unit de Ch( Chp/Nup) 610000 618000
prod (mii lei)
Evolutia indicatorului chelt pe produs.
Chp

Nup Ch
Chp  Chp1  Chp0  18.854.000 – 15.250.000 = 3.290.000 mii lei

14
ANALIZA sem – II - CURS 1

1. Chp  Nup    Nup1  Nup0   Ch0  = ( 30 – 25 ) ( 61.000) = 3.050.000 mii lei

2. Chp  Ch  Nup1  Ch1  Ch0  = 30 ( 618.000 – 610.000 ) = 240.000 mii lei

Verificarea corelatiei

Chp  Chp Nup  Chp Ch

   
3.290.000 = 3.050.000 + 240.000

Cresterea volumului de chelt la intreprinderea analizata in anul 1 fata de anul 0 cu

3290000 mii lei se datoreaza influentei hotaratoare a nr pe unit de produs si in mai mica
masura influentei chelt la o unit de productie. Putem spune ca procesul de productie
inregistrat in anul curent a avut un caracter mai mult extensiv prin cresterea Nup si mai putin
un caracter intensiv(alocari suplimentare de factori la o unitate de productie).

9. Analiza chelt pe unitate de productie

Se determinaprin raportarea chelt total corespunzatoare productiei la volumul
productiei, astfel se obtine un cost mediu. In literatura de specialitate se mai intalneste costul
marginal care inseamna chelt corespunzatoare unui surplus de productie realizat.

Ch
c Ch1
Q
Ch1  Ch0 sporul de cheltuiala Ch0
cm 
Q1  Q0
sporul de productie

Cm – cost marginal Q0 Q1
Modelul factorial de analiza a costului pe unitate de productie
c
Ch
c
Q

Ch Q

In conditiile in care productia este analizata si dpdv calitativ modelul factorial de analiza a
costului pe unitatea de productie este dat de relatia: c
Ch Ch
c r 
Q Q*K

rQ Ch
Prin urmare in cazul productiei cand
tinem cont de calitatea ei este
Q K Nup ch

randamentul la o unitate de productie Nup Q

15
ANALIZA sem – II - CURS 1
Ch Ch Ch Nup * ch
c r    rQ
Q Q * K Nup * q * K

9.Pentru exemplificare consideram o întreprindere care analizeaza costul dpdv calitativ.

indicatori simbol Realizat in anul 0 Realizat in anul 1
Chelt totale de prod( Ch 2450000 28800000
mii lei)
Nr de unit de prod Nup 25 24
Chelt la o unit de Ch (Ch: Nup) 980000 1200000
prod(mii lei)
Prod obt. Q 25000 26000
totala(tone)
Randam. La o unit q 1000 1083.3
de prod
Coef mediu al K 0,92 0,94
calitatii
Prod recalculata r 23000 24440
Q (Q x K)
Costul pe unit de c ( Ch : rQ) 1065217 lei/t 1178396 lei/ t
prod

c  c1  c0 = 1.178.396 – 1.065.217 = 113.179 lei

In anul curent pretul pe tona a crescut cu 113.179 lei din care

Ch0 Ch0 24.500.000 24.500.000

1. c r Q   r  r   = 1002,45 + 1065,22 = - 62,77 mii
Q1 Q0 24.440 23.000

Concluzia: productia recalculata a influentat costul pe unitate de produs negativ dar in sens
favorabil pentru ca a contribuit la diminuarea acestuia cu 62,77

Ch Ch 24.500.000 24.500.000
1.1 c Q     
0 0
Q1 * K 0 Q0 * K 0 26.000 * 0,92 25.000 * 0,92

= 1024,25 – 1065,22 = - 4097 mii lei

Ch Ch 24.500.000 24.500.000
1.2 c K     
0 0
 Q1 * K1 Q1 * K 0 26.000 * 0,94 26.000 * 0,92

= 1002,45 – 1024,25 = - 21,8 mii lei

16