Familia nevastuicilor Nevdstutctle $f rudele lor apro- plate — bermelinele, diborti europent, diborit, nurcile st Jaerti — sunt un grup foarte raspandit de carnivore $¢ membri acestei fansilit intdlnesc pe flecare continent, cu exceptia Australiel Frenne cs ute Guutle Musteldee a coral ing feb stone sine, do ee ter, im sunk busch 9 pellngalamercan, c priaul contne. musellcte ce, Inchey hevasuicle Polfagulamercan este, de Grpunle’ image conon turvet, Mel Animale ale climatelor reci x mustelielor reese i ¢ in Tura de Nor Asia i America faunoncutt spose european, evista Tntnese pe toatt iainserea Europe $i Ase ‘Acosta este cel mal mie mustlide Compul s8u tse fourte lung si sulake sl ate © Taste aproape ca de sump, im special cn se mcf Revasmica eopeana esie «specie © Nevastulea este un vindtor nemios der: Nurcte urs, ca tare, ssemnaratonne cu _ztoare mic precum sobotni st gearec. Sup- Iatea gi forma subir + corpula si permit ‘Sint in visu inguete Im ehutaren cartel. © Hermeting, a cirel bland de iarnd exto albi, ate creaturs soit, Cind exte ameninta, 2 crite un miros neplcut din lande situate ta taza cox ispindia, day este sar vasa, devarece tonleste ascunst fo gard vil sta roalne Pécunlor. ASemenes uur museleielr, 1 Ge activa aisle in timp acd ese sh fn timpul zie, n cong umede 3) nanos in Amecioa de Nox! exith doud pest de rnevdtuicl, revises mica sh nevzeuica cu coud hang. Nevdstuca sbesuna se inneste fh Asin Cenirala gt de Nord, In tenpal ier, lng Hlana este alba, nevasuica sibesiant rum hemelin, der acee rue c adese {Tapani unul ak rutli,ce sel devine { atb' cmoul srt. Hemelina exe cel mal aspindt membrane, Fa se tnidlneste peste tot n America de Nor), Huropa sts, sb pre suc pint in affea cle Ror! s) noVchl Indiet “Hermelina se inlnoste onunde ih ggiseste brant. Migeaste hermelinet suet F deosebite A en alearge Ineo sere de situs fone, arcuindh) spate la Hocave a hhermelinele car sunt a mutt Tle tse sh net dea Ling alone reo tr aie tee sunt partl memberste penta ince He sont rar vite, ined urmele, fecalele sh loistele lor de brand be td ‘Nurea europeans, care sugereazd si numele ei este lit ‘rte mk mai met deci in tecut der steal stu prezere esc grew de sabiit decaece seaman tulle morc ete «Tost ated fi nulic pan ale Furopel. Nusa americand se imalreste i slice in coal america de Nerd Siegme sikl pina in Califynia For sie foarte asin flats blind 9, ponent of a var Hoe ele regu ake Eno ‘Merit sint meme xd mai masta Fae nevdstuislor, El difert de celelake momtlide prin fatal ck sunt ate efter excelent Ai agiatea psisler 31 por face salut pine ‘eng copoctbirct acecas rind ew ea 9 fac veveritie, Prins fle din Lannea Veche cel an vispnlit este pest el din in ce nat te pate a Forget para tn asa Cent, Ider de pire, pe ce Ha pare, exe Hn Ta Furapa si Ast de Vest, dar spre deosetar le petra areal cee vind nord paint be Cercl PoleFAMILIA NEVASTUICILOR Pietrrul sider do pace nu sunt usor de vine, Jer) de pcre eleste ia inant pédusr, in speci acoky unde se gisesc multe conifer: Dieta prefera sat foragele dat, CU cate aceses, ete Fat fal spre ex. th Asta de Nord, ocul jeu de pre este un de Stmuralrisese Oa treks spece, eral cu gatu! galben, se intlneye in Sul 9 cea A Specii din Lumea Nowa Exist dbat speci de ed in Lumen Nout Jerul americans “eteese Ta pencil in Canada; arealul sau se (atinde dit Newlouncland pind th Alisa. Hess el mul arborcol dine toate mustedele detind ora) 9) ese at vt la sol, Varul estar, ewe celal mare dine yen SEs ee na mpc Dihori sunt Lumea Yeche Dibarul coma se inalnsyte in. principal i at Furopa, in timp ce micele sek? opropate dora! macmexat gi dihorul adage, sau al lui Evecsmana, tesc in uncle pat ake Asi de Six “Dihora orn ete temarabi pin vasieatea de hubstate ta cite prosper tudente pe dune de nsp, ripe Tous prefera padulesse cones cai in © in muita pari ale imi, blana eafenie obignuith a hhermelinel devine © Nurca americana ‘me 0 gama mat larga de calor ate lan deekt veut su european, OD jderut de pPldure are sub barbie o pa tinctivs galben- portocalie. cur, Jp digul lunlor de iam, ont edutaa adipost in didit paste, Dikonal mano este lest din comun prin fil of) sap Singur vizuina, flosiads ghearce mart ale labelor antencare Dihorat european este un tp de dihor albinos (complet ab. Cx ochi Tosi seme finbldnait El exe folesit la vanatoarea une nile mic, precum \epun sf gobo Siramesol sa a fost prebari dlnonul asiate gi Se pare ct fost domestic. in. Oriental ‘Migocia, probabil snainte de anul LOO0 ts, EL 2 fos introdus in Europa din Africa de Nord de citre romani Ase-auntul cihor cu abe negre este o specie american rir, cure este ‘mal sins forudiea eu nevisuica' decd ct shoul Vanatoarea NNevasticil 61 mudele Jor sunt winston acts pte Tor Fn 6 viritste de animale nies Eh uh vaneaza prada pein subazbortul der 5! pot chiae sisi unmteace? vitimele jn sizini Sibterane Newtuies europeanf, de-excmph, wineazt sobokni, soued, soured de cian, cate, boast, pte Hise pe Ea este curafa 9 emaeste prada come ssdruingt atc adesea animale ml mart dec ‘eu, Poate 52 inoate penis ssi url pr, precu yoarevele de apa] se cua in copa In cduare Ue oust $1 pu de pas, th Americ pevasulea ci couda hing ete consort un alt de ‘cure fermen, pert ‘ison inversunat al mzaoaetor Busieliele- mai mun coasuind 0 yaritae Similar de animale, dar ele pet, free st aace zi mai ma. Herelinee wineazt densa pe Sub paméet, folesed tanciurle ciclo sau ale yobolindoe. Tepusi fac pane dha hea Peeipalt a hemelinelor si i tpl ingot aparent partial de fick, daca se apne hermelina. Ca toute celelalte muselide, permelinele atact animale ce ur, cum arf voureil le apd, bizami, rele, gainsDal, racll de a, broastele si pes inch scenonil i pasa eri yl unnstresc prada prnire copact si pot prinde e-usurntd everte, Thais, In Grpal lem, end pital ye ehiar st jdenil amercan poate fol in caren rane Pescanl ‘fineazt cation, por spinogt ntorcands pe pte) si chiar en amenian. Se cunose cxzuH care ba cde viet cBprioare bloc ta apa inmultirea Nevastuicle wtieve fn perechi, car ajrkaten cella ert al acest) grup sure ancl solae, sculls fermelee se tnlnese nuit penis scum Hsp, penind a se impereches, dupt cae femelle 8) ces singure pul Fnmperecherea ave loc de obice tn pat pate aul, desi poate avea kx pan i (una ule siotuea mtscelielor ao singurl generic dle pul in fiecore an, dar novastscile au doud Jin mod normal, o genenaie cons din dot pint Pui desi dihoral europesn poate even neste aete (recordul este de 13 pub. Pera Ge peste varaaa inte cca 40 pin La 65 de ie, dar in uncle cazuti ea ese corséerahl prelungiid pein implantes tnralad a ember fn ute, Pull Xo, bermelineor si A never ex colt Ing se as Yh nul uunmaion, intre 200 400 de le de hk iexperechere Pit misielidelor se nase in euibure De oe conse din frunze uscate, musebl S11 iba, acostes sunt adiposite in vizuinlle thandonate ale alr animale, prinue piewe su. idline ple in copach got pe dinfunina Jest folusese ncod cuiburle coder sau ale vevelicor Nutcile fl const uese cuburile din pir sau din pene. Pull se nase obi sl oat for fe deschi cup aproxiniaty 40 de le. suat rica la vara de clr sapte Svat (© otu! alps! tia alba de deasupra octilor Vanate pentru blana lor Q Pietrorul se catird cu upurinth Printre Find animale fac ca dhoru's& posta fl recunosoit imediat. rill swe se numird pashli veverie, pe vgor din calms corpull, de aceen ‘ewocth specie se cara rar gts face culbul care fe vaneazd seara sau dimineata dewre tries a climate nerice > Ino ‘re. Ell petrece rk dormind In copack each gf male Aceastd bind este esentiala pent a fe foe cal ns in nll cuz ese SO nenerocine penta cle, deoarece, ce sits de fnj ee foane cfuaed, Cra dine cele ma ‘cunoseate Hldnusi este cea @ nunc american Inia, nua a fort vinatt ca gate animale cu bilan, dar in jurul analui 3800 ¢-n deseopert ce ates f crescucd succes in captivate $i fina ferma demure fost Trvemesatd In SUA fn anu) 1866, Pina In 19°, in Staele Unite se ‘lose hltnunt produse fn seep comercial Lt vara de dot mileane pe an oma fen de te! cin aes Fintan a fest imerneiatt in anul 192) Nunca americana fete cress in Soop. comercial in Rp, Adeoarece lana 10 este conskleralt supencart Dini) mused europene. Nuscle silbaice a bln in eferite ante de calenia, ce selec autficald lectus de croseltod 9 avut co reaila, mare varksate de culoct de la al mina It aproape nese Blanile jeer sur comsiderate deosebit de inemoase: in dypul Evulul Mediv se exau “are seach in Buropa, dar pena ct lan Jer este ateigoare sh sont usr de cipal a fost prinsi im nuamate foarte mare, in ciprane Pad in 1800 ei au fox extormunsti im mu J jocun, Samunil misese are 0 blara bogata,i FAMILIA NEVASTUICILOR mpe dispinse taint reel poate Feescit, ct nc, th ent onl cr capcane preuiese bane de iat albe vastukcl sberten Blanuri de multe culori oe nee ee tutor rer dep caer dap eo ena oom pare boo ale acai br fn pin id, ext wp ee eee Trial ca ete stat pute Ge Mn aot tonpe et Gowen Cine Si atte se No, sede ‘lini vechi care in ponte hima birt si rani cater ‘o4 np sul, in wep ve wat depane, spre ro, poate expat un aniesec de hemline CGulenit ae si lalate, © sft simfant se Innes in si Angles, dar a8 ae se gasese runat in anumitereghin, oes fe ince tap ct heamelielor care tren sate eg le perme crest ‘obabil fctorul genetic © Copacii goi pe di- ‘fant sunt locurt de cubist impeortan- te pentru multe speci, dor pietraral 3 Kru’ de pidure sunt Singurele omivore ‘dest de age Donte a putea folos! Tnmitase fn cui pe mature rilor $i petrec foarte mut dimp in aproplerea ape. Lahele lor sunt partial membranate entra inot. Ragimul lor inciude pest PRB sev © Blana cafenie Tangs, deasa g lacionsd a eral pidure este foarte ‘lutatd sl aceasta specie a fost siminsts tn mute reglunl dateriea . BERD iss Fp