Scribd Logo
Unggah

Selamat datang di Scribd!

  • Arborele Lumii - Animale - Ursii

    Diunggah oleh

    pfd_filmele_romaniei
    42 tayangan4 halaman
    Arborele Lumii - Animale - Ursii

    Hak Cipta

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Format Tersedia

    PDF atau baca online dari Scribd

    Apakah menurut Anda dokumen ini bermanfaat?

    Apakah konten ini tidak pantas?

    Laporkan Dokumen Ini
    Arborele Lumii - Animale - Ursii

    Hak Cipta:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Unduh sebagai PDF atau baca online dari Scribd
    Tandai sebagai konten tidak pantas
    42 tayangan4 halaman

    Arborele Lumii - Animale - Ursii

    Diunggah oleh

    pfd_filmele_romaniei
    Arborele Lumii - Animale - Ursii

    Hak Cipta:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Unduh sebagai PDF atau baca online dari Scribd
    Tandai sebagai konten tidak pantas
    dari 4
    U TT 7 Pe vremuri ursii eran rispanditt si ntmerost in cea ‘mat mare parte a emisferet nordice. Desi ei sunt cole mat mari carnivore de uscat fit meniul majorttdtit ursilor carnea este 0 raritate. Ax cadnul familicl uislor se dising. sapee specll care trfiese th reqiunt dere ale lumi si au coracterssiel ladividuale, la stud fapiulu ct au matrin foare vara, tot lus au corpul weu mas’. peibare seure shrubuste sf cod micue. Label lor sunt pate si mati, cove pau find prevacute eu cine heare lungl st ascugte ck lame, care, sore Geosebire de ghearele pisict sunt heretracile.Integnd com este zeapertt de 0 bana deasa, vara in kingime s\-culoare Ochs urertileperlect rowunjte sin mle in omparave ces de age alunge sla INOTUL URSULUI POLAR © Femeiea pot x8 Se lpte pentea otelarea pallor 9 ‘asc pot si lupte contact pe gheturle OD Unset polar este: tin bun inotstor 3 este cepabil 38 ‘noate in ocean distante de 35 km. Elinainteazs a ‘membrele anterioare STearimuteste cu membrele posterloare.Ursi pola i nenia hire cid se seutunds. Nasul lor este umed si lucios, ea al einlui Merl obi al urs este fa pata le si parent stingaci, dir uncon! se rickcd pe ombrele posterioare si powe sf meargt ctinae eft pasi. FI ese plantigad umbla ps le st tdlple pickourelor, fasemenee oul. la nevore ol poate tof lt fgalop 3 stating! vteze impresionante. de 50-60 km pe orl. Specie mui mich sunt cetjdeatoare ‘deosehit de agile, adesea se aventureart in’ Vicfurle copacior 1 uneen chiar dom acco. Tol rgd gla 38 toate, da {ursul polar este cel mai hun inotitcr din ttt Famili Hrana Glaseay dhepe camiseri, ail sunt de fapt animalcle tele rai putin camivore din tale ‘mumiferce de" acest Fel, materi vegetal Conituind cea mal mare pane at haved fo Mal degra decd carnivore, funnivore si opodunine — ated mndnnct i pnts si animal; tn fancte de ee fot wh Us, Dea hiegul secoleir dine at evolu dela cei ple pent carnivore a din oui Lure alimenta mai pain speciate xceplit este sl polar sath uu ally pustue nzapezte S| nghetate fa cre aes acest fH pulind aauere veyed, ast el es ls ete Uf VEG set de nal Special foc alist sunt In cori cine de Fructe. bull tuber mich omplendu-s ana seu inser, eur mere xXx 20 heana albinelor silhatice, cind gasese asemenea daicstese, Br nidninek ceasemenea -manidere 9 reptile mic act le gisese nw shes si aisce mie, port si miei sau metibri rita! vreune,curme de ela (Cot rai mul. uri sure cei in dexpul led ‘aciitatea Lor principal este cavearea ran, Miresul este cel mai dezvolut dnt simile Jos, gladesea pot fi vizut oprincy-se din mers Haculmectad aerul Und din reginnle mal red, dia n0u cx exceppa ursulul poles; se hetnese do zor in timpul tosrnei pent a scurnula ct mei mult sgrfbime Insniea somnului de land, Pe mécurk fe se rleesie vremes i z8pada acopert pémincul urs i cautt un bitlog 3) iptujese cu ferbur frunee i machi. Dérogal ponte flo pexert sau o scobiutt bine ferta ‘rue stinc mai a poate fut spat de us ‘huno partt abruptt la beza unui copac mate Usul nu hibemeaet tou), tn sensul ct temperuura corpului su si snul pulsulul au ‘cad, des! bata iim incetinese, EI cake n= tun soma adine gl mde ina ile a gy la uneor cand cild se mal tezese 3! poneste fn cautare de brand, Dupi ce dourme in jur de suse lun, usu iese din blulog, foane slab, puimvaca Inmulttirea Fesioada de tnpereshere lars din retunee tempera cen act este de obice prima. Adevata pero de esi ese cua dar pent ca misteres te prodice deca a infu perondel ce hberare ‘mplacren ovaluhh fecunéat in perile trent females ae los abit ostombe sau noebyie Aces proces este cnet sub nmi de “para raat am ‘Tonte specile de un nase pul incrediil de amici, cel gal adesea gemen. Puli nou. rout) cntinesc dear inte 200-700 g arstd ca pul de fobelan gi sunt orb, fun din si practi lips de pir, B rnin in bislog hranind se eu lopesle ei abundent gt crescind scpedo, De cind ies altri de ea din bisdog Tumina souselul de primivart, eitinindy-s¢ fnct putin nesigus, sunt usor de recunoseut dept ursles ‘Adeset se spune of ist sunt solkanl si smusculi aduki in general chiar sunt, fn afara cazului in care ae adunt la ceeeasi surst de Jana. In once cag, pil rea altri de ard {pel dol sau ue! ani de vst, dup cave ca va fidin nou pregates ponte imperechere, asa ‘cit femelele asture peuee 0 mare paste din vita or ce pu Ursul polar Pustule logheate We regal arcuce care frvonfoaa Polul Nord nduduse pnd In Rusia, Novesls, Groelana, Cate 3 SU, ‘ure pata ospletercust 4 Usd pour, El ete ural cin cel ma ma ug un spun ed cell mate ‘Numele lacinesc al ursulal polar inseamnt 3 us de mare, sel poate f gto cel mal des acolo unde apele Inghette inctinese malul Skins in argu or In ap, urs pola sat Inomton si scufundaton excelent, ineeand 63 0 ert de aproximatiy 20 kre pe ons cepa ‘St nde scufindat pan la dow inate, AU fost eat vs la stan de mal nas mare fie 400 kim, inca inotind eu putere In apa Sunt proteiati ce un strat gros de_gideime laolatosre 0 bland smpermesbia Blana east a seecul urs exe alb-gilbuie pentri 46 scapls la medial stu inzdpenit 9 eft formata ‘mericond 0 urzuh bran. Toth urs grizny iy sap singur ri ‘ul pentr ribornare: tin condor hing unegte Intrareo cu 0 comerd rotundé céptugita eu farbe. Brtogud este de obicoi cu fate spre nord pentru izolere maxim gi 0 bund ‘coperie cu nBpadd © Spre deosebire 86 uli at urs, wr sul coare malaysian lintr-un stat inferior de bland dass 91 un sat procector de par lung. lana se extinde pind la lpi, pentri 2 asigura ‘recarea necesart rmersuli cu ugurinkl pe gheuta lunecoast Ursul polar parcurge ditanpe scult mai man ect ahi uni, umtdnd de obicel slein) de agheag2 pluttor pe o supra? care poate {epas 50000 ken FFoole sunt hrana eventiet a urului pole prefernte find focie inate. Us vaneazt focile scorinaitte pe soiul de gheatd dupt ee le pindese Ia o coped, sa inotind tn lnigse Spce animal cie se valine 9 “exploding” prin gheatt, Nita femelle gestnte seu th bitlog pe timp ce lama, ssid de obice un akon fn aipadaadunatt. de viet in apropieca malas, Masculi min tej sh aceat In tot inpul anuht, Pairk se ase tn bref evenivie st iansaste 9 lamind cu raat Jor dupa yea tet Tan, Ursul brun Un! bran a ninas inet cel mas edyptnclt ave wate specie de Urs, des dispar in rule sexi unde pe emu se yaven in funds tue. Cea mat me mepindre 0 precio In partes nordic areata su — ‘america dle Now! si Canal, notch Furnes st usa ~ dar exist popula liste & In Mex, Spunia, Turca, Trin $1 In Mus! Himes, O. ait papulaie exit $n Jape Exist8 sapte speci da uri in cinch enuri Habitatele se inti regiunea arctica pana la tropica. URSUL POLAR (Urtus manttinos) Longines corpulu: mateuli 25-3 rm, fomele 2.2.5 rw Groutatont marcat 4G0- {640 kg, femele 175-200 kg; Durata de iat: 20.30 le ani. | URSUL BRUN (Ursus arctos) Marimea variazi considera, Langimea corpulult pind ls 1,8 rm Inilfimen port ‘umér 1,5 m Greutater 70.780 kg | | (Mascull sunt cu 20-60% mai grei deca femeleie) Durata de vist 30-40 de ani, URSUL NEGRU AMERICAN (Ursus americanus) Mirimen vareai corsiderabl, Lungimes corpulut 1,3-1,8 mi Indien pind la umt: 90 emtes Greutaten: 80-270 kg (enascallt sunt cu 10-50% mai grel deca femelele}; Durata de viet: 30-35 de URSUL NEGRU ASIATIC (Gelenarcts thibetanus) LLungimes corpulu 1.31.7 m Greutatea: mascull 50-180 kg, femele 42-70 hg; Durata de vit: 20-24 de = URSUL SOARE (Helorctas matayorus) Lurgimea corpulul 1-1.4 m: Inaimea pnd a umer: 70 em: Greutaten: 27-65 rata de vias: necunescuta URSUL LENES (Melirus ursinus) Lungimes corpulit. 1,5-1,9 me: Inatimen [pnd numer? 60.90 em Greutaten! 90- 135 kar Durata de viata: 30 de ani. LURSUL CU OCHELAR! ‘omtes} Lungimes computa 1.32.1 ry Inalimes pnd umert 70-90 ery Greutaten: #0. 1200 kg: Durata da vats: 20-25 de an in ‘captvitate Acest urs previned eel mai care nua Ge subspeel, dine cite unt este cca usu pial din America de Nord Oa subspecte Ursul Kodak, vallzeiza cu rst polr pers til de cel na mare camivor “wrest, Gulosrea binit Is clertele subspecll vata evox de la galbu rosea su negreemane ni Ccenusi sou arg pane fa ret brung cu ofr we a upulul gtzzy, care th de ace Infulsne canna engl. geizekaD si astel st rhamele To uri bron cata pe er post protect ppiduslor si codon, texind de. afel car lt evox, fa cantare de hat, cine este eae vara’ De exempl, urst bruni din Canad Sunt deosebic de priceputs in pescuit — deprindere pe cite si-o dezvaltd restoned2 mal mult” singin, decit

    Anda mungkin juga menyukai