LB Romana

SUBIECTE ORIENTATIVE - LIMBA ROMÂNĂ
LICENŢĂ – IULIE 2010
MULTIPLE CHOICE
1. Cuvintele beizadea, dregător, firitisi, ipochimen, halima, politichie sunt:

a) regionalisme
b) arhaisme
c) cuvinte moştenite
2. Cuvintele: buhai, copârşeu, hulub, laibăr, lubeniţă, piparcă, temeteu sunt:

a) cuvinte din masa vocabularului
b) arhaisme
c) regionalisme
3. Cuvintele: argea, brad, coacăză, copil, mal, strungă, urdă, viezure, zimbru sunt:
a) cuvinte împrumutate
b) cuvinte din substrat
c) cuvinte moştenite din latină
4. Cuvintele: blajin, brazdă, gol, a hrăni, izvor, mândru, a plăti, plug, scump, trup sunt:
a) împrumuturi din slavă
b) împrumuturi din greacă
c) moştenite din latină
5. Cuvintele: aldămaş, bir, a cheltui, chin, a făgădui, hotar, meşteşug, oraş, viclean sunt:
a) împrumuturi din turcă
b) împrumuturi din slavă
c) împrumuturi din maghiară
6. Cuvintele: berechet, cioban, doldora, halal, iaurt, liliac, musafir, pilaf, zevzec sunt:
a) împrumuturi din maghiară
b) împrumuturi din turcă
c) împrumuturi din greacă
7. Cuvintele: 1. acquis, 2. baedeker, 3. bungalow, 4. föhn, 5. gadget, 6. joint-venture sunt:

a) toate anglicisme
b) 1, 2, 3, 5, 6 - anglicisme, 4 – germanism
c) 1- franţuzism, 2, 4 - germanisme, 3, 5, 6 - anglicisme
8. Alegeţi seria în care toate cuvintele sunt scrise corect:

a) adaus, brizbiz, filosof/filozof, cazinou, sacrosanct, aliură ulcior
b) adaos, brizbiz, filosof/filozof, cazinou, sacrosanct, alură, urcior
c) adaos, brizbriz, filosof/filozof, cazinou, sacrosant, alură, urcior
9. În care serie toate cuvintele sunt scrise corect:
a) proces-verbal, blocnotes, nonprofit, indo-european, iudeospaniol, viceprim-ministru
b) proces-verbal, bloc-notes, non-profit, indoeuropean, iudeospaniol, viceprim-ministru
c) proces verbal, blocnotes, nonprofit, indo-european, iudeo-spaniol, vice-prim-ministru
10. Care serie cuprinde neologisme scrise incorect:

a) angro, bypass, box-office, brain drain, imbroglio, feedback, dealer
b) en gros, by pass, boxoffice, braindrain, imbrolio, feed-back, diler
11. Cuvintele: scherzoul, weekendul, lobby-ul, jiu-jitsul, lookul, mouse-ul sunt articulate
a) corect
b) incorect
12. Selectaţi forma gramaticală corectă de masculin plural a adjectivelor dârz, mofluz:
a) dârzi, mofluzi
b) dârji, mofluzi/mofluji
13. Selectaţi forma forma gramaticală corectă de feminin singular a adjectivelor: grotesc,
pitoresc, bleumarin, violet, afon, omolog:
a) grotească, pitorească, bleumarină, violetă, afoană, omoloagă
b) grotescă, pitorească, bleumarin, violetă, afonă, omoloagă/omologă
14. Câte adjective invariabile se află în seria: motrice, rapace, tenace, vorace, vivace:
a) unul
b) două
c) trei
d) toate
15. Enunţul Fetiţa purta o haină nouă-nouţă este:

a) corect
b) incorect
16. Enunţul Salonul pentru noi-născuţi era foarte curat este:

a) corect
b) incorect
17. Enunţul Tinerii au întotdeauna vise îndrăzneţe este:

a) corect
b) incorect
18. Indicaţi seria cu forme corecte de plural:

a) aragaze, bareme, boschete, cicatrice/cicatrici, diagnostice, maree
b) aragazuri, bareme/baremuri, boscheţi, cicatrici, diagnosticuri, marei
19. În care serie sunt scrise corect toate numele proprii:

a) Istanbul, Brandenburg, New York
b) Istambul, Brandemburg, New-York
20. Sunt scrise corect: 1. Sfânta Treime, 2. Cornul-Caprei, 3. Evul Mediu, 4. Facultatea
de Litere, 5. Legiunea de Onoare, 6. Adunarea generală a Academiei Române, 7.
Simfonia fantastică, 8. Majestăţile Lor Imperiale:
a) toate sunt scrise corect
b) 1,2,3,4,5 - corect, 6,7,8 – incorect
c) 1,3,4,8 - corect, 2,5,6,7 – incorect
21. Enunţul Nici nu bănuie ce îl aşteaptă este corect?

a) da
b) nu
22. Care dintre enunţuri este corect?

a) Evenimentele se succed cu repeziciune
b) Evenimentele se succedă cu repeziciune
23. Este corect enunţul Pe zi ce trece, toate speranţele i se năruie?

a) da
b) nu
24. Enunţul Le trebuiesc multe într-o casă nouă este:

a) corect
b) incorect
25. Care dintre variante este corectă?

a) Ele o să plece în vacanţă la ţară
b) Ele or să plece în vacanţă la ţară
c) Ambele
26. Alegeţi varianta corectă

a) Acum suntem mai vulnerabili ca niciodată
b) Acum suntem mai vulnerabili ca oricând
27. Alegeţi varianta corectă:

a) Ca drept răsplată i-a adus un buchet de flori
b) Drept răsplată i-a adus un buchet de flori

a) Te-am rugat că să nu pleci
b) Te-am rugat să nu pleci
c) Ambele sunt corecte
29. Cum este corect?

a) Copie după original
b) Copie de pe original
c) Ambele
30. În care serie sunt scrise corect interjecţiile:

a) aoleu/aoleo/auleu, haida-de, hodoronc-tronc, tura-vura
b) aoleo, haidade, hodoronc tronc, tura vura
31. Enunţul Nu mai mă supăra şi tu este:

a) corect
b) incorect
32. Care este varianta corectă?

a) Este pentru prima dată că mi se întâmplă aşa ceva
b) Este pentru prima dată când mi se întâmplă aşa ceva
c) Ambele

a) Nu ştiu întru cât ar fi mai interesantă opinia dumneavoastră
b) Nu ştiu întrucât ar fi mai interesantă opinia dumneavoastră

a) Sunt de acord întrutotul cu propunerea lor
b) Sunt de acord întru totul cu propunerea lor
35. Enunţul Vizavi de acest subiect, nu are nimic de comentat este:

a) corect
b) incorect
36. Enunţul A urmat apoi o vizită scurtă la sediul central al partidului este:
a) corect
b) incorect
37. Enunţul Trebuie musai să să explicăm ce s-a întâmplat atunci este:

a) incorect
b) corect
38. Enunţul A pretins şi primit o sumă necuvenită pentru serviciul prestat este:
a) corect
b) incorect
39. Enunţul Omul a lucrat ca şi chirurg la un mare spital este:

a) incorect
b) corect
40. Este corect formulat enunţul Legea trebuie să specifice ce cetăţeni au dreptul la vot?
a) da
b) nu
41. Enunţul În ultimii ani s-a produs un adevărat genocid cultural este:
a) incorect
b) corect
42. Este corect formulat enunţul Cineva va valorifica tot ce e bun din acest material?
a) da
b) nu
43. Câte greşeli se află în enunţul La catedra de istoria limbii române este d-na Maria
Popescu?
a) nicio greşeală
b) două greşeli
c) trei greşeli
d) patru greşeli
44. Câte greşeli se află în enunţul Ei au avut acordul vice-guvernatorului Băncii

naţionale, drept pentru care au luat decizii cu repercursiuni serioase pe termen lung?
a) o greşeală
b) două greşeli
c) trei greşeli
d) patru greşeli
45. Câte greşeli se află în enunţul Când au aniversat zece ani de la înfinţarea societăţii şi
s-au reunit din nou toţi colegii, fiecare au rostit scurte alocuţiuni?
a) două greşeli
b) trei greşeli
c) patru greşeli
d) cinci greşelil
46. Câte greşeli se află în enunţul Cazul în speţă trebuia să aibe ecou. Lor înşilor nu le
venea să creadă că au câştigat doisprezece mii de lei?
a) o greşeală
b) două greşeli
c) trei greşeli
d) patru greşeli
47. Enunţul Au aniversat şase luni de la căsătorie este corect?

a) da
b) nu
48. Este corect enunţul Bolnavului i s-a aplicat tratamentul cel mai apropriat?
a) da
b) nu
49. Care dintre cele două variante este corectă:
a) Declaraţia prefectului coroborată cu cea a preşedintelui
b) Declaraţia prefectului o coroborează pe cea a preşedintelui
50. Ce fenomen semantic poate fi identificat în următoarele enunţuri: Protagonistul

principal al serii a fost un cunoscut artist plastic. Prezumţios şi arogant cum îl ştiam, nu
ne făceam iluzii că va participa alături de noi la acel eveniment. Proiectele sale de viitor
includ o serie de concerte în capitale europene.
a) tautologie
b) truism
c) pleonasm
51. Norma limbii literare este:

a) varianta cea mai îngrijită a limbii naţionale
b) expresia convenţională a unui anumit uzaj lingvistic, expresie obligatorie pentru toţi
cei care folosesc respectiva limbă
c) norma lingvistică
52. Cei mai mulţi lingvişti consideră că limba română literară s-a format:
a) în secolul al XIX-lea
b) în secolul al XVI-lea
c) în secolul al XX-lea
53. Ion Gheţie, încercând o periodizare a istoriei limbii române literare, distinge:
a) două mari epoci
b) trei mari epoci
c) patru mari epoci
54. Normele limbii române literare pot fi schimbate de:

a) Universitatea din Bucureşti
b) Ministerul Educaţiei şi Cercetării
c) Academia Română
55. O normă a limbii literare trebuie respectată:

a) imediat ce a fost adoptată, dacă nu se prevede în alt mod
b) după 5 ani de la adoptare
c) după 10 ani de la adoptare
56. În enunţul De paşti, ne-a vizitat o mulţime de rude, când preţul ouălelor se
scumpeşte foarte mult, există:
a) trei greşeli
b) patru greşeli
c) cinci greşeli
57. Normele ortoepice indică:
a) scrierea corectă a cuvintelor
b) pronunţarea corectă a cuvintelor
c) altă interpretare
58. Normele ortografice indică:

a) scrierea corectă a cuvintelor
b) pronunţarea corectă a cuvintelor
c) altă interpretare
59. Cei mai mulţi specialişti consideră că limba română literară are la bază graiul:
a) muntean (muntenesc)
b) moldovean (moldovenesc)
c) ardelean (ardelenesc)
60. Conform periodizării stabilite de Ion Gheţie, epoca modernă a limbii române
literare cunoaşte:
a) două perioade
b) trei perioade
c) patru perioade
d) cinci perioade
61. Alegeţi afirmaţia corectă:

a) În zilele noastre, nu există nicio diferenţă între limba română (limba generală) şi limba
română literară.
b) Însuşirea limbii literare nu presupune un anumit grad de instrucţie şi de conştientizare
a activităţii de comunicare lingvistică.
c) După anul 1990, se produc modificări frapante ale vocabularului şi modificări
stilistice, privind raporturile dintre variantele limbii.
62. Limba literară este:

a) limba literaturii artistice
b) varianta cea mai îngrijită a limbii naţionale
c) exclusiv o limbă scrisă
d) altă interpretare
63. Norma limbii literare este:

a) naturală şi abstractă
b) concretă şi convenţională
c) naturală şi convenţională
64. Caracterul normat al limbii literare se evidenţiază la nivelurile:

a) morfologic şi sintactic
b) fonetic, lexical şi morfologic
c) lexical, sintactic şi morfologic
d) fonetic, lexical, morfologic şi sintactic
65. Anul 1780 delimitează, în opinia lui Ion Gheţie, epoca veche a istoriei limbii
române literare de epoca ei modernă. În anul 1780, a apărut:
a) prima gramatică tipărită a limbii române
b) primul dicţionar explicativ al limbii române
c) primul dicţionar etimologic al limbii române
66. Epoca veche a istoriei limbii române liteare are, potrivit opiniei lui Ion Gheţie:
a) două mari perioade
b) trei mari perioade
c) patru mari perioade
67. Opere de referinţă pentru istoria limbii române literare, datorate unor personalităţi
precum Dosoftei, Miron Costin, Ion Neculce, Dimitrie Cantemir, apar în următoarea
perioadă a epocii vechi:
a) 1532-1640
b) 1640-1780
c) 1780-1840
68. Cei mai mulţi specialişti leagă începuturile limbii române literare de tipăriturile
lui:
a) Coresi
b) Dimitrie Cantemir
c) Ienăchiţă Văcărescu
d) Ion Heliade Rădulescu
69. Alegeţi enunţul care nu conţine greşeli de exprimare:

a) Mâine se vor înregistra doisprezece grade.
b) RADET cere să se refacă calculele.
c) Poliţiştii au pus accidentul pe seama gheţei.
d) Au început lucrările de construire a Catedralei Mântuirii Neamului.
70. Alegeţi enunţul care nu conţine greşeli de exprimare:

a) Au fost discutate principalele priorităţi politice ale Guvernului.
b) Ostatecii au fost eliberaţi.
c) I-am oferit flori sorei medicale.
d) I-am oferit flori sorei mele.
71. Sunt corecte toate cuvintele din seria:

a. zvastică, carisma, anghina, bomfaier, islaz
b. svastică, charisma, angina, bomfaier, izlaz
c. svastică, carisma, angina, bonfaier, islaz
a. mixandră, cercevea, premiză, quintal, micsandra
b. micsandră, cercevea, premisă, chintal, micsandra
c. micsandră, giurgiuvea, premisă, chintal, mixandra
73. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria:

a. giuvaier, confort, proroc, serviciu, erbivor
b. giuvaer, confort, proroc, service, ierbivor
c. giuvaer, comfort, prooroc, serviciu, erbivor

a. Vincent Van Gogh, Ursa-Mare, Evul Mediu, Anul Nou
b. Vincent van Gogh, Ursa mare, Evul mediu, Anul nou
c. Vincent Van Gogh, Ursa Mare, evul mediu, Anul Nou

a. Istambul, oprobriu, ketchup, whisky, mileu
b. Istanbul, oprobiu, ketch-up, wisky, milieu
c. Istanbul, oprobriu, ketchup, whisky, milieu

a. disident, paradontoza, escavator, misadă, minion
b. disident, parodontoza, excavator, mesadă, minion
c. dizident, parodontoza, excavator, mesadă, mignon

a. asterix, prerie, chermesa, glasvant, paliativ
b. asterisc, preerie, chermeza, galzvand, paleativ
c. asterisc, prerie, chermeza, glasvand, paliativ

a. presedintie, escroc, sangvin, chirilic, maiou
b. presidentie, escroc, sanguin, kirilic, maieu
c. presedentie, excroc, sangvin, chirilic, maieu
79. Este corect:

a. lugojean, aseaza, ataseaza, oblojeala, schisma
b. lugojan, asaza, atasaza, oblojala, schizma
c. lugojean, asaza, ataseaza, oblojeala, schisma
80. Este corecta forma:

a. cherry brandy
b. cherry-brandy
c. ceribrendi
81. Este corect:

a. a deconspira, a descongestiona, a dezghioca
b. a deconspira, a decongestiona, a dezghioca
c. a desconspira, a descongestiona, a desghioca

a. luminiscenţă, magaziner, ziler, conclusive, vacs
b. luminescenţă/luminiscenţă, magazioner, zilier, concluziv, vacs
c. luminescenţă, magazioner, ziler, conclusive, vax

a. blitz, repercusiune, grizonat, disertatie, pioneza
b. bliţ, repercursiune, grisonant, dizertatie, piuneza
c. bliţ, repercusiune, grizonant, disertatie, piuneza/pioneza

a. itinerar, camping, judo, kitsch, weekend
b. itinerariu, camping, giudo, kisch, week-end
c. itinerariu, camping, judo, kitchs, week-end

a. sanda, sarma, caramela, disident, afrodiziac, zigzag
b. sanda, sarmala, caramea, dizident, aphrodisiac, zig-zag
c. sandala, sarma, caramela, dizident, afrodiziac, zig-zag
86. Alegeti seria care contine numai dublete lexicale diferentiate semantic:
a. acceptie-accepţiune, ambarcaţie-ambarcatiune, dictie-dictiune, permisie-
permisiune
b. conversie-conversiune, concesie-concesiune, profesie-profesiune, obligatie-
obligatiune
c. dicotomie-dihotomie, dioceza-dieceza, creatie-creatiune, garderob-garderoba
87. Care este seria corecta:

a. Facultatea de drept, Institutul de Lingvistica, Dictionarul Explicativ al Limbii
Romane, Catedra de filologie, Primul Razboi Mondial, Declaratia Universala a
Drepturilor Omului
b. Facultatea de Drept, Institutul de lingvistica, Dictionarul Explicativ al Limbii
Romane, Catedra de Filologie, Primul razboi mondial, Declaratia universala a
drepturilor omului
c. Facultatea de Drept, Institutul de Lingvistica, Dictionarul explicativ al limbii
romane, Catedra de filologie, Primul Razboi Mondial, Declaratia universala a
drepturilor omului
88. Indicati seria corecta:

a. cangrena, carafa, destructibil, mesada, basorelief, votca/vodca
b. gangrena, carafa, destructibil, misada, bazorelief, vodca
c. cangrena, garafa, distructibil, mesada, basorelief, votca
89. Cuvântul este unitatea de bază a:

a Vocabularului
b Frazeologiei
c Gramaticii
90. Cele două planuri ale cuvântului sunt:

a Sensul şi semnificaţia
b Semnificatul şi semnificantul
c Planul gramatical şi planul lexical
91. Cuvintele primare sunt:

a Cuvintele moştenite din latină
b Cuvintele moştenite din substrat
c Cuvintele moştenite şi împrumutate
92. Schimbarea valorii gramaticale se poate face prin:

a Derivare
b Calc lingvistic
c Articulare sau distribuţie în context
93. Vocabularul fundamental este:

a Identic cu vocabularul activ
b Nucleul de bază al vocabularului
c Identic cu vocabularul literar

a Bruto, motto, delincvent, transcendent, tomnatic
b Brutto, moto, delicvent, transcendent, tomnatec
c Brutto, motto, delicvent, transcendent, tomnatic

a A adauga, a frustra, a dispera, a importuna
b A adaugi, a frusta, a despera, a importuna
c A adaugi, a frustra, a dispera, a inoportuna

a Seminar, paupertate, peremptoriu, facsimil, zepelin
b Seminariu, paupertate, peremtoriu, faximil, zeppelin
c Seminariu, pauperitate, peremptoriu, facsimil, zepelin

a Plebicist, plenipotentiar, ulcior, genuflexiune, wiking
b Plebiscit, plenipotenţiar, urcior, genuflexiune, viking
c Plebiscit, plenipotenţial, ulcior, genoflexiune, viching
98. Cuvântul exoteric înseamnă:
a Confuz
b Clar
c Pitoresc
99. Cuvântul acrofobie înseamnă:

a Teama de inăltimi
b Teama de intuneric
c Teama de spatii largi
100. Cuvântul malgaş înseamnă:

a Locuitor din Madagascar
b Metis
c Locuitor din Malaga
101. Cuvântul advertising înseamnă:

a Avertizare
b Instiintare
c Publicitate
102. Cuvântul adagiu înseamnă:

a In tempo rar
b Adaugare
c Maxima
103. Cuvântul insolit înseamnă:

a Obraznic, impertinent, necuviincios
b Care a fost expus timp indelungat la soare
c Care este neobişnuit, nepotrivit
104. Cuvântul celeritate înseamnă:

a Enevare
b Selectare
c Repeziciune
105. Avem pleonasme în toate îmbinările:
a Pilon principal, perioada de timp, altercatie verbala
b A reveni din nou, conducere manageriala, etnogeneza poporului roman
c Hemoragie brusca, a se intoarce inapoi, dar insa
106. Avem pleonasme în toate îmbinările:

a Optimism moderat, lihnit de foame, ziar cotidian
b Orchestra de instrumentisti, panaceu iluzoriu, perimat si demodat
c Lapidariu de pietre, vestigii din trecut, lapsus momentan, ortografie corecta
107. Sunt corecte toate îmbinările:

a Legea a fost eludata. Are o privire glaciara. Este o conjectura favorabila pentru noi
b Legea a fost eludata. Are o privire glaciala. Este o conjunctura favorabila pentru
noi
c Legea a fost elidata. Are o privire glaciala. Este o conjunctura favorabila pentru
noi

a Am citit primul fascicul din carte. A pătruns o fasciculă de lumină. L-au prins în
fragrant
b Am citit prima fasciculă din carte. A pătruns un fascicul de lumină. L-au prins în
flagrant
c Am citit primul fascicul din carte. A pătruns o fasciculă de lumină. L-au prins în
flagrant

a A rostit un adagio celebru. Este un virtuoz al pianului. Debitorul este insolubil
b A rostit un adagiu celebru. Este un virtuoz al pianului. Debitorul este insolvabil
c A rostit un adagiu celebru. Este un virtuos al pianului. Debitorul este insolvabil
110. Sunt numai cuvinte care au omonime în seria:

a Acces, afecţiune, afină, liliac
b Acţiona, aducţiune, aerodrom, acord
c Acustică, arbitru, ascet, aristocrat
111. Sunt numai cuvinte care au omonime în seria:
a Artificiu, auster, acupunctură, alfabet
b Ataşat, avion, badijona, baterie
c August, avar, baie, apendice
112. Sunt toate perechi paronimice în seria:

a Alteraţie-altercaţie, audit-auditare, angrena-angrenaj
b Flagrant-fragrant, aflux-eflux, arbitral-arbitrar
c Apropia-apropiat, asculta-ausculta, aulă-aură
113. Sunt corect folosite cuvintele în enunţul:

a Era solidar cu prietenii. Industrie petroliferă. Marsul nuntial i-a impresionat
b Era solitar cu prietenii. Industrie petrolieră. Marsul nuntial i-a impresionat
c Era solidar cu prietenii. Industrie petrolieră. Marsul nuptial i-a impresionat
114. În care dintre urmatoarele expresii apar elemente de argou:

a Animalele au fost scoase la mezat
b A manglit ceva din magazin si a fost prins
c Face totul in dorul lelii
115. Următoarele perechi de cuvinte:

1. luxurios-libertin; 2. opulenţă-paupertate; 3. temerar-intrepid; 4. solicitudine-
înţelegere; 5. fortuit-întâmplător sunt:
a 1,2 – sinonime; 3,4,5 – antonime
b 1,3,4,5 – sinonime; 2 – antonime
c 1,5 – sinonime; 2,3,4 – antonime
116. Sunt elemente de jargon toate cuvintele din seria:

a Mucles, mişto, a soili, bonjour, madame
b Darling, ciao, bonsoar, monşer, parol
c Weekend, mişto, arrivederci, şucar, cucoană
117. Prefixul de- se găseşte în toate cuvintele din seria:

a Destul, deşira, dejuna, decurge
b Demers, depuncta, degrada, defunct
c Dedulci, deochea, desăvârşi, deplânge
118. Sunt derivate cu sufixe moţionale toate cuvintele din seria:

a Acar, prinţesă, lupoaică, gâscan
b Vulpoi, colegă, mireasă, puştoaică
c Veveriţă, poştaş, studentă, româncă
119. Care dintre seriile de mai jos contine numai arhaisme semantice:
a Bucoavna, cinovnic, sfetnic, rost
b Foale, islic, pantece, hulub
c Cneaz, jitnicer, oghial, temeteu
120. Sunt derivate parasintetice toate cuvintele din seria:

1. prelegere; 2. prestaţie, 3. prelungire; 4. răspundere; 5. înfricoşător.
a 3,5
b 2,3,5
c 1,2,3
121. In care dintre seriile de mai jos figureaza numai cuvinte care s-au format cu
sufixul -aş:
a Gulaş, malgaş, puşcaş
b Faraş, fruntas, ciobanaş
c Golaş, palmaş, izvoraş
122. Sunt substantive compuse:

1. laser; 2. avion; 3. aragaz; 4. ceferist; 5. costarican; 6. curios; 7. cazarmament.
a 1,2,3,4
b 1,2,3,6,7
c 1,3,4,5
123. Cuvintele mizantrop, genocid, sincronie, agorafobie,calofilie, teolog, paronim,

meloman sunt formate cu ajutorul:
a sufixelor
b prefixelor
c sufixoidelor si prefixoidelor
124. Sinonimele neologice ale cuvintelor neiertător, înşelător, ameţit se află în seria:
a Inexorabil, specios, grizat
b Infatigabil, inexorabil, luxurios
c Inextricabil, insidios, grizat
125. Sufixul –giu poate fi identificat numai în:

a arpegiu
b naufragiu
c reclamagiu
126. Precizati cate dintre urmatoarele grafii nu sunt conforme cu normele ortografice in
vigoare: iceberg, bazorelief, calcio-vecchio, baedeker, conclusiv, chermeza, grizonat,
paparazzo, brizbiz, filigran
a patru
b cinci
c şase
127. Expresia a purta sâmbetele cuiva înseamnă:

a A se distra
b A vizita pe cineva sâmbăta
c A face curte cuiva
d A du măni pe cineva
128. Cuvântul public este sinonim cu:

a cabalistic
b ezoteric
c exoteric
129. Cuvantul previzibil este antonim cu:

a inexorabil
b fortuit
c prezumtios
130. Substantivele alint, blestem, cuget, botez, mandarin, joc sunt formate prin:
a Schimbarea valorii gramaticale
b Derivare regresiva
c Derivare progresiva
131. Sinonimul cuvantului sarcasm este:

a acrimonie
b profuziune
c parcimonie
132. Marcaţi enunţul în care verbul a servi este corect folosit:

a Masa pe care o servim seara trebuie sa fie cat mai frugala
b Serviti-va cu fructe!
c Servim micul dejun in camera
133. Cuvântul agrest înseamnã:

a Bataios
b Campenesc, rustic
c Agresiv
134. Expresia a taia nodul gordian inseamna:

a A rezolva energic, brutal, cu repeziciune, o situatie dificila
b A gasi o solutie simpla unei probleme (aparent) insolubile
c A rezolva o situatie simpla cu mijloace complicate
135. Marcati sensul corect al expresiei latinesti mutatis mutandis:

a Mutand lucrurile
b Mutarea mutarilor
c Schimband ceea ce trebuie schimbat
136. Precizaţi sensul termenului catharsis:

a purificare a sufletului prin artă
b lipsă a vederii, orbire
c cataractă
137. Sensul cuvântului aprehensiune este:

a putere de înţelegere
b anxietate
c forţă de cuprindere
138. Următoarele perechi de cuvinte:

1. cacofonie/eufonie
2. concupiscent/luxurios
3. libertin/obscen
4. fastuos/somptuos
5. insolit/obişnuit
6. impertinent/cuviincios
7. injurie/invectivă
8. infatuare/modestie
sunt:
a) 2,3,4,7 – antonime; 1,5,6,8 – sinonime;

b) 1,2,5,6,8 – antonime; 3,4,7 – sinonime;
c) 1,5,6,8 – antonime; 2,3,4,7 – sinonime.
139. Indicaţi seria în care următoarele perechi de cuvinte sunt sinonime şi antonime:
1) ezoteric/exoteric 6) infirm/valid
2) parcimonios/generos 7) intransigent/ferm
3) scatologic/scabros 8) inexorabil/implacabil
4) luxuriant/abundent 9) inept/deştept
5) infatigabil/zelos 10) ineluctabil/evitabil
a) 1,6,9,10 – antonime; 2,3,4,5,7,8 – sinonime;
b) 1,2,6,9,10 – antonime; 3,4,5,7,8 – sinonime;
c) 1,2,4,5,6,9,10 – antonime; 3,7,8 – sinonime.
140. Indicaţi seria în care următoarele perechi de cuvinte sunt sinonime, antonime,
paronime:
1. cordial/afabil
2. infatuat/îngâmfat
3. somptuos/simplu
4. intrepid/brav
5. libertin/decent
6. special/specios
7. deferenţă/diferenţă
a) toate sunt sinonime
b) 1,2 – sinonime; 3,4,5,6 – antonime; 7 – paronime;
c) 2,3,4 – sinonime; 1,5,6 – antonime; 6 – paronime;
d) 1,2,4 – sinonime; 3,5 – antonime; 6,7 – paronime.
141. Sensul anglicismului performance este:

a spectacol
b întrecere
c performanţă
142. Sunt scrise conform normelor actuale toate neologismele din seria:
a) badlands, café-frappé, background, horror
b) board, week-end, show-room, shetland
c) diseur, copyright, cool, baby-sitter
143. Au forme specifice pentru vocativ toate substantivele din seria:

a) bărbat, cumătru, bunic, prieten, cumnat;
b) socru, cuscru, bunică, cumnată, taică;
c) neică, nepot, tată, coleg, copil.
144. Precizaţi seria care conţine forme corecte de plural pentru cuvintele: item, infarct,
sindrom, defileu, ghişeu, seminar, suvenir, monedă, piuă, nuga (sorturi), miez (de nucă),
cotidian (ziar), miss:
a) itemi/itemuri/iteme, infarcte, sindroame, defileuri, ghişee, seminare, suvenire,
monede, pive, nugale, miezi/mieji, cotidiene, miss;
b) itemi, infarcte, sindroame, defilee, ghişee, seminarii, suveniruri, monede, pive,
nugi, miezi, cotidiane, missuri;
c) itemuri, infarcte, sindromuri, defileuri, ghişee, seminarii, suveniruri, monezi,
pive, nugi, mieji, cotidiene, misse;
145. Indicaţi seria în care toate substantivele sunt de origine turcească:

a) cioban, cataif, cearşaf, chibrit, rachiu;
b) mirodenie, baclava, piper, aldămaş, podgorie;
c) nădejde, coacăză, capelmaistru, chitară, urdă.
146. Marcaţi seria în care substantivele feminine sunt corect folosite la genitiv singular:
a) după-amiezii, orgii, gogoşii, amplorii, duzinii, ridichii, favorii, zacuştei;
b) după-amiezei, orgăi, gogoaşei, amploarei, duzinei, ridichiei, favorii, zacuscăi.
147. Substantivele: vraci, pui, ochi, cobai, arici, crai, cioroi, piţigoi, tei sunt:
a) defective de plural;
b) au aceleaşi forme pentru singular şi plural.
148. Indicaţi seria în care toate substantivele sunt scrise corect:

a) cuvânt-înainte, zigzag, viţa-de-vie, portavion, redactor-şef, mamă-soacră;
b) cuvânt înainte, zig-zag, viţa de vie, port-avion, redactor-şef, mamă-soacră.
149. Alegeţi varianta corectă de N-Ac. pentru substantivele feminine:

1) filologă, astrologă, pedagogă, epidemiologă, compatrioată, patriotă
2) filoloagă, astroloagă, pedagoagă, epidemioloagă, compatrioată, patrioată;
3) Ambele variante sunt corecte, în variaţie liberă
150. Care serie conţine substantive cu forme numai de singular :

a) nea, vogă, optimism, pronosport, bun-gust, izmă, teamă, nobleţe, esperanto;
b) admiratoare, lene, espresso, miss, sete, gură-cască, torace, cobai, ciocănitoare;
c) avocado, căsoaie, foame, cinste, lady, licurici, papă-lapte, haz, ninja, lignit.
151. Alegeţi seria care conţine substantive cu forme numai de plural:

a) rechizite, ghilimele, moravuri, addenda, confetti, catrafuse, Sânziene;
b) ochelari, apendice, paparazzo, citrice, papaia, cuişoare, baci, osanale;
c) aplauze, orhidee, foioase, Bermude, plete, parai, prenume, măruntaie.
152. Indicaţi seria care conţine substantive invariabile după număr:

a) dansatoare, onomatopee, codice, zgârie-nori, coate-goale;
b) azalee, broker, joi, merinde, nevralgie, cosmetice, bluegeans, moaşte;
c) iele, vineri, speze, febră, pepsi, hiat, maree, foale, cioroi, lapsus.
153. Alegeţi seria în care substantivele sunt articulate corect:
a) happy-endul, display-ul, feedbackul, site-ul, box-office-ul, merlot-ul, ranch-ul,
Bruxelles-ul, acquis-ul, intermezzoul, bleu-ul;
b) happy-end-ul, displayul, feedback-ul, site-ul, box-officeul, merlotul, ranch-ul,
Bruxellesul, acquisul, intermezzo-ul, bleul.
154. Indicaţi seria în care forma de singular a substantivelor este cea corectă:
a) salariu, itinerar, milieu, serviciu, caramelă, muchie, mesadă;
b) salar, itinerariu, mileu, serviciu, caramea, muche, misadă.
155. Cuvintele subliniate din sintagmele: îngeţat tun, singur cuc, supărat foc, plin ochi,
gol puşcă, a dormi buştean au valoare:
a) substantivală;
b) adverbială;
c) adjectivală.
156. În enunţul: Este un om de excepţie, cuvântul subliniat are funcţie sintactică de:
a) atribut substantival prepoziţional
b) atribut adjectival
157. În enunţul: Ce curată e apa mării! cuvântul subliniat este:

a) pronume relativ
b) adverb;
c) adjectiv relativ.
158. În enunţul: Este nepot de frate surorii mele, cuvântul subliniat este în cazul:
a) genitiv
b) dativ
c) nominativ
159. În enunţul: Drumul nu avea decât un încoace şi un încolo (M. Preda), cuvintele
subliniate sunt:
a) adverb
b) substantiv format prin conversiune
c) prepoziţie
160. Adjectivele pronominale pot avea gradul de intensitate:

a) comparativ;
b) superlativ absolut;
c) nu pot avea grade de intensitate.
161. Indicaţi care dintre următoarele adjective sunt compuse: 1. binevoitor, 2.

cumsecade, 3. verde-brotăcel, 4. gol-goluţ, 5. atotputernic, 6. nou-născut, 7.
dumnezeiesc, 8. cultural- artistic, 9. cogeamite, 10. ditamai.
a) toate;
b) 1,2,3,4,5,6,8;
c) 3, 4, 6, 8, 9,10.
162. Sunt invariabile toate adjectivele din seria:

a) indigo, doldora, sadea, otova, roz, atroce, topless;
b) tenace, lila, bej, sexy, gata, ad-hoc, propice;
c) proteic, motrice, forfetar, hippy, dibace, rapace.
163. Formele corecte de genitiv-dativ ale adjectivelor de mai jos sunt:

a) dragei mame, săracei fete, adâncii ape;
b) dragii mame, săracei fete, adâncii ape;
c) dragii mame, săracii fete, adâncii ape.
164. Indicaţi seria care conţine numai locuţiuni adjectivale:

a) de pomină, nod în papură, verzi şi uscate, tare de cap, sărac cu duhul, de bună
credinţă;
b) de ispravă, din topor, într-o ureche, în floarea vârstei, cu sânge rece, de nimic;
c) tot unul şi unul, cai verzi pe pereţi, de duzină, orbul găinilor, burduf de carte.
165. În enunţurile: Aşa e pe la noi (1). Aşa copii să tot fie pe lume (2). Sa faci aşa cum
ştii, cuvântul aşa este:
a) adjectiv în toate situaţiile;
b) adverb în toate situaţiile;
c) adverb - 1, 3, adjectiv - 2.
166. În enunţul: El vine singur, cuvântul subliniat este:

a) adjectiv, funcţia sintactică element predicativ suplimentar;
b) adverb, funcţia sintactică de complement circumstanţial de mod.
167. În expresiile: discurs ex cathedra, acord de facto, comentariu in extenso, fecundare

in vitro, cuvintele subliniate sunt:
a) locuţiuni adverbiale culte;
b) adjective formate prin conversiune.
168. Indicaţi răspunsul corect:

a) Se bucură de încrederea a multor oameni;
b) Se bucură de încrederea a mulţi oameni.
169. Se folosesc numai ca pronume şi nu pot apărea ca adjective pronominale:

a) nimeni, ce, cine, ceea ce, niciunul;
b) niscaiva, careva, nimic, niciuna;
c) altcineva, ceea ce, oarecine, oricine, nimic.
170. Indicaţi propoziţia în care adjectivul pronominal de întărire este incorect folosit:
a) Ele înseşi au avut mari neplăceri;
b) Ele înşile au avut mari neplăceri;
c) Ele însele au avut mari neplăceri.
171. Acordul unui verb cu pronumele interogative care, cine, cu funcţie de subiect se
face:
a) numai cu verbul la persoana a III-a singular;
b) cu verbe la persoana a III-a singular şi plural;
c) cu verbe la toate persoanele.
172. Cuvintele subliniate din construcţiile: 1. deasupra-mi, 2. împotriva mea, 3.

dedesubtul lui, 4. în juru-ţi, sunt:
a) în genitiv;
b) 1,2,3 în genitiv, 4 în dativ;
c) 1,4 în dativ, 2 în acuzativ, 3 în genitiv.
173. În construcţiile Ce să-i faci, asta e! A luat-o la sănătoasa, Le are cu fumatul,

pronumele subliniate:
a) ţin locul unui substantiv;
b) au valoare neutră.
174. În enunţul: Care este opinia ta?, cuvântul subliniat este:

a) pronume interogativ – subiect;
b) pronume interogativ – nume predicativ.
175. În versurile: Redeşteptând în faţă trecutele-i nimicuri (Eminescu), cuvântul

subliniat este:
a) pronume negativ – complement direct;
b) substantiv provenit prin conversiune – complement direct.
176. Cuvintele subliniate din construcţiile: mama lui, băiatul ei, grădinile/copacii lor,
sunt:
a) pronume posesive;
b) pronume personale;
c) adjective pronominale posesive.
177. Cuvântul subliniat din enunţul: Frate, frate, dar brânza e pe bani, este:
a) substantiv, cazul N, nume predicativ;
b) substantiv, cazul N, apoziţie;
c) substantiv, cazul V, fără funcţie sinştactică
178. Formele: Maiestatea/Majestatea Sa, Alteţa Sa, Excelenţa Sa, Eminenţa Sa, Domnia
Ta, Sanctitatea Sa, Magnificenţa Sa sunt:
a) pronume de politeţe;
b) locuţiuni pronominale de politeţe;
c) pronume personale.
179. Indicaţi varianta corectă:
a) Fiecare dintre ei a înţeles ce a vrut;
b) Fiecare dintre ei au înţeles ce au vrut.
180. În versurile Din sânul vecinicului ieri / Trăieşte azi ce moare... (M. Eminescu)
cuvântul ieri este:
a) substantiv;
b) adverb;
c) adjectiv.
181. Câte substantive defective de singular există în seria pui, moravuri, zori
a) nu există substantive defective de singular
b) unul
c) două
d) trei
182. În enunţul: A mers în galop kilometri, cuvântul subliniat este în:

a) cazul acuzativ, funcţia sintactică de complement circumstanţial de loc;
b) cazul acuzativ, funcţia sintactică de complement direct;
c) cazul nominativ, funcţia sintactică de subiect.
183 . În enunţul: A avut de aşteptat ani de zile, cuvântul subliniat este în:
a) cazul acuzativ, funcţia sintactică de complement direct;
b) cazul acuzativ, funcţia sintactică de complement circumstanţial de timp;
c) cazul acuzativ, funcţia sintactică de complement indirect.
184. Indicaţi seria care cuprinde numai substantive colective:

a) familie, dinastie, recif, juriu, ligă, harem;
b) neam, brădet, arinişte, stol, flotă, vecinătate;
c) cireadă, haită, conştiinţă, brădet, zmeuriş, duzină.
185. În enunţul: Maşina este a copiilor, cuvântul subliniat este în:

a) cazul genitiv, funcţia sintactică de nume predicativ;
b) în cazul genitiv, funcţia sintactică de atribut substantival genitival.
186. Indicaţi construcţia corectă cu adjectiv de întărire:

a) Lor înşilor nu le plăcea cum au lucrat.
b) Lor înşişi nu le plăcea cum au lucrat.
c) Ambele construcţii sunt corecte.
187. Din lista următoare de enunţuri:

1) Cât am fost plecat, nici un coleg nu mi-a telefonat.
2) Nu am nicio legătură cu ei.
3) N-am nicio casă, nici mai multe.
4) Nici unul, nici altul nu intenţionau să plece.
5) Nu e niciun incult, niciun naiv, ca să asculte tot ce se spune.
6) Dintre cei prezenţi în sală, niciunul nu a luat cuvântul,
selectaţi-le pe cele recomandate de norma actuală:
a) 1, 3, 5, 6
b) 2, 4, 5
c) 2, 4, 6
188. Numeralele din enunţurile Amândoi au participat la concurs; A avut un profit

îndoit; La concurs aleargă câte doi; L-a sunat de două ori sunt, în ordine:
a) colectiv, multiplicativ, distributiv, adverbial;
b) colectiv, multiplicativ, adverbial, distributiv;
c) colectiv, colectiv, distributiv, adverbial.
189. În seria de cuvinte Plăteşte întreit; profit înzecit; îndoitul sumei, numeralele
subliniate sunt multiplicative cu valoare de:
a) adjectiv, adjectiv, substantiv;
b) adverb, adjectiv, substantiv.
190. Cum este corect:

a) Poate repeta a zece mia oară;
b) Poate repeta a zecea mia oară;
c) Ambele variante în variaţie liberă.
191. În enunţurile: l. M-a căutat o rudă din provincie. 2. Am citit un studiu interesant. 3.
La o întrebare nu am ştiut să răspund. 4. Un frate al meu e doctor, altul este inginer,
cuvintele subliniate sunt:
a) numeral cardinal în toate enunţurile;
b) articol nehotărât în toate enunţurile;
c) articol nehotărât în 1, 2, numeral crdinal 3, adjectiv nehotărât 4 .
192. În care dintre enunţuri –i are valoare morfologică de verb:

a) Dă-i înainte, că e bine ce faci;
b) Obrazu-i palid trăda o sănătate precară;
c) De-i trece şi pe la noi, ne-om bucura foarte mult.
193. Pornind de la forma de prezent a indicativului, identificaţi seria în care toate verbele
sunt de conjugarea a II-a:
a) bat, fac, rămân, ţin;
b) scad, plac, tac, zac;
c) încap, prevăd, par, umplu;
d) văd, beau, ţin, am.
194. În enunţurile: El se face că plouă; Îi place să facă din ţânţar armăsar; Cum se face că
n-ai aflat până acum?; Vinul se face din struguri, verbul subliniat este:
a) predicativ;
b) copulativ.
a) Ei o să meargă împreună cu noi;
b) Ei or să meargă împreună cu noi.
196. Verbele a rămâne, a se înnopta, a deveni, folosite la indicativ prezent, pot fi:
a) predicative, impersonale;
b) predicative, personale, tranzitive;
c) intranzitive;
d) copulative, intranzitive, impersonale.
197. Cuvintele subliniate din enunţurile: Se aude tunând; Exersând zilnic voi putea să mă
înscriu la concurs - îndeplinesc, în ordine, funcţia sintactică de:
a) subiect, complement circumstanţial de mod;
b) complement direct, complement circumstanţial condiţional;
c) subiect, complement circumstanţial condiţional.
198. Indicaţi valorile morfologice ale cuvintelor subliniate din următorul enunţ: Femeia îi
singură şi îi dă cu vorba, vrând să îi vadă pe toţi acasă:
a) pronume personal; pronume personal, pronume personal;
b) verb copulativ; valoare neutră; pronume personal;
c) verb predicativ, pronume personal, pronume personal.
199. În enunţurile: 1. N-am ajuns acum la bătrâneţe mai interesant; 2. Nu ajungi

întotdeauna ce vrei tu; 3. Nu-ţi ajunge cât mai m-ai supărat? 4. Am ajuns prea devreme. 5.
N-am ajuns trenul, verbul subliniat (ajunge) este:
a) copulativ 2, predicativ 1, 3, 4, 5;
b) predicativ în toate enunţurile;
c) copulativ 1, 2, predicativ 3, 4, 5;
d) copulativ în toate enunţurile.
200. Marcaţi seria în care toate verbele nu au forme la timpurile trecute:

a) a divide, a desfide, a concede, a diverge;
b) a eradica, a rage, a concede, a uzita;
c) a transcende, a deferi, a consterna, a converge.
201. Selectaţi grupa în care cele două variante verbale sunt acceptate de limba literară:
a) învie-înviază, şchioapătă-şchiopătează, mântuie-mântuieşte, învârte-învârteşte,
chinuie-chinuieşte;
b) ignoră-ignorează, datorează-datoreşte, înfiripă-înfiripează, dăinuie-dăinuieşte;
c) îndrumă-îndrumează, înseamnă-însemnează, cheltuie-cheltuieşte, învârte-
învârteşte.
132. Indicaţi care dintre următoarele serii conţine numai forme verbale corecte:
a) ghiceşte/ghici! (eu) enumăr, să cureţe, piei! să şovăie, (eu) învii/înviez, nu fi!;
b) ghiceşte!, (eu) enumer, să curăţe, pieri!, să şovăie, (eu) înviez, nu fii!;
c) ghici!, (eu) enumăr, să curăţe, piei!, să şovăiască, (eu) învii, nu fi!
202. Indicaţi unităţile frazeologice verbale sinonime:
1) a trage cuiva o cacealma;
2) a-şi face de cap;
3) a se lua în coarne cu cineva;
4) a trage cuiva un perdaf;
5) a băga pe cineva sub covată;
6) a-i face cuiva figura.
a) 1,4,5;
b) 2,3,4;
c) 1,6.
203. Precizaţi valoarea morfologică, în ordine, a cuvintelor subliniate din enunţul: Cât
bine mi-a făcut, eu tot n-am fost mulţumit:
a) pronume relativ, adjectiv, adverb;
b) adverb, substantiv, pronume nehotărât;
c) adjectiv pronominal, substantiv, adverb;
d) adjectiv pronominal, adverb, adverb.
204. Sunt locuţiuni adverbiale: 1. pe de rost, 2. te miri ce, 3. ca pe Tatăl nostru, 4. din joi
în Paşti, 5. de azi pe mâine, 6. un du-te-vino, 7. de ispravă, 8. din răsputeri, 9. cine ştie
ce.
a) 1, 3, 4, 5, 8;
b) 2, 3, 5, 7, 8;
c) 1, 2, 4, 5, 9;
d) 1, 4, 5, 8, 9.
205. Indicaţi seria în care toate cuvintele pot avea, în funcţie de context, valoare
adverbială:
a) clar, una, frumos, cheie, criţă, ceas;
b) prost, ce, şi, adânc, lulea, cât;
c) strună, covrig, problemă, deschis, buştean;
d) contra, cuc, puşcă, glonţ, corabie.
206. Şi din enunţul: Se teme şi de umbra lui este:

a) prepoziţie;
b) conjuncţie;
c) adverb.
207. Se dau enunţurile:1. Iar ai venit la noi? 2. Unii ne-am dus la teatru, iar alţii la
cinema; 3. Ştiai că nici nu vrea să audă de voi? 4. Ce vremuri frumoase trăim! Cuvintele
subliniate sunt:
a) conjuncţii în toate enunţurile;
b) adverbe în toate enunţurile;
c) adverbe 1, 2, pron. relativ 4, conjuncţie coordonatoare 3;
d) adverbe 1, 3, 4, conjuncţie coordonatoare 2.
208. Indicaţi seria în care toate prepoziţiile pot fi folosite cu genitivul, dativul şi
acuzativul:
a) contrar, conform, înaintea, înăuntrul;
b) graţie, mulţumită, potrivit, împotriva;
c) deasupra, împotriva, asupra, înaintea;
d) conform, dedesubtul, înăuntrul, datorită.
209. În enunţurile: Am aflat dedesubtul afacerii; Vara de vine va fi secetoasă;

Toţi au fost contra, cuvintele subliniate au valoarea morfologică, în ordine, de:
a) substantiv, pronume, adverb;
b) prepoziţie cu genitivul, prepoziţie, adverb;
c) prepoziţie cu genitivul, prepoziţie, prepoziţie.
210. Indicaţi seria în care toate locuţiunile sunt prepoziţionale:

a) faţă de, măcar de, chit că, în caz de;
b) pe deasupra, în susul, în legătură cu, în pofida;
c) de fapt, în jos, în afară de, peste drum de, în dosul;
d) de vreme ce, alături de, în urma, în vederea, împreună cu.
211. În enunţul: Iacă, ăsta mi-e norocul!, interjecţia:

a) are funcţie sintactică de predicat verbal;
b) are funcţie sintactică de subiect;
c) nu are funcţie sintactică.
212. În enunţul Ţi-ai găsit să asculte el de cineva! construcţia subliniată este:

a) propoziţie;
b) locuţiune interjecţională.
213. Indicaţi enunţurile în care se întâlnesc forme de viitor popular:

1. Are să fie mai atent după câte i s-au întâmplat;
2. “Cine a face altă dată ca mine, ca mine să păţească” (Ion Creangă)
3. Dă-i înainte, că e bine!
4. “Voi merge, paşă, să cerşesc/Dar mila voastră n-o primesc” (George Coşbuc);
5. O veni, n-o veni, vom vedea;
6. O să apară în câteva minute.
a) 1, 3, 4, 5;
b) 2, 3, 5, 6;
c) 2, 3, 4, 6;
d) 1, 2, 5, 6.
214. Locuţiunile: 1. în caz de, 2. măcar de, 3. peste drum de, 4. ce fel de, pot fi:
a) 1 – locuţiune prepoziţională, 2 – locuţiune conjuncţională, 3 – locuţiune
adverbială, 4 – locuţiune adjectivală;
b) 1 – locuţiune conjuncţională, 2 – locuţiune prepoziţională, 3 – locuţiune
prepoziţională, 4 – locuţiune adverbială;
c) 1 – locuţiune prepoziţională, 2 – locuţiune conjuncţională, 3 – locuţiune
prepoziţională, 4 – locuţiune adjectivală.
215. Se dau enunţurile: 1. Tânărul nu pare ce este; 2. Îmi pari cam trist; 3. După cele
întâmplate, părea că totul e în ordine; 4. Îmi pare că te ştiu de undeva; 5. Se pare că n-a
învăţat nimic de la viaţă; 6. Ţi se pare cumva că am exagerat? Verbul subliniat este:
a) copulativ în toate enunţurile;
b) copulativ în 1, 2, predicative în 3, 4, 5, 6;
c) copulativ în 1, 2, 3, predicative în 4, 5, 6.
147. Folosirea corelativă a structurilor conjuncţionale este corectă în enunţul:

a) Eu, cât şi fiica mea, suntem gata de plecare;
b) Atât eu, ca şi fiica mea, suntem gata de plecare;
c) Atât eu, cât şi fiica mea, suntem gata de plecare.
216. Precizaţi funcţiile sintactice ale cuvintelor subliniate din enunţurile:

1) Aici se face un parc;
2) Vrea să se facă actor;
3) Vezi cum sunt tinerii în ziua de azi;
4) A ajuns singur.
a) subiect, nume predicativ, nume predicativ, nume predicativ;
b) complement direct, nume predicativ, complement circumstanţial de mod,
complement circumstanţial de mod;
c) subiect, nume predicativ, complement circumstanţial de mod, nume predicativ.
217. În enunţul Este vai de noi interjecţia subliniată este:

a) subiect;
b) nume predicativ;
c) nu are funcţie sintactică.
218. Nu sunt mijloace de realizare a raportului de subordonare în frază:

a) adverbele relative;
b) adjectivele pronominale relative;
c) conjuncţiile şi locuţiunile conjuncţionale;
d) locuţiunile prepoziţionale.
219. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului

subliniat:
Mi-am uitat caietul acasă
a subiect
b atribut pronominal
subliniat:
“Minciuni şi fraze-i totul” (M. Eminescu)
a nume predicativ
b subiect

subliniat:
„Seceta a ucis orice boare de vânt
Soarele s-a topit şi a curs pe pământ.
A rămas cerul fierbinte şi gol” (N. Labiş)
a nume predicativ
b element predicativ suplimentar
c atribut adjectival
222. În versurile “Şi de crunta-mi vijelie tu te aperi cu un toiag?” (M. Eminescu) cuvântul
subliniat este:
b atribut pronominal în dativ
b atribut pronominal în genitiv

subliniat:
Clădirea era ascunsă de o perdea de pomi.
a predicat verbal
b predicat nominal
224. Distingeţi tipul corect de acord dintre subiect şi predicat:

„Trăia odată un împărat şi o împărăteasă fără copii” (Folclor)
a acord gramatical
b acord prin atracţie
225. Identificaţi din text numai subiectele (S), predicatele (P), menţionând numărul şi
felul lor:
„Ai născocit pe-ncetul uneltele cu care
Ţi s-a făcut mai dârză voinţa şi mai tare”. (T. Arghezi)
a 1S + 1S (inclus - tu) + 1PN (cu NP multiplu) + 1PV
b 1S + 1S (inclus) + 2PN + 1PV
226. Identificaţi din text numai subiectul (S), predicatele (P), elementul predicativ
suplimentar (EPS), atributele (A), menţionând numărul şi felul lor:
„Blându-i sunet se împarte
Peste văi împrăştiet”. (M. Eminescu)
a 1S + 1PV + 1EPS + 1A adjectival +1A pronominal

b 1S + 1PV + 0EPS + 2A adjectival + 1A pronominal
227. Identificaţi din text numai subiectele (S), predicatele (P), atributele (A), menţionând
numărul şi felul lor:
“Vaporul spintecă netezişul apei, aurit de cele din urmă raze ale soarelui” (Al.Vlahuţă)
a 1S + 1 PV + 2 A adj. + 2 A subst. genitival
b 1 S + 1 PV + 1 A adj + 2 A subst. genitival
228. Identificaţi din text numai atributele (A) şi elementul predicativ suplimentar (EPS),
menţionând numărul şi felul lor:
„Pleoapele-mi căzură grele peste ochi ca o perdea neagră cu flori de lumină trandafirie”
(C. Hogaş)
a 2 A adj. + 2 A subst. prep. + 1 A pron. + 1 EPS
b 2 A adj. + 1 A subst. prep. + 1 A pron. + 0 EPS
229. Identificaţi din text numai subiectele (S), predicatele (P), atributele (A), menţionând
“Îl găseam în odaia lui de lucru, lăcaş de linişte şi de reculegere, în care nimic nu
pătrundea din lumea din afară” (M. I. Caragiale)
a 2 S (1 S inclus) + 2 PV + 3 A s.prep. + 1 A s. apoz. + 1 A pron. genitival + 1 A
adv.
b 2S + 2 PV + 3 A s. prep. + 1 A adv.
230. Identificaţi din text numai subiectele (S), predicatele (P), atributele (A) şi elementul
predicativ suplimentar (EPS), menţionând numărul şi felul lor:
„A trăi sărac pentru a nu abjura o idee este a prefera plăcerea abstractă şi înaltă de a stărui
în acea idee, plăcerii senzuale şi inferioare de a mânca şi a bea bine” (G. Ibrăileanu).
a 1S + 1P + 5 A adj. + 2 A verbale + 0 EPS
b 1S + 1 PN + 5 A adj. + 3 A verbale + 1 EPS
231. Identificati din text subiectele (S) si predicatele (P), mentionand numarul si felul
lor:
“Singurul dusman de care nu poti scapa e cugetul tau care te stie si te osandeste” (N.
Iorga)
a 2 S (exprimate) + 2 neexprimate + 4 P
b 2 S (exprimate) + 1 S inclus – tu) + 1 S (subanteles – care) + 1 PN + 3 PV
232. Indicaţi numărul propoziţiilor principale (P), subiective (SB), predicative (PR) şi
atributive (A) din următorul text:
Adevărul etern, de care nimeni n-ar trebui să se îndoiască, e că orice om care
munceşte este supus greşelii, însă tot atât de adevărat e că fiecare dintre noi ar trebui să
înveţe din propriile şi fireştile sale greşeli ca şi din erorile altora.
a 2 P + 3 SB + 1 PR + 2 A
b 2P + 2 SB + 1 PR + 3 A
233. Identificaţi din text numai propoziţiile principale (PR) şi subiective (SB), indicând şi
numărul lor:
“Pe Catinca, maică-sa, o s-o vezi…dacă este adevărat că ce iese din pisică şoareci
prinde…tot atât de adevărat e că ce se trage din neam bun, bun o să fie” (I. Al. Brătescu
Voineşti).
a 2 PR + 4 SB
b 3 PR + 3 SB
234. Identificaţi propoziţiile subiective (S) şi completive directe (CI) din următorul text,
indicând şi numărul lor:
“Cei ce ştiu că francezii sunt raţionalişti, germanii idealişti, englezii pragmatici,
ruşii mistici şi orientalii fatalişti, nu vor să admită că sufleteşte şi culturaliceşte trebuie să
ne deosebim de alţii şi să avem şi noi specificul nostru” (G. Călinescu).
a 3 SB + 7 CI
b 2 SB + 5 CI
235. Care este regentul propozitiei subliniate?

„Am venit in ziua cand m-ai chemat”.
a Regentul este substantivul ziua
b Regentul este propozitia Am venit in ziua
236. Care este regentul propozitiei subliniate?

„ S-asa canta cu jale, / De stau apele in vale”. (Folclor)
a Regentul subordonatei este propozitia „S-asa canta cu jale”
b Regentul subordonatei este verbul „canta”
237. Indicati raportul dintre partile de propozitie subliniate:

„Deodata insa isi facu loc prin ingramadeala un batran marunt, indesat, cu barba scurta si
tepoasa” (M. Sadoveanu, Neamul Soimarestilor)
a Raport de coordonare (nondependenta) copulativa
b Raport de dependenta (determinare)
238. Identificaţi din text şi indicaţi numai numărul propoziţiilor principale (P), subiective
(SB) şi atributive (A):
„Mi-e greu să-mi părăsesc coliba în care mi-am petrecut viaţa şi mi-am crescut copiii…
de aceea, poate că mai ales de aceea, Ana îmi părea prea tânără, prea aşezată, oarecum
prea blândă la fire şi-mi vine să râd când mi-o închipuiesc cârciumăriţă” (I. Slavici).
a 2 P + 4 SB + 2 A
b 3 P + 3 SB + 2 A
239. In enuntul Hai fiecare pe la casa cui ne are (Ion Creanga), cuvintele subliniate sunt
a cuvant fara functie sintactica, complement indirect
b predicat verbal, atribut pronominal
c predicat verbal, subiect
d cuvant fara functie sintactica, atribut pronominal
240. Alegeti seria care contine numai enunturi corecte:

a Era sa pierd trenul. Niciunul dintre colegi n-a lipsit de la curs. Nimeni si nimic nu
l-a abatut din drum.
b Nimeni si nimic nu l-au abatut din drum. Era sa pierd trenul. Niciunul dintre colegi
n-a lipsit de la curs.
c Niciunul dintre colegi n-au lipsit de la curs. Eram sa pierd trenul. Nimeni si nimic
nu l-a abatut din drum.
d Nimeni si nimic nu l-a abatut din drum. Niciunul dintre colegi n-a lipsit de la curs.
Eram sa pierd trenul.
241. In enunturile urmatoare Al cui caiet este pe masa? Masina sa este rosie. Indemnul
de a pleca a fost ignorat. Prietena lui este ardeleanca, cuvintele subliniate sunt
a atribut pronominal genitival, atribut adjectival, atribut verbal, atribut pronominal
genitival
b atribut pronominal genitival, atribut pronominal genitival, atribut verbal, atribut
pronominal genitival
c atribut adjectival, atribut pronominal genitival, atribut verbal, atribut pronominal
genitival
242. Precizati felul subordonatelor din enunturile urmatoare

Se întâmplă să mai şi greşească. Îmi place să ascult. Ramane cum am stabilit. Norocu-i
după cum şi-l face omul.
a completiva directa, subiectiva, circumstantiala de mod, predicativa
b subiectiva, subiectiva, circumstantiala de mod, predicativa
c subiectiva, subiectiva, predicativa, predicativa
d completiva directa, predicativa, circumstantiala de mod, subiectiva
243. In enunţul Omul dă să se ridice avem:
a un singur predicat
b două predicate

subliniat:
„Dormii somnul omului fericit”(Calistrat Hogaş)
a complement direct
b complement direct intern
c complement circumstanţial de mod

subliniat:
„Vibra de amărăciunea (I) de a fi înţeles şi căuta înverşunat în minte o hotărâre care să fie
pentru Otilia un adio (II) sublim” (G. Călinescu)
I. a) complement indirect
b) complement circumstanţial de cauză
II. a) nume predicativ
b) subiect
c) complement direct
a I. a) II. a)
b I. a) II. b)
c I. b) II. a)
d I. a) II. c)
e I. b) II. c)

subliniat din enunţul Aşterne-te drumului.
a complement circumstanţial de loc
b complement indirect

subliniat:
„Nu se vedea nici un om, nici o vietate, afară de insecte şi de stoluri de vrăbii” (G.
Călinescu)
a complement indirect
b complement circumstanţial cumulativ
c complement circumstanţial de excepţie

subliniat:
„Mare de inimă, iar de gură şi mai mare, părintele Duhu…” (I. Creangă)
b complement circumstanţial de mod
c complement circumstanţial de relaţie

subliniat:
„În locul meu, nimeni n-ar putea fi altfel…”. (Cezar Petrescu)
a complement circumstanţial de loc
b complement circumstanţial opoziţional
c complement circumstanţial condiţional

subliniat:
„Chiar fugind, tot nu vei sosi la timp”.
a complement circumstanţial de mod
b complement circumstanţial concesiv
c complement circumstanţial de cauză

subliniat:
„În pofida vârstei înaintate, omul era cel mai activ dintre toţi”.
a complement circumstanţial de cauză
b complement circumstanţial consecutiv
c complement circumstanţial concesiv

subliniat:
„Am fost impresionat până la lacrimi”.
a complement circumstanţial consecutiv
b complement circumstanţial de cauză
subliniat:
„Zilele de iarnă au sosit cu zăpadă şi frig”.
b complement circumstanţial de mod
c complement circumstanţial instrumental
d complement circumstanţial sociativ

subliniat:
”Pe lângă frumuseţe îţi mai trebuie şi minte”.
a complement circumstanţial cumulativ
b complement circumstanţial de cauză

subliniat:
„Nimic nu ţine mai strâns pe oameni decât respectul reciproc şi emulaţia în construcţie”.
(G. Călinescu).
a complement circumstanţial de mod comparativ
b complement circumstanţial de excepţie
c complement circumstanţial de scop
257. În enunţul: „Şi dacă ramuri bat în geam / Şi se cutremur plopii, / E ca în minte să te
am / Şi-ncet să te apropii”(M. Eminescu), propoziţia subordonată subliniată este:
a propoziţie circumstanţială finală
b propoziţie predicativă
c propoziţie completivă directă
258. În enunţul: „Ai carte, ai parte”, propoziţia subordonată subliniată este:

a propoziţie circumstanţială de cauză
b propoziţie circumstanţială de mod
c propoziţie circumstanţială condiţională
259. În enunţul: „Ne pune dracu’ de urnim o stâncă …” (Ion Creangă), propoziţia
subordonată subliniată este:
a propoziţie completivă directă

b propoziţie completivă indirectă
c propoziţie circumstanţială de scop
260. În enunţul:„Soarele, că e soare, şi tot are pete” (Folclor), propoziţia subordonată

subliniată este:
a propoziţie circumstanţială concesivă
b propoziţie circumstanţială de mod
c propoziţie circumstanţială condiţională
261. În enunţul: „E maestru în ceea ce face”, propoziţia subordonată subliniată este:

a propoziţie circumstanţială de relaţie
b propoziţie completivă indirectă
262. În enunţul: „A pierdut la ce calcule a fãcut” , propoziţia subordonată subliniată este:.

a propoziţie circumstanţială de loc
b propoziţie circumstanţială de timp
c propoziţie circumstanţială de relaţie
263. În enunţul: „Pe lângă că era frumoasă, mai era şi deşteaptă”, propoziţia subordonată
subliniată este:.
a propoziţie circumstanţială de excepţie
b propoziţie circumstanţială cumulativă
264. În enunţul: „Nu a vorbit altceva decât că va pleca în străinătate”, propoziţia

subordonată subliniată este:.
a propoziţie circumstanţială de excepţie
265. În enunţul: „În afară că şi-a irosit tinereaţea degeaba, altceva n-a făcut”, propoziţia
subordonată subliniată este:.
a propoziţie completivă directă
c propoziţie circumstanţială de excepţie
266. În enunţul: „Când nimeni nu te mai cunoştea, eu, dimpotrivă, ţi-am întins o mână
prietenească”, propoziţia subordonată subliniată este:
a propoziţie circumstanţială de timp
b propoziţie circumstanţială opoziţională
267. În enunţul: „În loc să se supere pe toţi, mai bine ar fi mai atent”, propoziţia
a propoziţie circumstanţială de loc
b propoziţie circumstanţială de timp
c propoziţie circumstanţială opoziţională
268. În enunţul: “Supravieţuia din ceea ce îi rămăsese de la părinţi”, propoziţia

a propoziţie completivă indirectă
b propoziţie subordonată instrumentală
269. În versurile: „Vino mamă de mă vezi / Cât mai sunt grânele verzi” (Folclor),
propoziţia subordonată subliniată este:
a propoziţie completivă indirectă
b propoziţie subordonată finală
c propoziţie circumstanţială de loc
270. Alegeţi răspunsul corect după ce identificaţi complementele şi elementele

predicative suplimentare din texte, menţionând numărul şi felul lor:
„După gratii de fereastră o copilă el zări

Ce-i zâmbeşte, mlădioasă ca o creangă de alun” (M. Eminescu)
a 1c.d. + 1c.i. + 1c.c.m.comp. + 1c.c.l
b 1c.d + 1c.i. + 1e.p.s + 1c.c.m.comp. + 1c.c.l
271. Identificaţi din text numai predicatele (P), indicând felul şi numărul lor:
“Şi când se gândea cum s-ar bucura Safta dac-ar afla că feciorul ei are să fie dascăl, ochii
i se umpleau de lacrimi şi credea că, moartă să fie, ar scoate-o din pământ” (I. Slavici).
a 6 PV + 2 PN
b 7 PV + 1 PN
(SB), predicative (PR), atributive (A) şi menţionaţi numărul lor:
“După câteva săptămâni de lagăr, George simţi deodată că îi este peste putinţă să
rămână cum fusese până acum; tensiunea şi groaza, cărora le rezistase cum crezuse că e
mai bine, căzuseră” (T. Popovici).
a 2 P + 1 SB + 1 PR + 1 A
b 2 P + 2 SB + 0 PR + 1 A
273. Alegeţi răspunsul corect după ce identificaţi complementele din texte, menţionând
„Câteodată prin fluier de os strămoşesc mă trimit în chip de cântec spre moarte” (L.
Blaga).
a 1c.d. + 1c.c.l. + 1c.c.t. + 1c.c.m. + 1c.c.instr.
b 1c.d. + 1c.c.l. + 1c.c.t. + 1c.c.m. + 1c.i.

subliniat:
„Stelele mari şi aurite încunună frunţile munţilor de gheaţă, a căror poale se pierd în
valuri etern rebele, etern spumegânde” (M. Eminescu).
a atribut verbal
b atribut adjectival
275. Alegeţi răspunsul corect după ce identificaţi complementele şi elementele

predicative suplimentare din texte, menţionând numărul şi felul lor:
„Se gândi mult la viaţa lui de până atunci şi o găsi stearpă şi ruşinoasă” (L. Rebreanu).
a 1c.d. + 1c.i. + 1c.c.t. + 2e.p.s.
b 1c.d. + 1c.i. + 1c.c.t. + 2c.c.m.
276. Identificaţi din text subiectele (S) şi predicatele (P), menţionând numărul şi felul lor:
„Atâta linişte-i în jur, de-mi pare că aud cum se izbesc de geamuri razele de lună” (L.
Blaga).
a 3 S exprimate + 1 S inclus + 4 PV
b 2 S exprimate + 1 S inclus + 4 PV
277. Identificaţi din text numai atributele (A), menţionând numărul şi felul lor:
“Sub cerul cenuşiu de toamnă ca un clopot de sticlă aburită, spânzurătoarea nouă şi
sfidătoare înfiptă la marginea satului, întindea braţul cu ştreangul spre câmpia neagră,
înţepată ici-colo cu arbori arămii” (L. Rebreanu).
a 7 A adj. + 4 A subst. prepoz.
b 8 A adj. + 4 A subst. prepoz.
278. În fraza “Iubind pe cineva, l-ai luat în sufletul tãu fãrã ca el sã piardã ceva” (N.
Iorga), cuvintele subliniate sunt:
a c.c.condit. + c.d. + c.c.l. + c.d.
b c.c.m. + c.d. + c.c.l. + c.d.
279. În enuntul “Vântul se oprise brusc, ca un alergãtor sosit în fata unei prãpastii” (L.
Rebreanu), cuvintele subliniate sunt.
a complement circumstantial de loc
b complement circumstantial de loc + atr. subst. genit.
280. În propozitia “Prin cerdacul larg din fatã stãpâna de casã nu mai trãbãluia nimic” (C.
Hogas), cuvintele subliniate sunt:
a complement circumstantial de loc
b atribut adverbial
(SB), predicative (PR) şi atributive (A):
Adevărul etern, de care nimeni n-ar trebui să se îndoiască, e că orice om care
munceşte este supus greşelii, însă tot atât de adevărat e că fiecare dintre noi ar trebui să
înveţe din propriile şi fireştile sale greşeli ca şi din erorile altora.
a 2 P + 3 SB + 1 PR + 2A
b 2 P + 2 SB + 1 PR + 3A
282. În textul “Dupã aceea se trage cu dispret din fata episcopului si, iesind din bisericã,
îsi continuã de drum” (I. Creangã), cuvintele subliniate sunt:
a complement circumstantial de loc + atr. subst. genit.
b complement circumstantial de loc
283. În fraza “Numai cine nu socoate iubirea de tarã drept o datorie e în stare sã se laude
cu ea” (G. Topârceanu), cuvintele subliniate sunt:
a complement direct
b complement circumstantial de mod
c element predicativ suplimentar
284. Care este regentul propoziţiei subliniate din versurile:

“Ş-aşa cânta cu jale, / De stau apele în vale” (Folclor).
a Ş-aşa cânta cu jale
b Cânta
285. În ce raport se află propoziţiile din textul:

“Caii porniseră, dar femeia se ţinea mereu de căruţă” (M. Preda).
a Raport de coordonare adversativă
b Raport de coordonare disjunctivă
286. Subiectul propoziţiei E greu de rezolvat această problemă este:

a exprimat
b inclus
c subînţeles
287. Stabiliti felul subordonatelor introduse prin sã

Nu mai pot mânca, să mă omori. Andrei s-a decis să plece. Nu i-a fost scris să o ducă
mai mult.
a circ. de scop, completivã directã, completivã directã
b conditionalã, completivã directã, subiectivã
c concesivã, completivã indirectã, subiectivã
d concesivã, completivã directã, subiectivã
288. Stabiliti felul subordonatelor introduse prin cum

Cum îl vede, o rupe la fugă. Cum îti asterni, asa vei dormi. Alex a rămas cum îl stii.
a toate - circ. de mod
b circ. de timp, circ. de mod, circ. de mod
c circ. de timp, circ. de mod, predicativã
d circ. de mod, circ. de mod, predicativã
289. Stabiliti felul propozitiilor din fraza urmãtoare:

Mă gândesc să plec de acasă să-mi caut un loc de muncă.
a principalã, completivã directã, cauzalã
b principalã, completivã indirectã, circ. de scop
c principalã, completivã directã, circ. de scop
d principalã, completivã indirectã, conditionalã
290. Stabiliti felul subordonatelor introduse prin unde

N-a venit la mine, unde stie că am multă treabă. Hotelul unde am stat la mare era
confortabil.
a cauzalã, atributivã
b compl. indirectã, atributivã
c circ. de loc, atributivã
291. Predicatele din enunţurile Mi-e sete; N-am băgat de seamă cadoul; Habar n-am de
bunica, sunt următoarele:
a mi-e, n-am băgat, habar n-am
b e sete, n-am băgat, habar n-am
c e, n-am băgat de seamă, habar n-am
292. Precizaţi felul propoziţiilor subliniate din următoarele enunţuri:

Este ştiut un lucru: că Ion minte. Faptul că Ion minte ne irită pe toţi. E clar că Ion minte.
Se ştia că Ion minte.
a apozitivă, subiectivă, completivă directă, subiectivă
b apozitivă, atributivă, subiectivă, subiectivă
c subiectivă, atributivă, subiectivă, completivă directă
d predicativă, completivă directă, subiectivă, completivă directă
293. Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate:

Şi ursul haţ! pe vulpe de coadă…
Se auzea cucu! cucu!
a fără funcţie sintactică, complement direct
b predicat verbal, complement direct
c fără funcţie sintactică, complement circumstanţial de mod
d predicat verbal, subiect
294. Stabiliţi structura frazei:

Insă dacă vrei şi vrei numaidecât să te duci, eu nu te opresc, dar mi-i nu cumva
să te-ntâlneşti cu scârba-n drum şi să dai şi tu cinstea pe ruşine, c-apoi atunci curat îţi
spun că nu mai ai ce căuta la casa mea (I. Creangă).
a condiţională, condiţională, compl. directă, principală, principală, compl. indirectă,
subiectivă, circ. de timp, compl. directă, compl. directă
b condiţională, condiţională, compl. directă, principală, principală, subiectivă,
subiectivă, consecutivă, compl. directă, compl. directă
c condiţională, condiţională, compl. directă, principală, principală, subiectivă,
subiectivă, cauzală, compl. directă, compl. directă
SUBIECTE ORIENTATIVE
– LITERATURA ROMÂNĂ
1. “Creangă e un cleric fără prejudecăţi religioase; un pedagog empiric extraordinar; un epicurian în

viaţa de toate zilele repudiind neliniştile metafizice; femeia care nu-i respectă; un polifag
homeric; nedispreţuind băutura; un ironist cu comportări nastratineşti; jovial; având mereu o
parimie pe limba; un anecdotist slobod la gura placându-i totdeauna a înveseli adunările; a
răsturna sacul cu minciuni fără reticenţe; având totuşi o foarte înalta consideraţie despre artă...”
Aprecierea critică ii aparţine lui:
a. Alexandru Piru
b. George Călinescu
c. Şerban Cioculescu
2. Considerată, ca specie, roman .................., ampla povestire sau chiar un film memorialistic (V.
Streinu), Amintirile... lui Creangă reprezintă o operă de evocare a copilăriei (fixată intre anii
1848-1855). Amintirea devine, din perspectiva lui Creangă, o ipostază de confirmare a
maturităţii; fiinţa care se întoarce cu gândul in universul copilăriei îşi recapătă vitalitatea, se
renovează emoţional şi săvârşeşte un act de înregistrare istorică a evenimentelor.
a. Memorialistic
b. Autobiografic
c. Subiectiv
3. Descrierea universului copilăriei de către Creangă ca realitate atemporală, ca şi accentul pus pe

tradiţie, este în strânsă legătură cu satul său natal şi cu regiunea înconjurătoare. În opinia lui
.............................., decorul „perfect recognoscibil” al naraţiunii surprinde „cicluri repetitive”.
a. Manea, Norman (2004), Plicuri si scrisori
b. Constantinescu, Muguraş, "Figures et représentations du vieillir et de la vieillesse dans les
contes de Ion Creangă", in Montandon, Alain (2005), Figures du vieillir, Clermont-
Ferrand: Presses Universitaires Blaise Pascal
c. Vianu, Tudor (1970), Scriitori români
4. Referitor la similitudinile dintre textul lui Creangă şi tradiţia renascentistă,................ observa:

„Ideea de a se povesti pe sine însuţi, de a prezenta etapele unei formaţii, înceata însumare a
impresiilor vieţii, apoi sentimentul timpului, al scurgerii lui ireversibile, al regretului pentru tot ce
s-a pierdut în consumarea lui, al farmecului retrăit în amintire sunt tot atâtea gânduri, afecte si
atitudini proprii omului modern de cultură. Niciun model popular nu i-a putut pluti înainte lui
Creangă, scriindu-si Amintirile, dar, desigur, nici prototipurile culte ale genului, primele
autobiografii si memorii ale Renaşterii”.
a. Vianu, Tudor (1970), Scriitori români
b. Călinescu, George (1986), Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent
c. Ornea, Zigu (1998), Junimea si junimismul
5. Oralitatea stilului lui Ion Creanga este data de impresia de spunere a întâmplărilor in fata unui
public, a unui auditoriu care asculta.
În fragmentele următoare:
"- Parca v-a ieşit un sfânt din gura, Luminate împărate, zise atunci Flămânzilă. []
- Ia lăsaţi, mai, zise Ochilă, clipocind mereu din gene.";
"Atunci spânul zice îngâmfat:

- Ei, moşule, ce mai zici?
- Ce sa zic, nepoate! Ia, când aş avea eu o slugă ca aceasta, nu i-aş trece pe dinainte.
- D-apoi de ce mi 1-a dat tata de acasă? Numai de vrednicia lui - zise spânul - căci altfel nu-1 mai
luam după mine ca să-mi încurce zilele."
modalitatea de realizare a oralităţii porneşte de la ....................

a. Dialog
b. limbaj popular
c. numele proprii ale personajelor
6. Arta naraţiunii se conturează cu totul aparte in proza lui Ion Creanga prin ritmul rapid al
povestirii, fără digresiuni sau descrieri suplimentare, prin dialogul dramatizat, prin umorul
debordant realizat cu jovialitate, prin oralitatea stilului, data mai ales de erudiţia sa paremiologică.
În fragmentul următor folosirea ............... este o marca a oralităţii stilului:
"Şi odată mi ţi I înşfacă cu dinţii de cap, zboară cu dânsul în înaltul ceriului şi apoi, dându-i
drumul de-acolo, se face spânul până jos praf şi pulbere.";
a. dativului etic
b. exprimării populare
c. exprimării colocviale
7. In următoarele texte, mărcile oralităţii stilului sunt reprezentate de................:

"Şi odată mi ţ-o înşfacă ei, unul de o mână şi altul de cealaltă, si hai, hai! hai, hai! in zori de ziua
ajung la palat"
"- Mai, Păsărilă, iacată-o-i, ia!"
"Ei, apoi? Lasă-te în sama lor, daca vrei să rămâi fără cap";
a. exclamaţii, interogaţii, interjecţii
b. Repetiţii
c. adresări directe
8. In următoarele texte, mărcile oralităţii stilului sunt reprezentate de................:
"m-ai băgat în toate grozile morţii" (m-ai îngrozit); "n-ai cui bănui" (n-ai pe cine da vina ); "o
lua în porneală" (se ducea la păscut ); "a mâna porcii Ia jir" (a sforăi ); "hatârul" (plăcerea); "a se
chiurchiului" (a se chercheli, a se ameţi); "farmazoana" (vrăjitoare, şireată); "arzuliu" (fierbinte);
"teleaga" (partea de dinainte a plugului)
a. cuvinte si expresii populare, regionalisme:
b. Repetiţii
c. adresări directe
9. În următoarele texte, mărcile oralităţii stilului sunt reprezentate de................:

"Ce-mi pasa mie? Eu sunt dator sa spun povestea şi vă rog să ascultaţi"; "Şi dacă îi putea scoate la
capăt trebuşoara asta, atunci oi mai vedea eu"; "Mă, fetişoara împăratului ne-a tras butucul [] s-a
prefăcut în păsărică, a zburat ca săgeata pe lângă ceilalţi"; "toate ca toate", "vorba ceea", "de voie
de nevoie", "vorba unei babe"; "vorba cântecului"; "Vorba ceea: Dă-mi, doamne, ce n-am avut,/
Să mă mier ce m-a găsit"
a. Cuvinte şi expresii populare, regionalisme:
b. adresare directă, diminutive, formule specifice oralităţii
c. adresări directe, repetiţii, dativul etic
"Capul de-ar fi sănătos, ca belele curg gârlă"; "Cine poate oase roade; cine nu, nici carne moale";
"Nu-i după cum gândeşte omul, ci-i după cum vrea Domnul"; "frica păzeşte bostănăria"; "omul
sfinţeşte locul"; "Să nu dea Dumnezeu omului, cât poate el suferi".
a. proverbe şi zicători
"Poate ca acesta-i vestitul Ochilă, frate cu Orbilă, văr primare cu Chiorilă, nepot de sora lui
Pândilă, din sat de la Chitilă, peste drum de Nimerilă, ori din târg de la Să-1-caţi, megieş cu
Căutaţi şi de urmă nu-i mai daţi.",
"La plăcinte,/ înainte/ Şi la război/ înapoi.";
"Voinic tânăr, cal bătrân/ Greu se-ngăduie la drum!
a. versuri populare sau fraze ritmate

12. Modalităţile de realizarea umorului în următoarele fragmente se referă la...........................:
"Şi înălţimei voastre gând bun şi mână slobodă, ca sa ne daţi cât se poate mai multa mâncare şi
băuturică, zise Setilă, căruia îi lăsa gura apa; că din mâncare şi băutură las dacă ne-a întrece
cineva; numai la treabă nu ne prea punem cu toţi nebunii";
"aş ruga pe luminarea sa, că dacă are de gând a ne ospăta, după cum s-a hotărât, apoi sa ne
îndesească mai mult cu udeala, pentru că acolo stă toata puterea şi îndrăzneala";
"Doar unu-i împăratul Roş, vestit prin meleagurile aceste pentru bunătatea lui cea nepomenita şi
milostivirea lui cea neauzită.";
a. exprimarea poznaşă, mucalită, şiretenia frazei

b. vorbe de duh
c. combinaţii neaşteptate de cuvinte
13. Modalităţile de realizarea umorului în următoarele fragmente se referă la....................:

"Tare-mi eşti drag! Te-aş vârî în sân, dar nu încapi de urechi";
"Dar amarnic mai eşti la viaţă; când te mânii, faci sânge-n baligă";
"Ia să-i faci chica topor, spinarea dobă şi pântecele cobză";

b. vorbe de duh
14. Modalităţile de realizarea umorului în următoarele fragmente se referă la....................:
fata împăratului Roş este "o zgâtie de fată", "un drac, bucăţică ruptă din tată-său din cap până în
picioare, ba încă şi mai şi";
"care de care mai chipos şi mai îmbrăcat, de se târâiau aţele şi curgeau oghelele după dânşii";
"Vorba ceea: dă-i cu cinstea, să piară ruşinea";
"Crai, crăiese şi-mpăraţi,/ Oameni în samă băgaţi,/ Ş-un păcat de povestariu,/ Fără bani în
buzunariu."

b. caracterizări pitoreşti cu ajutorul cuvintelor familiale, vorbe de duh, autopersiflarea
15. Modalitatea de realizarea umorului în următoarele fragmente se referă la....................:
"Se vede lucru, ca nici tu nu eşti de împărat, nici împărăţia pentru tine; şi decât să încurci numai
aşa lumea, mai bine sa şezi deoparte cum zici, căci mila domnului: lac de-ar fi, broaşte sunt
destule";
"Ei, dragul tatei, aşa-i că s-a împlinit vorba ceea: apără-mă de găini, că de câini nu mă tem.";
a. Ironie
b. caracterizări pitoreşti cu ajutorul cuvintelor familiale
16. Modalitatea de realizarea comicului în următoarele fragmente se referă la....................:

- împăratul Ros are "inima haină, nu se mai satură de a vărsa sânge omenesc";
- fata lui este "o farmazoană cumplită";

- împăratul Verde este blând, vesel şi petrecăreţ, "prea intri în voia supuşilor";
a. caracterele personajelor
17. Modalitatea de realizarea comicului în următorul fragmente se referă la....................:
"împăratul i-a fost de-a mirarea, văzând că nişte golani au asemenea îndrăzneală, de vin cu
neruşinare să-i ceară fata, fie din partea oricui ar fi.";
a. situaţiile şi întâmplările în care sunt puşi eroii: apariţia ciudatelor personaje în faţa
împăratului Roş, care încercau să se poarte elegant şi protocolar, stârneşte nedumerirea
acestuia:
18. Modalitatea de realizarea comicului în următorul fragmente se referă la....................:
"băuturică" pentru cele "12 buţi pline cu vin din cel hrănit (vin tare - n.n.) [] băuturica mai este ce
este" ,
"buzişoare" pentru "nişte buzoaie groase şi dăbălăzate" (lălâi, atârnând în jos - n.n.): "Atunci
Gerilă sufla de trei ori cu buzişoarele sale cele iscusite";
a. situaţiile şi întâmplările în care sunt puşi eroii: apariţia ciudatelor personaje în faţa
împăratului Roş, care încercau să se poarte elegant şi protocolar, stârneşte nedumerirea
acestuia:
b. diminutive cu valoare augmentativă
19. "Creangă e un cleric fără prejudecăţi religioase, un pedagog empiric extraordinar, un epicurian în
viata de toate zilele repudiind neliniştile metafizice, femeia care nu-l respectă, un polifag
homeric, nedispreţuind băutura, un ironist cu comportări nastratineşti, jovial, având mereu o
parimie pe limbă, un anecdotist slobod la gură plăcându-i totdeauna a înveseli adunările, a
răsturna sacul cu minciuni fără reticenţe, având totuşi o foarte înaltă consideraţie despre artă."
Afirmaţia îi aparţine lui:

a. George Călinescu
b. Tudor Vianu
c. Jean Boutiere
20. După avarierea "cocioabei de pe malul stâng al Bistriţei" (casa Irinucăi), Nică revine la
Humuleşti, face carte cu dascălul Simion Fosa din Ţuţuieni, de la biserica "Adormirea" din Tg.
Neamţ, apoi la Şcoala Domnească din Tg. Neamţ, după 1 iunie 1853, cu profesorul .............., zis
........................
“Mare de inimă, iar de gură şi mai mare, părintele………….. nu se învrednicise de o viată mai
bună; dar se vede că nici poftea el una aşa, de vreme ce nu-şi astâmpăra gura cătră mai-marii săi
măcar să-l fi picat cu lumânarea”. Personajul despre care e vorba este...............
a. Isaia Teodorescu, Popa Duhu
b. Neculai Nanu
c. profesorul Neofit Scriban
21. Activitatea didactică, Ion Creangă si-a început-o încă din mai 1864, când se afla în primul an de
studii la Şcoala Preparandală "Vasile Lupu". În anul următor, Al. I. Cuza semnează decretul 1501
din 5 noiembrie, de numire provizorie a institutorului Ion Creangă la clasa întâia, secţiunea II de
la Şcoala Primară "Trei Ierarhi". Scoate, în 1868, abecedarul ..........................., împreună cu V.
Receanu, Gh. Ienăchescu, C. Grigorescu, pe care îl îmbunătăţeste cu includerea în ediţia a V-a
(Iaşi, 1876) a povestirii Ursul păcălit de vulpe. Manualul Învăţătorul copiilor a crescut în
importanţă prin introducerea povestilor Inul si cămesa, Poveste si Păcală.
a. Metodă nouă de scriere si cetire
b. Învăţătorul copiilor
c. Povăţuitorul la cetire prin metoda fonetică
22. "Bărbat chipeş, bălan, aproape roşcovan, la fată şi la păr, cu glas limpede şi puternic, ochii verzui,
pătrunzători, vorbind blând şi familiar cu oricine-i făcea cunoştinţă, Creangă devenea din primul
moment simpatic tuturor celor cu care sfătuia ceva."
Aceasta caracterizare a lui Ion Creanga îi aparţine lui:
a. N.A. Bogdan
b. Garabet Ibrăileanu
c. George Călinescu
23. “În Creangă trăiesc credinţele, datinile, obiceiurile, limba, poezia, morala, filosofia poporului.”
Aceasta afirmaţie îi aparţine lui:

a. N.A. Bogdan
b. Garabet Ibrăileanu
c. George Călinescu
24. Monografia “Viata lui Ion Creangă” este o lucrare scrisă de
b. Zoe Dumitrescu Buşulenga
c. G.I. Tohăneanu
25. Monografia “Ion Creangă” este o lucrare scrisă de
b. Zoe Dumitrescu Buşulenga
c. G.I. Tohăneanu
26.
Pentru posteritate, Ion Luca Caragiale a devenit în lumea românească un fel de gūrū sau de
vindecător, a cărui operă este recitită adesea, ca o mantra, deşi cei mai mulţi o cunosc pe
dinafară. Aceste repetări exersate ale reprezentărilor îi produceau chiar autorului un fel de
exaltare sau o depresie ciclotimică, caracterizată de oscilări ale percepţiei. În acest sens, Caragiale
însuşi nota în proza ..............................................: „Simt enorm şi văd monstruos”.
a. Grand Hôtel ,,Victoria Română”

b. D’ale carnavalului
c. Despre cometă. Prelegere populară
27. Caracterizarea generală a economiei în Republica lui Caragiale o face clar, în

discursul electoral cel mai cunoscut, .................... personajul din ..........................care se pronunţă
pentru „descentralizare”. El spune că „industria română e admirabilă, e sublimă, dar lipseşte cu
desăvârşire” şi că „noi aclamăm munca, travaliul care nu se face deloc în ţara noastră”.
a. Nae Caţavencu, O scrisoare pierdută

b. Nae Girimea, D'ale carnavalului
c. Stefan Tipatescu O scrisoare pierduta
29.
Până în 1848 Ţările Române nu au avut o monedă naţională şi nici o instituţie care să se
ocupe de politici monetare, precum Banca Naţională, înfiinţată ulterior. Banii care circulau în
veacul al XIX-lea pe teritoriul românesc sunt menţionaţi de Caragiale în .............., în preajma
pregătirii evenimentelor din „10 fevruarie 1866”. „Nenea Niţă a scos iar pungociul, i-a deschis
baierile şi a vărsat pe masă un pumn de mărunţiş: icusari, nisifiele, sfanţi, sfănţoaice, firfirici şi
gologani; le-a socotit până la suma de 5 galbeni.” Investiţiile cele mai profitabile se fac în
preajma revoltelor sau „revuluţiilor”.
a. Jertfe patriotice
b. Justiţia română
c. Logica baroului
30.
La 1 mai 1899 se introduce etalonul monometalist aur. Moneda de 20 de lei de aur care circulase
în perioada 1870-1900 era echivalentă cu moneda de 1 leu din 1900. În Republica lui Caragiale
despre această schimbare monetară este vorba în ..................., iar în casa de bani a casierului
cinstit Anghelache M., despre care nu se ştie din ce motiv s-a sinucis, s-a găsit „un pol vechi de
aur”, rămăşiţă a conversiei care limitase puterea de cumpărare a omului de rând.
a. Inspecţiune
c. Logica baroului
31.
În ........................................................... vorbind despre situaţia reală a învăţământului din ţara sa,
Caragiale nota: „Toate şcoalele, de la cele populare până la universităţi – şcoale primare,
secundare, profesionale, agricole, comerciale, de popi, de moaşe, de muzică, de alte arte, facultăţi
de toate ramurile culturii înalte – toate dau mai mult sau mai puţin d’emblée absolvenţilor lor
drepturi la dignităţi şi funcţiuni publice. Astfel, şcoala română, în loc de a fi un mijloc de
educaţiune şi cultură a poporului şi a claselor dirigente, devine un canal de scurgere a poftelor de
întâietate între cetăţeni, de ieftină parvenire, de scutire de îndatoriri, de sporire de drepturi şi
privilegii. Şi din ce în ce, din gradul cel mai de jos până la cel mai de sus, şcoalele sunt nişte
fabrici de funcţionari, de salariaţi publici şi de avocaţi – o pletoră de semidocţi, fără caractere,
fără omenie, adevăraţi cavaleri de industrie intelectuală, cărora le trebuiesc numaidecât onoruri
cât de multe fără nici un merit şi câştig cât de mare fără multă osteneală”.
a. 1907. Din primăvară până-n toamnă. Câteva note

b. Inspecţiune
c. Ultima emisiune
32. Ion Luca Caragiale rămâne scriitorul a cărui operă a devenit longevivă, pentru că a reuşit să
creioneze principalele repere ale societăţii româneşti, întrupându-le într-o operă, utilă umanităţii
de pretutindeni şi de oricând pentru a descifra resorturile vieţii democratice în curs de perpetuă
modernizare. În textul intitulat ............... autorul scrie:
„Să nu te miri că se potrivesc cuvintele înţeleptului de acu o sută treizeci de ani cu starea de azi a
artei la noi... Miră-te mai bine că şi peste alţi o sută treizeci de ani, vor fi mulţi, foarte mulţi
«epitropi şi ctitori ai intelectualităţii române» cărora vor trebui spuse aceleaşi adevăruri– şi... tot
degeaba spuse”.
a. „Scrisoare către Emil D. Fagure”– 19 septembrie 1909

b. “1907 Din primăvară până în toamnă Câteva note”
c. “Inspecţiune”
33. Presa din Republica lui Caragiale se bucură de multă credibilitate şi audienţă. Ea are funcţia de a
şcoli în sensul că formează şi informează gustul publicului de nivel mediu, dar, în egală măsură,
ea deformează minţile celor care lucrează în această branşă sau care se hrănesc necontenit cu
produsele sale.
„Gazeta este pâinea cotidiană a opiniei publice. Gazetarul prin urmare este brutarul
inteligenţii!”
Fragmentul citat face parte din:
a. „Scrisoare către Emil D. Fagure”– 19 septembrie 1909

b. Succesul ,,Moftului român”
c. “Inspecţiune”
34. Ziarul în care Agamiţă Dandanache ameninţă cu publicarea scrisorii compromiţătoare se

numeşte:
a. "Răsboiul
b. ,,Moftului român”
c. “Albina româneasca”
35. Ion Luca Caragiale a inventat un sistem de taxe:
„În principiu, prin rectificarea sau, altfel zis, prin repararea unei bucăţi în versuri înţelegem
prefacerea numai a exprimării materiale, adică a cuvântării, iar nu a gândirii adică a poeziei în ea
însăşi. Tot astfel când mergem la un meşter croitor să ne potrivească o haină ce nu ni se
potriveşte, nu-i cerem să ne deformeze corpul, ci numai să ne răscroiască pe corp, aşa cum a
crescut el, haina rău croită. Aşadar, pentru repararea versurilor, sunt următoarele
A) TAXE:
1. Pentru fiecare cuvânt schimbat:
a. în corpul versului 1 leu
b. la coada versului, adică la rimă, cum ziceţi dv. poeţii 10 lei
2. Pentru îndreptarea fiecărei greşeli de gramatică 25 de lei
3. Pentru îndreptarea greşelilor de punctuaţiune, se face după caz învoială cu
ridicata.
Meşterul capătă de la client o dată cu înaintarea manuscriptului, o sumă fixă, socotită
astfel: 20 de bani de fiecare vers = adică 20 de lei suta.”
Din ce opera face parte fragmentul citat?
a. Unui tânăr poet

b. O invenţie mare
c. Din foloasele tiparului
36. Cea de-a treia perioadă de tăcere jurnalistică, cea mai lungă etapă de silenzio stampa din viaţa lui
Caragiale a avut loc din ......... de la apariţia „Calendarul Moftului Român” până în aprilie .........,
când ziarul vienez „Die Zeit” îi publică prima parte din articolul despre răscoalele ţărăneşti.
a. 1902 – 1907
b. 1880 – 1900
c. 1905- 1909
37. Rinocerizarea sau complicitatea absurdului cu lumea cotidiană se explică prin teama oamenilor,
care generează aparenta economie de efort şi autoconservarea în faţa agresiunii, de fapt,
indiferenţa cu care „trecem pe lângă absurditate, şi nu ridicăm o sprânceană revoltată; auzim
neghiobia, şi nu zbârcim măcar dintr-o nară dezgustată; vedem impostura şi ticăloşia, şi zâmbim
frumos, ca la întâlnirea celor mai bune cunoştinţe.
De câte ori şi la câţi dintre noi nu ne pare societatea noastră, când o privim în complexul ei
de activitate, ca un ciudat teatru!” .
a. Opinii libere
b. Grămătici si măscărici
c. Karkaleki
38. Caragiale şi-a dorit întotdeauna să fie un ziarist independent, neînregimentat politic, un individ
din categoria unor „bieţi cronicari uşurei” aflaţi departe de „oftături şi istericale patriotice”, un
intelectual care în mare măsură să respingă presa de senzaţie. În opinia lui, aceasta exploata cele
mai mărunte detalii ce aveau darul de a-i atrage pe cititori pentru a vinde informaţii deformate.
„o sumă de împrejurări politice (...), bine exploatate de o presă inteligentă, fac totdeauna
senzaţie”.
a. ,,Moftul” şi politica
b. Grămătici si măscărici
c. Karkaleki
39. Vorba tipărită în gazetă capătă o altă greutate, tocmai pentru că ea ajunge să devină subiect al
conversaţiilor dintre personajele lumii lui Caragiale. Ipingescu şi jupân Dumitrache îşi
consolidează relaţia, pentru că amândoi sunt interesaţi de „ce mai spun gazetele, nene?” Pentru ei
Rică Venturiano devine altceva decât un „coate-goale” şi un „bagabont”, atunci când află că
tânărul este „redactor la .......................”. Fugărit şi plin de var, redactorul îndrăgostit se bucură
instantaneu de statutul de vedetă. Seriozitatea, luciditatea, spiritul onest nu au prea mare
importanţă, atâta vreme cât ziaristul este apreciat pentru capacitatea sa de a „combate bine”
teatralitatea vieţii politice înţeleasă drept farsă.
a. Vocea patriotului naţionale

b. Răsboiul
c. Moftul
40. Ion Luca Caragiale realizează pentru prima dată în istoria literaturii moderne radiografia
embrionului societăţii în curs de democratizare, transformând teatrul şi proza în instrumente de
analiză filosofică ale acestei lumi, într-o enciclopedie a sufletului românesc. Subminând viziunea
înaripată a romantismului, autorul conturează un univers fără dimensiunea dramei, o lume în care
corupţia epidemică, declasarea valorică, legăturile fără opţiuni şi opţiunile fără finalitate
conturează o lume fără sens, în care personajele nu sunt nici învingători, dar nici învinşi.
„Păcat că nu m-au dat la şcoală să-nvăţ filosofia! Eu ieşeam filosof, să nu crezi că spun
mofturi, filosof...”
Fragmentul citat din opera lui Caragiale face parte din:
a. Ţal
b. Dl Goe...
c. Moftul
41. ...........................................este parabola istoriei tiparului. În viziunea lui Caragiale, progresul

umanităţii porneşte de la intriga lui Aghiuţă. În mod amical, demonul îi cere lui Dumnezeu
custodia neamului omenesc, care se dovedeşte a fi format numai din „răi şi proşti”. Dumnezeu,
folosind replicile din rolul unui precupeţ care ştie foarte bine ce marfă are, se împotriveşte: „—
Cum au să fie proşti, bre! Dacă i-am făcut eu întocmai după chipul şi asemănarea mea?! ai?”.
Impertinent, ca orice diavol, Aghiuţă nu cade în capcana echivocului din rostirea divină, ci îşi
motivează politicos pretenţiile, constatând diferenţele semantice: „— I-ai fi făcut după chip, dar i-
ai greşit la cap, să nu fie cu supărare sfinţiei-tale”. Aghiuţă, care-i cunoştea prea bine pe muritori
– pentru că, aşa cum scrie Caragiale, el îi „creşte”, el stă „la ei şi cu ei ziua şi noaptea nelipsit,
nici în somn nu-i lasă”– insistă arătând că supuşii săi sunt cam „grei de cap”.
a. O invenţie mare
b. „Scrisoare către Emil D. Fagure”– 19 septembrie 1909
c. “1907. Din primăvară până în toamnă. Câteva note”
42. De ce scrisul este o meserie subţire explica autorul în..............................
„Europa e un vast teatru cu o mai vastă clacă: ar fi prea simplu acel ce dă o sută de ace cu
gămălie să nu aplaude pe cel de la care ia în schimb o baniţă de grâu. Fireşte că e mai minunat şi
merită mai multă admiraţie acel ce înghite o sută de ace cu gămălie fără nevoie, decât acel ce de
foame mănâncă o baniţă de pâine.”
a. Politică şi cultură
b. O invenţie mare
c. Un pedagog de şcoală nouă
43. Ironic, pe bună dreptate, când vorbeşte despre felul în care esenţele sunt distruse de aparenţe,
Caragiale surprinde corupţia lumii româneşti, în care, nevoite să supravieţuiască, unele minţi
inteligente renunţă la standardele morale de dragul celor sociale, obţinute prin prestaţii politice.
Aşa se şi explică de ce, în toate schiţele sale clivajul inteligenţă – moralitate ilustrează cu cinism
faptul că în societatea românească inteligenţa nu este o garanţie a moralităţii, după cum nici
moralitatea nu implică neapărat inteligenţă. În această lume a salturilor şi a recuperării din mers a
dezvoltării, Caragiale atrage atenţia asupra înrobirii minţilor inteligente la jugul politicii şi asupra
consecinţelor acestui pact in.....................:
„Câte inteligenţe frumoase şi cu adevărată vocaţie artistică n-au fost înjugate la carul
politicii, pentru care n-aveau vocaţie de loc? Poate că nici una din acestea multe, puţine câte le
avem, n-a scăpat de acest jug, singurul care garantează sigur vreun succes bogat şi onorabil.”.
b. O invenţie mare
c. Un pedagog de şcoală nouă
44. Bucureştiul lui Caragiale, de acum mai bine de un veac, era un orăşel pitoresc, cu multe mahalale
– cartiere răsfirate în parohiile bisericilor din vecinătate –, dar şi cu multe case boiereşti
îndrăzneţe, considerate palate în privinţa stilului lor arhitectonic, căci pentru construirea lor,
proprietarii îşi cheltuiseră uneori averile dobândite în vremea tranziţiei spre epoca modernă.
Specificul acestui oraş este înfăţişat în................ din care citam următorul fragment:
„Parizienii au aperitivul, vienezii fanfara, ploeştenii politica, alţii alta: locuitorii capitalelor
mari au totdeauna câte o deosebită slăbiciune, câte o patimă.
– Dar bucureştenii?
E uşor de răspuns:
– Muscalul!”
b. O invenţie mare
c. Slăbiciune
45. „Ştii ce?... Am să mă duc la Bucureşti... cunosc oraşul... (că mai umblase de multe ori pe acolo) e
loc de petrecere. Banul e scump; învârtit bine, aduce peste sută la sută; vorba veche: dacă eşti
sărac, du-te-ntr-o politie bogată... din ce scapă pântre degete altora, poţi culege destul; dacă eşti
bogat, du-te-ntr-una săracă... din orice firimitură dă s-aducă un nevoiaş la gură, îi smulgi peste
jumătate.”
Din ce operă literară face parte fragmentul citat?
a. Kir Ianulea
b. O invenţie mare
c. Slăbiciune
46. În lumea justiţiei româneşti, dreptatea era încă o frază şi iluziile în legătură cu ea erau la fel de
răspândite ca şi „învârtitul mesei”, de care aminteşte Ion Luca Caragiale în .................reclamanta,
rămasă fără bijuterii şi ceas, dornică să vorbească cu „soră-mea care a murit”, şi să asculte cum
pârâtul „spunea poezii de Iminescu şi de Victor Cucu” .
Fragmentele citate fac parte din:
a. Kir Ianulea
c. Slăbiciune
47. Fragmentul următor face parte din..........................:

„Eu stau într-un local ieftin de consumaţiune, într-o berărie populară, pierdut în mulţime şi
mă gândesc: eu nu sunt un cine, eu sunt un ce; în masa omenirii, eu sunt un număr trecut la
statistica populaţiei, şi poate chiar acolo trecut cu vederea, fiindcă, la ultimul recensământ al
populaţiei Capitalei, mai la toţi din mahalaua noastră au mers agenţii cu catastifele, la mine n-au
venit. Nu sunt vreun ambiţios, dar gândul acesta mă mâhneşte... Să te vezi, să te înţelegi aşa de
mic, aşa de neînsemnat! Sub povara acestei gândiri, oftez şi-mi aplec jos fruntea cu umilinţă.”
a. Kir Ianulea
b. Amicul X
c. Slăbiciune
48. Imaginându-şi că-şi sfătuieşte prietenul dispărut, Mihai Eminescu, să intre în politică Caragiale
aminteşte în ............................despre înmormântările „binefăcătorilor naţiei” pe „cheltuiala
statului” „cu alai frumos, cu perne de catifea încărcate cu decoraţii; te vor opri la Academie, la
Universitate şi la Senat; la Mitropolie şi Cameră, ca să-ţi citească discursuri...”. Cinismul sărăciei
provine din existenţa corectă, dar retrasă a omului fără opţiuni politice.
Din ce scriere face parte fragmentul citat?
a. Politică şi literatură
b. Amicul X
c. Slăbiciune
49. În ........................... juxtapunerea produselor în „praf – noroi – murdărie – infecţie”, ca într-o

vitrină de bazar oriental, vorbeşte despre puterea de cumpărare a beneficiarilor acestei pieţe cu
produse ieftine, despre promiscuitate şi despre alcoolism. „Moşii”, cârciumile, bodegile,
localurile din mahalale reprezintă crâşme parfumate de mirosul mititeilor şi al fripturilor, al
ţârilor, al măslinelor, al minuturilor, al mâncărurilor ieftine, preparate în grabă, pentru oameni
care nu mai au vreme pentru prânzul în familie. Consumul de bere şi de băuturi spirtoase, de
franzele şi de zahăr este adesea pomenit în schiţele lui Caragiale, căci personajele sale îşi fac
adesea curaj cu „anghelică”, cu „mastică prima”, îi dau când „cu bere”, când „cu vin”.
a. Politică şi literatură
b. Amicul X
c. Moşii (Tablă de materii)
50. "Viaţa lui I.L. Caragiale" este o lucrare scrisa de

a. Barbu Cioculescu
b. Alexandru Condeescu
c. Stefan Cazimir
51. Următoarele versuri fac parte din poezia ......... publicată în decembrie 1883.
“Dar când inima-ti frământă

Doruri vii si patimi multe,
Ş-a lor glasuri a ta minte
Sta pe toate să le-asculte,
Ca şi flori în poarta vieţii

Bat la porţile gândirii,
Toate cer intrare-n lume,
Cer vestmintele vorbirii.
a. Criticilor mei
b. Atât de fragedă
c. Mai am un singur dor
52. Următoarele versuri fac parte din poezia...... publicata la 1 septembrie 1879.
“Deodată trece-o cugetare,

Un val pe ochii tăi fierbinţi:
E-ntunecoasa renunţare,
E umbra dulcilor dorinţi.
Te duci, s-am înţeles prea bine

Sa nu mă ţin de pasul tău,
Pierdută vecinic pentru mine,
Mireasa sufletului meu!
Ca te-am zărit e a mea vina

Şi vecinic n-o să mi-o mai iert,
Spăşi-voi visul de lumina
Tinzându-mi dreapta în deşert.
a. Atât de fragedă
b. Crăiasa din poveşti
c. Freamăt de codru
53. Următoarele versuri fac parte din poezia.................. şi abordează ideea poetică a credinţei.
“Speranţa mea tu n-o lăsa să moară
Deşi al meu e un noian de vina;
Privirea ta de milă caldă, plină,
Înduratoare-asupra mea coboară.
Străin de toţi, pierdut în suferinţa

Adânca a nimicniciei mele,
Eu nu mai cred nimic şi n-am tărie.
Da-mi tinereţea mea, redă-mi credinţa

Şi reapari din cerul tău de stele:
Ca sa te-ador de-acum pe veci, Marie!”
a. Răsai asupra mea...
b. Colinde, colinde
c. Învierea
54. Versurile:
"Când degerând atâtea dăţi,

Eu mă uitam prin ramuri
Şi aşteptam să te arăţi
La geamuri.
O, cât eram de fericit

Să mergem împreună,
Sub acel farmec liniştit
De lună!
Şi când în taină mă rugam

Ca noaptea-n loc să steie,
În veci alături să te am,
Femeie!"
fac parte din poezia eminesciană............
a. Pajul Cupidon
b. Când amintirile...
c. Adio...
55. Procedeul stilistic prezent in textul:

„Iar in lumea asta mare, noi copii ai lumii mici,
Facem pe pământul nostru muşunoaie de furnici.”
se numeşte............. Versurile din Mihai Eminescu fac parte din ..............:
a. antiteza/ Glossă
b. antifraza/ Epigonii
c. antonomaza/ Scrisoarea IV
56. Procedeul stilistic subliniat în următorul text:
„Voi sunteţi urmaşii Romei? Nişte răi şi nişte fameni,
I-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni!” se numeşte...........Versurile fac parte
din...................:
a. interogaţie/ Scrisoarea III
b. imprecaţie/ Scrisoarea III
c. inversiune/ Scrisoarea III
57. Piciorul metric prezent in textul:

„A fost odată ca-n poveşti” se numeşte.................Versul preia formula introductivă a...........şi
face parte din.................:
a. iamb/ basmului/ Luceafărul
b. troheu/ epopeii/ Luceafărul
c. dactil/ mitului/ Luceafărul
58. Măsura versului prezentă în textul:

„S-a stins lumina falnicei Veneţii” [Mihai Eminescu Veneţia]
se numeşte.......... Versul dezvoltă motivul romantic al ..........şi face parte din..........:
a. endecasilab iambica/ morţii/ Veneţia
b. vers iambic de 8 silabe/ apocatastazei/ Epigonii
c. vers trohaic de 5 silabe/ cosmogoniei/ Veneţia
59. Rima prezentă în textul:

„Peste vârf de rămurele
Trec în stoluri rândunele,
Ducând gândurile mele
Şi norocul meu cu ele...”
se numeşte...............Versurile dezvoltă motivul romantic al...........şi face parte din..................:
a. monorima/ codrului/ Ce te legeni
b. Îmbrăţişată/ naturii/ La mijloc de codru
c. împerecheată/ norocului trecător/ Peste vârfuri...
60. Poezia eminesciana „O, ramâi” este o........... care dezvolta tema.........:
a. elegie/ comuniunii dintre om şi natură
b. egloga/ iubirii
c. meditaţie/ trecerii ireversibile a timpului
61. „Scrisoarea III” de Mihai Eminescu este o........... pe tema.............:

a. meditaţie/ raportului dintre înaintaşi şi posteritate
b. satira/ antitezei dintre trecutul glorios şi prezentul decăzut
c. parodie/ liberalismului şi a politicianismului democratic
62. Un poem postum eminescian intitulat ........... cu un moto în proză este o satiră la adresa
furtişagurilor literare, atât de obişnuite în veacul său. Cel vizat este nimeni altul decât Iacob
Negruzzi, „autorul” comedioarei „Viclenie si amor” (1870).
a. Romancero español
b. Memento mori
c. Doña Sol
63.
Versurile de mai jos aparţin postumei ………
„Shakespeare! adesea te gândesc cu jale,
Prieten blând al sufletului meu;
Izvorul plin al gândurilor tale
Îmi sare-n gând si le repet mereu.
Atât de crud eşti tu, s-atât de moale,
Furtună-i azi si linu-i glasul tău;
Ca Dumnezeu te-arăţi în mii de fete
Şi-nveţi ce-un ev nu poate să te-nveţe.”
(Mihai Eminescu „Poezii Proză literară” Editura Cartea Românească, colecţia Mari
scriitori români, ediţie de Petru Creţia, 1978, vol. II, p. 359)
Sublinierile din versurile eminesciene citate mai sus ne duc cu gândul la existenta unei metafore
embrionare, care ar fi putut să-i atragă atenţia scriitorului argentinian. Anglist prin formaţia
intelectuală, Jorge Luis Borges are o povestire, care e intitulată Memoria lui Shakespeare apărută
în 1980.
a. Cărţile
b. Cărţile şi noaptea
c. Despre o misterioasă scriere cifrată
64.
Numit de poetul român „geniala acvilă a nordului” într-un articol publicat în revista
„Familia” intitulat „Teatrul românesc si repertoriul lui”, William Shakespeare este maestrul
spiritual al lui Mihai Eminescu, aşa cum reiese şi din versurile postumei ...............:
„Shakespeare! adesea te gândesc cu jale,
Prieten blând al sufletului meu;
Izvorul plin al gândurilor tale
Îmi sare-n gând si le repet mereu.
Atât de crud eşti tu, ş-atât de moale,
Furtună-i azi si linu-i glasul tău;
Ca Dumnezeu te-arăţi în mii de feţe
Şi-nveţi ce-un ev nu poate să te-nveţe.”
(Mihai Eminescu „Poezii Proză literară” Editura Cartea Românească, colecţia Mari
a. Cărţile
b. Povestea teiului
c. Icoana şi privaz
65. În ....................... înţelepciunea naturii este din nou preamărită în comparaţie cu truda şi jertfa
creatorului de artă pentru ideal:
„Si eu simt acest farmec si-n sufletu-mi admir
Cum admira cu ochii cei mari odat-Shakespeare.
Şi eu, eu sunt copilul nefericitei secte
Cuprins de-adânca sete a formelor perfecte;”
(Mihai Eminescu „Poezii Proză literară” Editura „Cartea Românească”, colecţia Mari
a. Icoană si privaz
b. Povestea teiului
c. Cărţile
66. Admiraţia pentru opera lui William Shakespeare este o altă coincidentă biografică în cazul lui
Mihai Eminescu si a lui Jorge Luis Borges. „A firii dulce limbă” adesea invocată de Eminescu se
aseamănă cu glasul naturii înţelepte din opera bardului de la Stratford-upon-Avon. În
.................Eminescu scrie în spirit shakespeare-ian, amintind de povestea Ofeliei:
„ Dansul, muzica, pădurea,
Pe acestea le-ndrăgii
Nu chiliile pustii
Unde plângi gândind aiurea.”
(Mihai Eminescu „Poezii Proză literară” Editura Cartea Românească, colecţia Mari scriitori
români, ediţie de Petru Creţia, 1978, vol. II, p.475)
a. Povestea teiului
b. Povestea magului călător în stele
c. Cărţile
67. Se ştie astăzi cu certitudine că Eminescu a intenţionat să realizeze primul vocabular sanscrit-
român, a fost preocupat de realizarea unei gramatici sanscrite si chiar a tradus din „Vede”
..................., pe care l-a integrat în celebrul episod cosmogonic din „Scrisoarea I”.
a. Imnul creaţiunii
b. Mahabbharata
c. Sakuntala
68. Următoarele versuri fac parte din poezia............. Chipul feminin prezentat în cea de a doua strofa
citata este conturat printr-o îmbinare gradată de epitete duble şi simple care fac mai vie
zugrăvirea portretului, procedeu care se numeşte hipotipoză.
“Un luceafăr, un luceafăr înzestrat cu mii de raze

În viata-mi de-ntuneric a făcut ca să se vază.
Eu privind acea lumină ca din visuri mă deştept
Şi cu braţele-amândouă cătră dânsa mă îndrept.
Ca o zână din poveste ea e naltă şi uşoară,
E subţire şi gingaşă şi din ochi revarsă pară,
Iar la fată e bălaie, părul galben cade creţ,
Trandafiri pe fată are şi cu zâmbetul isteţ.”
a. Luceafărul
b. Un luceafăr
c. Făt-frumos din tei
69. Următoarele versuri fac parte din poezia............., care din punctul de vedere al speciei lirice este
o satira indirectă.
“Să tot torni la rime rele,

Cu dactile în galopuri,
Cu gândiri nemistuite
Să negreşti mai multe topuri;
Şi când vezi vre o femeie

Să te-nchini pân’ la pământ
Şi de-a sta ca să-ţi vorbească
Să înghiţi orice cuvânt;
Nespălat, neras să umbli,

Şi rufos şi deşuchiet -
Toate-acestea împreună
Te-arat-a fi poet.”
a. Numai poetul
b. Poet
c. Sonet III
70. Următoarele versuri fac parte din poezia....................
“Şi el citea pe Robinson,

Mi-l povestea si mie;
Eu zideam Turnul-Vavilon
Din cărţi de joc şi mai spuneam
Şi eu câte-o prostie.
Adesea la scăldat mergeam

În ochiul de pădure,
La balta mare ajungeam
Şi l-al ei mijloc înotam
La insula cea verde”.
a. De-or trece anii

b. Copii eram noi amândoi
c. Fiind băiet păduri cutreieram
71. „Iar deasupra tuturora va vorbi vreun mititel,

Nu slăvindu-te pe tine, -lustruindu-se pe el
Sub a numelui tău umbră. Iată tot ce te aşteaptă.
Ba să vezi... posteritatea este încă şi mai dreaptă.

Neputând să te ajungă, crezi c-or vrea să te admire?
Ei vor aplauda desigur, biografia subţire,
Care s-o-ncerca s-arate că n-ai fost vreun lucru mare,
C-ai fost om cum sunt şi dânşii. Măgulit e fiecare
Că n-ai fost mai mult ca dânsul. Şi prostatecele nări
Şi le umflă orişicine în savante adunări
Când de tine se vorbeşte. S-a înţeles de mai nainte,
C-o ironică grimasă să te laude-n cuvinte”.
Versurile de mai sus fac parte din poezia .....din volumul Mihai Eminescu „Poesii” Editura
Librăriei Socec & comp. Bucureşti, 1884, p. 242-243)
a. Satira I [Scrisoarea I]
b. Satira II [Scrisoarea II]
c. Satira III [Scrisoarea III]
72. Următoarele versuri fac parte din poezia.................... , iar ca specie literară sunt un gazel.
“Toamna frunzele colindă,

Sun-un grier sub o grindă,
Vântul jalnic bate-n geamuri
Cu o mână tremurândă,
Iară tu la gura sobei
Stai ca somnul să te prindă.
Ce tresari din vis deodată?
Tu auzi păşind în tindă -
E iubitul care vine
De mijloc să te cuprindă
Si în fata ta frumoasă
O să ţie o oglindă,
Să te vezi pe tine însăţi
Visătoare, surâzândă.”
a. Adio
b. Călin (file din poveste)
c. Cugetările sărmanului Dionis
73. Următoarele versuri fac parte din poezia..................
“Şi motanul toarce-n sobă de blazat ce-i. - Măi motane,

Vino-ncoa să stăm de vorbă, unice amic şi ornic.
De-ar fi-n lume-un sat de mâţe, zău! că-n el te-aş pune vornic,
Ca să ştii şi tu odată boieria ce-i, sărmane!
Oare ce gândeşte hâtrul de stă ghem şi toarce-ntruna?

Ce idei se-nşiră dulce în mâţeasca-i fantazie?
Vreo cucoană cu-albă blană cu amoru-i îl îmbie,
Rendez-vous i-a dat în sură, ori în pod, în găvăună?”
a. Povestea codrului
b. Cugetările sărmanului Dionis
c. Povestea teiului
74. Următoarele versuri fac parte din poezia................ Cel desemnat prin pronumele personal el este
“zeul indic”.
“El veni, copilul mândru,

Călărind pe-un papagal,
Având zâmbetul făţarnic
Pe-a lui buze de coral.
Aripi are, iar în tolbă-i

El păstrează, ca săgeţi,
Numai flori înveninate
De la Gangele măreţ.
Puse-o floare-atunci-n arcu-i,

Mă lovi cu ea în piept,
Şi de-atunci în orice noapte
Plâng pe patul meu deştept...
Cu săgeata-i otrăvită
A sosit ca să mă certe
Fiul cerului albastru
S-al iluziei deşerte.”
a. Pajul Cupidon
b. Kamadeva
c. Călin (file din poveste)
75. Următoarele versuri fac parte din poezia................
“Râul sfânt ne povesteşte cu-ale undelor lui gure

De-a izvorului său taină, despre vremi apuse, sure,
Sufletul se-mbată-n visuri care-alunecă în zbor.
Palmii risipiti în crânguri auriţi de-a lunei rază,
Naltă zveltele lor trunchiuri.- Noaptea-i clară, luminoasă,
Undele visează spume, cerurile-nşiră nori.”
a. Kamadeva
b. Egipetul
c. Scrisoarea III
76. Primul volum al unui roman celebru scris de Marin Preda începe cu următoarea frază: ,,În
Câmpia Dunării, cu câţiva ani înaintea celui de-al doilea război mondial, se pare că
timpul era foarte răbdător cu oamenii’’. Precizaţi titlul romanului:
a Risipitorii
b Moromeţii
c Marele singuratec
77. În care parte din primul volum al romanului Moromeţii de M. Preda este povestită celebra
scenă a tăierii salcâmului?
a în prima parte
b în partea a doua
c în ultima parte
78. Ce sugerează observaţia naratorului privitoare la Ilie Moromete în momentele când acesta
stătea pe stănoaga podiştei: "din mâna lui fumul ţigării se ridica drept în sus, fără grabă şi
fără scop":
a ideea timpului rãbdãtor, favorabil viziunii asupra vietii, specifice personajului

b presimtirea unor schimbãri în viata satului
79. Cine îi îndeamnă pe Paraschiv, Achim şi Nilă să fugă cu oile şi caii la Bucureşti pentru a
se îmbogăţi?
a Ţugurlan
b Guica, sora lui Moromete
c Botoghinã
80. Cine este eroul celui de-al doilea volum al romanului Moromeţii de Marin Preda?
a Ilie Moromete
b Niculae Moromete
c Achim
81. Care este numele primei neveste a lui Ilie Moromete?
a Catrina
b Rădiţa
c Polina
82. Cărei viziuni artistice îi aparţine, fundamental, proza lui M. Preda?
a expresionismului
b realismului
c naturalismului
83. Ce semnifică, în privinţa vieţii familiei Moromete, locurile pe care le ocupă fiecare în
jurul mesei rotunde joase şi scunde unde mănâncă zilnic?
a poziţia unică, superioară, autoritară a tatălui
b egalitatea dintre membrii familiei Moromete (pãrinti si copii proveniti din douã
cãsãtorii)
84. În ce zi a sãptãmânii are loc celebra adunare din poiana lui Iocan?
a luni
b sâmbãtã
c duminicã
85. Pe cine readuce în sat Moromete pentru a opri destrãmarea vechilor rânduieli ale
civilizatiei tãrãnesti?
a pe Giugudel
b pe Matei Dimir
c pe Tugurlan
86. Cui îi spune Ilie Moromete celebrele cuvinte, simbolice pentru psihologia si destinul
acestui personaj: “Domnule, eu totdeauna am dus o viatã independentã?”
a lui Nicolae
b învãtãtorului
c doctorului
87. Personajul considerat de critica literarã tãranul-filozof sau ultimul tãran este:
a Ion al Glanetasului
b Ilie Moromete
88. O mãrturie a lui Marin Preda sunã astfel: “Scriind, am avut totdeauna în fatã un model
preexistent, o mãsurã a vietii morale...”. Cine este acest model care dominã spatiul prozei
morometiene?
a Tudor Cãlãrasu, tatãl scriitorului
b Ionel Teodorescu, învãtãtorul din sat
c un personaj din literatura universalã
89. Care este boala de care suferã periodic cel mai mic copil al familiei Moromete?
a frigurile
b gãlbenarea
90. În care volum al Morometilor este naratã înstrãinarea lui Ilie Moromete, izolarea si
cãderea sa la pat, provocate de transformarea vietii satului traditional sub imperiul noii
istorii?
a volumul întâi
b volumul al doilea
91. Cine îl poartã în roabã pe Ilie Moromete, bãtrân si bolnav, înainte de cãderea sa la pat?
a Niculae
b Tita
c un nepot
92. Ce îl determinã pe Moromete sã vândã mai mult de jumãtate din pãmânt, sã cumpere alti
cai, sã plãteascã fonciirea, rata la bancã si taxa scolarã pentru Niculae?
a certurile cu fii sãi
b fuga lui Paraschiv si Nilã
c discutiile din poiana lui Iocan
93. Critica a observat cã în opreta lui Marin Preda optiunea pentru un realism modern de tip
clasic vine din coexistenta a douã trãsãturi aparent opuse: spiritul ironic, ludic, de tip
caragelian si înclinatia spre o viziune tragicã a vietii. Care dintre urmãtoarele texte
confirmã mai pregnant, prin constructia si destinul persoanjului principal, aceastã
obsevatie?
a La câmp
b Morometii
c Colina
94. În care dintre romanele lui M. Preda, personajul narator relateazã episoadele
traumatizante ale propriei experiente în mediul abrutizat din închisoare sau de la serviciul
de deratizare?
a Intrusul
b Marele singuratic
c Cel mai iubit dintre pãmânteni
95. Care dintre persoanjele lui Marin Preda a fost arestat în douã rânduri pentru crimã,
produsã în conjucturi determinate de istorie sau accidental:
a Achim
b Niculae Moromete
c Victor Petrini
96. Care dintre romanele lui Marin Preda se încheie cu un mic citat, semnificativ pentru
viziunea autorului asupra mitului fericirii prin iubire?
a Cel mai iubit dintre pãmânteni
b Delirul
c Intrusul
97. În romanul lui Marin Preda, Cel mai iubit dintre pãmânteni apare o frecvent citatã
asertiune: “Tineretea e o trufie, rareori o valoare”. Cine o formuleazã?
a Petricã Nicolau
b Victor Petrini
c Matilda
98. Unde se aflã eroul-narator din Cel mai iubit dintre pãmânteni când se declanseazã
procesul anamnetic care va constitui subiectul romanului?
a în apartamentul familiei Nicolau
b în închisoare
c în propria locuintã
99. La ce catedrã universitarã este numit, mai întâi, Victor Petrini?

a Catedra de filosofia culturii
b Catedra de istoria filosofiei
100. În care dintre romanele lui Liviu Rebreanu este dezvoltat cazul de constiintã tragicã a
personajului principal, scindat între douã entitãti esentiale cãrora le apartine deopotrivã:
cea nationalã si cea statalã?
a Ion
b Pãdurea spânzuratilor
c Ciuleandra
101. În care dintre cele trei serii de procedee se încadreazã romanul Ion?
a Creatia, tipologiile sociale si morale, omniscienta, relatare cronologica,
obiectivare, omogenitate
b Viziunea naratorialã subiectivã, analiza, cazuistica
c Fantasticul, ludicul, antimimetismul
102. Ce roman al lui L. Rebreanu începe, dupã câteva imagini statice, cu „hora satului”, un
moment dinamic si exploziv?
a Ciuleandra
b Ion
c Pãdurea spânzuratilor
103. Din romanul Ion transpare viziunea naturalistã a lui L. Rebreanu care, potrivit lui T.
Vianu (Arta prozatorilor români), retine în primul rând aspectul animalic al
personajului. Prin ce mijloace se realizeazã aceastã viziune?
a prezentarea nudã a faptelor
b insistenta asupra scenelor erotice
c limbajul frust si redarea unor senzatii organice, instinctuale
104. În romanul Ion, L. Rebreanu apeleazã la o tehnicã narativã foarte modernã. Care este
aceasta?
a tehnica contrapunctului
b tehnica acumulãrii
c tehnica introspectiei
105. Romanul Pãdurea spânzuratilor are ca temã:

a o dramã existentialã si nationalã din perioada Primului Rãzboi Mondial
b sfârsitul rãscoalei din 1907
c Revolutia de la 1848
106. Precizati modalitatea prin care în romanul Ion autorul îsi împlineste
ambitia de a da iluzia perfectã a pulsatiei vietii în curgerea ei fireascã:
a relatarea subiectivã
b recursul la anamnezã, memoria involuntarã
c relatarea succesivã, cronologicã a evenimentelor
107. Despre ce roman scris de Liviu Rebreanu, apãrut în 1920, se spune cã reprezintã
începutul romanului românesc, obiectiv, modern?
a Ion
b Ciuleandra
c Rãscoala
108. În scena finalã a romanului Pãdurea spânzuratilor, gestul lui Apostol Bologa semnificã:
a abandonarea de sine în fata mortii
b speranta de a se salva
c încercarea de a se sustrage hotãrârii Curtii Martiale
109. Romanul Ion ilustreazã teoria modernistã a prozei (E. Lovinescu) prin:
a structura epopeicã
b obiectivare naratorialã
c subiectivitate narativã
110. În romanul Pãdurea spânzuratilor, L. Rebreanu îsi propune sã descifreze psihologia

personajelor prin:
a analiza proceselor psihice ale personajului, monolog interior
b relatarea la persoana I
111. Cu ce este corelatã ideea de traditie în literatura interbelicã?

1. cu pitorescul etnografic
2. cu zonele mai profunde ale istoriei, religiei, stilului
3. cu viziunea miticã
a A+C
b B+C
c A+B+C
112. În romanul Patul lui Procust, într-un portret al doamnei T., sunt observate „posibilitãti de
mare artistã”, datoritã cãrora ar putea da „o viatã neobisnuitã rolurilor de femeie
adevãratã”, cum ar fi cel al Altei din Act venetian. Cine creioneazã acest portret?
a Fred Vasilescu
b autorul
c enigmaticul D.
113. Care este principala caracteristicã a stilului lui Liviu Rebreanu?

a podoabele stilistice
b sobrietatea
114. Precizati cãrui personaj din romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu îi sunt adresate
urmãtoarele sfaturi anticalofile: „Arta n-are de-a face cu ortografia... Scrisul corect e ca
pâinea profesorilor de românã. Nu e obligatoriu decât pentru cei care nu sunt scriitori”:
a Fred Vasilescu
b Ladima
c Emilia
d Doamna T.
115. Ce anume dã unitate celor douã pãrti ale romanului lui Camil Petrescu, Ultima noapte de
dragoste, întâia noapte de rãzboi?
a perspectiva subiectivã apartinând aceluiasi personaj narator
b locul si timpul naratiunii
116. Prin ce formulã se realizeazã al doilea moment al sincronizãrii romanului românesc cu

cel european?
a realist-traditionalã
b neoromanticã
c clasicistã
d subiectiv-analiticã
117. Ce elemente diferentiazã proza poeticã de cea liricã?

a caracterul sugestiv-simbolic, rolul fanteziei, ludicul, livrescul etc.
b exprimarea (directã) a sentimentelor, implicarea în relatare a naratorului, evaluarea
faptelor si a atitudinii personajelor
118. Care este, în opinia lui Camil Petrescu, stilul cel mai potrivit pentru a realiza ideea de
autenticitate:
a anticalofil
b „caligrafic”, stilizat
119. În ce formulã de roman se încadreazã romanul lui Camil Petrescu, Ultima noapte de
dragoste,îintâia noapte de rãzboi?
a liric
b obiectiv
c subiectiv
120. În ce roman se face urmãtoarea pledoarie pentru autenticitate si experientã: „Un scriitor e
un om care exprimã în scris cu o liminarã sinceritate ceea ce a simtit, ceea ce a gândit,
ceea ce i s-a întâmplat în viatã, lui si celor pe care i-a cunoscut, sau chiar obiectelor
neînsufletite. Fãrã ortografie, fãrã compozitie, fãrã stil si chiar fãrã caligrafie.”?
a Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de rãzboi
b Patul lui Procust
c Santier
121. La care dintre romanele lui Camil Petrescu se referã urmãtoarea observatie cãlinescianã:
„Autorul a voit sã facã roman stendhalian (si sunt indicii în privinta aceasta), roman
cãtând a fi monografia unui element psihic, acolo ambitia, pasiunea, aici gelozia.”
(Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent)?
a Patul lui Procust
b Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de razboi
c Un om între oameni
122. Cine este autorul poeziei cu acelasi titlu ca al romanului (Patul lui Procust), reprodusã
într-unul dintre subsolurile acestuia?
a naratorul din subsol
b Fred Vasilescu
c George Demetru Ladima
123. Opinia potrivit cãreia “acei care se iubesc au drept de viatã si de moarte, unul asupra
celuilalt” este exprimatã în romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de rãzboi
de:
a cãpitanul Floroiu
b Stefan Gheorghidiu
c cãpitanul Dimiu
124. Precizaţi care dintre cei trei critici a apreciat că romanul Ion de Liviu Rebreanu „e opera
unui poet epic care cântă cu solemnitate condiţiile generale ale vieţii, naşterea, nunta,
moartea”?
a E. Lovinescu
b Vl. Streinu
c G. Călinescu
125. Care dintre următorii critici interbelici, în interpretarea romanului Ion de Liviu Rebreanu,
a subliniat caracterul exponenţial al personajului titular, prin cunoscuta formulă: „Toţi
flăcăii din sat sunt varietăţi de Ion”?
a Pompiliu Constantinescu
b G. Călinescu
c E. Lovinescu
126. Într-o mărturie, în spiritul realismului clasic, Liviu Rebreanu afirma: „Realitatea cea mai
vie din Ion este o scenă romantică […] Aceasta e chiar sursa romanului şi a fost văzută de
mine”. Despre care dintre următoarele scene memorabile din roman este vorba?
a hora (din primul capitol al romanului)
b sărutul pământului (din capitolul Sărutarea)
c nunta (din încheierea primei părţi a romanului)
127. Unde începe înfruntarea violentă dintre Ion al Glanetaşului şi George Bulbuc?
a în ograda Teodosiei
b acasă la Vasile Baciu
c în cârciuma lui Avrum
128. Prietenia iniţială dintre învăţătorul Herdelea şi preotul Belciug începe să se deterioreze
din cauza neînţelegerilor legate de:
a casa construită de învăţător
b căsătoria Laurei Herdelea
c lupta electorală
129. Într-o scenă din romanul Ion de Liviu Rebreanu, sfârşitul unui personaj şi vorbele lui
anterioare despre moarte capătă valoare premonitorie, simbolică pentru Ana, singura
martoră a momentelor respective. Despre ce personaj este vorba?
a cârciumarul Avrum
b Dumitru Moarcăş
130. Care dintre următoarele personaje ale romanului Ion de Liviu Rebreanu are implicaţii în
destinul cuplului Ana-Ion, subliniind viziunea autorului asupra fatalităţii, a predestinării
tragice în existenţa lumii rurale?
a George Bulbuc
b Florica
c Savista
131. Modalitatea narativă caracteristică romanelor Ion şi Pădurea spânzuraţilor de Liviu

Rebreanu este:
a poziţia naratorială subiectivă
b apelul la fantastic
c relatarea şi analiza neutre (obiective)
132. Atât în romanul Ion, cât şi în Pădurea spânzuraţilor, Liviu Rebreanu utilizează o tehnică
anume, cu valenţe simbolice pentru viziunea asupra desfăşurării ciclice a existenţei şi a
fatalităţii destinelor, sau sugestivă în perspectiva relaţiei dintre viaţă şi literatură. Despre
ce procedeu este vorba?
a simetria la diferite paliere ale structurii operei (compoziţie, personaje, întâmplări,
locuri, trăiri interioare etc.)
b discursul indirect liber
133. Intitulate simbolic, cele două părţi ale romanului Ion de Liviu Rebreanu sugerează
simultaneitatea şi, totodată, zbaterea personajului (tipică operei rebreniene) între eros şi
aspiraţia spre împlinire în planul existenţial concret. Care dintre cele două glasuri
învinge, punând, totodată, sub semnul tragicului destinul personajului titular?
a glasul pământului
b glasul iubirii
134. În romanul Pădurea spânzuraţilor, autorul pătrunde în substratul adânc al crizei de

conştiinţă pe care o trăieşte Apostol Bologa pe calea procedeelor specifice:
a romanului psihologic tradiţional
b romanului subiectiv
135. Într-o judecată de valoare globală asupra unui romancier interbelic, E. Lovinescu afirma
că pe „altarul” acestui creator „jertfim toată epica română de la Filimon la Sadoveanu”.
La care dintre cei trei autori se referea?
a Hortensia Papadat-Bengescu
b Camil Petrescu
c Liviu Rebreanu
136. Asupra destinului unuia dintre eroii romanelor rebreniene planează figura tatălui, ca
simbol al legăturii ancestrale cu pământul, credinţa şi istoria neamului căruia îi aparţine.
E vorba de:
a Titu Herdelea
b Apostol Bologa
c Ion al Glanetaşului
137. Care dintre personajele romanului Ion de Liviu Rebreanu, după căsătoria fiicei sale,
afirmă: „Când măriţi o fată e parcă ţi-ar arde casa”?
a Vasile Baciu
b mama Floricăi
c învăţătorul Herdelea
138. În care dintre cele trei romane ale lui Marin Preda o temă fundamentală este cea a familiei
ca nucleu vital al universului rural tradiţional?
a Cel mai iubit dintre pământeni
b Delirul
c Moromeţii
139. Căruia dintre personajele romanului Moromeţii i se spune voiajorul?

a lui Birică
b lui Nilă
c lui Victor
140. În ce timp al istoriei începe nararea vieţii familiei Moromete?

a în preajma celui de-al Doilea Război Mondial
b imediat după încetarea Primului Război Mondial
c la începutul secolului al XX-lea
141. Ce anume declanşează schimbările treptate din viaţa Moromeţilor, bucurându-l pentru
moment pe Niculae, mezinul familiei?
a plecările cu porumb la munte ale tatălui său
b hotărârea lui Achim de a pleca la Bucureşti cu oile
142. În care dintre cele două volume ale romanului Moromeţii ritmul epic este mai precipitat,
fiind sugestiv pentru avalanşa presiunilor istoriei asupra comunităţii şi a vieţii individuale
din universul rural tradiţional?
a în primul volum
b în cel de-al doilea volum
143. În comparaţie cu ţăranii lui L. Rebreanu sau M. Sadoveanu, şi chiar cu cei din satul său,
Ilie Moromete aduce o viziune aparte asupra lumii rurale şi a valorilor ei (sociale,
familiale, morale). Individualizarea sa în cadrul categoriei căreia îi aparţine pune în
evidenţă trăsături caracteristice propriei personalităţi. Marcaţi-le pe cele semnificative:
a interes pentru îmbogăţire, adaptare la schimbările vieţii satului, la noile forme de
câştig
b inteligenţă, spirit independent, contemplativ, gust pentru disimulare, ironie,
spectacol
144. Precizaţi numele personalităţii din Parlamentul epocii respective, în a cărui opinie avea
Ilie Moromete încredere:
a Gheorghe Brătianu
b Nicolae Iorga
c Dumitru Madgearu
145. Actorii principali ai „dezbaterilor” din poiana fierăriei lui Iocan (din romanul Moromeţii
de Marin Preda) sunt Ilie Moromete şi
a Ţugurlan
b Iocan
c Cocoşilă
146. Indicaţi procedeul utilizat de Marin Preda în momentul când Ilie Moromete exprimă
următoarea reflecţie semnificativă pentru tema fundamentală a romanului: „Că tu vii şi-
mi spui că noi suntem ultimii ţărani de pe lume şi că trebuie să dispărem… Şi de ce crezi
că n-ai fi tu ultimul prost de pe lume şi că mai degrabă tu ar trebui să dispari, nu eu?”
a dialog
b monolog adresat
c monolog interior
147. În ce momente ale existenţei sale, obişnuind să vorbească singur, Ilie Moromete face
următoarea reflecţie: „Poate în clipa din urmă omul e dator să ţină la rostul lui, chit ca
rostul acesta cine ştie ce s-o alege de el!...”?
a la tinereţe
b în ultimii ani ai vieţii
148. Teme principale ale romanului Moromeţii de Marin Preda sunt:

1. familia ca centru vital al civilizaţiei rurale tradiţionale
2. satul tradiţional şi schimbările aduse de istorie în lumea sa
3. iubirea
4. războiul
5. patima pentru pământ
a A+D+E
b B+C+D
c A+B
149. Despre care dintre apropiaţii lui Ilie Moromete se spune că avea un glas neprietenos şi
străin (Moromeţii, volumul I, de Marin Preda)?
a Dumitru lui Nae
b Ilie Ţugurlan
c Ion al lui Miai
150. Cui îi vorbeşte Moromete, cu specifica-i ironie, despre facultăţile lui Victor Bălosu, în
timp ce se îndreaptă spre poiana lui Iocan (Moromeţii, volumul I, de Marin Preda)?
a lui Cocoşilă
b lui Ţugurlan
c lui Dumitru lui Nae
151. Care dintre fiii lui Moromete din prima căsătorie este numit prost şi bezmetic de către
tatăl său (Moromeţii, volumul I, de Marin Preda)?
a Achim
b Nilă
c Paraschiv
152. Critica a observat că în opera lui Marin Preda opţiunea pentru un realism modern de tip
clasic vine din coexistenţa a două trăsături aparent opuse: spiritul ironic, ludic, de tip
caragialean şi înclinaţia spre o viziune tragică a vieţii. Care dintre următoarele texte
confirmă mai pregnant, prin construcţia şi destinul personajului principal, această
observaţie?
a Delirul
b Moromeţii
c Cel mai iubit dintre pământeni
153. Precizaţi categoria socială a cărei problematică existenţială şi, mai ales, ideatică
reprezintă o constantă tematică a întregii creaţii a lui Camil Petrescu:
a ţărănimea
b intelectualitatea
c târgoveţii
154. Identificarea naratorului din subsolul romanului Patul lui Procust cu autorul (Camil
Petrescu), ca expresie a unui artificiu compoziţional, este probată de:
a recunoaşterea explicită a acestuia
b trimiteri la propriile cronici sau idei asupra teatrului şi la piesa Act veneţian (în
„lămuririle” din subsolul romanului)
155. Câte perspective naratoriale susţin structura compoziţională a romanului Patul lui
Procust de Camil Petrescu?
a una, aparţinând instanţei narative subiective
b mai multe, care se intersectează în cadrul convenţional al dosarului de existenţe
(jurnal, corespondenţă, comentariu naratorial de subsol)
c una, aparţinând instanţei narative obiective
156. Cine utilizează pentru întâia dată formula „dosar de existenţe” cu referire la tehnica
narativă a romanului Patul lui Procust de Camil Petrescu?
a G. Călinescu
b E. Lovinescu
c Camil Petrescu
157. În ce parte a romanului Patul lui Procust de Camil Petrescu se expun o serie de idei
privitoare la arta teatrală?
a în capitolul Într-o după amiază de august
b în Epilog I
c în notele de subsol
158. Se precizează undeva că dosarul de existenţe care alcătuieşte romanul Patul lui Procust
de Camil Petrescu este doar o chestiune de tehnică narativă? Dacă da, în ce parte a
textului?
a nu există această precizare
b există, în Epilog II
c există, în notele de subsol
159. În care dintre scrisorile doamnei T. din romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu este
introdus, pentru prima dată, personajul D.?
a în prima
b în cea de-a doua
c în a treia
160. Pe care dintre personajele romanului Patul lui Procust de Camil Petrescu îl îndeamnă
autorul, în spiritul autenticităţii, să „povestească net, la întâmplare”?
a pe doamna T.
b pe Emilia
c pe Fred Vasilescu
161. Perspectiva naratorială în romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu este unitară?
a da
b nu
162. Care dintre următoarele formule ale romanului european este teoretizată şi experimentată
de Camil Petrescu?
a romanul realist obiectiv
b romanul fantastic
c romanul analitic subiectiv
163. Ce formulă de roman susţine Camil Petrescu prin următoarea aserţiune: „Un scriitor e un
om care exprimă în scris cu o liminară sinceritate ceea ce a simţit, ceea ce a gândit, ceea
ce i s-a întâmplat în viaţă, lui şi celor pe care i-a cunoscut, sau chiar obiectelor
neînsufleţite. Fără ortografie, fără compoziţie, fără stil şi chiar fără caligrafie”?
a romanul de creaţie realistă
b romanul autenticităţii şi experienţei
c romanul mitic
164. În care dintre următoarele eseuri este teoretizată opţiunea pentru autenticitate şi
experienţă?
a Creaţie şi analiză
b Noua structură şi opera lui Marcel Proust
c Sensul clasicismului
165. Pentru care dintre următorii romancieri inconfundabila viaţă psihică, dramele de
conştiinţă, obsesia absolutului în iubire, justiţie etc. constituie teme privilegiate?
a Liviu Rebreanu
b Camil Petrescu
c Mircea Eliade
166. În care dintre piesele dosarului de existenţe din Patul lui Procust de Camil Petrescu sunt
folosite şi scrisorile poetului Ladima?
a în scrisorile doamnei T.
b în jurnalul lui Fred Vasilescu
c în subsolul romanului
167. Tudor Vianu dădea tipologiei intelectualului următoarea accepţie: „Natură reflexivă şi
pătrunzătoare, care suferă pentru că gândeşte şi analizează”. Care dintre cele trei
personaje camilpetresciene se încadrează în această tipologie?
a Emilia
b Ladima
c Nae Gheorghidiu
168. Cine găseşte scrisoarea poetului George Demetru Ladima adresată doamnei T., după
moartea acestuia?
a doamna T.
b procurorul
c Fred Vasilescu
169. Cui îi cere naratorul din Patul lui Procust de Camil Petrescu: „Povesteşte net, la
întâmplare, totul ca într-un proces-verbal.”?
a doamnei T.
b lui Fred Vasilescu
c lui G.D. Ladima
170. Emilia îi dă să citească lui Fred Vasilescu scrisorile primite de la Ladima. Când se
întâmplă acest lucru?
a în timpul vieţii lui Ladima
b după moartea lui Ladima
171. Cine a fost personajul feminin din romanul Patul lui Procust căruia îi adresează o ultimă
scrisoare poetul Ladima?
a Emilia
b Valeria, sora Emiliei
c doamna T.
172. Cine este naratorul primului epilog din romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu?
a autorul
b doamna T.
c Fred Vasilescu
173. În care dintre cele două Epiloguri ale romanului Patul lui Procust de Camil Petrescu este
reprodus anunţul morţii lui Fred Vasilescu într-un „groaznic accident de avion”?
a în primul
b în cel de-al doilea
174. Care an a fost numit de N. Iorga „anul Sadoveanu”?

a. 1897, când debutează scriitorul
b. 1904, când publică patru volume
c. 1928, când apare Hanul Ancuţei
175. Ce critic a spus despre M. Sadoveanu că „are realismul unui Balzac şi melancolia
unui romantic”?
a. C. Ciopraga
b. Mihai Ungheanu
c. G. Călinescu
176. Mediul rural este înfăţişat de M. Sadoveanu în:

a. Crâşma lui Moş Precu
b. Ţara de dincolo de negură
c. Baltagul
177. În ce roman M. Sadoveanu izbuteşte să realizeze „o sinteză desăvârşită a unui

conţinut epico-eroic de aspect legendar”?
a. Neamul Şoimăreştilor
b. Nicoară Potcoavă
c. Zodia Cancerului
178. Romanul Baltagul a fost publicat în anul:

a. 1930
b. 1929
c. 1905
179. Soţul Vitoriei Lipan se numeşte:

a. Nechifor
b. Gheorghiţă
c. Daniil
180. Călătoria în care Vitoria îşi caută soţul dispărut este, după părerea lui Perpessicius:
a. o aventură
b. o încăpăţânare pentru răzbunare
c. un act justiţiar, care are o încărcătură morală
181. Romanul Nicoară Potcoavă, din 1953, este o reluare a romanului:

a. Şoimii, din 1904
b. Creanga de aur, din 1933
c. Zodia cancerului, din 1929
182. Romanul Baltagul este unul:

a. poliţist
b. de dragoste
c. realist
183. Povestea Vitoriei Lipan se desfăşoară:

a. pe fundalul unei existenţe pastorale, de specific naţional
b. pe coordonatele mitului şi legendei
c. conform rânduielilor gospodăreşti, după datină
184. Mitrea din romanul Baltagul este:

a. argat, care merge cu vitele la păşune
b. preot
c. omul căruia Vitoria îi lasă, la plecarea pe urmele soţului, gospodăria
185. Vitoria, îngrijorată de neîntoarcerea acasă a soţului ei, plecat după nişte oi la Dorna,
e chinuită de câteva întrebări, dintre care una se adevereşte:
a. ar putea zăbovi, ca un bărbat ce se află, cu lăutari şi cu petreceri
b. a uitat-o pentru o duşmancă cu ochi verzi, cum o încredinţează vrăjitoarea satului, baba
Maranda
c. omului ei i s-a întâmplat ceva la care se îngrozeşte să se gândească
186. Cine îl ajută pe Nicoară Potcoavă să-l prindă pe Cigala, grecul turcit care-l
înjunghiase?
a. tătarii
b. leşii
c. grecii
187. De cine e vândut Nicoară Potcoavă stăpânirii greceşti?

a. de un moldovean
b. de un polonez căruia îi făcuse cândva un bine
c. de boierul trădător Irimia Golia
188. Cine a afirmat că opera lui Sadoveanu este o harpă eoliană, o ţiteră uriaşă cu mii de
strune, toate acordate… În ea „toate gândurile, priveliştile, figurile sunt puse pe portativ,
virgulele cântă şi ele, punctele aşteaptă risipirea ecourilor”?
a. Perpessicius
b. Tudor Vianu
c. G. Călinescu
189. Ce critic a afirmat, caracterizând simplitatea marii arte: „Asemenea lui Johan
Sebastian Bach, asemenea stepei, opera lui Mihail Sadoveanu pare simplă”?
a. Tudor Vianu
b. Eugen Simion
c. Paul Georgescu
190. Sadoveanu aparţine, ca orientare estetică:

a. sămănătorismului, poporanismului, realismului critic
b. realismului socialist
c. simbolismului
191. Născut în 1880, la Paşcani, Sadoveanu a murit în:

a. 1967
b. 1961
c. 1944
192. Opera lui Sadoveanu descinde din:

a. Neculce, Creangă şi eposul popular
b. creaţia lui Balzac
c. mitologie
193. În opera lui Sadoveanu, în genere, devin personaje apele, vântul, câinele, noaptea,
ceaţa. Care dintre ele are un rol însemnat în Baltagul?
a. apele
b. ceaţa
c. câinele
194. Vitoria Lipan este un personaj:

a. şovăielnic
b. justiţiar, hotărât pentru pedepsirea crimei şi înjosirii omului
c. mistic şi iertător
195. În 1933 Sadoveanu a publicat Creanga de aur, cu reverberaţii mitizante. Acţiunea

operei se desfăşoară în:
a. perioada celui de-al doilea război mondial
b. Evul Mediu
c. la începuturile istoriei noastre
196. Volumul de povestiri Hanul Ancuţei, apărut în 1928, deschide seria capodoperelor
sadoveniene. Care dintre următoarele povestiri aparţine acestui volum?
a. În drum spre Hârlău
b. Iapa lui Vodă
c. Domnul Trandafir
197. Eugen Barbu s-a născut la 20 februarie 1924 în:

a. Galaţi
b. Bucureşti
c. Turnu Măgurele
198. Tatăl lui Eugen Barbu era:

a. ofiţer de jandarmi
b. moşier
c. tâmplar la C.F.R.
199. În 1946 Eugen Barbu frecventează:

a. cenaclul Literatorul, al lui Al. Macedonschi
b. cenaclul Sburătorul, al lui Eugen Lovinescu
c. Cercul literar de la Sibiu
200. Între 1962-1968 Eugen Barbu a fost redactor-şef la:

a. Tânărul scriitor
b. România literară
c. Luceafărul
201. Debutul editorial al lui Eugen Barbu s-a făcut cu volumul de nuvele:
a. Gloaba
b. Balonul este rotund
c. Oaie şi ai săi
202. Romanul Groapa a apărut în anul:

a. 1955
b. 1962
c. 1957
203. Toposul în care se desfăşoară acţiunea romanului Groapa este:

a. oraşul Galaţi
b. Băile Herculane
c. o mahala bucureşteană
204. Romanul Groapa e compus din 24 de capitole care înfăţişează viaţa unor:
a. burghezi
b. poliţişti
c. muncitori, lumpen proletari
205. Personajele romanului Groapa sunt oameni:
a. morali, religioşi
b. necăjiţi, cruzi, însinguraţi
c. blânzi şi făcători de bine
206. În romanul Groapa autorul prezintă:

a. lumea hoţilor
b. viaţa politică
c. viaţa tineretului sportiv
207. Cârciumarul Stere din romanul Groapa este:

a. un îmburghezit
b. un boem
c. un luptător sindicalist
208. Personajul Cristache Cuţu din romanul Groapa are meseria de:
a. cârciumar
b. tramvaist
c. poliţist
209. Eugen Barbu s-a născut în mahalaua de altădată a Cuţaridei, pe care a descris-o în
romanul:
a. Principele
b. Facerea lumii
c. Groapa
210. Ascensiunea lui Stere cârciumarul e prezentată de Eugen Barbu după metoda:
a. realismului socialist
b. obiectiv-balzaciană
c. dicteului automat
211. Prin universul social evocat în Groapa Eugen Barbu se înregimentează alături de:
a. prozatorul şi dramaturgul G.M. Zamfirescu
b. Marin Preda
c. Geo Bogza
212. Bozoncea – şeful hoţilor – este un personaj din romanul:

a. Principele
b. Groapa
c. Săptămâna nebunilor
213. Specificul limbii operei lui Eugen Barbu constă în folosirea:

a. arhaismelor şi a termenilor argotici
b. neologismelor
c. barbarismelor
214. Eugen Barbu scrie despre mahala şi despre aspectele ei degradante cu:
a. patimă critică
b. înţelegere, ca despre ceva familiar, foarte bine cunoscut
c. naturaleţe firească, realistă, sesizându-i poezia amară
215. Prin amintirile personajului Grigore, romancierul Eugen Barbu introduce cititorul
într-un mediu:
a. sănătos moral, intelectual, cu oameni luminoşi şi generoşi
b. populat numai cu gunoieri „desculţi şi flămânzi, beţi şi răi”, hoţi zdrenţăroşi
c. cu muncitori ceferişti şi un popă lacom de bani
216. Sub raportul toposului eroul central al romanului Groapa este:

a. Calea Griviţei, cum este Calea Victoriei la Cezar Petrescu
b. Cuţarida
c. cârciuma
217. Satul „cu nume de lacrimă” din poezia lui Blaga este:
a. Răşinari
b. Hordou
c. Lancrăm
218. Volumul de debut al lui Lucian Blaga este:

a. Paşii profetului
b. La curţile dorului
c. Poemele luminii
219. În poeziile din Poemele luminii se simte o pulsaţie:

a. panteistică
b. mistică
c. concret-realistă
220. Debutul editorial al lui Lucian Blaga a avut loc în anul:

a. 1929
b. 1921
c. 1919
221. Poezia Gorunul din volumul Poemele luminii este:

a. un pastel
b. o poezie de dragoste
c. o elegie pe tema morţii
222. Principalul izvor de inspiraţie pentru Lucian Blaga în volumul Poemele luminii este:
a. o idee filozofică
b. iubirea
c. natura
223. Poezia în care e cuprinsă în germen mai toată lirica erotică blagiană se numeşte:
a. Lumina
b. Vreau să joc
c. Din părul tău
224. În ce poezie din volumul Poemele luminii Lucian Blaga se simte „un rob în temniţă
încătuşat”?
a. Vreau să joc
b. Noi şi pământul
c. Fiorul
225. Sub raport prozodic Lucian Blaga foloseşte predominant:

a. prozodia clasică, tradiţională
b. versul liber
c. poezia cu formă fixă
226. În ce poezie blagiană chipul iubitei, ochii ei negri, se proiectează peste tot pământul
şi dirijează fenomenele misterioase ale naturii:
a. Izvorul nopţii
b. Din părul tău
c. Noi şi pământul
227. Poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este:

a. o mărturisire etică
b. o Artă poetică, exprimând raportul dintre eul poetic şi univers, ca o integrare a
subiectivităţii în marele Tot
c. o concepţie filozofică
228. Ce eseist-scriitor şi poet a afirmat: „Prima pagină a Poemelor luminii sună ca un

manifest ce anunţă totodată pe poet şi filozof”?
a. Tudor Arghezi
b. Al. A. Philippide
c. Nichifor Crainic
229. Ce comentator al poeziei lui Lucian Blaga scria în volumul Marca timpului: „Lucian
Blaga a introdus în poezia noastră genul comparaţiei dezvoltate”?
a. G. Călinescu
b. Tudor Vianu
c. Vladimir Streinu
230. Sentimentul tulburător al morţii, care sălăşluieşte în fiecare fiinţă, în fiecare lucru,
ţâşneşte în poezia lui Lucian Blaga:
a. Gorunul
b. Linişte
c. Mi-aştept amurgul
231. Poezia lui Lucian Blaga se eliberează de dogmele tradiţiei prozodice, orientându-se
spre:
a. verslibrism, cu ritmuri interioare
b. poezie cu formă fixă
c. versuri ascunse în proză
232. Lirismul lui Lucian Blaga este:

a. exploziv, declarativ optimist
b. esenţial reflexiv, dublat de un suport filozofic
c. melancolic-pesimist
233. Volumul Poemele luminii se încadrează în curentul:

a. clasic
b. romantic
c. expresionist
234. Octavian Goga s-a născut la:

a. Hordou, în 1866
b. Răşinari, în 1881
c. Lancrăm, în 1895
235. Ce istoric literar evocă magistral, cu talent de mare prozator, satul natal al lui
Octavian Goga?
a. Ion Chinezul, în „Gând românesc”
b. Nicolae Iorga, în „Sate şi oraşe din Transilvania”
c. G. Călinescu, în „Istoria literaturii române”
236. Tatăl lui Octavian Goga a fost:

a. ţăran
b. cioban
c. preot
237.Octavian Goga a absolvit studiile liceale la:

a. Sibiu
b. Blaj
c. Braşov
238. Octavian Goga şi-a publicat mai toate poeziile din primul volum de versuri în
revista:
a. „Viaţa românească” de la Iaşi
b. „Viaţa nouă” de la Bucureşti
c. „Luceafărul” de la Budapesta şi Sibiu
239. În ce revistă i se răspunde lui O. Goga la Telegraful redacţiei: „Ai talent, tinere amic,
cultivează-l cu diligenţă, că poţi deveni mare”?
a. „Revista ilustrată”, cu redacţia la Reteag
b. „Familia” lui Iosif Vulcan, cu redacţia la Oradea
c. „Tribuna literară” de la Sibiu
240. Debutul editorial al lui O. Goga a avut loc cu volumul:

a. „Ne cheamă pământul”
b. „Poezii”
c. „Din larg”
241. O. Goga îşi face studiile universitare, începând cu anul 1900 în:
a. Berlin
b. Paris
c. Budapesta
242. Raportul pentru premierea volumului Poezii de Octavian Goga l-a ţinut, la Academia
Română:
a. Nicolae Iorga
b. Ilarie Chendi
c. Titu Maiorescu
243. Din ce poezie fac parte versurile:

„Măria-ta! Suntem bătuţi de nevoi!
La noi în zadar ară plugul,
Căci holdelor noastre cu spicul de aur
Străinul le fură belşugul.
Am vrea să purcedem cu jertfele laudei,
Dar n-avem nimic la casă…
Măria-ta! Toate străinii le duc
Şi numai cu lacrimi ne lasă…”?
a. „Aşteptare”
b. „Plugarii”
c. „De la noi”
244. Ce poet şi eseist a caracterizat poezia lui Octavian Goga drept o „elegie eroică”?
a. Lucian Blaga
b. Nichifor Crainic
c. G. Călinescu
245.Poetul Octavian Goga a fost:

a. sămănătorist
b. avangardist
c. gândirist
246. Ţăranul din poeziile lui Octavian Goga este înfăţişat:

a. revoluţionar, protestatar
b. idilic
c. aşteptând un viitor mai bun
247. Cine l-a numit prima dată pe O. Goga „Poetul pătimirii noastre”?
a. Titu Maiorescu
b. Eugen Lovinescu
c. Vasile Goldiş, profesorul său de la Braşov
248. Poezia „Rugăciune” de O. Goga este:

a. o operă religioasă
b. o modalitate artistică de a exprima un protest naţional şi social
c. o artă poetică
249. La ce pătură socială se referă Goga în versurile:

„Eu le vedeam înşiruirea lungă
Cum gârbovită-ncet înaintează,
Cum stăruind prin holdă-şi taie uliţi
Cerşetorind cu ochii stinşi o dungă
De nor pribeag în vânătul din zare”?
a. clăcaşi
b. plugari
c. ostaşi
250. În ce poezie evocă O. Goga un răscolitor tablou al casei părinteşti?

a. „Bătrâni”
b. „Casa noastră”
c. „Apostolul”
251. Satul din poezia lui O. Goga este unul:

a. mitic, precum la Blaga
b. sat-personaj moral, social şi istoric
c. anistoric
252. Din ce volum de versuri al lui O. Goga fac parte poeziile „Apostolul”, „Dăscăliţa”,
„Clăcaşii”?
a. „Ne cheamă pământul”
b. „Poezii”
c. „Din larg”
253. În ce poezie este evocat „vechiul popă românesc”, ce a fost şi un îndrumător politic
al neamului?
a. „Apostolul”
b. „Dascălul”
c. „De demult”
254. Sub raportul structurii prozodice şi, în general, al mijloacelor formale, poezia lui O.
Goga, naţională şi tradiţională în conţinut, are interferenţe vizibile cu:
a. folclorul
b. poezia simbolistă
c. poezia neoromantică-sămănătoristă
255. Noţiunea de soartă, în înţelesurile ei multiple, complexe şi variate, cu o mare

frecvenţă în universul liricii gogiene, îl apropie pe poet mai mult de:
a. George Coşbuc
b. Mihai Eminescu
c. St.O. Iosif
256. Biserica – în viziunea lui O. Goga – este:

a. numai un locaş de închinăciune
b. o cetate de adăpostire a fiinţei noastre naţionale
c. şi una şi alta
257. In care dintre poeziile închinate figurilor intelectuale ale satului întâlnim strofa:
„La tine vin nevestele să-şi plângă
Feciorii duşi în slujbă la-mpăratul,
Şi tu ascunzi o lacrimă-ntre slove,
În alte ţări când le trimiţi oftatul”?
a. „Dascălul”
b. „Apostolul”
c. „Dăscăliţa”
258. Fuga în timp a poeţilor „dezrădăcinaţi”, inclusiv a lui O. Goga, se produce numai
spre:
a. trecutul legendar
b. un trecut idilic, în viziuni semănătoriste
c. sau şi spre un viitor mesianic, salvator
259. Volumul de debut al lui G. Bacovia a fost:

a. „Scântei galbene”
b. „Plumb”
c. „Stanţe burgheze”
260. Volumul „Plumb” de G. Bacovia a apărut în anul:

a. 1916
b. 1936
c. 1946
261. Poezia bacoviană exprimă:

a. viaţa oraşelor tentaculare
b. viaţa târgurilor monotone şi prăfuite de provincie
c. universul rural
262. Numele din Registrul stării civile al poetului „Scânteilor galbene” este:
a. Vasiliu
b. Theodorescu
c. Botez
263. Versurile: „Copacii albi, copacii negri,

Stau goi în parcul solitar:
Decor de doliu funerar…
Copacii albi, copacii negri,
În parc regretele plâng iar.”
sunt scrise de:
a. Vasile Voiculescu
b. Demostene Botez
c. G. Bacovia
264. Cadenţa versurilor din strofa:

„Tăcere…e toamnă în cetate…
Plouă… şi numai ploaia dă avânt,
E ploaie de plumb, e vânt şi pe vânt
Grăbite trec frunze liberate”
este impusă de:
a. cezură
b. repetiţie
c. punctele de suspensie foarte caracteristice stilului bacovian
265. Care poet simbolist are predilecţie pentru tristeţile autumnale, pentru „case ce stau în
dărâmare”, mansarde igrasioase:
a. Ion Minulescu
b. Ştefan Petică
c. G. Bacovia

„De-atâtea nopţi aud plouând,
Aud materia plângând…”?
a. „Nervi de toamnă”
b. „Lacustră”
c. Plumb”
267. Din ce poezie bacoviană face parte strofa:

„Aici sunt eu,
Un solitar,
Ce-a râs amar
Şi-a plâns mereu”?
a. „Epitaf”
b. „Baladă”
c. „Plouă”
268. Versurile: „Figurile noastre erau palide şi tăcute,

iar peste noi plutea dezgustul unui veac”
fac parte din poezia:
a. „Bucăţi de noapte”
b. „Scântei galbene”
c. „Nervi de primăvară”
269. Corbii din poezia cărui poet simbolist socialist îi evocă G. Bacovia în poezia
„Amurg”?
a. Ion Minulescu
b. Traian Demetrescu
c. Al. Iacobescu
270. G. Bacovia a murit la:

a. Bucureşti, pe 22 mai 1957
b. Bacău, pe 5 iunie 1959
c. Iaşi, pe 22 iunie 1956
271. Bacovia s-a declarat un:

a. proletar intelectual
b. „muncitor al visului”
c. poet înnăscut
272. După propria mărturisire a lui G. Bacovia culoarea căreia poetul i-a acordat cea mai
frecventă funcţie de simbol este:
a. albastrul
b. galbenul
c. negrul
273. G. Bacovia a fost un poet:

a. simbolist
b. suprarealist
c. sămănătorist
274. Ce mare poet a afirmat că G. Bacovia „a izvorât din mişcarea culturală şi de simţire a
Literatorului”?
a. Al. Macedonski
b. T. Arghezi
c. L. Blaga
275. In ce poezie structurează Bacovia starea de spirit pe coordonata târziului, în planul

timpului, şi pe a pustiului, în planul spaţiului:
a. „Amurg de toamnă”
b. „Lacustră”
c. „Decor”?
276. Cine a afirmat, printre primii, că „Tudor Arghezi e cel mai mare poet al nostru de la
Eminescu încoace”?
a. Mihai Ralea
b. Eugen Simion
c. Zoe Dumitrescu-Buşulenga
277. Cine a afirmat despre T. Arghezi că e poet al întrebărilor „aprins în focul lui
Eminescu”?
a. G. Călinescu
b. T. Vianu
c. Şerban Cioculescu
278. T. Arghezi a debutat în volum în anul:
a. 1927
b. 1932
c. 1905
279. Volumul de debut al lui T. Arghezi este intitulat:

a. „Cuvinte potrivite”
b. „Flori de mucigai”
c. „Cântare omului”
280. Primele poezii ale lui T. Arghezi au apărut în revista:

a. „Literatorul”
b. „Liga ortodoxă”
c. „Convorbiri literare”
281. Despre cine scria T. Arghezi: „acesta, ca şef de şcoală… îşi amesteca pana cu a
mea”?
a. G. Coşbuc
b. Titu Maiorescu
c. Al. Macedonski
282. Principala revistă de autor condusă de T. Arghezi se numeşte:

a. „Literatorul”
b. „Vieaţa nouă”
c. „Bilete de papagal”
283. Strofa: „Vino, joc de vorbe goale.

Suntem singuri. Ce să-i spun?
Numai gura dumisale
Se aude sub un prun”
face parte din poezia:
a. „Creion”
b. „Chemarea”
c. „Graiul nopţii”
284. In care poezie îndemna T. Arghezi:

„Păşiţi încet, cu grijă tăcută, feţii mei,
Să nu-i călcaţi nici umbra, nici florile de tei,
Cel mai chemat s-aline, dintre toţi, şi cel mai teafăr
Şi-a înmuiat condeiul de-a dreptul în luceafăr”?
a. „Inscripţie pe amfora lui”
b. „Inscripţie pe un pahar”
c. „Inscripţie pe un portret”
285. Cine a scris despre T. Arghezi că este „poetul cel mai revoluţionar al vremurilor
noastre”?
a. G. Călinescu
b. N.D. Cocea
c. Al. Macedonski
286. Cum s-a numit pamfletul publicat împotriva lui Von Killinger (reprezentantul
Germaniei hitleriste la Bucureşti)?
a. „Chinezul interimar”
b. „Tâlharul”
c. „Baroane”

„Am luat ocara, şi torcând uşure
Am pus-o când să-mbie, când să-njure”?
a. „Vodă-Ţepeş”
b. „Testament”
c. „Despărţire”
288. Cum se numeşte revista scoasă de T. Arghezi, despre care se scria că este „un ziar
atât de mic, că n-a apărut niciodată, nici la furnici”?
a. „Cugetul românesc”
b. „Bilete de papagal”
c. „Lumea”
289. Din ce poezie face parte strofa:

„Carte frumoasă, cinste cui te-a scris!
Incet gândită, gingaş cumpănită;
Eşti ca o floare-anume înflorită
Mâinilor mele, care te-au deschis”?
a. „Testament”
b. „Belşug”
c. „Ex libris”
290. Ce poezie i-a publicat N.D. Cocea lui T. Arghezi în „Viaţa socială”, pe când poetul
se afla în Elveţia?
a. „Testament”
b. „Rugă de seară”
c. „Tăcere”
291. In ce revistă a declarat T. Arghezi: „Nu am căutat să fac literatură, dar am căutat
cuvintele care sar şi frazele care umblă de sine stătătoare”?
a. „Adevărul literar şi artistic”, din 1927
b. „Viaţa românească”, din 1913
c. „Ramuri”, din 1906
292. Versurile:
„Nu-ţi voi lăsa drept bunuri după moarte
Decât un nume adunat pe-o carte”
au fost scrise de:
a. Nichifor Crainic
b. Lucian Blaga
c. T. Arghezi
293. Pamfletul pentru care T. Arghezi a fost închis în lagărul de la Târgu-Jiu era intitulat:
a. „Hiena”
b. „Baroane”
c. „Fătălăul”
294. Versurile: „Cartea mea-i, fiule, o treaptă.

Aşeaz-o cu credinţă căpătâi”
au fost scrise de:
a. Adrian Maniu
b. T. Arghezi
c. O. Goga
295. In ce publicaţie a definit T. Arghezi pamfletul în termenii următori: „Ca să-şi atingă
scopul, pamfletul trebuie neapărat să concretizeze vizual şi să corespundă egal cu
obiectul: el se lucrează în adâncime, cu intuiţia şi cu imaginea”?
a. „Lumea”
b. „Cronica”
c. „Revista Fundaţiilor Regale”
296. Versurile:
„Ca să schimbăm acum, întâia oară,
Sapa-n condei şi brazda-n călimară
Bătrânii-au adunat, printre plăvani,
Sudoarea muncii sutelor de ani”
au fost scrise de:
a. Ion Barbu
b. Al. Philippide
c. T. Arghezi
297. Versurile:
„Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite
Eu am ivit cuvinte potrivite
Şi leagăne urmaşilor stăpâni
Şi, frământate mii de săptămâni,
Le-am prefăcut n versuri şi-n icoane”
au fost scrise de:
a. George Bacovia
b. Lucian Blaga
c. T. Arghezi
298. T. Arghezi a fost atacat barbar în broşura „Poezia putrefacţiei sau putrefacţia
poeziei” scrisă de:
a. Miron Radu Paraschivescu
b. Sorin Toma
c. Ov. S. Crohmălniceanu
299. Ce critic a scris o lucrare despre poemul sociogonic „Cântare omului”?
a. Şerban Cioculescu
b. Tudor Vianu
c. Mihai Ungheanu
300. Cum se numeşte estetica folosită de T. Arghezi?

a. estetica romantică
b. estetica simbolistă
c. estetica urâtului
301. Ce critic şi istoric literar a afirmat că: „Poezia n-a fost pentru Arghezi o îndeletnicire
în marginea vieţii, un act de reculegere, un popas. A fost forma vieţii lui”?
a. G. Călinescu
b. Tudor Vianu
c. G. Ibrăileanu
302. În care dintre volumele argheziene sunt cuprinşi majoritatea psalmilor?

a. Flori de mucigai
b. Frunze
c. Cuvinte potrivite
303. Volumul „Flori de mucigai” e şi rodul detenţiei la:

a. Văcăreşti
b. Târgu-Jiu
c. Jilava
304. Cine a scris versurile:

„El, singuratic, duce către cer
Brazda pornită-n ţară de la vatră.
Când îi priveşti împiedicaţi în fier
Par, el de bronz şi vitele de piatră”?
a. O. Goga
b. T. Arghezi
c. Ion Pillat
305. Care critic a scris, în 1940, prima carte despre Tudor Arghezi:
a. Pompiliu Constantinescu
b. Vladimir Streinu
c. G. Călinescu
306. Cine a scris poezia „De-a v-aţi ascuns”?

a. Ion Barbu
b. T. Arghezi
c. Al. Macedonski
307. Atitudinea în faţa morţii din poezia „De-a v-aţi ascuns” este una exprimată prin:
a. monolog-povestire în faţa copiilor
b. dezbatere filozofică abstractă
c. dogme religioase
308. In ce poezie, năpădit de „a toate frământare”, poetul T. Arghezi solicită divinităţii un

ultim răgaz: „Mai scapă-mă, Părinte, măcar de îndoială”?
a. „Psalmistul”
b. „Cenuşa visărilor”
c. „Lumină lină”
309. Versurile de o mare spiritualitate – rămânând, totuşi, în domeniul materiei – :
„Din pietre sterpe şi uscate

Un fir de iarbă s-a ivit
Şi visul lui în infinit
A cutezat, străin, să cate”
fac parte din poezia:
a. „Chemare”
b. „Intoarcerea în ţărână”
c. „Rugă de vecernie”
310. In vălmăşagul de curente şi de mode care au dominat literatura mondială în secolul
XX, poezia românească a continuat să se dezvolte:

a. pe teren propriu, în sincronie cu modernitatea europeană
b. sub presiunea influenţelor străine
c. sub imitaţia modelor trecătoare

LB Romana

Diunggah oleh

Informasi Dokumen

Judul Asli

Hak Cipta

Format Tersedia

Bagikan dokumen Ini

Bagikan atau Tanam Dokumen

Opsi Berbagi

Apakah menurut Anda dokumen ini bermanfaat?

Apakah konten ini tidak pantas?

Hak Cipta:

Format Tersedia

LB Romana

Diunggah oleh

Hak Cipta:

Format Tersedia

SUBIECTE ORIENTATIVE - LIMBA ROMÂNĂ

LICENŢĂ – IULIE 2010

1. Cuvintele beizadea, dregător, firitisi, ipochimen, halima, politichie sunt:

2. Cuvintele: buhai, copârşeu, hulub, laibăr, lubeniţă, piparcă, temeteu sunt:

7. Cuvintele: 1. acquis, 2. baedeker, 3. bungalow, 4. föhn, 5. gadget, 6. joint-venture sunt:

8. Alegeţi seria în care toate cuvintele sunt scrise corect:

10. Care serie cuprinde neologisme scrise incorect:

15. Enunţul Fetiţa purta o haină nouă-nouţă este:

16. Enunţul Salonul pentru noi-născuţi era foarte curat este:

17. Enunţul Tinerii au întotdeauna vise îndrăzneţe este:

18. Indicaţi seria cu forme corecte de plural:

19. În care serie sunt scrise corect toate numele proprii:

21. Enunţul Nici nu bănuie ce îl aşteaptă este corect?

22. Care dintre enunţuri este corect?

23. Este corect enunţul Pe zi ce trece, toate speranţele i se năruie?

24. Enunţul Le trebuiesc multe într-o casă nouă este:

25. Care dintre variante este corectă?

26. Alegeţi varianta corectă

27. Alegeţi varianta corectă:

28. Alegeţi varianta corectă:

29. Cum este corect?

30. În care serie sunt scrise corect interjecţiile:

31. Enunţul Nu mai mă supăra şi tu este:

32. Care este varianta corectă?

33. Alegeţi varianta corectă:

34. Alegeţi varianta corectă:

35. Enunţul Vizavi de acest subiect, nu are nimic de comentat este:

37. Enunţul Trebuie musai să să explicăm ce s-a întâmplat atunci este:

39. Enunţul Omul a lucrat ca şi chirurg la un mare spital este:

44. Câte greşeli se află în enunţul Ei au avut acordul vice-guvernatorului Băncii

47. Enunţul Au aniversat şase luni de la căsătorie este corect?

50. Ce fenomen semantic poate fi identificat în următoarele enunţuri: Protagonistul

51. Norma limbii literare este:

54. Normele limbii române literare pot fi schimbate de:

55. O normă a limbii literare trebuie respectată:

58. Normele ortografice indică:

61. Alegeţi afirmaţia corectă:

62. Limba literară este:

63. Norma limbii literare este:

64. Caracterul normat al limbii literare se evidenţiază la nivelurile:

69. Alegeţi enunţul care nu conţine greşeli de exprimare:

70. Alegeţi enunţul care nu conţine greşeli de exprimare:

71. Sunt corecte toate cuvintele din seria:

73. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria:

74. Sunt corecte toate cuvintele din seria:

75. Sunt corecte toate cuvintele din seria:

76. Sunt corecte toate cuvintele din seria:

77. Sunt corecte toate cuvintele din seria:

78. Sunt corecte toate cuvintele din seria:

79. Este corect:

80. Este corecta forma:

81. Este corect:

82. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria:

83. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria:

84. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria:

85. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria:

87. Care este seria corecta:

88. Indicati seria corecta:

89. Cuvântul este unitatea de bază a:

90. Cele două planuri ale cuvântului sunt:

91. Cuvintele primare sunt:

92. Schimbarea valorii gramaticale se poate face prin:

93. Vocabularul fundamental este: