ŞOMAJUL - CONCEPT ŞI FORME DE PREZENTARE

 Biroul Internaţional al Muncii defineşte şomerul ca fiind orice persoană

care are mai mult de 15 ani şi îndeplineşte concomitent următoarele
condiţii:
 este apt de muncă;
 nu munceşte;
 este disponibil pentru o muncă salariată sau nesalariată;
 caută un loc de muncă.
 În România, protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor profesională
este reglementată de Legea nr. 76/2002 care stabileşte condiţiile în care o
persoană poate fi numită şomer
 Piaţa muncii este definită ca fiind aceea categorie economică a producţiei
de mărfuri, referitoare la locul concret sau abstract unde se face, de obicei,
cumpărarea şi vânzarea forţei de muncă, în funcţie de raporturile de muncă
socialmente determinate. Ea ar mai putea fi definită şi prin prisma celei
mai importante funcţii ale sale şi anume ca „barometru al ocupării într-o
anumită zonă”.
 Ocuparea deplină este „o stare ideală ce are puţine şanse de a fi atinsă în
economia actuală” J.Robinson.
 Cererea de muncă este cantitatea de eforturi umane de acea speţă pe care
întreprinzătorii sunt dispuşi să o cumpere la un tarif salarial corespunzător
nivelului general al preţurilor în perioada considerată.
 Şomajul este prezent în viaţa cotidiană a tuturor ţărilor, într-o poziţie mai ridicată
sau mai scăzută. Şomajul este analizat din mai multe puncte de vedere statistic,
global şi structural, pe cauze, pe durate, pe forme şi tipuri de manifestare,
utilizând în acest scop un sistem unanim acceptat.
a) În funcţie de intensitatea şomajului, acesta poate fi:
 şomaj total;
 şomaj parţial.
b) În funcţie de atitudinea posesorului forţei de muncă faţă de activitate:
 şomaj voluntar sau clasic;
 şomaj involuntar sau keynesian.
c) În funcţie de cauzele care l-au generat, şomajul poate fi:
 şomaj deghizat - şomaj deghizat ciclic;
- şomaj deghizat camuflat;
- şomaj conjunctural în expansiune;
 şomaj intermitent,
 şomaj la negru;
 somai de discontinuitate;
 şomaj sezonier.
 Şomajul ca fenomen se formează pe baza a două procese economico-sociale:
a) Pierderea locurilor de muncă de către o parte a populaţiei ocupate. În cadrul acestui
proces se disting formele de şomaj tratate, şi anume: şomajul ciclic, structural,
tehnologic, intermitent, de discontinuitate şi sezonier;
b) Creşterea ofertei de muncă prin realizarea de către noile generaţii a vârstei legale,
pentru a se putea angaja şi afirmarea nevoii de a lucra a unor persoane apte de muncă,
dar inactive, în condiţiile unei cereri de muncă inferioare acestei creşteri.

 Şomajul poate fi caracterizat prin mai multe aspecte:

a) Nivelul şomajului se determină atât absolut, ca număr, cât şi relativ, ca rată a

şomajului ( raportul dintre numărul de şomeri în săptămâna prezentată şi totalul
angajaţilor şi şomerilor) la un moment dat.
b) Durata şomajului ;

c) Structura sau distribuţia şomajului;

d) Frecvenţa sau intensitatea şomajului.

 Problematica şomajului în economia contemporană
 În cazul şomajului se identifică: un cost financiar; un cost economic; un cost social.
 Măsuri de diminuare a şomajului – diverse
 Pentru a obţine rezultate în lupta împotriva şomajului e necesară o schimbare a
mentalităţii. Într-o lume deschisă şi concurenţiala când aproape nouă zecimi din
populaţie este reprezentată de salariaţi, problema care se pune este găsirea unor
mecanisme noi care să deblocheze motivaţiile individuale ale acestora şi nu aceea de
a obţine câteva garanţii suplimentare pentru salariaţi.
 Nu a existat şi nu există o singură soluţie definitiv şi peste tot valabilă pentru
şomaj; există sau poate exista un sistem de soluţii, producător de efecte într-un
anumit context istoric şi în anumite cadre regionale, naţionale etc.;
  Nu putem vorbi de o soluţie sau de soluţii „pure”, valabile numai în terapia
şomajului, ele trebuie corelate şi integrate în ansamblul măsurilor anticriză,
din care şomajul nu este decât o dimensiune; caracterul organic al sistemului
economic ne obligă să ţinem seama de efectele nedorite, secundare, pe care o
măsura antişomaj le poate provoca;
 Soluţii şi politici antişomaj - „politica ofertei” – monetariştii lui Friedman
- politica de relansare a cererii - Keynes
- filozofia lui J. Schumpeter – “câştiguri de
productivitate”
 Şomajul în România
 O dată cu trecerea la economia de piaţă, şomajul îşi face simţită prezenţa,
manifestându-se sub diferite forme şi având o gamă variată de motivaţii.
 Îşi face apariţia aşa-zisul şomaj al diplomelor datorat faptului că şcoala românească
postbelică a fost greşit orientată.
 Deşi efortul investiţional a fost considerabil, România, contactând o serie de
datorii, în prezent, încă se găseşte în posesia unor tehnici şi tehnologii depăşite
 O politică salarială nefundamentată economic conduce la apariţia unui şomaj
conjunctural.
 În medie, venitul real pe cap de locuitor s-a diminuat, însă scăderea acestuia s-a
realizat inegal. Pe ansamblu, s-a constatat o creştere importantă a inegalităţilor
sociale, o parte importantă a colectivităţii a sărăcit şi o altă parte, mai redusă, s-a
îmbogăţit. Sărăcirea nu s-a produs uniform, datorită degradării diferenţiate a
veniturilor.
 Indemnizaţia de şomaj are ca scop garantarea unor venituri pentru şomeri, pentru a
le asigura un minim existenţial considerat sau admis oficial ca fiind rezonabil. Ea
reprezintă una din măsurile de protecţie socială, dar creşterea şomajului şi
menţinerea sa la niveluri relativ ridicate implică o creştere rapidă a sumelor folosite
sub aceasta formă.
 Printre efectele pozitive ale indemnizaţiei de şomaj se numără şi contribuţia sa la
reconstituirea eticii vieţii active. Unii adepţi ai acestui punct de vedere pretind să se
preocupe de impunerea disciplinei muncii, aşa cum reuşesc să o facă şi alte
instituţii sociale.
 O altă modalitate de asigurare a unor venituri garantate este „impozitul negativ”.
Acesta este un sistem de transferuri de venituri în favoarea celor lipsiţi. Schema de
funcţionare prevede plata de către stat a unei alocaţii care variază după nivelul
veniturilor, pentru cei care nu au nici un venit, alocaţia reprezintă o sumă minimă
absolut necesară.
 Şomajul pe grupe de vârstă pe ţară, în anul 2004:

50-64 ani
7%

40-49 ani
13%
<25 ani
44%

30-39 ani
20%

25-29 ani
16%
 Măsurile pentru diminuarea şomajului, după aspectul concret la care se referă, pot fi
grupate în trei mari categorii: - măsuri care privesc direct pe şomeri - se remarcă
măsurile de organizare a pregătirii şi calificării celor în căutarea unui loc de muncă,
pentru a putea face faţă noilor tehnici şi tehnologii, facilităţile acordate de stat pentru
crearea de noi întreprinderi care oferă locuri de muncă şi pentru crearea de noi locuri de
muncă în activităţi publice;
- măsuri care privesc populaţia ocupată - prin crearea
de posibilităţi suplimentare de angajare, care se
asigură prin reducerea timpului de muncă şi a
duratei vieţii active;
- alte măsuri - terapia activă, terapia pasivă a
şomajului;
 Încă de la debutul tranziţiei (ianuarie 1991) s-a promovat o lege comprehensivă, cu mult
înainte de apariţia efectivă a şomajului ca fenomen de masă. Din acest punct de vedere,
România a fost singura ţară din regiune care a adoptat un sistem de suport al şomerilor
înainte de apariţia şomajului ca fenomen social cât de cât semnificativ.
 Cursurile de reciclare profesională/recalificare au primit la început o atenţie specială.
 Indemnizaţia de şomaj legalizată şi introdusă în ţara noastră, constituie doar o soluţie
temporară care vizează, în primul rând, domeniul socialului şi mai puţin argumente şi
motivaţii economice.
 Şomajul în judeţul Sălaj (studiu de caz)

 Sălajul este unul din judeţele relativ mici ale ţării, care se întinde pe o suprafaţă de
3.850 kmp. Se învecinează cu judeţele Satu Mare şi Maramureş la nord, cu Bihorul
la vest şi sud-vest şi cu judeţul Cluj la sud-vest.

 Evoluţia ratei şomajului în judeţul Sălaj şi pe ţară în perioada 1993-2005

14
12
10.3 10.5 Rata medie a
10 10
8.9 8.6 şomajului pe judeţul
8 8.1 Sălaj
6.7
6
4.7 Rata medie a
4 şomajului pe ţară
2
0
1993 1997 2003 2004 2005
 Situaţia şomerilor pe modalităţi de ajutorare în judeţul Sălaj

Nr. crt. Specificaţie 1997 2003 2004 2005

suma % suma % suma % sum %
a
1 Total şomeri, din 12350 100 11649 100 10363 100 7713 100
care:
2 Beneficiari de 4983 40,3 2320 20,0 2946 28,4 1765 22,9
ajutor de şomaj

3 Beneficiari de - - 708 6,5 727 7,0 364 4,7

ajutor de
integrare
4 Beneficiari de 4264 34,5 4596 39,5 2773 26,8 1297 16,8
alocaţie de
sprijin
5 Beneficiari de - - 400 3,5 - - - -
alocaţii
compensatoare

6 Şomeri 3103 25,2 3563 30,5 3917 37,8 4292 55,6

neînregistraţi

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Sălaj

 Evoluţia repartizării şomerilor pe grupe de vârstă, beneficiari ai Legii 1/1991

Nr. Specificaţie 2003 2004 2005

crt.
Total % Total % Total %

1 Total şomeri, din care: 8084 100 6446 100 3426 100

2 Sub 25 de ani 2168 26,6 1682 26,1 674 19,6

3 Între 25-29 de ani 863 10,6 843 13,1 422 12,3

4 Între 30-39 de ani 2168 26,6 1789 23,8 1018 29,7

5 Între 40-49 de ani 2043 25,2 1523 23,6 917 23,7

6 Între 50-55 de ani 739 9,8 557 8,6 352 10,2

7 Peste 55 de ani 113 1,2 52 0,8 43 1,2

 Situaţia cheltuielilor cu şomajul în judeţul Sălaj

Nr. Specificaţie 2002 2003 2004 2005

cr
Total % Total % Total % Total %
t.

1 Total cheltuieli cu şomajul, 11855 100 77460 100 59412 100 74362 100
din care: 3
2 Plăţi compensatorii 67105 56 37000 48 6598 11 203 -

3 Ajutor de şomaj 35856 30 17218 22 33802 58 48834 65

4 Alocaţii de sprijin 12523 11 19008 25 12278 20 12060 17

5 Ajutor de integrare 2972 3 4146 5 4213 7 3834 5

6 Combaterea şomajului 13 - 15 - 89 - 3822 5
7 Cursuri de calificare 84 - 73 - 434 1 273 -
8 Plăţi absolvenţi - - - - 1998 3 3023 4
9 Stimularea angajării - - - - - - 637 1
10 Stimularea angajatorilor - - - - - - 1576 2
 Concluzii şi propuneri de îmbunătăţire a ocupării forţei de muncă şi de
protecţie a şomerilor în judeţul Sălaj
 Cu toate rezultatele înregistrate în evoluţia şomajului, mai ales după 2002 când
scade atât ca cifră absolută, cât şi ca rată la nivel de ţară totuşi şomajul se află încă
la un nivel ridicat pe nivel de ţară şi în cadrul judeţului Sălaj;
 Considerăm că mai poate fi completată şi îmbunătăţită legislaţia în domeniu astfel:
- să se completeze legislaţia şi cu obligaţia Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea
Forţei de Muncă de a studia piaţa forţei de muncă şi a emite repartiţie în muncă
pentru toţi absolvenţii pentru o perioadă minimă de un an, cu obligaţia de a fi
respectată de fiecare absolvent şi numai după un an să se poată transfera sau, dacă
nu se validează în muncă, să poată fi disponibilizat şi, eventual, să poată intra în
rândul şomerilor
- să se scoată din legislaţia actuală obligaţia angajatorilor de a restitui statului toată
suma primită pentru angajarea absolvenţilor instituţiilor de învăţământ în cazul în
care absolventul nu a fost păstrat cu loc de muncă în unitate minim trei ani.
- pentru angajarea cu contract de muncă din rândul şomerilor se acordă de la stat o
subvenţie de 70% din salariul brut minim pe economie, pe o perioadă de un an ,
considerăm că nu se justifică prevederea că această subvenţie se acordă numai
angajatorilor ce au sub 100 de angajaţi şi nici obligaţia ca angajatorii să păstreze pe
cei angajaţi minim doi ani, altfel vor restitui toată subvenţia statului .
 CONCLUZII ŞI PROPUNERI

 Măsurile de protecţie a şomerilor sunt de natura unui anestezic care ameliorează

soarta şomerilor, dar nu o îmbunătăţeşte.
 Sunt aplicabile pe termen scurt. Mai mult, dacă sunt prost selectate, se pot
transforma în contrariul lor, fiind chiar de natură inflaţionistă.
 Şomerul nu mai are loc definit în societate, este concediat social. Iată de ce
creşterea şomajului i-a tulburat pe oamenii politici şi guvernele încearcă să-l
stăvilească.
 Situaţia acceptabilă din prezent se datorează atât unui spor al populaţiei negativ,
înregistrat dinainte de anul 1989, cât şi inexistenţa unor mari combinate supuse
lichidării, precum şi a fenomenului emigraţionist.
 Având în vedere succesele obţinute de unele state pe linia reducerii
şomajului, pentru viitor putem fi optimişti. Soluţia principală este, pe
termen lung, înfăptuirea şi continuarea reformei care va duce la formarea
unei economii viabile şi flexibile.
 Autor
Institutor : TEGLAS SAVINA-DANA
Scoala “Vasile Goldis” Zalau