Tema: şiruri de funcţii

nx + 1
1. Calculaţi limita (simplă) a şirului de funcţii f n : [0,1] → R, f n (x ) =
nx 2 + 3
Soluţie.
1 1
Avem lim f n ( 0) = iar pentru x ≠ 0 , avem lim f n ( x) =
3 x
­1
° ,x = 0
În concluzie, dacă notăm f : [ 0,1], f ( x) = ® 13 , atunci lim f n = f .
° ,x ≠ 0
¯x

x+n
2. Arătaţi că şirul de funcţii f n : [ 0, ∞) → R, f n ( x ) = este uniform convergent
x + n +1
Soluţie.
Limita simplă (punctuală) a şirului de funcţii este lim f n ( x ) = 1 ; în concluzie, dacă
notăm f : [0, ∞ ) → R, f (x ) = 1 , atunci f n → f .
s

Arătăm că limita este uniformă, iar pentru aceasta observăm că:

1 1 1
f n ( x) − f ( x) = < , sau, echivalent, sup f n (x ) − f (x ) <
n + x +1 n x n
1
Deoarece → 0, n → ∞ , independent de x rezultă că limita este uniformă.
n

3. Arătaţi că şirul de funcţii f n : R → R, f n ( x ) = arctgnx nu este uniform convergent.

Soluţie.
π π
Pentru x < 0, lim f n ( x ) = −
, pentru x > 0, lim f n ( x) = şi lim f n (0) = 0 .
2 2
­ π
°− 2 , x < 0
În concluzie, dacă notăm f : R → R, f ( x) = °® 0, x = 0 1 , atunci f n → f .
s

° π
° 2 ,x >0
¯
Utilizăm afirmaţia: limita uniformă a unui şir de funcţii continue este o
funcţie continuă. Observăm că funcţia f nu este continuă deci convergenţa nu poate fi
uniformă.

4. Arătaţi că şirul de funcţii f n : (0, ∞) → R, f n ( x ) =

n
nu este uniform convergent.
x+n
Soluţie.
Şirul este convergent punctual (simplu) la funcţia constantă f : ( 0, ∞) → R, f ( x ) = 1 .
n x
Convergenţa depinde însă de x deoarece −1 = iar
x+n x+n
x §1 ·
< ε ⇔ n > ¨ − 1¸ x . Se observă cu uşurinţă că pentru ε şi nε date, există x > 0 astfel
x+n ©ε ¹
1
încât inegalitatea nu mai este adevărată, respectiv pentru care nε ≤ §¨ − 1·¸ x .
©ε ¹
În consecinţă, convergenţa nu este independentă de x deci nu este uniformă.
 1
1
5. Calculaţi lim ³ dx
0
n + x5
Soluţie.
1
Şirul de funcţii f n : [0,1] → R, f n ( x ) = este convergent punctual (simplu) la
n + x5
funcţia constantă f : [ 0,1] → R, f ( x ) = 0 .
1 1
Convergenţa este uniformă deoarece f n ( x) − f ( x) = 5 ≤ → 0, n → ∞ ,
n+ x n
independent de x.
Pentru calculul efectiv al limitei din enunţul problemei folosim proprietatea:
b b 1
1
lim ³ f n ( x ) dx = ³ lim f n ( x ) dx , deci lim ³ n+ x
0
5 dx = 0
a a

6. Calculaţi lim ³ e − nx dx
2

2
Soluţie.
Şirul de funcţii f n : [2,5] → R, f n ( x ) = e − nx este convergent punctual (simplu) la
2

funcţia constantă f : [ 2,5] → R, f ( x ) = 0 .

f n ( x ) − f ( x ) = e − nx ≤ e −4n → 0, n → ∞ ,
2
Convergenţa este uniformă deoarece
independent de x.
Pentru calculul limitei folosim aceeaşi proprietate ca la exerciţiul anterior, deci
5 5

³ ³
2 2
lim e − nx dx = lim e − nx dx = 0 .
n n
2 2
Este de remarcat faptul că integrala nu poate fi calculată direct deoarece funcţia
nu are primitive exprimabile prin funcţii elementare.
 Tema: serii de funcţii

xn
1. Seria de funcţii ¦ ( − 1) n este uniform convergentă pe [−1,1]
n≥0
( n + 1) !
Demonstraţie.
x n +1 x n+ p
Utilizăm criteriul general al lui Cauchy: (− 1)n +1 + ... + (− 1)n + p ≤
(n + 2)! (n + p + 1)!
1
1−
1 1 1 1 1 § 1 1 · 1 2 p ≤ 1 → 0,n → ∞ ,
+ ... + ≤ + ... + n + p = n +1 ¨1 + + ... + p −1 ¸ = n +1
(n + 2)! (n + p + 1)! 2 n +1 2 2 © 2 2 ¹ 2 1−
1 2n
2
independent de x ∈ [−1,1] şi independent de p deci seria este uniform absolut
convergentă.

sin nx
2. Seria de funcţii ¦ n2
este uniform absolut convergentă pe R
n ≥1
Demonstraţie.
Utilizăm criteriul lui Weierstrass
sin nx 1
2
≤ , ∀x ∈ R
n n2
1
¦n
n≥1
2
este convergentă

xn
3. Seria de funcţii ¦
n≥ 0 n
este uniform absolut convergentă pe orice interval de forma

[−r , r ],r < 1

Demonstraţie.
Utilizăm criteriul lui Dirichlet
1 − r n +1 1
sn = 1 + x +...+ x n ≤ 1 + r +...+ r n = < deci este mărginit
1− r 1− r
1
an = este monoton descrescător şi convergent la 0.
n

4. Seria de funcţii ¦ ( − 1)
n ≥0
n
nx n este uniform convergentă pe orice interval de forma

[−r , r ],r < 1

Demonstraţie.
Utilizăm criteriul lui Leibnitz a n ( x ) = nx n este descrescător pentru x fixat,
n n
începând de la un rang, ( n + 1) x n +1 ≤ nx n ⇔ x ≤ , şi anume de îndată ce r ≤
n +1 n +1
5. Calculaţi: 1 + 2 x + 3x 2 +...+(n + 1) x n +..., x ∈ ( − 11
,)
Soluţie.
Arătăm că seria de funcţii 1 + x + x 2 +...+ x n +... poate fi derivată termen cu
termen pe orice interval de forma [ − r , r ], r < 1 .
Pentru aceasta arătăm că atât aceasta, cât şi seria formată cu derivatele funcţiilor
(adică seria dată în enunţ) sunt uniform convergente.
Seria 1 + x + x 2 +...+ x n +... este uniform convergentă în baza criteriului lui
Weierstrass deoarece x n ≤ r n iar seria geometrică ¦ r n este convergentă pentru r < 1 .
n≥0

Seria formată cu derivatele funcţiilor, 1 + 2 x + 3x 2 +...+( n + 1) x n +... este de

asemenea uniform convergentă în baza criteriului lui Weierstrass deoarece
( n + 1) x n ≤ ( n + 1) r n iar seria 1 + 2r + 3r 2 +...+(n + 1)r n +... este convergentă în baza criteriului
( n + 2) r n +1
raportului: lim = r <1.
( n + 1) n n
Pentru calculul efectiv al sumei seriei observăm că suma parţială
1 − x n +1 1
sn ( x ) = 1 + x + x 2 +...+ x n = este uniform convergentă la funcţia , deci suma
1− x 1− x
1
seriei din enunţ se va obţine prin derivare,adică:
(1 − x ) 2

z2 zn
6. Calculaţi: z + +...+ +..., z ∈[0,1)
2 n
Soluţie.
Am văzut deja că seria de funcţii 1 + x + x 2 +...+ x n +... este uniform convergentă
pe [ 0, r ], r < 1 , în consecinţă poate fi integrată termen cu termen pe orice interval
z 1 z
[ 0, z], z < 1 , aşadar suma seriei este ³0 1− x
dx = − ln(1 − x ) = − ln(1 − z)
0
 Tema: mulţimea de convergenţă a seriilor de puteri

xn
1. Determinaţi mulţimea de convergenţă a seriei de puteri ¦n
n ≥1
3

Soluţie.
Determinăm raza de convergenţă utilizând corolarul teoremei Cauchy
1
a n +1 (n + 1) 3 n3 1
Hadamard ω = lim = lim = lim = 1 şi ρ = = 1 , deci seria este absolut
an 1 (n + 1) 3 ω
n3
convergentă pentru x ∈ ( −11 , ) şi uniform absolut convergentă pe orice interval
[ −r , r ] ⊂ ( −11, ) .
1
Pentru x = 1 seria devine ¦n 3 care este convergentă (seria armonică
n ≥1
generalizată cu α = 3 ).
( − 1) n
Pentru x = −1 seria devine ¦
n ≥1 n3
care este absolut convergentă (seria

modulelor este exact cea anterioară).

Mulţimea de convergenţă este A = [ −11
, ].

xn
2. Determinaţi mulţimea de convergenţă a seriei de puteri ¦n ≥1 n
Soluţie.
Determinăm raza de convergenţă utilizând corolarul teoremei Cauchy
1
a n +1 n +1 n 1
Hadamard ω = lim = lim
1
= lim =1 şi ρ = = 1 ; seria este absolut
an n +1 ω
n
, ) şi uniform absolut convergentă pe orice interval [ − r , r ] ⊂ ( −11
convergentă pe ( −11 ,).
1 1
Pentru x = 1 seria ¦ n
este divergentă (seria armonică generalizată cu α = ).
2
n ≥1
( − 1) n
Pentru x = −1 seria ¦
n ≥1 n
este absolut convergentă în baza criteriului lui
1
Leibnitz ( este monoton descrescător şi convergent la 0).
n
Mulţimea de convergenţă este A = [ −11
,).
 xn
3. Determinaţi mulţimea de convergenţă a seriei de puteri ¦
n ≥1
n!
Soluţie.
Determinăm raza de convergenţă utilizând corolarul teoremei Cauchy
1
a n +1 (n + 1) ! n! 1
Hadamard ω = lim = lim = lim
(n + 1) ! = lim = 0 şi ρ = ∞ , deci seria este
an 1 n +1
n!
absolut convergentă pentru x ∈R şi uniform absolut convergentă pe orice interval de
forma [ −r , r ] .
Mulţimea de convergenţă este A=R .

4. Determinaţi mulţimea de convergenţă a seriei de puteri ¦n n

xn
n≥1
Soluţie.
Determinăm raza de convergenţă utilizând corolarul teoremei Cauchy
a n +1 (n + 1) n +1 § 1·
n
Hadamard ω = lim = lim = lim( n + 1) ¨ 1 + ¸ ∞ şi ρ = 0 ,
an nn © n¹
Mulţimea de convergenţă este A = { 0} .

5. Determinaţi mulţimea de convergenţă a seriei de puteri ¦2 n

xn
n ≥1
Soluţie.
Determinăm raza de convergenţă utilizând corolarul teoremei Cauchy
a n +1 2 n +1 1
Hadamard ω = lim = lim n = 2 şi ρ = . deci seria este absolut convergentă
an 2 2
1 1
pentru x ∈ §¨ − , ·¸ şi uniform absolut convergentă pe orice interval de forma
© ¹ 2 2

[− r , r ] ⊂ §¨ − 1 , 1 ·¸ .
© 2 2¹
1
Pentru x =
2
seria devine ¦1 care este divergentă.
n ≥1

Pentru x = −1 seria ¦ ( − 1)
n ≥1
n
este divergentă

Mulţimea de convergenţă este A = §¨ − , ·¸ .

1 1
© 2 2¹
 Tema: dezvoltarea în serie a funcţiilor

1. Dezvoltaţi în serie, după puterile lui x, funcţia f : R → R, f (x ) = e x

Soluţie.
Utilizăm dezvoltarea în serie Taylor.
Derivatele sunt f ( n) ( x ) = e x şi sunt mărginite pe orice mulţime [ −r , r ] deoarece
e x ≤ e r , ∀x ∈[ − r , r ] deci funcţia se dezvoltă în serie Taylor pe orice mulţime de forma
[ −r , r ] , adică pentru orice x ∈R .
Avem f ( n) ( 0) = 1 deci seria Taylor asociată funcţiei date, pentru a = 0 , este
x x2 xn
ex = 1+ + +...+ +...
1! 2 ! n!

2. Dezvoltaţi în serie, după puterile lui x, funcţia f : R → R, f ( x ) = sin x

Soluţie.
Utilizăm dezvoltarea în serie Taylor.
Derivatele funcţiei sunt f ( 2 k ) ( x) = ( − 1) k sin x şi f ( 2 k +1) ( x) = ( − 1) k cos x şi sunt
mărginite pe R deci funcţia se dezvoltă în serie Taylor pe x ∈R .
Avem f ( 2 k ) ( 0) = 0 şi f ( 2 k +1) ( 0) = ( − 1) k deci seria Taylor asociată pentru a = 0 este
x x3 x5 x7 x9
sin x = − + − + ...
1! 3! 5! 7 ! 9 !

1
3. Dezvoltaţi în serie, după puterile lui x, funcţia f : R − { − 1} → R, f ( x) =
1+ x
Soluţie.
1
Utilizăm seria binomială pentru α = −1 : = 1 − x + x 2 − x 3 ... , x ∈ ( −11
,)
1+ x

4. Dezvoltaţi în serie, după puterile lui x , funcţia f : ( −1, ∞) → R, f ( x ) = ln(1 + x)

Soluţie.
1
Derivata funcţiei este f ': ( − 1, ∞) → R, f ' ( x) = care am văzut că se dezvoltă în
1+ x
serie Taylor după puterile lui x ∈ ( −11
, ):
1
= 1 − x + x 2 − x 3 ... ,
1+ x
x2 x3
pe care o integrăm termen cu termen şi rezultă ln(1 + x) = x − + ... , x ∈ ( −11
, ).
2 3
1 1
,]
Pe de altă parte, ştim că 1 − + ... = ln 2 deci x ∈ ( −11
2 3
5. Dezvoltaţi în serie, după puterile lui x , funcţia f : R → R, f ( x ) = arctgx
Soluţie.
1
Derivata funcţiei este f ': R → R, f ' ( x) = care se dezvoltă în serie Taylor
1+ x2
după puterile lui x 2 :
1
2
= 1 − x 2 + x 4 − x 6 ... ,
1+ x
x3 x5
pe care o integrăm termen cu termen şi rezultă arctgx = x − + ... , x ∈ ( −11
, ).
3 5
Pe de altă parte, −1 ∈ A , deci x ∈[ −11
, ) şi conform teoremei a II-a lui Abel:
π 1 1
= 1 − + ...
4 3 5
1
6. Dezvoltaţi în serie, după puterile lui x , funcţia f : R − {2,3} → R, f (x ) = 2
x − 5x + 6
Soluţie.
1 1 1
Descompunem = − şi dezvoltăm fiecare termen folosind
2
x − 5x + 6 x−3 x−2
seria binomială, astfel:
1 § − 1 § x · ( − 1)( − 2) § x ·
−1 2 ·
1 1§ x· 1 xn
x−3
= ( x − 3) = − ¨1 − ¸
−1
3 © 3¹
= − ¨¨ 1 +
3©
¨− ¸ +
1! © 3 ¹ 2!
¨ − ¸ +...¸¸ = −
© 3¹ ¹ 3 n≥0 3n ¦
, x ∈ ( − 3,3) ;

Dezvoltarea se poate obţine şi pornind de la seria geometrică:

n
1 1 1 1 § x·
x−3
=−
3 x
=− ¦ ¨ ¸ , x ∈ ( − 3,3) .
3 n ≥0 © 3 ¹
1−
3
Analog, cel de-al doilea termen este:
1 1 xn
x−2
=−
2 ¦2
n≥0
n
, x ∈ ( − 2,2) , deci

1
x 2 − 5x + 6
= ¦ (2 − n −1
− 3 − n −1 ) x n , x ∈ ( − 2,2) ∩ ( − 3,3) = ( − 2,2) .
n ≥0

3
7. Dezvoltaţi în serie, după puterile lui x − 1 , funcţia f : §¨ − , ∞·¸ → R, f ( x) = 2 x + 3
© ¹ 2
Soluţie.
Punem în evidenţă factorul x − 1 astfel încât să putem utiliza dezvoltarea în serie
binomială:
1
§ 2 ·2
2 x + 3 = 2( x − 1) + 5 = 5 ¨1 + (x − 1)¸ =
© 5 ¹
§ 1 1§1 · §1 · ·
¨ ¨ − 1¸...¨ − n + 1¸ n ¸
¨ 2 2©2 ¹ ©2 ¹ §2 · ¸
5 ¨1 + 2 ⋅ ( x − 1) + ... + ⋅ ¨ ( x − 1)¸ + ...¸ =
1! 5 n! © 5 ¹
¨¨ ¸¸
© ¹
§ 1 ⋅ 3 ⋅ ... ⋅ (2n − 3) ·
5 ¨1 +
¨ ¦ (− 1) n −1
(x − 1)n ¸¸ , x ∈ §¨© − 3 , 7 ·¸¹
n!5 n 2 2
© ¹