INVATACELUL: As vrea sa stiu daca a fost nevoie de indreptat calendarul cel vechi
(iulian), caci cei ce tin pe stilul vechi zic ca nu trebuia schimbat.
PREOTUL: Calendarul vechi nu s-a schimbat, ci s-a indreptat, caci avea mare
nevoie de indreptare.
INVATACELUL: Prea Cuvioase Parinte, dar a ramas scris in vreo carte aceasta
ramanere in urma a calendarului celui vechi (iulian)?
PREOTUL: Deci se vede, iubite frate, ca crestinii chiar din vremea sfintilor apostoli
nu se mai tineau de izomeria calendarului iulian (cel vechi), care, dupa cum am vazut,
ramanea in urma.
Asa ca sfintii parinti de la Niceea fac prima indreptare a calendarului iulian - dupa
cum si sfintii apostoli mai inainte de ei au facut-o
INVATACELUL: Cum a fost cu ramanerea in urma a calendarului vechi, dupa soborul intai
?
PREOTUL: Dupa cum ai vazut in Pidalion, la locul aratat, ca izomeria calendarului iulian
de la anul 44 inainte de Hristos si pana la anul 325 in vremea Sfantului si Marelui Sinod
Ecumenic de la Niceea, a coborat cu trei zile in urma, la fel s-a intamplat si dupa Sinodul I
ecumenic, izomeria ramanand mereu in urma. Acest lucru il arata marele invatat Nichifor
Grigoras (1324), care zice ca: "indreptarile calendarului iulian au ramas neglijate si trebuie
negresit de a se indrepta" (Problema stabilirii datei Pastilor, de Teodor M. Popescu,
"Ortodoxia", nr. 7- 9, 1964, p. 381). Sa stii ca la anul 1325, cand se implineau 1000 de ani
de la Sfantul si Marele Sinod Ecumenic de la Niceea, marele invatat si istoric bizantin,
socotind ca este timpul potrivit pentru indreptarea propusa de el, a adus proiectul sau la
patriarhul Isaia (1323-1324).
Apoi alt mare invatat, calugarul Isac Arghyras, a reluat studiile problemei pascale
(1271-1372). El a aratat ca echinoctiul este socotit cu 7 zile mai tarziu si a stabilit ca acest
lucru este o abatere de la hotararea Sfantului Sinod de la Niceea, daca la serbarea Pastilor nu
se tine cont de luna plina care cade intre 15 martie si 20 martie, adica dupa echinoctiul
adevarat, si se asteapta luna plina urmatoare. El a cerut indreptarea calendarului pentru ca
tabelele pascale sa corespunda cu datele astronomice (dupa Ilarie de Pitavius, Uranologion,
1628, p. 204).
I-auzea:
1
Κωνστ. Ν. Σαθα Νεο-ελληνκη Φιλολογια… Βιογραφςαι… Εν Αθην 1868 p. 11; despre Plethon
vezi şi „Πληθωνος νομων συγγαφης τα σωζομενα”.
2
C. Erbiceanu, Reformarea calend. iulian în „Biserica Ortodoxă Română”, an. XXII (1898) pp. 31-
32.
este necesar a cunoaşte caracterul şi întrucâtva şi întocmirea numitului
calendar.
El este un extras din scrierea principală a filosofului amintit: «'H
των νόμων συγγραφή», care însă se cunoaşte numai din mai multe
fragmente şi alte scrieri ale acestuia, deoarece după moartea lui,
adversarul lui cel mai aprig, Gheorghe Scholariu (n. cam la anul 1400, †
pe la anul 1460), care după căderea Constantinopolei se făcu sub
numele de Ghenadie (Γενάδιος) patriarh ecumenic, o arse parţial
pentru conţinutul ei anticreştin. «Legile» lui Plethon conţin un
sistem întreg de doctrine deduse din platonismul nou, prin care
cu excluderea totală creştinismului în mod curat păgân să se
reglementeze viaţa religioasă, morală, socială şi politică a popoarelor, cu
deosebire a poporului grec. Plethon avea adică ideea rătăcită că
creştinismul ar fi cauza moleşirii şi decăderii până la culme a poporului
grec şi a putreziciunii statului bizantin şi că numai printr-o regenerare
radicală a poporului prin redeşteptarea elenismului păgân ar putea patria
sa să scape de pieirea tot mai ameninţătoare din partea puterii otomane
ce-i stătea înainte (cam seamana cu sofismele unui asa –zic filosof de
origine cumana de pe la noi). Caracterul păgân sistemului întreg se
manifestă şi în calendarul din chestiune. Acesta se reazemă pe cel
atenian, este aşadar lunisolar ca şi ultimul, numai cu acea deosebire că
anul atenian începea cu solstiţiul de vară, pe când Plethon pune
începutul anului său la miezul nopţii după luna nouă ce urmează
solstiţiului de iarnă…
Ziua de lună nouă era închinată lui Pluton, cea de primul pătrar
cercetării de sine, cea de lună nouă lui Zeus… Din cele expuse acest
calendar se arată păgân după toată fiinţa sa…” (prelucrare după
prof. C. Popovici)
…
Deci, ti-am spus atatea marturii si de la invatatii din Rasarit si de la cei din Apus, caci
cu adevarat calendarul era ramas in urma si a trebuit negresit sa fie indreptat.
INVATACELUL: Parinte, dar cum a fost indreptarea calendarului in Biserica noastra? Caci
cei cu stilul vechi zic ca patriarhul Miron Cristea si cei ai lui si-au uitat de randuiala veche si
au stricat calendarul nostru cel sfant si credinta ortodoxa.
PREOTUL: Nu-i deloc asa cum zic oamenii cei simpli, care nu cunosc nici dogmele
Bisericii Ortodoxe, nici ce este calendarul.
PREOTUL: Iata cum. In anul 1923 s-au adunat la Constantinopol, intr-un sinod,
reprezentanti ai tuturor Bisericilor Ortodoxe. Acolo, cercetand cu frica lui Dumnezeu si
cu amanuntime chestiunea calendarului iulian si vazand ca prin indreptarea lui nu se
aduce nici o stirbire dogmelor, canoanelor Bisericii si randuielilor sfintilor parinti si ca
prin ramanerea in urma a calendarului de la 21 la 8 martie, se calca randuiala stabilita
de Sfantul si Marele Sinod ecumenic de la Niceea, au hotarat cu totii sa indrepte
calendarul iulian si sa aduca echinoctiul de la 8 martie la 21 martie, asa cum il asezasera
cei 318 sfinti si dumnezeiesti parinti de la Niceea, pe vremea sfantului si marelui imparat
Constantin.
3
Vezi:
Πρα κ τ ι κ α κ α ι α π ο φ α σ ε ι ς τ ο υ ε ν Κ ο ν σ τ α ν τ ι ν ο υ π
ολ ε ι π α ο ρ θ ο δ ο ξ ο υ σ ι ν ε δ ρ ι ο υ ( 10 Μα ι ο υ −
8 Ι ο υ ν ι ο υ ) . − Ε ν Κ ο ν σ τ α ν τ ι ν ο υ π ο λ ε ι , 1 9 2 3, p. 36.40, 47, 50-
77, 129-131, 201-208, 211-215.
4
Ïðîô. Òðîèöêèé Ñ. Áóäåì åìåñìå áîðîìüñÿ ñ îíàñíîñìüþ // Æóðíàë Ìîñêîâñêîé
Ïàòðèàðõèè. No. 2, 1950, C. 46.
5
Apud: Õàðèòîí, èåðîì., Âýåäåíèå íîåîýî ñìòèëÿ å Ôèíëÿíäñêîé Öåðêýè è íðè÷èíû
íåñìðîåíèé å ìîíàñìûðÿõ. – Âàëààì, 1927, C. 12
6
Vezi: Öåðêîâíûå Âåäîìîñòè. No. 7, 8, 9, 10. – Ìîñêâà, 1924. Ñëàâÿíñêèé, no. 1.
Ìîñêâà, 1924.
către Biserica Rusă, deoarece contrazice sfintele canoane şi vechea
tradiţie a practicii Bisericii consfinţită de către Sinoadele Ecumenice».7
În ciuda reacţiilor negative îndreptate împotriva deciziilor
Congresului din 1923 referitoare la reforma calendarului (poporul ortodox
din oraşul Constantinopol a fost foarte indignat de această inovaţie şi
drept urmare a acestei atitudini negative Patriarhul Meletie a fost nevoit
să se retragă) aşa-numitul calendar «nou-iulian» a fost treptat acceptat
de multe Biserici locale. Patriarhii Alexandriei, Antiohiei şi
Ierusalimului, de comun acord cu Sinoadele din patriarhiile lor,
au respins şi ei categoric stilul nou.8” (Diacon Ioan Munteanu, Ce
este calendarul Bisericesc)
Şi întrucât au circulat zvonuri şi informaţii potrivit cărora la acel
congres au participat toate Bisericile Ortodoxe, iar rezoluţia de
schimbare a calendarului a fost unanim acceptată în consensul acestora,
vom prezenta lista celor 9 participanţi:
Constantinopol: masonul Meletie Metaxakis, patriarh si
preşedinte; mitropolitul Calinic de Cizic; laicul V. Antoniadis, profesor la
Facultatea de
Teologie din Halki;
Cipru: mitropolitul Vasile de Niceea;
Serbia: mitropolitul Gabriel de Muntenegru; Milutin Milankovici,
profesor de matematică si fizică;
Grecia: mitropolitul Iacob;
România: arhimandritul Iuliu Scriban;
Biserica Rusă din Afara (Graniţelor): arhiepiscopul
Anastasie de Chişinău şi Hotin, fără mandat din partea Sinodului aflat
întâmplător în
Constantinopol.
Au refuzat să participe patriarhiile de Alexandria, Antiohia
şi Ierusalim. Arhiepiscopul de Sinai şi ai Bisericii Bulgare au fost
excluşi.
Vezi: Î ðåôîðìå êàëåíäàðÿ â Ïðàâîñëàâíîé Öåðêâè // Ðóñú. No. 388. – Ñîôèÿ, 1924,
C. 23.
7
Apud: Î ðåôîðìå êàëåíäàðÿ â Ïðàâîñëàâíîé Öåðêâè // Ðóñú. No. 388. – Ñîôèÿ,
1924, C. 21.
8
In afara acestor aspecte , se pare ca si precizia calendarului gregorian adoptat de BOR lasa de
dorit , deoarece au existat si pareri ale astronomilor care erau diametral opuse . O astfel de
parere intalnim in cartea parintelui Arsenie Cotea , Boldurile sfintei noastre Biserici de Rasarit:
(http://www.catacombeleortodoxiei.ro/index.php/component/content/article/98-
cuprinspc/1888-bolduri-39-vi-10.html)
,,Anuarul sau calendarul iulian al românilor, slavilor şi grecilor numit stil vechi nu trebuie
schimbat pe calendarul gregorian stil nou:
NU ! … NU ! … NU ! … şi iară NU ! …
Anul tropic, de 365 zile, 5 ore, 48 minute şi 51,6 secunde, fiind baza calculului care compune
anuarul sau calendarul gregorian stil nou, acest calendar este eronat (de râs).
După anuarul sau calendarul gregorian, peste 11.633 de ani de la Hristos, gregorienii vor
ajunge cu echinocţiul de primăvară în ziua solstiţiului de iarnă, cu solstiţiul de iarnă în ziua
echinocţiului de toamnă, cu echinocţiul de toamnă în ziua solstiţiului de vară, şi cu solstiţiul de
vară în ziua echinocţiului de primăvară. Ori după semnificările vulgare, Buna Vestire va
cădea în ziua de Crăciun, Naşterea Domnului în ziua zămislirii Sfântului Ioan,
zămislirea Sfântului Ioan în ziua naşterii Sfântului Ioan, şi naşterea Sfântului Ioan în
ziua de Buna Vestire (!!!).
Această greşeală sau eroare provine de acolo că gregorienii nu au ţinut şi nu ţin cont nici de
anul sideral astronomic, care este de 365 zile, 6 ore, 9 minute şi 11 secunde, nici de precizia
echinocţială care este de secunde 58,8556, adecă de 58 secunde şi fracţia 0,8556 din secundă,
precum le-au avut în vedere egiptenii cu 2450 ani înainte de Iisus Hristos, pithagorenii şi grecii
cu 472 ani înainte de Hristos, Kopernic 1453 ani după Hristos, Galilei 1642 ani după Hristos, şi
toţi românii (neuniţi) până astăzi.
Anuarul sau calendarul de astăzi al românilor, de 365 zile şi 6 ore, numit calendarul iulian stil
vechi, este cea mai reală precizie a echinocţiilor în durata unui an parcurs de la adevăratul
echinocţiu de primăvară, la acelaşi echinocţiu.
El (anuarul iulian) ca un civil, astronomic tot de o dată, este format din semi-suma
anului tropic cu anul sideral, plus precizia echinocţială; şi iată cum:
avem:
Aşa dar anul civil iulian, sau calendarul stil vechi al românilor, este de 365 zile, nici o minută,
nici o secundă şi fracţia 0,1556 din secundă, pe care o neglijăm şi noi precum a neglijat-o şi
Sosighen pentru anuar, calendar ori pentru anul civil iulian; sau pentru anuarul ori calendarul
stil vechi al românilor;
Fracţiunea de 0,1556 din secundă nu produce altă eroare decât că tocmai peste 555.270 ani
de la Hristos avem să fim mai înainte cu o zi decât anul astronomic; şi, atunci de vom mai trăi,
cu calculul vom face 2 bisectili în cei din urmă 4 ani, adică: unul la anul 555.270 ca corecţiune
şi altul la anul 555272 ca regulă bisectilă; şi apoi iarăşi ne îndreptăm pe adevărata cale a
ştiinţei, fără presiunea bulei pontificale de la 1582 a lui Papa Grigorie al VIII-lea, care a
confusiat lumea (a întunecat-o) cu eronatul calendar gregorian stil nou.
Numărul 555.270 de ani este câtul între 864.000 de secunde ale unei zile cu fracţia 0,1556 din
secundă,
Aşa dar gregorienii sau calendariştii noi trebuie să se întoarcă cu 12 zile înapoi dacă
nu voiesc să rămână ridicoli în faţa adevăratei ştiinţe, nepervertită (nedepravată) de
presiunea incuistică a iezuiţilor”.