TEHNICA TRANSFUZIEI DE

SANGE
TRANSFUZIA DE SANGE

DEFINITIE
Reprezinta introducerea de sange,
plasma, sau derivate de sange in
sistemul circulator al bolnavului.
 TRANSFUZIA DE SANGE
INDICATII SCOP
• hemoragii • terapeutic
• anemii
• soc
• arsuri
• intoxicatii
 TRANSFUZIA DE SANGE
REGULI TEHNICE RESPECTATE IN PRACTICA
TRANSFUZIEI DE SANGE
• Se recolteaza sange de la primitor, se efectueaza grupul
sanguin si Rh-ul
• Flacoanele de sange izogrup si izo-Rh ce urmeaza a fi
transfuzate sunt scoase din frigider si controlate;
sistemul de inchidere al flaconului trebuie sa fie integru,
se verifica aspectul macroscopic al flaconului
• Se determina grupa de sange si Rh-ul
• Se efectueaza proba de compatibilitate directa Jeanbreau
 TRANSFUZIA DE SANGE
• Flacoanele se incalzesc treptat la temperatura
corpului
• Trusa de perfuzie trebuie sa fie sterila,
permeabila si etansa
• Se respecta cu strictete regulile de asepsie si
antisepsie
• Se supravegheaza bolnavul pe toata durata
efectuarii transfuziei
• La primele simptome semnalate de bolnav se
vor lua masuri terapeutice adecvate
 TRANSFUZIA DE SANGE
ETAPE
1. Pregatirea materialelor necesare:
 masa de tratament acoperita cu un camp steril
 perfuzor cu filtru
 sange izogrup, izo-Rh
 1-2 seringi sterile (5-10 ml)
 ace de injectie i.v. si i.m.
 casoleta cu campuri sterile
 TRANSFUZIA DE SANGE
1. Pregatirea materialelor necesare:
 casoleta cu tampoane de vata sterile
 alcool, betadina
 garou
 perna tare, elastica
 musama
 rompleast
 aparat de oxigen
 TRANSFUZIA DE SANGE
2. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului
 se anunta bolnavul, i se explica importanta
tehnicii
 se anunta bolnavul sa nu manance
 pozitia bolnavului: in D.D. cu antebratul in
extensie si in pronatie
 daca prezinta teritoriu atopic i se
administreaza 1 fi de Romergan i.m.
 se acopera bolnavul
 TRANSFUZIA DE SANGE
3. Pregatirea flaconului cu sange ce urmeaza a fi
transfuzat
 se verifica integritatea flaconului
 se verifica daca datele de pe eticheta flaconului
corespund cu cele de grup, Rh
 se verifica termenul de valabilitate (21 zile)
 se verifica aspectul macroscopic
 se incalzeste sangele la temperatura corpului (in
urgenta la termostat la 37°)
 TRANSFUZIA DE SANGE
4. Tehnica – etape:
 se spala pe maini cu apa si sapun si se
dezinfecteaza cu alcool
 se efectueaza proba de compatibilitate Jeanbreau
 se dezinfecteaza dopul cu alcool, tinctura de iod
 se desface aparatul de transfuzie si se inchide
complet perfuzorul
 se introduce tubul de aer pensat
 TRANSFUZIA DE SANGE
4. Tehnica – etape:
 se suspenda flaconul pe suport si se fixeaza tubul de
aer cu ajutorul unei benzi de romplast, astfel incat
acesta sa depaseasca nivelul sangelui
 se indeparteaza pensa hemostatica
 se coboara progresiv portacul pana cand tubul se
umple cu sange si bulele de aer s-au eliminat complet
 se inchide prestubul cand cand picuratorul s-a
umplut cu sange pe jumatate
 TRANSFUZIA DE SANGE
4. Tehnica – etape:
 se efectueaza punctia venoasa
 se indeparteaza garoul si se regleaza numarul
picurarilor
 se efectueaza proba de compatibilitate Oelecker
 se supravegheaza permanent bolnavul si ritmul de
scurgere al sangelui
 se retin in flacon 6-7 ml de sange pentru eventualele
verificari ulterioare
 la terminarea transfuziei se scoate acul din vena si se
comprima vena cu un tampon cu alcool fixat intr-o
banda de romplast
 TRANSFUZIA DE SANGE
5. Ingrijirea pacientului dupa transfuzie
 bolnavul trebuie sa aiba o pozitie comoda
in pat si se acopera
 se asigura temperatura optima in camera
 se administreaza bolnavului lichide
caldute, numai dupa 2 ore de la terminarea
transfuziei
 se supravegheaza bolnavul
 TRANSFUZIA DE SANGE
6. Reorganizarea locului de munca
 se indeparteaza stativul si aparatul de perfuzie
 flaconul de sange retinut e dus la punctul de
transfuzii
 se arunca aparatul de perfuzie
 se spala, se dezinfecteaza si se pregatesc pentru
sterilizare restul materialelor folosite
 se noteaza transfuzia in foaia de temperatura
 TRANSFUZIA DE SANGE
INCIDENTE
 aparatul se poate infunda se schimba
 filtrul se imbiba cu sange se schimba
 sangele contine cheaguri sau pelicule de fibra
care se pot depunde de pe filtru, astupand
orificiile se schimba flaconul cu sange
 iesirea acului din vena se punctioneaza alta
vena
 coagularea sangelui venos refulat in ac se
schimba acul
 perforarea venei se abordeaza o alta vena
 TRANSFUZIA DE SANGE
ACCIDENTE
 Incompatibilitatea de grup in sistemul ABO
manifestata sub forma de soc hemolitic!
- se intrerupe transfuzia la aparitia semnelor
precoce: frison, tahicardie, dispnee, paloare,
cianoza, vajaituri in urechi, stare generala
alterata, dureri lombare, retrosternale;
- se incepe terapia antisoc si prevenirea
insuficientei renale acute: PEV cu solutii
glucozate 5-10%, manitol, antihistaminice (HSH,
Romergan);
 TRANSFUZIA DE SANGE
ACCIDENTE
 Transfuzia cu sange alterat
- sange infectat cu germeni virulenti: paturi, buiote,
bauturi calde; antibioterapia masiva; se face
antibiograma continutului flaconului infectat
- sange infectat cu virusul hepatitei epidemice, plasmodiul
malariei, HIV, spirochete – manifestari tardive
- substantele pirogene in sange determina: frison, cefalee,
febra
- embolie pulmonara cu cheaguri: agitatie, cianoza, dureri
toracice, tuse chinuitoare, hemoptizie, febra
 TRANSFUZIA DE SANGE
ACCIDENTE
 Incidente minore
- cefalee moderata, frison usor
- se administreaza Ca gluconic 10% si algocalmin
 Reactii alergice
- prurit, edem palpebral, eruptie cutanata, dispnee,
bronhospasm, soc anafilactic
- se opreste transfuzia si se administreaza
parenteral: antihistaminice, adrenalina 1 0/00 ,
corticoizi
 TRANSFUZIA DE SANGE
ACCIDENTE
Greseli de tehnica
- embolie gazoasa, embolie cu cheaguri
Transfuzia cu sange neincalzit
- hemoliza intravasculara!
- blocaj renal, soc posttransfuzional, stop
cardiac
 TRANSFUZIA DE SANGE
ACCIDENTE
 Hemosideroza postransfuzionala
- in urma transfuziilor repetate
 Intoxicatia cu citrat de sodiu
- in transfuziile masive
- determina scaderea calcemiei si alcaloza, crize de
tetanie, aritmii
- profilactic se administreaza i.v. Ca gluconic 10 ml
la 100 ml sange conservat transfuzat
 TRANSFUZIA DE SANGE
IN CAZURILE UNUI ACCIDENT
POSTTRANSFUZIONAL SE REFAC TOATE
DETERMINARILE DE COMPATIBILITATE
SI CAZURILE GRAVE VOR FI REPORTATE
CENTRELOR DE RECOLTARE SI
CONSERVARE A SANGELUI
SUNT STRICT INTERZISE:
Incalzirea sangelui la flacara, in apa fierbinte
sau deasupra caloriferului
Agitarea puternica sau scuturarea flaconului cu
sange conservat
 TRANSFUZIA DE SANGE
GRUPELE SANGUINE
NR GRUPA AGLUTINOGEN AGLUTINI FORMULA
CRT NE COMPLETA

1 0I 0 α, β 0 I α si β

2 A II A β A II β

3 B III B α B III α

4 AB IV AB 0 AB IV
DETERMINAREA GRUPELOR
SANGUINE

• SCOP:
Cunoasterea identitatii antigenice dintre
grupele de sange ale donatorului si cele
ale primitorului pentru a stabili
compatibilitatea de grup
 METODE

1. Metoda directa Beth-Vincent

2. Metoda indirecta Simonin
 METODA DIRECTA BETH-
VINCENT
Determinarea aglutinogenelor
1. Pregatirea materialelor:
- serul standard 0 I, A II, B III;
- pipete pentru fiecare ser
- lame de sticla curate si uscate
- placuta de faianta alba
- ace sterile
- alcool
- casoleta cu tampoane de vata sterile
- tavita renala
 METODA DIRECTA BETH-
VINCENT

2. Pregatirea fizica si psihica a bolnavului

3. Verificarea serurilor standard
4. Efectuarea tehnicii
 METODA DIRECTA BETH-
VINCENT
Interpretarea rezultatelor
Interpretarea rezultatelor
• Grupa 0 I: aglutinarea este absenta in toate
cele trei picaturi
• Grupa A II: aglutinarea este prezenta in
serul test 0 I si B II, absenta aglutinarii in
serul test A II
• Grupa B III: prezenta aglutinarii in serul
test 0 I si A II, absenta aglutinarii in serul
B III
• Grupa AB IV: reactii de aglutinare cu toate
cele trei seruri test
 METODA INDIRECTA :
SIMONIN
Determinarea aglutininelor

Se utilizeaza suspensia de eritrocite test

A II (au pe suprafata lor aglutinogen
A), eritrocite test B III (au pe suprafata
lor aglutinogen B) si eritrocite test 0 I
(nu contin nici un aglutinogen)
 METODA INDIRECTA :
SIMONIN

1. Pregatirea materialelor
2. Pregatirea fizica si psihica a
bolnavului
3. Verificarea aspectului eritrocitelor test
si a termenului de valabilitate (3 zile)
4. Efectuarea tehnicii
 METODA INDIRECTA :
SIMONIN
Interpretarea rezultatelor
• Grupa 0 I: aglutinare cu eritrocite test A si B,
lipsa aglutinarii cu eritrocitele test 0
• Grupa A II: aglutinare cu eritrocitele test B, lipsa
aglutinarii cu eritrocitele test 0 si A
• Grupa B III: aglutinare cu eritrocitele test A,
lipsa aglutinarii cu eritrocitele test 0 si B
• Grupa AB IV: lipsa aglutinarii cu toate tipurile
de eritrocite test
 DETERMINAREA
FACTORULUI Rh
Factorul Rh este un aglutinogen specific
aflat pe suprafata eritrocitului la 85% din
populatie (Rh pozitiv); restul de 15% din
indivizi nu au acest aglutinogen si sunt Rh
negativ.
Aglutinogenul Rh nu are anticorpi
naturali, anticorpii anti-Rh formandu-se
prin transfuzii sau sarcina la persoanele
care sunt Rh negative.
 DETERMINAREA
FACTORULUI Rh

Se folosesc:
• ser test anti-Rh
• eritrocite test Rh pozitiv si Rh negativ
• camera umeda
• lame, pipete
 DETERMINAREA
FACTORULUI Rh
Tehnica
• Pe o placa cu godeuri se pun trei picaturi de ser test anti-Rh
• Se amesteca picatura din dreapta cu eritrocite Rh pozitiv,
picatura din stanga cu eritrocite Rh negativ, iar picatura din
mijloc cu eritrocitele de cercetat
• Se omogenizeaza prin miscari circulare si cu colturi diferite ale
unei lame de sticla
• La termostat la 37° se pastreaza lamela intr-o camera umeda 30-
60 de minute si se interpreteaza
Interpretare
• Daca apare a aglutinarea picaturii din mijloc concomitent cu
prima picatura (marcata cu Rh pozitiv) sangele este Rh pozitiv
• Daca nu apare aglutinarea, sangele este Rh negativ
 PROBA JEANBREAU
(COMPATIBILITATE
DIRECTA)
• Se pun in contact plasma primitorului cu o picatura de zece ori
mai mica din sangele donatorului
• Se recolteaza prin punctie venoasa 5-7 ml de sange de la
primitor
• Se centrifugheaza
• Pe o lamela se pune o picatura de plasma de la primitor si se
amesteca cu eritrocite din flaconul de sange, respectand
proportia (1/10)
• Se citeste dupa 5 minute la rece

Interpretarea
• Aglutinare in picatura => sangele P incompatibil cu sangele D
• Daca nu se produce aglutinarea => sangele P compatibil cu
sangele D
 PROBA DE
COMPATIBILITATE
OELLECKER – “IN VIVO”
• Se efectueaza o transfuzie de sange la pacient
• Se lasa sa se scurga prin picurator primii 20 ml de
sange in jet continuu
• Se strange prestubul pana la 10-15 picaturi/ min, 5
minute
• Se supravegheaza atent bolnavul daca apar semne de
incompatibilitate de grup
• Daca nu apar, se introduc din nou 20 ml sange in
ritm rapid, se micsoreaza ritmul, se asteapta 5 minute
• Daca nu apare incompatibilitate se fixeaza ritmul
transfuziei 20-30 pic/min (viteza medie = 300 ml/h)
• In caz de urgenta se mareste ritmul