OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
La sfârşitul orei elevii vor fi capabili :
1. să definească şi să precizeze trăsăturile genul liric şi specia literară corespunzătoare
textului suport;
2. să recunoască modalităţile specifice de organizare a textului liric şi caracteristicile
acestuia;
4. să încadreze textul citat în specia literară corespunzătoare genului liric şi să dea
argumente;
5. să menţioneze rolul imaginilor artistice, a figurilor de stil şi a elementelor de
prozodie într-un text liric.
1
STRATEGIA DIDACTICĂ :
a) Metode şi procedee- se vor folosi, alternativ sau combinat ,metode şi mijloace
precum: lectura expresivă ,conversaţia,explicaţia ,reflecţia,învăţarea prin
descoperire,gândirea critică , metoda ,, Pălăriilor gânditoare”, “ Jurnalul cu dublă
intrare”,brainstormingul.
b) Forme de organizare a învăţarii: activitate frontală, alternativ cu activitatea
individuală, activitate în echipe;
c) Resurse umane: capacităţile normale de învăţare ale elevilor ; cadrul didactic.
d) Resurse materiale: manualul, fişe de lucru, coli de hârtie albă,creioane
colorate,tabla, caietele elevilor, creta
e) Mijloace de învătământ : text suport
f) Timp şi spaţiu: 50 de minute, sala de clasă.
MATERIAL BIBLIOGRAFIC
PROGRAMA ŞCOLARĂ REVIZUITĂ pentru LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Alexandru Crişan, Sofia Dobra, Florentina Sâmihăian,Limba română. Manual pentru
clasa a VIII-a, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2008;
Parfene Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Editura
Polirom, Iaşi, 1999;
Goia Vistian, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Editura
Dacia, Cluj-Napoca, 2002;
Eminescu Mihai, Poezii, Editura Minerva, Bucureşti, 1970.
Ioan Şcheau, Gândire critică, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2004
Ioan Şcheau, Evaluarea, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2004
Ioan Şcheau, Comunicarea educaţională, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2004
2
EVENIMENTELE INSTUIRII
3
Le înmânez elevilor fişele cu textul suport, înainte de a face “lectura model” pentru
elevi, îi antrenez pe elevi într-o discuţie (de câteva minute) în care le voi aminti că poezia
“Emoţie de toamnă” nu este prima poezie pe care ei o studiază semestrul acesta, de aceea
când vor recepta textul să aibă în vedere şi textele stilistice studiate anterior pentru a putea
stabili o serie de asemănări sau deosebiri.
După ce am realizat “ lectura model” o să rog pe rând încă doi elevi să citescă expresiv
poezia.
Elevii observă chiar din titlu că este vorba despre anotimpul de toamnă, prin
conversaţie voi căuta să evidenţiez care sunt sugestiile pe care ni le aduc şi celelate
anotimpuri dacă ne referim la vârsta omului sau la relaţia de cuplu:
- PRIMĂVARA: -renaşterea naturii;
- copilăria;
- începutul unei relaţii;
- perioada de tatonări;
- VARA: - coacerea holdelor, relaxare;
- perioda de iubire şi înţelegere maximă;
- TOAMNA: -culegerea roadelor coapte;
- maturitatea;
- perioada de ruptură, de răcire relaţiei, dublată de suferinţă.
-IARNA: -moartea vegetalului;
- bătrâneţe;
- despărţirea.
Elevii vor evidenţia că titlul este o metaforă care poate face trimiteri la diferite
interpretări ( Vezi anexa 1). După ce elevii îşi argumetează alegerile făcute şi mai aduc
unele completări cu interpretările personale le înmânez “jurnalele cu dublă intrare”( Vezi
anexa 2) pe care trebuie să le completeze cu raportarea fiecăruia la textul pus în discuţie.
Împreună vom releva faptul că autorul simbolizeză universul său interior prin
îmbinarea armonioasă a planului terestru: “de pietre”, “în mare” cu cel cosmic “luna”, în
felul acesta pare să se revigoreze spiritual.
În continuare le distribui elevilor fişele de lucru şi îi solicit să lucreze în echipă
cerinţele, nu înainte de aş-i manifesta preferinţa pentru una dintre cele şase pălării.
Elevii vor lucra pe grupe,astfel încât fiecare grupă reprezintă o “pălărie
gânditoare”(pălăria albă–va oferi o privire obiectivă asupra informaţiilor,pălăria
albastră–exprimă controlul gândirii,pălăria galbenă–oferă o perspectivă pozitivă şi
constructivă,pălăria verde–exprimă gândirea creativă,pălăria neagră–perspectiva gândirii
negative,pălăria roşie-oferă o perspectivă emoţională,descătuşează stările afective).
Elevii vor descoperi stările, sentimentele, iluziile şi speranţele eului liric,fiind
dirijaţi prin întrebări ajutătoare,sugestii.În rezolvarea cerinţelor,elevii fac apel la “jurnalul
cu dublă intrare” realizat de fiecare în parte.
4
6.ASIGURAREA FEEDBACK-ULUI:
Voi face aprecieri pentru fiecare sarcină de lucru realizată şi prezentată, sugerând
sugestii sau reformulând răspunsurile care nu sunt corect construite sau nu sunt
concludente. Voi antrena în găsirea soluţiilor şi celelalte grupe, pentru ca apoi să
formulăm concluziile.
7 EVALUAREA FORMATIVĂ
Le cer elevilor să realizeze un eseu de cinci minute.
5
ANEXA 1
ÎNŢELEGEREA TITLULUI
Poetul a îmbătrânit
şi nu se mai simte pregătit
pentru o relaţie.
“EMOŢIE DE TOAMNĂ”
6
ANEXA 2
“Emoţie de toamnă” de Nichita Stănescu
Metoda „ Jurnalului cu dublă intrare”
Profesor: Dura Diana
7
GRUPA I
Gândiţi !
Lucraţi în perechi !
Comunicaţi !
8
GRUPA II
Gândiţi !
Lucraţi în perechi !
Comunicaţi !
9
GRUPA III
Gândiţi !
Lucraţi în perechi !
Comunicaţi !
10
GRUPA IV
Gândiţi !
Lucraţi în perechi !
Comunicaţi !
11
GRUPA V
2. POŢI FI ŞI TU ACTOR!
Imaginează-ţi un dialog între cei doi îndrăgostiţi, pornind de la
perspectiva pesimistă aleasă de voi!
Gândiţi !
Lucraţi în perechi !
Comunicaţi !
12
GRUPA VI
Gândiţi !
Lucraţi în perechi !
Comunicaţi !
13
14