Armata ramană

Armata romană era alcatuita din doua

grupuri separate. Legionarii erau cei mai
importanti soldati. 0 legiune era alcatuita
din 5 600 de infanteristi. Fiecare din ei era
cetatean roman si indeplinea un stagiu
militar de pana la 25 de ani. Celalalt grup
era format din auxiliari. Erau cei care
apartineau triburilor sau popoarelor cucerite
de romani. De obicei erau primii trimisi in
lupta, inaintea legionarilor. Multi erau arcasi
sau faceau parte din cavalerie; altii aveau
indeletniciri mai dure, cum ar fi pazirea
forturilor de frontiera. Cavaleria avea un rol
important. Dar calaretii se confruntau cu o
problema. Scara de sa nu fusese inca
inventata si cavaleristilor le venea greu,
probabil, sa-si tina caii in frau. Fiecare grup
de 80 de oarneni era comandat de cate un
centurion. Acesti centurioni erau adevaratii
conducatori in armata romana. Erau soldati
duri, bine instruiti, care-si croiau drum sa
ajunga ofiteri. Fiecare centurion avea un baston confectionat dintr-un butuc de vita-de-
vie, ca semn al puterii sale. Cu acesta putea sa loveasca pe oricine nu-si vedea de treaba
asa cum trebuie. Uneori, soldatii aveau foarte putine de facut. Stateau in baraci, faceau
reparatii si curatenie. Dar puteau fi atacati oricand, asa ca trebuiau sa fie pregatiti si in
forma. Mergeau peste tot pe jos si trebuiau sa fie gata sa marsaluiasca pana la 32 de
kilometri pe zi, sa care un echipament de 27 kilograme, plus armele. Instructia era dura.
Se confruntau cu obstacole, imbracati in armura completa, se simulau batalii si faceau
marsuri. Chiar si taierea copacilor intra in programul lor de instruire.

Un soldat roman avea multe de carat! Era o instructie indelungata, cu o

disciplina de fier. Un soldat putea fi lapidat pana la moarte, daca nu-si facea datoria asa
cum trebuie. Instructia si disciplina au facut ca armata romana sa fie atat de buna. Scopul
era ca in toiul bataliei sa lupte ca un singur om. Majoritatea luptelor erau corp la corp si
puteau fi foarte sangeroase. Ofiterii trebuiau sa se asigure ca nu da nimeni inapoi in
ultimul moment. Fiecare trebuia sa lupte pe viata si pe moarte. Se dadeau recompense
pentru bravura, menite sa-i incurajeze. Primeau medalii si lanturi, iar cel ce salva viata
altui soldat primea o coroana din frunze de stejar. Era rasplatit, de asemenea, primul care
ataca zidurile unui fort sau se arunca la bordul unei corabii dusmane. Putini erau cei care
primeau onoruri. Majoritatea celor care luptau erau ucisi inainte de terminarea stagiului.

Echipamentul complet al unui infanterist roman consta in: casca de bronz, platosa,
gladius, doua sulite, o cantitate de griu suficienta pentru 15 zile, un cos cu lucruri
personale, o oala de gatit, un topor, un tirnacop, scut de alama, o cazma, doi pari de lemn
pentru ingraditura de noapte.
MANIPUL
Unitate tactica in armata romana compusa initial din 100 apoi din 200 de soldati. 20 de
manipuli formau o legiune.

VEXILLATIO
In armata romana detasament format din cei mai buni soldati, adesea veterani, în vederea
executarii unor misiuni speciale. Efectivul varia in functie de misiune. Erau comandati de
un praefectus castrum iar in misiune de un praepositus, legatus, dux sau centurio in
functie de efectiv sau misiune.

VETERANI
Soldati din toate categoriile de trupe ( legiuni, auxiliari, cohorte, pretorieni, flota )
eliberat din armata prin honesta missio dupa incheierea anilor de serviciu. Titlul de
veteran era onorific dar implica anumite privilegii materiale-erau impropietariti în
provincii, primeau gratificatii banesti si beneficiau de unele imunitati fiscale si
juridice--.Veteranii din trupele auxiliare mai primeau dreptul de cetatenie romana si
legalizarea casatoriei (ius civitas si ius conubii). In Dacia, colonia Ulpia Traiana
Sarmizegetusa a fost intemeiata de veterani ai trupelor romane care au participat la
razboaiele dacice.

Accensi Velati
Categorie de soldati suplimentari, din armata romana din timpul Regatului, neinarmati,
care ii inlocuiau pe cei cazuti in lupta. Aveau ca sarcina si amenajarea drumurilor pe care
urmau sa se deplaseze trupele. Ulterior, in perioada Republicii, acesti soldati sunt
cunoscuti ca ordonante in slujba ofiterilor. In timpul Principatului formau o centurie care
se ocupa de constructia drumurilor din Italia, dar si un colegiue de privilegiati, fara rol
militar, in care erau cuprinsi membri ai ordinului ecvestru si chiar liberti.

Actuarii (Actarii)
Subofiteri cu functii contabilicesti, privind inventarele si aprovizionarea unei unitati
militare. Un actarius legionis XIII Geminae este atestat la Apulum

Aquarii
Soldati a caror obligatii constau in aprovizionarea cu apa a trupelor; faceau parte din
grupul de pompieri alaturi de siphonari

Ballistrarii
Soldati care fabricau si minuiau masinile de razboi (balistele)

Beneficiarii
Subofiteri cu sarcini felurite legate de paza şi întreţinerea drumurilor, de poştă, de
recrutare, de încasare a taxelor de circulaţie etc. Puteau fi în slujba guvernatorului unei
provincii (beneficiarii consularis), a comandantului legiunii (b. legaţi legionis) sau a unui
alt ofiter superior (b. tribuni laticlavi). Sînt cunoscuti numeroşi beneficiari, care au făcut
parte din leg. cantonate in Dacia, în sec. 2 — 3 e.n. Pentru îndeplinirea misiunilor ce le
reveneau, erau detaşaţi, uneori, la mari distanţe de tabăra unităţii căreia îi aparţineau.

Venatores
Detasament militar din cadrul serviciului de spionaj in fata inamicului.