Alexandru Lapusneanul

Nuvela istorica

Nuvela este specie a genului epic,in proza,de dimensiune medie,care are o compozitie
riguroasa si coerenta,un singur fir narativ si personaje relativ putine care
graviteaza in jurul unui personaj central.
Nuvela “Alexandru Lapusneanul” apare in primul numar al revistei Dacia
Literara(30.01.1840),reprezentand o ilustrare a directiilor tematice deschise de
articolul “Intoductie” al lui Mihal Kogalniceanu.Este republicata in 1857 in
vol.”Pacatele tineretilor”.
Surse de inspiratie sunt Letopisetul Tari Moldovei de Grigore Ureche,Miron
Costin.Nuvela insa nu propune exactitate istorica,autorul realizand
selectii,amplificari,modificari (licente literare).
Tema istorica evoca o perioada din istoria Moldovei,reactualizand ultimi cinci ani de
domnie ai lui Alexandru Lapuseanul (1564-1569).
Compozitional nuvela este alcatuita din 4 capitole,care au concentrarea actelor unei
piese de teatru (decorurile sunt diferite).Acestea au ca titlu cate un motto
semnificativ care concentreaza conflictul dominant,tehnica fiind cea a punerii in
adancime.
1.”Daca voi nu ma vreti,eu va vreu” reprezinta cuvintele domnitorului hotarat sa-si
recapete tronul.Afirmatia “eu vreu “ evidentieaza si trasatura dominanta a
protagonistului:vointa neinduplecata de putere si razbunare.
2.”Ai sa dai sama,doamna!”(cuv rostite de jupaneasa vaduva):transfera conflictul din
plan politic in sfera morala.Astfel,doamna Ruxanda e amenintata cu justitia
divina ca fiind partasa la crimele sotului ei care incalca porunca “sa nu ucizi”.
3.”Capul lui Motoc vrem” devine raspunsul multimii asuprite,venita la curte pentru a
cere dreptate.Acesta e in relatie directa cu primul motto:prezenta verbului
VREM la pers I plural creeaza o opozitie intre boierime si personajul colectiv.
4.”De ma voi scula,pre multi am sa popesc si eu” reliefeaza setea de razbunare si de
putere a lui Lapusneanul tot atat de apriga ca in primul capitol,in ciuda
neputintei fizice din cauza bolii(conflict interior,intre vointa si neputinta).
Momentele subiectului se organizeza classic,pastrand regulile echilibrului si al
simetriei compozitionale dupa tehnica inlantuirii.
Expozitiunea:dupa ce l-a invins pe Stefan Toma,A.L. revine in Moldova.La granita
este intampinat de boieri pt a fi convins sa renunte “Narodul nu te vrea,nici nu te
iubeste” (vornicul Motoc,postelnicul Veverita,spatarii Stroici si Spancioc).
Acesta este hotarat a se intoarce la tron si ramane neinduplecat in decizia sa :”Sa ma
intorc?Mai degraba isi intoarce Dunarea cursul indarapt”.
Se contureaza liniile conflictuale(confruntarea dintre domnul feudal si boieri.Motoc
este lingusitor,dar Spancioc si Stroici reprezinta patriotismul).Domnitorul incepe
incepe sirul razbunarilor,pedepseste,taie.
Cap al II-lea inventat de autor,aduce unele note romantice prin interventia doamnei
Ruxanda pt a-l indupleca pe Lapusneanul.
Al III-lea cap contine punctual culminant,”veritabil act de tragedie shaksperiana”,n
traditia “dramei romantice.
Domnitorul tine un discurs la slujba de la Mitropolie,prin care invita boierii la
ospatul de la curte(scena fictiva).Imbracat “cu toata pompa domneasca”A.L.
asculta cu smerenie slujba,se inchina la icoane,moment de disimulare.Masacrul
de la palat aduce moartea a 47 de boieri.Folosirea imperfectului cu sens durativ
stopeaza impresia de macel.Multimea razvratita se aduna la palat nemultumita si
agitate.Dialogul domnului cu Motoc accentueaza dramatismul
scenei.Lapusneanul dovedeste luciditate,cruzime in opozitie cu umilinta si
lasitatea boierului.Prin formula ”prosti dar multi” eroul marcheaza multimii in
istorie.Motoc este predat ca pedeapsa pt tradare.
Deznodamantul prezinta moartea lui L. otravit de Spancioc si Stroici cu complicitatea
doamnei Ruxanda si a mitropolitului Teofan,intr-un cadru sinistru din Cetatea
Hotinului.

Nuvela istorica-o personalitate istorica,completeaza realitatea,realizeaza transferul

realului in literature,surse documentare(cronici,letopisete,marturii).
Naratorul se inspira din cronicile Moldovei respectand in mare parte adevarul
istoric,comitand in mod voluntar unele licente literare precum:
1.Motoc a fugit in Polonia si a murit decapitat la Liov imediat ce s-a inscaunat
A.L.Naratorul ii confera o inviere fizica pt a-l ucide moral dar si fizic,pt a-I
atribui un exitus/moarte pe masura lipsei lui de character.
2.Stroici si Spancioc nu traiau nici ei.Ii aduce in Moldova pt a construe alte antiteze.

Nuvela clasica prin:

-simetria nuvelei;
-echilibrul tablourilor,acestea fiind un nr de 4;(semnificatia acesstui nr este in accord
cu ideologia curentului classicist:semnificatiile simbolice ale nr 4 sunt legate de
cele ale patratului si ale crucii suferand solidul,sensibilul,terestrul,forta.
-valoarea,fiind singura nuvela isstorica,neegalata nici pana azi”care ar fi putut sta
alaturi de Hamlet daca ar fi avut prestigiul unei limbi
internationale”(G.Calinescu)
-personajele care apartin de regula aristocratiei;
-limbajul elevat;
-“elementele de paratextualitate-motourile”;
-sentimentele nobile cu care sunt inzestrate anumite personaje(Ruxanda)

Nuvela romantica prin-

1.personajul exceptional situate in situatii exceptionale,ilustrand un destin de
exceptie;venit in Moldova pt a si ocupa tronul pt a 2 oara,cu ajutor
turcesc”intovaresit de septe mii de spahi si vreo trei mii oaste stransura”,in ciuda
avertismentului boierilor.A.L da dovada de o vointa inflexibila in a concentra
puterea in mainile sale(“Daca voi nu ma vreti,eu va vreu…si daca voi nu ma
iubiti eu va iubesc pre voi,si voi merge ori cu voia ori fara voia voastra”,si o data
domn,incepe represaliile impotriva boierilor(”…ii omora din cand in cand.La cea
mai mica greseala dregatoreasca,la cea mai mica plangere care I se arata,capul
vinovatului se spanzura in poarta curtii”),acte punitive culminand cu uciderea
celor 47 d boieri si oferirea lui Motoc poporului spre a fi linsat.Dupa
promisiunea facuta doamnei Ruxanda 4 anise limiteaza doar la a-I
schilodi,maltrata pe boieri(“pt k sa nu uite dorul lui cel tiranic de a vedea suferiri
omenesti nascoci feluri de schingiuiri.Scotea ochi,taia maini,etc”) si bolnav retras
la cetatea Hotinulu hotaraste